1ra-1005/22 — art. 324 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 12 iulie 2021, Maciuca Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în sumă de 7 000 (șapte mii) unități convenționale, echivalentul a 350 000 (trei sute cincizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică pe un termen de 7 (șapte) ani. A fost aplicată confiscarea specială asupra mijloacelor bănești în sumă de 4 000 (patru mii) lei, bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunii, din contul lui Maciuca Sergiu cu trecerea în beneficiul bugetului de stat. A fost dispusă încasarea din contul lui Maciuca Sergiu în beneficiul statului, cheltuielile de judecată suportate la efectuarea expertizei judiciare în sumă de 6 300 (șase mii trei sute) lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Maciuca Sergiu, activând în calitate de inspector principal al sectorului de poliție nr. 6 al Inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, fiind 1 persoană publică conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind investit în funcție publică de execuție cu statut special, căreia într-o instituție de stat i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 19 lit. a), d), 20 lit. d), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, având atribuțiile de culegere a informațiilor în scop de cunoaștere, prevenire și combatere a infracțiunilor, precum și a altor fapte ilicite; de asigurare a reacționării prompte la sesizările despre infracțiuni și contravenții; de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor contravenționale potrivit legii, fiind obligat să își desfășoare activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea cu strictețe a drepturilor, libertăților omului și a demnității umane, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile; să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică coruperea pasivă în următoarele circumstanțe: Astfel, prin rezoluția șefului sectorului nr. 6, Fiodorov Iurii din 08 noiembrie 2017, inspectorului principal al sectorului de poliție nr. 6 al Inspectoratului de poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, Maciuca Sergiu i-a fost repartizat spre examinare procesul contravențional nr. 130adm/17 pornit la 21 septembrie 2017 de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani în privința lui Cotorobai Ion pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, care a fost expediat pentru examinare către IP Buiucani al DP mun. Chișinău, conform prevederilor art. 400 Cod contravențional. În continuare, în a doua jumătate a zilei de 16 noiembrie 2017, Maciuca Sergiu aflându-se în biroul său de serviciu, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Alexandru cel Bun, 5, după completarea parțială a unui proces-verbal cu privire la contravenție în privința lui Cotorobai Ion pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fără a-i explica acestuia însemnătatea actului vizat, i-a comunicat necesitatea semnării documentului respectiv. Deși, Cotorobai Ion a confirmat prin semnătură primirea unei copii a procesului-verbal, aceasta nu i-a fost eliberată de către Maciuca Sergiu, ceea ce contravine prevederilor art. 443 alin. (13) Cod contravențional, conform căreia „copia de pe procesul-verbal se înmânează persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional”. În urma semnării procesului-verbal menționat, Cotorobai Ion a părăsit sectorul de poliție nr.

Ulterior, peste circa 15 min. Cotorobai Ion a fost sunat de către Maciuca Sergiu cu solicitarea de a reveni la sectorul de poliție. Astfel, Cotorobai Ion revenind în aceeași seară în biroul de serviciu al lui Maciuca Sergiu, ultimul a estorcat de la Cotorobai Ion mijloace bănești ce nu i 2 se cuvin în sumă de 200 euro, care potrivit cursului oficial al BNM la 16 noiembrie 2017, constituia suma de 4 182,5 lei, pentru sine și pentru alte persoane, invocând că în caz contrar în privința lui Cotorobai Ion va fi aplicată o sancțiune contravențională sub formă de arest contravențional până la 15 zile, condiționând transmiterea acestei sume până la data de 17 noiembrie 2017, ora 12:00, cu plasarea mijloacelor bănești într-o cutie de metal de culoare neagră, amplasată în partea dreaptă sus la intrarea în sectorul de poliție care duce în biroul de serviciu al acestuia. În rezultat, la data de 17 noiembrie 2017, aproximativ ora 12:38, Maciuca Sergiu aflându-se în biroul său de serviciu, i-a transmis lui Cotorobai Ion copia procesului-verbal cu privire la contravenție întocmit la 16 noiembrie 2017 în privința ultimului, în comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, prin care i-a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale, și conform indicațiilor primite anterior de la Maciuca Sergiu, Cotorobai Ion a plasat suma de 4 000 lei în cutia de metal de culoare neagră indicată mai sus, părăsind sectorul de poliție. Astfel, acțiunile lui Maciuca Sergiu, au fost încadrate în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, coruperea pasivă, exprimată prin estorcarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru alte persoane, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale. 3. Inculpatul Maciuca Sergiu împreună cu avocatul Marco Dumitru, au contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Maciuca Sergiu să fie achitat de învinuirea înaintată, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului au indicat, că în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, și anume că inculpatul Maciuca Sergiu ar fi săvârșit fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de pretindere și acceptare la 16 noiembrie 2017 a mijloacelor financiare de la Cotorobai Ion, or, la data respectivă Maciuca Sergiu a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în privința lui Cotorobai