1ra-10/2022 — art. 145 alin. 1, art. 328 alin. 3 lit. d CP

1ra-10/2022 — art. 145 alin. 1, art. 328 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-10/2022

1-20049712-01-1ra-03012022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Boico Victor, Plămădeală Ghenadie, Filincova Svetlana, Stratulat Galina

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Crețu Radu Cezar în numele condamnatului, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2021, în cauza

penală în privința lui

Gligor Ion XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 03.04.2019 – 12.09.2019;

14.05.2020 – 22.01.2021.

Instanța de apel: 21.01.2020 – 24.02.2020;

18.02.2021 – 08.09.2021.

Instanța de recurs: 03.01.2022 – 15.11.2022.

A C O N S T A T A T :

cererea de revizuire depusă de către avocatul Ulianovschi Gheorghe și de către

condamnatul Gligor Ion, prin care, în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de

procedură penală, s-a solicitat revizuirea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 martie 2015, deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție

din 09 decembrie 2015, deciziei Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție

din 15 decembrie 2016 în partea în care Ion Gligor a fost condamnat în baza art. 328 al.

(3) lit. d) Cod penal, din motiv că Curtea Constituțională, prin hotărârea nr.22 din 1

octombrie 2018, a declarat neconstituțional art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal.

fost respinsă cererea de revizuire înaintată de către avocatul Ulianovschi Gheorghe în

numele condamnatului Gligor Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 martie 2015, în partea condamnării acestuia în temeiul art. 328

alin. (3) lit. d) Cod penal, ca neîntemeiată.

condamnatului Gligor Ion, prin care a solicitat casarea totală a încheierii și rejudecarea

cererii de revizuire de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

a fost admis apelul declarat, casată încheierea integral, inclusiv din oficiu în baza art.

409 alin. (2) Cod de procedură penală și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași

1

instanță de fond, în alt complet de judecată.

respinsă cererea de revizuire înaintată de condamnatul Gligor Ion prin intermediul

avocatului – Ulianovschi Gheorghe, ca fiind neîntemeiată.

5.1 În motivarea soluției adoptate, prima instanță a menționat că, sentința de

condamnare a lui Gligor Ion a rămas definitivă și irevocabilă până la adoptarea

hotărârii Curții constituționale prin care a fost declarat neconstituțional art. 328 alin.

(2) lit. d) din Cod penal, astfel fiind respectat cu strictețe principiul condamnării

persoanei pentru acțiunile care constituiau la momentul comiterii un act delictuos.

Instanța a statuat că în speța dată, nu sunt întrunite condițiile obligatorii pentru

deschiderea procedurii de revizuire, în lipsa celor două situații clar specificate în pct.2

și pct. 3 al dispozitivului Hotărârii Curții Constituționale nr. 22 din 01.10.2018, or,

efectul actelor Curții Constituționale constituie o aplicare a principiului

neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură să

asigure securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept.

numele condamnatului Gligor Ion, solicitând admiterea acesteia, casarea totală a

sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să fie admisă cererea de revizuire.

6.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul a invocat că:

- sentința este ilegală, din motivul că instanța de judecată a aplicat greșit

dispozițiile pct.2 și pct.3 ale dispozitivului hotărârii Curții Constituționale nr. 21 din 1

octombrie 2018 pentru controlul constituționalității art.458 alin. (3) pct.4) CPP (efectul

retroactiv al hotărârilor Curții Constituționale în materie de drept penal procesual);

- Curtea Constituțională în §66 al acestei hotărâri a reținut că „art. 458 alin. (3)

pct.4 din Codul de procedură penală este conform cu art. 7 din Constituție în măsura în care

revizuirea va putea fi solicitată, în baza hotărârii de declarare a neconstituționalității unei

prevederi legale aplicate în cauză, doar dacă hotărârea Curții Constituționale conține în mod

expres o asemenea mențiune” și în pct.2) și pct. 3) ale dispozitivului hotărârii a

recunoscut constituțional art. 438 alin. (3) pct.4) Cod de procedură penală în această

măsură;

- în cazul declarării neconstituționalității unei norme de drept penal substanțial,

Curtea Constituțională, în §68 a hotărârii menționate, a statuat că „este firesc ca față de

acestea să se aplice regula efectului retroactiv al normei penale mai favorabile, garantate de art.

22 din Constituție”;

- instanța de judecată, prin omisiunea de a se expune asupra argumentelor

invocate în cererea de revizuire, de jure și de facto, nu a soluționat fondul cererii de

revizuire;

- la rejudecarea cererii de revizuire, noul complet de judecători nu s-au condus

de indicațiile instanței de apel expuse în decizia din 24 februarie 2020, încălcând,

astfel prevederile art. 4191 Cod de procedură penală.

