1ra-1189/2022 — art. 179 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, 287 alin. 3, 349 alin.1, 287 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, 287 alin. 3, 349 alin.1, 287 alin.1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1189/2022 — art. 179 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, 287 alin. 3, 349 alin.1, 287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1189/2022
1-21123285-01-1ra-04082022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
14 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nadejda Toma,
Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,
Victor Boico,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar
declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii,
împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2022, în
privința inculpaților
Sîrghi Sergiu XXXXXX.
Matei Anastasia, XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 18.08.2021 - 15.10.2021,
instanța de apel: 03.01.2022 - 30.03.2022,
instanța de recurs: 04.08.2022 - 14.11.2022.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 15 octombrie 2021, cauza fiind
examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, procesul
penal în privința lui Sîrghi Sergiu pe art. 179 alin. (2) și 188 alin. (2) lit. b), d) Cod
penal a fost încetat, în legătură cu împăcarea părților.
Sîrghi Sergiu a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 2 ani
închisoare, art. 349 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare, art. 287 alin. (3) Cod
penal la 2 ani închisoare, art. 287 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare și art. 287
alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare.
1
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,
i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată
condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 4 ani.
Procesul penal în privința lui Matei Anastasia pe art. 188 alin. (2) lit. b), d)
Cod penal a fost încetat, în legătură cu împăcarea părților.
Matei Anastasia a fost condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 2 ani
închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată
condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.
De la inculpați s-au încasat, solidar, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare
în sumă de 4342 lei.
Instanța de fond a constatat că inculpatul minor Sîrghi Sergiu (născut la
XXXXXX), la 05 martie 2021, aproximativ ora 13.00, aflându-se pe imașul din
apropierea gospodăriei lui Scurtu Leonid, domiciliat în XXXXXX, XXXXXX, din
motivul geloziei față de minora Matei Anastasia, a iscat un conflict cu minorul
Parandiuc Artiom (născut în anul XXXX), domiciliat în XXXXXX, XXXXXX,
aplicându-i acestuia o lovitură cu pumnul în regiunea feței, iar după ce ultimul a
fugit în ograda gospodăriei unde locuiește și s-a încuiat în casă, minorul Sîrghi
Sergiu l-a urmat și, prin deteriorarea sticlelor de la geam și de la ușa de la intrare în
casă, a pătruns ilegal în casa acestuia, unde, ulterior a aplicat violență asupra lui
Parandiuc Artiom, lovindu-l cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.
În timpul dat pentru aplanarea conflictului, la fața locului a venit Parandiuc
Svetlana, care este mama minorului Parandiuc Artiom, pe care minorul Sîrghi
Sergiu, la fel, a agresat-o fizic, prin lovirea cu pumnul în regiunea feței. Ca rezultat
al acțiunilor sale criminale, i-a cauzat părții vătămate Parandiuc Artiom echimoze
față, pavilionul urechii stângi care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.
202128D0120 din 21.04.2021, se califică drept leziuni corporale neînsemnate, iar
părții vătămate Parandiuc Svetlana - edem moderat regiunea temporală pe stânga
care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202128D0119 din 21.04.2021, se
califică drept leziuni corporale neînsemnate.
Tot el, la 13 martie 2021, aproximativ ora 23.00, aflându-se pe o stradă din
XXXXXX XXXX, XXXXXX, care se atribuie la loc public, din intenții huliganice,
încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și
morale de comportare în societate, exprimând o vădită lipsă de respect față de
societate, intenționat, demonstrativ a inițiat o ceartă cu Musteață Ivan, XXXXXX
XXXX, XXXXXX, numindu-l cu cuvinte ofensatoare, după care a aplicat violență
fizică față de acesta, având asupra sa o rangă metalică și, folosind-o ca obiect pentru
vătămarea integrității corporale, i-a aplicat o lovitură în regiunea capului, cauzându-
i părții vătămate Musteață Ivan o plagă contuză a capului în regiunea temporal
parietal pe stânga și comoție cerebrală care, potrivit raportului de expertiză judiciară
nr. 202110D0247 din 21.05.2021, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă
durată, se califică drept leziuni corporale ușoare.
Tot el, la 14 martie 2021, aproximativ ora 01.30, aflându-se în nemijlocita
apropiere a domiciliului său de pe XXXXXX XXXX, XXXXXX, fiind în stare de
ebrietate alcoolică, în scurt timp după ce colaboratorii de poliție a IP Sîngerei
Mogoreanu Sorin și Miron Nicolae, îndeplinindu-și atribuțiile sale de serviciu, în
2
cadrul documentării cazului de huliganism, precum și în scopul curmării acțiunilor
huliganice, ultimul în scopul sistării activității de serviciu a polițiștilor, s-a adresat
cu cuvinte necenzurate în adresa lui Mogoreanu Sorin, amenințându-l cu răfuială
fizică și cu moartea, în același timp s-a avântat în direcția ultimului să-i aplice o
lovitură cu un hârleț pe care îl avea asupra sa, acțiuni prin care a creat impedimente
colaboratorilor de poliție întru exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.