Ion în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, prin care i-a fost aplicată acestuia sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale, fapt care prin prisma art. 135 alin. (3) Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 14 alin. (1) Cod penal, denotă lipsa elementelor infracțiunii incriminate inculpatului, deoarece legea stabilește expres că primirea mijloacelor financiare transmise sub control, deși formal cade sub incidența infracțiunii, dar în mod separat nu constituie infracțiune. Prin urmare, au menționat că prima instanță urma să aprecieze faptul că la caz lipsește și obiectul material al infracțiunii, întrucât nu s-a constatat pretinderea, or, obiectul material nu poate exista fără scopul special al laturii subiective, astfel că după întocmirea procesului-verbal cu privire la 3 contravenție în privința lui Cotorobai Ion în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, inculpatul nu putea pretinde obiectul material. De asemenea, au susținut că la 17 noiembrie 2017 a avut loc o provocare, ceea ce exclude probele care pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare (cauza Sandu vs. R. Moldova, cauza Ramanauskas vs R. Lituania). La fel, au precizat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 649- 678CNEJ/201808M0045CML din 25 aprilie 2018, experții sau expus că: din motivul lipsei sectoarelor respective, pe care a fost imprimată seria și numărul bancnotelor, precum și din motivul că rămășițele bancnotelor arse, carbonizate, parțial serumite au fost divizate în fragmente mici sau foarte mici, nu a fost posibil de stabilit deplin care este seria și numărul, precum și după caz, valoarea bancnotelor, rămășițele arderii cărora au fost prezentate la examinare. Or, totuși au fost examinate fragmente ale bancnotelor emise de către Banca Națională a Republicii Moldova, însă nu bancnote euro așa precum s-a menționat în sentința primei instanțe. În acest context, au indicat că prima instanță urma să aprecieze corect declarațiile contradictorii ale martorului (denunțătorului) Cotorobai Ion, intenția căruia a fost de a-l provoca pe inculpatul Maciuca Sergiu, însă din declarațiile acestuia nu rezultă că inculpatul ar fi estorcat de la el bunuri sau mijloace financiare. Mai mult, partea acuzării nu a asigurat prezența unicului martor Cotorobai Ion și a renunțat la audierea acestuia, din motiv că ultimul nu poate fi găsit. Or, potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor, Cotorobai Ion fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), execută pedeapsa la moment în Penitenciarul nr. 4 Cricova. Totodată, au mai invocat că până la inițierea măsurilor speciale de investigații, la cauza penală nu a existat nici un indiciu că inculpatul ar fi fost implicat într-o careva activitate criminală de corupție, or, la cauza penală fiind doar procesul-verbal de consemnare a plângerii, de audiere a denunțătorului Cotorobai Ion, care are o reputație dubioasă (cauzele Sandu vs R. Moldova, cauza Miliniene vs R. Lituania, Khudobin, Vanyan vs Rusia). De asemenea, au mai menționat că percheziția din 17 noiembrie 2017 a fost efectuată fără autorizarea judecătorului, cu derogare de la prevederile art. 125 alin. (3) Cod de procedură penală, iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 20 noiembrie 2017, a fost admis demersul procurorului și confirmată legalitatea efectuării măsurilor speciale de investigație (percheziția), însă nu au fost confirmate rezultatele percheziției, fapt ce atrage nulitatea probelor administrate în cadrul acestei percheziții. 4. Avocatul Căuș Miroslav în numele inculpatului, a depus apel suplimentar împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Maciuca Sergiu să fie achitat de învinuirea înaintată. În motivarea apelului a indicat, că la caz, lipsește și elementul de „estorcare” a infracțiunii incriminate lui Maciuca Sergiu, iar probele din dosar infirmă acest element. 4 Astfel, a menționat că organul de urmărire penală, explică extorcarea prin faptul că, Maciuca Sergiu l-a determinat pe Cotorobai Ion să-i transmită 200 euro în schimbul de a nu expedia materialele procesului contravențional în instanța de judecată pentru aplicarea arestului contravențional de 15 zile. În acest context, consideră că învinuirea înaintată inculpatului, este una neîntemeiată, din motiv că probele administrate la materialele cauzei, infirmă acest aspect. Prin urmare, a susținut că potrivit discuțiilor purtate între Cotorobai Ion și Maciuca Sergiu din 16 noiembrie 2017 și 17 noiembrie 2017, nu rezultă faptul că Maciuca Sergiu ar fi estorcat careva bani de la Cotorobai Ion, nu se menționează despre 15 zile de arest, și renunțarea la acesta în schimbul sumei de 200 euro. De asemenea, a mai invocat că în plângerea depusă de către Cotorobai Ion, în care indică despre renunțarea la cele 15 zile de arest în schimbul sumei de 200 euro, a fost scrisă sub dictare, pentru a fi posibilă calificarea acțiunilor în baza art. 324 alin. (2) Cod penal, ca infracțiune gravă, și reținerea , ulterior arestarea preventivă a lui Maciuca Sergiu, iar declarațiile date de către Cotorobai Ion în plângere se contrazic cu declarațiile sale din procesul-verbal de confruntare (f.d.103-107, vol.I). Această divergență în declarațiile martorului, pune la îndoială termenul de estorcare, deoarece sunt rezultatul unor informații contrare adevărului, expuse în acest sens pentru a fi posibilă calificarea infracțiunii ca fiind gravă, și aplicarea arestului preventiv. Lipsa extorcării se confirmă și prin declarațiile date de către Maciuca Sergiu în instanța de judecată, potrivit cărora la momentul reținerii în flagrant, organul de urmărire penală i-a comunicat că în cazul în care va recunoaște fapta, va fi exclusă extorcarea și aplicarea