2021 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Gheorghe

2

Ulianovschi în interesele condamnatului Gligor Ion și s-a menținut fără modificări

sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 22 ianuarie 2021.

7.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, potrivit

prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, hotărârile

Curții Constituționale produc efect numai pentru viitor, iar la caz lipsește temeiul invocat

de recurent, conform art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căruia

revizuirea poate fi cerută în cazul în care Curtea Constituțională a recunoscut drept

neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă. Or, în situația în care

hotărârile Curții Constituționale produc efect numai pentru viitor, urmează că

suportul legal invocat lipsea la momentul depunerii cererii de revizuire de către

revizuenții în cauză.

Instanța de apel a statuat că cadrul legal național reglementează posibilitatea

revizuirii hotărârilor judecătorești în cazul în care, printr-o hotărâre a Curții

Constituționale, a fost declarată neconstituțională o anumită prevedere legală, în

temeiul căreia a fost emisă hotărârea judecătorească, însă această circumstanță rezidă

din obligația pozitivă a statului de a institui mecanisme interne de remediere a

drepturilor fundamentale încălcate.

Instanța de apel a reținut că Curtea Constituțională, prin Hotărârea pentru

controlul constituționalității art. 458 al. (3) pct.4) Cod de procedură penală, a impus

anumite restricții de aplicabilitate a prevederilor privind revizuirea procesului penal

în acest temei. Astfel, a recunoscut constituțional art.458 al.(3) pct.4 Codul de

procedură penală, în măsura în care revizuirea va putea fi solicitată, în baza hotărârii

de declarare a neconstituționalității unei prevederi legale aplicate în cauză, doar dacă

Hotărârea Curții în mod expres conține o asemenea mențiune (pct. 44 din Hotărâre).

Curtea a reținut că, din perspectiva articolului 7 din Constituție, hotarîrile Curții

Constituționale nu pot retroactiva în mod automat, ci pot retroactiva doar dacă Curtea

Constituțională menționează expres acest fapt. În caz contrar, hotarîrea Curții este aplicabilă

doar pentru viitor (pct.49). Atunci cînd va declara neconstituțională o prevedere legală, fie

prin exercitarea controlului de constituționalitate, fie pe calea excepției de

neconstituționalitate, avînd în vedere efectele pe care le poate produce hotarîrea în discuție,

Curtea va stabili expres în dispozitivul Hotarîrii dacă poate fi solicitată revizuirea hotarîrilor

judecătorești irevocabile, și dacă este necesar, va menționa perioada pentru care hotarîrea sa

retroactivează și termenul solicitării revizuirii. În caz contrar va fi aplicat principiul acțiunii

pentru viitor a hotarîrilor sale (pct.64).

Instanța de apel a reiterat că pentru a putea face uz de excepția de la principiul

neretroactivității legii, primordial este necesar de a vedea dacă Hotarîrea Curții

Constituționale care a admis excepția de neconstituționalitate a unei norme în temeiul

căruia persoana a fost condamnată, conține în mod expres mențiunea privind

posibilitatea solicitării revizurii.

La fel, instanța a reținut că, în cadrul examinării judiciare a cauzei penale în

instanța de fond sau apel /recurs, de către condamnat și apărător nu au fost înaintate

instanței careva cereri cu privire la sesizarea Curții Constituționale aferent

neconstituționalității anumitor prevederi ale legislației referitor la examinarea

3

prezentei cauze penale.

Instanța de apel a considerat argumentele expuse în cererile de revizuire a

procesului penal, ca fiind nefondate și neaplicabile cazului cercetat, așa cum, în

corespundere cu Hotărârea Curții Constituționale nr.21 din 01.10.2018 „pentru

controlul constituționalității articolului 458 alin.(3) pct.4) din Codul de procedură

penală” (-revizuirea procesului penal), Curtea a indicat explicit că, hotărârile Curții

Constituționale produc efecte doar pentru viitor, totodată specificând expres că „toate

hotărârile judecătorești bazate pe norma declarată neconstituțională rămân intacte, fiind

guvernate de principiul res judecata. Pe de altă parte, din momentul adoptării hotărârii Curții,

norma declarată neconstituțională dispare din fondul activ al legislației și, prin urmare, nu

poate fi aplicată în cazurile care pot apărea deja după adoptarea hotărârii în discuție. în această

situație, există un echilibru abstract între principiul certitudinii juridice și principiului

legalității. Primul principiu domină trecutul, iar cel de-al doilea decide viitorul.”

Instanța de apel a considerat relevant și faptul că, în conținutul ori dispozitivul

Hotărârii nr.22 din 01.10.2018, privind excepția de neconstituționalitate a art.328 al.(3)

lit. d) Cod penal, nu se regăsește careva mențiune privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate anume în acest proces penal, ori posibilității aplicării revizuirii în

cazul dat.