arestului preventiv (f.d.53, vol.III). Totodată, a mai susținut că lipsa elementului de extorcare poate fi confirmat și prin afirmațiile colegei de serviciu a lui Maciuca Sergiu – Barbulat Irina, și a persoanei din or. Durlești, care a fost documentată în acel moment când în biroul de serviciu al lui Maciuca Sergiu, a intrat Cotorobai Ion. Din prevederile infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, precum și pct. 5) din Hotărârea Plenului CSJ nr. 11 din 22 decembrie 2014 cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiuni de corupție, rezultă că făptuitorul pretinde bani de la victimă până la „îndeplinirea sau nu ori întârziere/grăbirea îndeplinirii acțiunii în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia”. Mai mult, a precizat că infracțiunea de corupere pasivă poate fi săvârșită doar cu intenție directă, întrucât scopul infracțiunii este unul special, astfel că în lipsa unuia dintre scopuri, fapta nu va putea fi încadrată potrivit art. 324 Cod penal, însă poate opera răspunderea contravențională în baza art. 315 Cod contravențional, în cazul în care cele săvârșite presupun primirea (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă 5 fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Presupusul scop pentru care ar fi fost pretinsă suma de 200 euro, a fost deja consumat, din motiv că procesul-verbal al contravenției a fost perfectat la 16 noiembrie 2017, iar Cotorobai Ion a primit citația pentru ora 08:00, data de 17 noiembrie 2017, în vederea primirii procesului-verbal al contravenției. În acest context, a precizat că nu este întrunită latura subiectivă a infracțiunii care se realizează prin scopul infracțiunii de corupere pasivă, deoarece acțiunile au fost îndeplinite atunci când Cotorobai Ion s-a adresat la CNA, or, acesta a fost invitat la ora 08:00 pentru a se prezenta la Maciuca Sergiu. 5. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2022, au fost admise apelurile, din alte motive, inclusiv din oficiu, potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată parțial sentința primei instanțe, în latura penală, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Maciuca Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 5.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că în ședința de judecată în instanța de apel, la solicitarea părții apărării au fost audiați în calitate de martori Creciun Serghei și Cotorobai Ion. Astfel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor administrate de prima instanță, instanța de apel a constatat că: Maciuca Sergiu, activând în calitate de inspector principal al sectorului de poliție nr. 6 al Inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, fiind persoană publică conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind investit în funcție publică de execuție cu statut special, căreia într-o instituție de stat i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 19 lit. a), d), 20 lit. d), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, având atribuțiile de culegere a informațiilor în scop de cunoaștere, prevenire și combatere a infracțiunilor, precum și a altor fapte ilicite; de asigurare a reacționării prompte la sesizările despre infracțiuni și contravenții; de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor contravenționale potrivit legii, fiind obligat să își desfășoare activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea cu strictețe a drepturilor, libertăților omului și a demnității umane, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile; să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, adică coruperea pasivă în 6 următoarele circumstanțe: Astfel, prin rezoluția șefului sectorului nr. 6, Fiodorov Iurii din 08 noiembrie 2017, inspectorului principal al sectorului de poliție nr. 6 al Inspectoratului de poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, Maciuca Sergiu, i-a fost repartizat spre examinare procesul contravențional nr. 130adm/17 pornit la 21 septembrie 2017 de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani în privința lui Cotorobai Ion pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, care a fost expediat pentru examinare către IP Buiucani al DP mun. Chișinău, conform prevederilor art. 400 Cod contravențional. În continuare, în a doua jumătate a zilei de 16 noiembrie 2017, Maciuca Sergiu aflânduse în biroul său de serviciu, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Alexandru cel Bun, 5, după completarea parțială a unui proces- verbal cu privire la contravenție în privința lui Cotorobai Ion pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fără a-i explica acestuia însemnătatea actului vizat, i-a comunicat necesitatea semnării documentului respectiv. Deși, Cotorobai Ion a confirmat prin semnătură primirea unei copii a procesului-verbal, aceasta nu i-a fost eliberată de către Maciuca Sergiu, ceea ce contravine prevederilor art. 443 alin. (13) Cod contravențional, conform cărora „copia de pe procesul-verbal se înmânează persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional”. În urma semnării procesului- verbal menționat, Cotorobai Ion a părăsit sectorul de poliție nr. 6. Ulterior, peste aproximativ 15 min., Cotorobai Ion a fost sunat de către Maciuca Sergiu cu solicitarea de a reveni la sectorul de poliție. Astfel, Cotorobai Ion revenind în aceeași seară în biroul de serviciu al lui Maciuca Sergiu, ultimul a pretins de la Cotorobai Ion mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 200 euro, care potrivit cursului oficial al BNM la 16 noiembrie 2017, constituia suma de 4 182,5 lei, pentru sine și pentru alte persoane, invocând că în caz contrar în privința lui Cotorobai Ion va fi aplicată o sancțiune contravențională sub formă de arest contravențional până la 15 zile, condiționând transmiterea acestei sume până la data de 17 noiembrie 2017, ora 12:00, cu plasarea mijloacelor bănești într-o cutie de metal de culoare neagră, amplasată în partea dreaptă sus la intrarea în sectorul de poliție care duce în biroul de serviciu al acestuia. În rezultat, la data de 17 noiembrie 2017, aproximativ ora 12:38, Maciuca Sergiu aflându-se în biroul său de serviciu, i-a transmis lui Cotorobai Ion copia procesului-verbal cu privire la contravenție întocmit la 16 noiembrie 2017 în privința ultimului în comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, prin care i-a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale, și conform indicațiilor primite anterior de la Maciuca Sergiu, Cotorobai Ion a plasat suma de 4 000 lei în cutia de metal de culoare neagră indicată mai sus, părăsind sectorul de poliție. Astfel, Maciuca Sergiu prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, coruperea pasivă, exprimată prin pretinderea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru alte persoane, pentru a nu 7 îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Prin urmare, instanța de apel a menționat că în ședința de judecată în instanța de apel, au fost verificate, sub aspectul cercetării și aprecierii, probele administrate în cauză și anume: declarațiile martorului Cotorobai Ion de la etapa urmăririi penale și care au fost date citirii în ședința de judecată (f.d.10-11, vol.I); declarațiile suplimentare ale martorului Cotorobai Ion din 17 noiembrie 2018; declarațiile martorului Celac Renard; conținutul procesului-verbal de confruntare efectuată între învinuitul Maciuca Sergiu și martorul Cotorobai Ion din 06 iulie 2018 (f.d.103-107; vol.II); conținutul procesului-verbal de primire a plângerii din 17 noiembrie 2017 (f.d.9, vol.I); conținutul procesului-verbal de ridicare din 17 noiembrie 2017 (f.d.17, vol.I); conținutul procesului-verbal de cercetare a documentelor din 24 noiembrie 2017 (f.d.38-39, vol.I); conținutul procesului-verbal de ridicare din 17 noiembrie 2017 (f.d.43, vol.I); conținutul procesului-verbal de percheziție din 17 noiembrie 2017 (f.d.168-170, vol.I); conținutul procesului-verbal de percheziție din 17 noiembrie 2017 (f.d.176-177, vol.I); conținutul procesului-verbal de ridicare din 14 decembrie 2017 (f.d.186, vol.I); conținutul procesului-verbal de cercetare a obiectelor/documentelor din 19 decembrie 2017 (f.d.187-189, vol.I); conținutul procesului-verbal din 07 decembrie 2017 (f.d.197-199, vol.I); conținutul procesului-verbal de cercetare din 09 decembrie 2017 (f.d.201-202, vol.I); conținutul procesului-verbal din 18 noiembrie 2017 privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor, cu anexe (f.d.153-155, vol.I); conținutul procesului-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală din 20 noiembrie 2017 (f.d.161, vol.I); conținutul procesului-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii și primirii banilor din 20 noiembrie 2017 (f.d.164, vol.I); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 247 din 17 noiembrie 2017 (f.d.77-85, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr. 649- 678 CNEJ/ 201808M0045CML din 25 aprilie 2018 (f.d.100-143, vol.I). Documente și mijloace de probă: materialul înregistrat în R-II al IP Buiucani nr. 17871 din 07 noiembrie 2017 cu procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04021033 din 16 noiembrie 2017 (f.d.18- 37, vol.I); răspunsul Direcției Generale Analitică nr. 15/6784 din 23 noiembrie 2017 (f.d.53, vol.I); răspunsul Procuraturii Anticorupție nr. 12367 din 28 noiembrie 2017 (f.d.55, vol.I); copia autentificată a ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție, Balan Andrei din 30 septembrie 2015, în cadrul cauzei penale nr. 2015978062 (f.d.56, vol.I); copia autentificată a ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție din 01 aprilie 2016 (f.d.57-60, vol.I); copia autentificată a extrasului din ordin nr. 93 ef. din 06 martie 2017 cu privire la transfer (f.d.76, vol.II); copia autentificată a fișei de post a ofițerului superior de sector a IP Buiucani, Maciuca Sergiu, aprobată de șeful IP Buiucani a DP mun. Chișinău, colonel de poliție Pascaru Lilian la 04 aprilie 2016 (f.d.77-79, vol.II); două fișiere electronice cu denumirile „00005.MTS” și „00006.MTS”, înregistrate pe suportul material de informații electronice, de tip disc DVD+R de model „Omega”, cu nr. de inventariere 8 2232; fișier electronic cu denumirea „00007.MTS”, înregistrat pe suportul material de informații electronice, de tip disc CD-R de model „Esperanza”, cu numărul de inventariere 2233; suportul material de informații electronice, de tip disc CD, nr. 6897/17 cu inscripția „Orange Moldova. Strict confidențial”, nr. de intrare Orange: 6897/17, ridicat de la SA „Orange Moldova” conform procesului- verbal de ridicare din 14 decembrie 2017; DVD+R de model „Omega” ce conține informația copiată din telefonul mobil de model „Huawei P9 Lite”, ce aparține cet. Maciuca Sergiu; CD-R de model „Esperanza” cu nr. de inventar 2108/1, ce conține informația pertinentă transcrisă de către subdiviziunea specializată a CNA în rezultatul interceptării comunicărilor ambientale dintre Maciuca Sergiu și Cotorobai Ion la 17 noiembrie 2017; corpurile delicte. Așadar, apreciind probele administrate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a conchis că inculpatul Maciuca Sergiu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, în speță fiind suficiente probe care demonstrează vinovăția acestuia. În acest context, concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei constatate, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală specială, instanța de apel a precizat că fapta reținută în privința inculpatului se califică