În acest sens, s-a menționat că sentința de condamnare a lui Gligor Ion a rămas

definitivă și irevocabilă până la adoptarea hotărârii Curții Constituționale prin care a

fost declarată neconstituțională art. 328 alin. (2) lit. d) Cod penal, astfel fiind respectat

cu strictețe principiul condamnării persoanei pentru acțiunile care constituia la

momentul comiterii un act delictuos.

În decizie s-a specificat că însăși Curtea Constituțională a menționat că, simpla

eliminare a lit. d) din alin. (3) al articolului 328 din Codul penal ar putea să nu ofere o

protecție adecvată valorilor sociale ocrotite de legea penală atunci când prin excesul

de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu se atentează la viața și sănătatea

persoanei, precum și în cazul în care se provoacă prejudicii materiale semnificative.

Instanța de apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe, că în speța dată, nu

sunt întrunite condițiile obligatorii pentru deschiderea procedurii de revizuire, în

lipsa celor două situații clar specificate în pct.2 și pct.3 al dispozitivului Hotărârii

Curții Constituționale nr.22 din 01.10.2018, iar în atare circumstanțe cererea privind

deschiderea procedurii de revizuire a procesului penal, înaintată a fost respinsă, ca

neîntemeiată. Or, efectul actelor Curții Constituționale constituie o aplicare a

principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de

natură să asigure securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept.

Analizând argumentele invocate în cererea de revizuire, instanța de apel a

constatat inexistența motivelor de drept care ar permite o nouă judecată,

argumentând că finalitatea revizuirii constă în înlăturarea erorii juridice, iar funcția

procesuală a instanței se concentrează în înlesnirea descoperirii adunării și deducerii

în fața justiției a unui material probator cu totul inedit sau cel puțin necunoscut

instanței, care să permită cunoașterea erorii juridice și lichidarea ei.

4

Radu Cezar în numele condamnatului Gligor Ion, prin care invocând incidența pct. 6,

11, 13 și 14 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea

acestuia, casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

septembrie 2021 și a sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 22 ianuarie

2021, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care va fi admisă

cererea de revizuire a lui Gligor Ion, vor fi anulate parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2015, decizia Colegiului Penal al Curții

Supreme de Justiție din 09 decembrie 2015 și decizia Plenului Colegiului Penal al

Curții Supreme de Justiție din 15 decembrie 2016 în partea în care Gligor Ion a fost

condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal la 9 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în organele MAI al R.M.

pe un termen de 5 ani precum și în partea în care lui Gligor Ion, în conformitate cu art.

84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prim cumulul parțial al pedepselor

aplicate pentru infracțiunile prevăzute de art. 145 alin. (1) și art. 328 alin. (3) lit. d) Cod

penal, i-a fost aplicată pedeapsa definitivă închisoarea pe termen de 12 ani în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita activități în organele MAI al R.M. pe un termen de 5 ani; va fi încetat procesul

penal în partea învinuirii lui Gligor Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (3) lit. d) Cod penal în baza prevederilor art. 464, 332 alin. (1), 391 alin. (1) pct. 6

Cod de procedură penală, deoarece este o circumstanță care exclude tragerea la

răspundere penală pentru această faptă și vor fi menținute dispozițiile hotărârilor

judecătorești menționate, în patea în care Gligor Ion a fost condamnat în baza art. 145

alin. (1) Cod penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, a intervenit o lege penală mai

favorabilă condamnatului, Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională

prevederea legii aplicate în cauza respectivă;

- decizia este ilegală, din motivul că instanța de judecată a aplicat greșit

dispozițiile pct. 2 și pct. 3 ale dispozitivului hotărârii Curții Constituționale nr. 21 din

1 octombrie 2018 pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4 Cod de

procedură penală (efectul retroactiv al hotărârilor Curții Constituționale în materie de

drept penal procesual) care se referă la efectul retroactiv al hotărârilor Curții

Constituționale în materie de drept procesual penal;

- decizia este ilegală, deoarece instanța de judecată nu a respectat cerințele art.

4191 Cod de procedură penală, neglijând constatările instanței de apel din decizia de

trimitere a cererii de revizuire la rejudecare.

concluzionează, că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

5

Prin urmare, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se

în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic

inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care

acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit recursului declarat, autorul își întemeiază criticile, prin prisma

temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6), 11), 13) și 14) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele

temeiuri:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă

sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată

de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a

intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege;

13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului;

14) Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii aplicate în

cauza respectivă.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, în sensul că „există o cauză de înlăturare a răspunderii

penale”, Colegiul lărgit, în urma cercetării materialelor cauzei, constată că acesta nu și-

a găsit confirmarea, deoarece în speță nu se atestă prezența vreunei cauze care

înlătură răspunderea penală prevăzută la Capitolul XI din Codul penal, mai mult

decât atât, recursul nefiind motivat sub acest aspect.