în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi: coruperea pasivă, adică pretinderea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru alte persoane, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, reieșind din următoarele considerente. Instanța de apel a constatat că prima instanță l-a condamnat pe Maciuca Sergiu, pentru infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, acesta fiind învinuit de faptul că a extorcat de la Cotorobai Ion mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 200 euro, care potrivit cursului oficial al BNM la 16 noiembrie 2017, constituia suma de 4 182,5 lei, pentru sine și pentru alte persoane, însă partea acuzării nu a prezentat nici o probă, nici un înscris din care ar rezulta că inculpatul ar fi extorcat suma respectivă. În opinia instanței de apel, fapta reținută în privința inculpatului, nu se încadrează în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal – coruperea pasivă, adică estorcarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru alte persoane, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, or, starea de fapt și de drept constatată corespunde circumstanțelor stabilite și probele administrate și apreciate, fapta încadrându-se juridic în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi – coruperea pasivă, exprimată prin pretinderea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru alte persoane, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Analizând componența de infracțiune prevăzută de art. 324 Cod penal, și 9 anume obiectul juridic special, obiectul material și latura obiectivă, instanța de apel a constatat cu certitudine că în acțiunile inculpatului Maciuca Sergiu se regăsesc două modalități faptice, și anume: cea de pretindere și primire a bunurilor care nu i se cuvin în vederea exercitării funcției sale, or, este cert stabilit că Maciuca Sergiu, deținând funcția de inspector principal al sectorului de poliție nr. 6 al Inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, fiind persoană publică conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind investit în funcție publică de execuție cu statut special, căreia într-o instituție de stat i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire, drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 19 lit. a), d), 20 lit. d), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, având atribuțiile de culegere a informațiilor în scop de cunoaștere, prevenire și combatere a infracțiunilor, precum și a altor fapte ilicite; de asigurare a reacționării prompte la sesizările despre infracțiuni și contravenții; de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor contravenționale potrivit legii, fiind obligat să își desfășoare activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea cu strictețe a drepturilor, libertăților omului și a demnității umane, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile; să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției, a comis infracțiunea prevăzută la art. 324 alin. (4) Cod penal, adică coruperea pasivă prin pretinderea și primirea sumei de 200 euro, care potrivit cursului oficial al BNM la 16 noiembrie 2017, constituia suma de 4 182,5 lei, de la Cotorobai Ion, în privința căruia urma să întocmească proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional și să aplice sancțiunea contravențională corespunzătoare normei. Astfel, invocând faptul că în privința lui Cotorobai Ion ar putea fi aplicată o sancțiune contravențională sub formă de arest contravențional până la 15 zile, a condiționat transmiterea acestei sume până la data de 17 noiembrie 2017, ora 12:00, cu plasarea mijloacelor bănești într-o cutie de metal de culoare neagră, amplasată în partea dreaptă sus la intrarea în sectorul de poliție care duce în biroul de serviciu al acestuia. Drept rezultat, la data de 17 noiembrie 2017, aproximativ ora 12:38, Maciuca Sergiu, aflându-se în biroul său de serviciu, i-a transmis lui Cotorobai Ion copia procesului-verbal cu privire la contravenție întocmit la 16 noiembrie 2017 în privința ultimului, în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, prin care i-a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 30 unități convenționale, și conform indicațiilor primite anterior de la Maciuca Sergiu, Cotorobai Ion a plasat suma de 4 000 lei în cutia de metal de culoare neagră indicată mai sus, părăsind sectorul de poliție. 10 Instanța de apel a precizat că faptul pretinderii sumei de 200 euro se confirmă prin probele examinate în cadrul ședinței de judecată la etapa cercetării judecătorești, și anume prin procesul-verbal din 18 noiembrie 2017 privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor, cu anexe (în temeiul ordonanței din 17 noiembrie 2017, apreciată pertinența prin ordonanța din 18 noiembrie 2017 și confirmată legalitatea prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) nr. 11-6228/2017 din 20 noiembrie 2017), unde sunt consemnate rezultatele interceptării și înregistrării comunicărilor și imaginilor din 17 noiembrie 2017 dintre Maciuca Sergiu și Cotorobai Ion, cu stenografierea discuției. Totodată, instanța de apel a constatat că Cotorobai Ion cunoștea din timp despre locul convenit pentru plasarea sumei pretinse de Maciuca Sergiu, cutia de metal de culoare neagră, amplasată în partea dreaptă sus la intrarea în sectorul de poliție, care duce în biroul de serviciu al lui Maciuca Sergiu. La fel, primirea sumei pretinse în sumă de 200 euro, este confirmată nemijlocit prin procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii și primirii banilor din 20 noiembrie 2017, (dispusă prin ordonanța din 17 noiembrie 2017 și confirmată legalitatea efectuării și rezultatelor acestora prin ordonanța din 20 noiembrie 2017). Subsecvent, faptul primirii mijloacelor financiare în sumă de 4 000 lei (echivalentul parțial al sumei de 200 euro), de către Maciuca Sergiu de la Cotorobai Ion, se confirmă și prin rezultatele măsurilor speciale de investigație, și anume prin procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală din 20 noiembrie 2017, unde a fost consemnată întâlnirea propriu-zisă între cet. Cotorobai Ion și Maciuca Sergiu, care a avut loc la 17 noiembrie 2017, în intervalul de timp 12:37 – 12:40, în fața sectorului de Poliție nr. 6 al IP Buiucani, iar prin procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii și primirii banilor din 20 noiembrie 2017, fiind consemnată plasarea mijloacele bănești în sumă 4 000 lei într-o cutie de metal de culoare neagră, care se afla la intrare în holul sectorului de poliție (f.d.161, vol.I). Așadar, instanța de apel a conchis că învinuirea înaintată de partea acuzării, parțial și-a găsit confirmare, or, argumentul invocat de apărare cu referire la lipsa faptei infracționale prevăzută de art. 324 Cod penal, în acțiunile inculpatului Maciuca Sergiu, nu poate fi reținut deoarece probele cercetate în ședința de judecată au confirmat pe deplin vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal. În acest context, instanța de apel a stabilit că inculpatul Maciuca Sergiu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, cu vinovăție, exprimată prin intenție directă, conștientizând că pretinde și primește bunuri ce nu i se cuvin pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Mai mult, acesta a intenționat să tăinuiască și să distrugă probele, și anume bancnotele în sumă de 4 000 lei, prin arderea acestora, fapt confirmat prin Raportul de 11 expertiză judiciară nr. 649-678 CNEJ/201808M0045CML din 25 aprilie 2018, întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare în colaborare cu Centrul de Medicină Legală, întocmit în temeiul ordonanței de numire a expertizei complexe tehnico-chimice din 05 decembrie 2017. În concluzie, instanța de apel a menționat că rămășițele (fragmente) de obiecte din hârtie arse, ridicate în cadrul percheziției efectuate la sectorul de Poliție nr. 6 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, reprezintă rămășițe ale bancnotelor Băncii Naționale ale Moldovei, în special al bancnotelor în valoare de 100 lei BNM, de 200 lei BNM și de 500 lei BNM, care au fost supuse arderii (pârlite, dogorâte, parțial carbonizate, parțial scrumite), conținând și unele numere de anul de fabricare. Totodată, printre particulele din interiorul buzunarelor pantalonilor și sacoului, prezentate la examinare ale uniformei polițistului de sector Maciuca Sergiu, precum și printre fibrele tampoanelor de vată cu ștersăturile de pe mâinile polițistului de sector Maciuca Sergiu și pe șervețelele ridicate din coșul de gunoi în cadrul percheziției, efectuate la Sectorul de Poliție nr. 6 al IP Buiucani al DP mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Alexandru cel Bun, 5, sunt prezente urme în formă de microparticule carbonizate, care după caracteristicile stabilite (culoare, formă, microstructură, proprietățile mecanice și compoziția elementelor chimice de bază), corespund particulelor carbonizate ale bancnotelor BNM și deci acestea reprezintă urme (rămășițe) carbonizate ale bancnotelor BNM supuse arderii. Prezența pe pantalonii, sacoul și mâinile polițistului de sector Maciuca Sergiu a urmelor (rămășițelor) bancnotelor BNM arse (carbonizate), denotă faptul că acesta a avut contact și/sau a manipulat bancnote BNM arse (carbonizate) (f.d.100-143, vol.I). De asemenea, instanța de apel a respins argumentul inculpatului precum că acesta a dat foc unor acte, a unor cereri care nu au fost examinate, or, după cum rezultă din conținutul procesului-verbal de percheziție din 17 noiembrie 2017, efectuată în biroul alăturat biroului de serviciu al polițistului de sector Maciuca Sergiu, pe podea au fost identificate urme de ardere și ridicate: 1) trei fragmente de hârtie cu margini carbonizate; 2) mai multe particule de hârtie carbonizate, care au fost plasate între două plăci de sticlă, unite între ele cu bandă adezivă; 3) rămășițe de hârtie carbonizate, amplasate într-un borcan de sticlă (f.d.176-177, vol.I) și care potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 649-678 CNEJ/201808M0045CML din 25 aprilie 2018 s-au dovedit a fi rămășițe ale bancnotelor Băncii Naționale ale Moldovei, în special al bancnotelor în valoare de 100 lei BNM, de 200 lei BNM și de 500 lei BNM, care au fost supuse arderii (pârlite, dogorâte, parțial carbonizate, parțial scrumite), conținând și unele numere de anul de fabricare (f.d.100-143, vol.I). Instanța de apel a precizat că în rezultatul examinării probelor acuzării, nu a stabilit careva indici care să dovedească vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, și anume circumstanțe care să demonstreze procesul de extorcare a mijloacelor bănești sau intenția inculpatului de a săvârși acțiuni în acest sens. 12 Or, acțiunea de extorcare de bunuri constă în înaintarea de către persoana cu funcții de răspundere, sub amenințarea săvârșirii acțiunilor care vor cauza prejudicii intereselor legale ale persoanei care corupe sau crearea intenționată a unor condiții care îl impun pe acesta să dea bunuri în scopul prevenirii consecințelor nefaste asupra intereselor sale legale. Prin urmare, instanța de apel a indicat că organul de urmărire penală nu a prezentat probe pertinente, utile și suficiente în vederea probării calificativului agravant, or, circumstanțele de „extorcare” necesită o abordare detaliată, reiterând că probele acuzării, nu demonstrează realizarea acțiunii de extorcare a mijloacelor financiare în sumă de 200 euro, săvârșită de inculpatul Maciuca Sergiu, dar demonstrează săvârșirea infracțiunii