Analizând celelalte critici aduse în recurs în raport cu decizia contestată, Colegiul

penal lărgit atestă că argumentele formulate de recurent sunt întemeiate și pasibile

admiterii, iar decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie

2021 urmează a fi desființată, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, nu au

fost respectate pe deplin prevederile procesual penale.

În acest context instanța de recurs menționează, că potrivit art. 414 alin. (1), (5)

Cod de procedură penală, cât și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, iar decizia urmează a fi casată

cu rejudecarea cauzei în apel, întrucât asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată

în instanța de recurs. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus

la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform art. 458 alineatele (1) și (3) pct. 4) Cod de procedură penală, hotărîrile

judecătorești irevocabile pot fi supuse revizuirii atît cu privire la latura penală, cît și

6

cu privire la latura civilă. Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care Curtea

Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în

cauza respectivă.

Potrivit materialele cauzei, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 martie 2015 (devenită irevocabilă), Gligor Ion a fost recunoscut

culpabil de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 145 alin. (1) și 328 alin. (3)

lit. d) Cod penal.

În fapt, instanța de apel a constatat că inculpatul Gligor Ion a comis infracțiunea

prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, pe semnele calificative, excesul de putere

săvârșit de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, însoțite de aplicarea armei, cauzând

urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Ulterior, în numele condamnatului Gligor Ion a fost depusă o cerere de revizuire

a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2015, din motiv că

Curtea Constituțională, prin hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018, a declarat

neconstituțional art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Colegiul penal atestă că, prin hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 1

octombrie 2018 a fost declarat neconstituțional articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul

penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002 („soldate cu

urmări grave”).

Analizând decizia instanței de apel din 08 septembrie 2021 prin care a fost

menținută fără modificări sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 22 ianuarie

2021 de respingere a cererii de revizuire, Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță

nu și-a fondat concluziile în raport cu prevederile imperative din art. 458 alin. (3) pct.

4) Cod de procedură penală expuse supra, iar instanța de apel, la rândul său nu a

reacționat în modul prevăzut de lege asupra acestei erori de drept comise de instanța

de fond.

Subsidiar, Colegiul penal remarcă că, prin hotărârea nr. 21 din 01 octombrie 2018

pentru controlul constituționalității articolului 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de

procedură penală, Curtea Constituțională a constatat că, art. 458 alin. (3) pct. 4) din

Codul de procedură penală se bazează doar pe raționamentul: ca norma declarată

neconstituțională trebuie să afecteze fondul cauzei și că doar normele din Codul penal pot

afecta fondul cauzei (pct. 56). Totodată, s-a menționat în hotărârea respectivă că, „Atunci

când va declara neconstituțională o anumită prevedere legală, fie prin exercitarea controlului

de constituționalitate, fie pe calea excepției de neconstituționalitate, având în vedere efectele pe

care le poate produce hotărârea în discuție, Curtea va stabili expres în dispozitivul hotărârii

dacă poate fi solicitată revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile și, dacă este necesar, va

menționa perioada pentru care hotărârea sa retroactivează și termenul de solicitare a revizuirii.

În caz contrar, va fi aplicat principiul acțiunii pentru viitor a hotărârii sale (pct. 64). În cazul

declarării neconstituționalității unei norme de drept penal substanțial, este firesc ca față de

acestea să se aplice regula efectului retroactiv al normei penale mai favorabile,

garantate de articolul 22 din Constituție” (pct. 68).

Astfel, Colegiul penal lărgit stabilește că instanțele inferioare, deși au reținut în

7

partea descriptivă a hotărârilor sale constatările Curții Constituționale menționate

supra, eronat le-au interpretat. Sentința, cât și decizia contestată nu cuprind motivele

pe care se întemeiază soluțiile. Deși Curtea Constituțională a recunoscut

neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă și a intervenit o lege

penală mai favorabilă condamnatului Gligor Ion, instanțele de fond nu au examinat

cererea de revizuire depusă în numele condamnatului în condițiile legii și nu au oferit

răspunsuri la toate argumentele aduse în sprijinul acesteia.

Având în vedere dezideratele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit menționează

că instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate în apelul părții

apărării, iar recursul de pe rol este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6), 13), 14) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

expuse, cât și de relevanțele conținute în hotărârea Curții Constituționale nr. 21 din

01.10.2018, pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de

procedură penală, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Crețu Radu Cezar în numele

condamnatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

08 septembrie 2021 în cauza penală în privința lui Gligor Ion XXXX, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 23 decembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

Filincova Svetlana

Stratulat Galina

8