de pretindere și primire, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru alte persoane, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Cu privire la argumentele părții acuzării, referitor la condamnarea inculpatului în temeiul art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a menționat că versiunea respectivă nu are un suport probatoriu. Astfel, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, care coroborează între ele, nefiind stabilite careva divergențe între acestea. De asemenea, instanța de apel a stabilit că procesul penal în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, deoarece a expirat termenul de prescripție de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, de tragere la răspundere penală , infracțiunea fiind comisă la data de 17 noiembrie 2017. În acest context, reținând prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, 53 lit. g), 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, instanța de apel a precizat că infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, se pedepsește cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, astfel că se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare. Totodată, reținând și prevederile art. 389 alin. (1), (4) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat asupra necesității liberării de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală a inculpatului, prevăzut de art. 60 Cod penal, deoarece fapta prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, a fost săvârșită la 17 noiembrie 2017, și prin urmare, din ziua săvârșirii infracțiunii, au expirat mai mult de 2 ani, din care motiv urmează a fi încetat procesul penal în privința inculpatului Maciuca Sergiu, cu liberarea acestuia de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului tragerii la răspundere penală. 13 Corespunzător, instanța de apel a stabilit și faptul că prima instanță corect a aplicat confiscarea specială asupra mijloacelor bănești în sumă de 4 000 lei, ca fiind bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunii, acestea fiind confiscate din contul lui Maciuca Sergiu, cu trecerea în beneficiul bugetului de stat, just dispunând încasarea din contul lui Maciuca Sergiu în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate la efectuarea expertizei judiciare în sumă totală de 6 300 lei, precum și soluționând soarta corpurilor delicte. 6. Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului partea acuzării menționează, că nu este de acord cu soluția instanței de apel privind recalificarea acțiunilor inculpatului Maciuca Sergiu. În speță, instanța de judecată a constatat cu certitudine că în acțiunile inculpatului Maciuca Sergiu se regăsesc două modalități faptice, și anume cea de pretindere și de primire a bunurilor care nu i se cuvin în vederea exercitării funcției sale. Astfel, susține că faptul extorcării sumei de 200 euro, se confirmă prin probele examinate în cadrul ședinței de judecată la etapa cercetării judecătorești, și anume prin procesul-verbal din 18 noiembrie 2017 privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor, cu anexe (în temeiul ordonanței din 17 noiembrie2017, apreciată pertinența prin ordonanța din 18 noiembrie 2017 și confirmată legalitatea prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 20 noiembrie 2017), unde sunt consemnate rezultatele interceptării și înregistrării comunicărilor și imaginilor din 17 noiembrie 2017 dintre Maciuca Sergiu și Cotorobai Ion, cu stenografierea discuției. În opinia părții acuzării, prima instanță corect a constatat că Cotorobai Ion cunoștea din timp despre locul convenit pentru plasarea sumei extorcate de Maciuca Sergiu, cutia de metal de culoare neagră, amplasată în partea dreaptă sus la intrarea în sectorul de poliție, care duce în biroul de serviciu al Iui Maciuca Sergiu. De asemenea, primirea sumei extorcate de 200 euro, se confirmă nemijlocit prin procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii și primirii banilor din 20 noiembrie 2017 (dispusă prin ordonanța din 17 noiembrie 2017 și confirmată legalitatea efectuării și rezultatelor acestora prin ordonanța din 20 noiembrie 2017, precum și rezultatele măsurilor speciale de investigație, și anume prin procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală din 20 noiembrie 2017, unde a fost consemnată întâlnirea propriu-zisă între cet. Cotorobai Ion și Maciuca Sergiu, care a avut loc la 17 noiembrie 2017, în intervalul de timp 12:37 - 12:40, în fața sectorului de poliție nr. 6 al IP Buiucani, iar prin procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație – controlul transmiterii și primirii banilor din 14 20 noiembrie 2017, fiind consemnată plasarea mijloacele bănești în sumă 4 000 lei într-o cutie de metal de culoare neagră, care se afla la intrare în holul sectorului de poliție. Mai mult, menționează partea acuzării că prima instanță, bazându-se pe probatoriul cercetat în raport cu dispozițiile legiuitorului, a stabilit cu certitudine că inculpatul Maciuca Sergiu a săvârșit infracțiunea incriminată cu vinovăție, exprimată prin intenție directă, conștientizând că pretinde și primește bunuri ce nu i se cuvin pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcțiilor sale. Acesta a intenționat să tăinuiască și să distrugă probele, și anume bancnotele în sumă de 4 000 lei, prin arderea acestora, fapt confirmat prin Raportul de expertiză judiciară nr. 649-678 CNEJ/201808M0045CML din 25 aprilie 2018, întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare în colaborare cu Centrul de Medicină Legală. La fel, mai invocă că declarațiile martorului Cotorobai Ion coroborează cu probele examinate în cadrul ședinței de judecată, și anume înregistrările video și redau situația obiectivă în speță. În acest context, partea acuzării a precizat că prima instanță corect a conchis că din probele cercetate în ședința de judecată, rezultă cu certitudine că acțiunile lui Maciuca Sergiu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, coruperea pasivă, exprimată prin extorcarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru alte persoane, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale. Consideră partea acuzării că probele cercetate în ansamblu, demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar instanța de apel eronat și pripit a concluzionat că acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate conform art. 324 alin. (4) Cod penal. Așadar, conchide partea acuzării că contrar prevederilor art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de apel nu a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea lor în procesul-verbal.

Avocatul Căuș Miroslav în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Maciuca Sergiu să fie achitat de învinuirea în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. În argumentarea recursului partea apărării menționează, că deși este de acord cu concluzia instanței de apel, potrivit căreia în acțiunile inculpatului lipsește elementul de „extorcare”, totuși consideră că aceasta nu a analizat temeiul de achitare invocat în cererile de apel, fapt ce atestă că nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, referitor la lipsa componenței de infracțiune. Prin urmare, susține că presupusul scop pentru care ar fi fost pretinsă 15 suma de 200 euro, a fost deja consumat, din motiv că procesul-verbal al contravenției a fost perfectat la 16 noiembrie 2017, Cotorobai Ion primind citație pentru ora 08:00, data de 17 noiembrie 2017 pentru primirea procesului-verbal contravențional. Consideră partea apărării că în speță, nu este întrunită latura subiectivă, și anume scopul infracțiunii de corupere pasivă, deoarece acțiunile au fost realizate la momentul când Cotorobai Ion s-a adresat la CNA, or, acesta a fost citat pentru ora 08:00, de a se prezenta la Maciuca Sergiu. De asemenea, indică că concluzia expusă în raportul de expertiză judiciară (f.d.101-121), potrivit căreia „Din motivul lipsei sectoarelor respective pe care a fost imprimată seria și numărul bancnotelor, precum și din motivul că rămășițele bancnotelor arse, carbonizate, parțial scrumite au fost divizate în fragmente mici sau foarte mici, nu a fost posibil de stabilit pe deplin care este seria și numărul, precum și după caz valoarea bancnotelor, rămășițele arderii cărora au fost prezentate la examinare”, rezultă că acțiunile inculpatului nu întrunesc nici elementul material al infracțiunii de corupere pasivă. Subsecvent, mai susține că percheziția din 17 noiembrie 2017 a fost efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucție, cu derogare de la prevederile art. 125 alin. (3) Cod de procedură penală.

Avocatul Căuș Miroslav în numele inculpatului, a depus referință la recursul declarat de partea acuzării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Indică în susținerea referinței, că argumentele invocate în recursul acuzării, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, or, simpla expunere a probelor, nu reprezintă o motivare suficientă în acest sens.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că recurenții invocă temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, 16 potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, Colegiul penal apreciază ca fiind declarative argumentele acuzării și argumentele apărării prin care se invocă faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, aceasta deoarece în conținutul recursurilor nu au fost descrise care anume din motivele apelurilor nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei. Sub acest aspect, Colegiul penal consideră necesar să menționeze, că motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. De asemenea, Colegiul penal reține că în opinia procurorului, instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată și neclară, însă instanța de recurs relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către acesta. Or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost casată parțial sentința primei instanțe, în latura penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Maciuca Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, din motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspundere penală. La fel, instanța de recurs consideră că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de 17 procedură penală, din care rezultă că instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță. Colegiul penal stabilește că nu poate fi reținut nici argumentul părții acuzării cu privire la faptul că în motivarea soluției, instanța de apel a eronat a apreciat probatoriul administrat la materialele cauzei penale. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea acuzării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Mai mult, instanța de recurs menționează că recursurile declarate atât de către partea acuzării, precum și de apărare, nici nu sunt motivate sub aspectul erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în contextul în care se constată că procurorul invocă dezacordul cu recalificarea acțiunilor inculpatului Maciuca Sergiu din prevederile art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, iar apărarea pledează pentru achitarea lui Maciuca Sergiu de învinuirea înaintată în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. 18 Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Reieșind din cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Căuș Miroslav în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Maciuca Sergiu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 19