Tot el, la 17 mai 2021, aproximativ ora 16.30, aflându-se împreună cu minora
Matei Anastasia (născută în XXXX), în ograda gospodăriei lui Matei Grigorii din
XXXXXX, XXXXXX, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii deschise
a bunurilor altei persoane, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,
prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, l-au atacat
pe Matei Grigorii, prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste diferite părți
ale corpului, cauzându-i vătămări corporale.
Continuându-și acțiunile criminale, în aceleași circumstanțe, au solicitat de la
Matei Grigorii transmiterea mijloacelor bănești, în același timp, continuând să-i
aplice lovituri cu pumnii, în special în regiunea capului. Tot atunci, în timp ce partea
vătămată se afla în stare inconștientă din cauza leziunilor corporale primite, el
împreună cu Matei Anastasia au pătruns în interiorul casei de locuit și construcției
auxiliare, de unde au sustras bani în sumă de 1700 lei.
Tot el, la 17 mai 2021, în aceleași circumstanțe, împreună cu minora Matei
Anastasia, din intenții huliganice, încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin
încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate, exprimând o
vădită lipsă de respect față de societate, aflându-se în loc public, și anume, în fața
gospodăriei lui Matei Grigorii, din XXXXXX, XXXXXX, fără careva motive
întemeiate, i-au aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței lui Barbieru Victor,
după care, în timp ce partea vătămată fugea, acesta l-a ajuns din urmă și l-a doborât
la pământ, în același timp aplicându-i multiple lovituri cu pumnul în regiunea feței
și cutiei toracice, cauzându-i părții vătămate Barbieru Victor - 8 plăgi superficiale
tăiate în regiunea iliacă pe dreapta și pe spate, care au fost produse prin acțiunea
traumatică cu obiect cu vârf ascuțit, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr.
202110P0273 din 19.05.2021 se califică drept vătămare corporală neînsemnată.
Totodată, strigând-o pe minora Matei Anastasia să-i aducă cuțitele, să-l amenințe cu
moartea.
În continuare, Barbieru Victor, văzând-o pe ultima că vine înspre el cu 2 cuțite
în mână, a reușit să fugă în ograda lui Buga Valentina, unde au intrat și minorii Sîrghi
Sergiu cu Matei Anastasia, aplicându-i ambii părții vătămate mai multe lovituri cu
pumnii și picioarele peste față și corp.
Tot el, la 11 martie 2021, aproximativ ora 23.00, aflându-se pe strada
XXXXXX X, XXXXXX, care se atribuie la loc public, din intenții huliganice,
încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și
morale în societate, exprimând lipsă de respect față de societate, intenționat,
demonstrativ, a inițiat o ceartă cu Secureanu Ion, numindu-l cu cuvinte ofensatoare,
după care a aplicat violență fizică față de acesta, manifestată prin aplicarea
multiplelor lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului,
cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202128D0143, vătămări
corporale neînsemnate, sub formă de echimoză față, edem al țesuturilor moi
piramida nazală și planta piciorului drept.
3
Tot el, la 06 martie 2021, aproximativ ora 03.15, aflându-se în apropierea
Stației Peco „Vento”, din XXXXXX, XXXXXX, care se atribuie la loc public, din
intenții huliganice, încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea
normelor de drept și morale în societate, exprimând lipsă de respect față de societate,
intenționat, demonstrativ a inițiat o ceartă cu Gandrabura Nicolae, numindu-l cu
cuvinte ofensatoare, după care i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele
peste diferite părți ale corpului, cauzându-i lui Gandrabura Nicolae dureri fizice și
leziuni corporale.
Inculpata minoră Matei Anastasia (născută la XXXXXX), la 17 mai 2021,
aproximativ ora 16.30, aflându-se împreună cu minorul Sîrghi Sergiu (născut în
XXXX), în ograda gospodăriei lui Matei Grigorii din XXXXXX, XXXXXX,
acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei
persoane, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările
lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, l-au atacat pe Matei Grigorii
prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului,
cauzându-i vătămări corporale.
Continuându-și acțiunile criminale, în aceleași circumstanțe, au solicitat de la
Matei Grigorii transmiterea mijloacelor bănești, în același timp continuând să-i
aplice lovituri cu pumnii, în special în regiunea capului. Tot atunci, în timp ce partea
vătămată se afla în stare inconștientă din cauza leziunilor corporale primite, el
împreună cu Matei Anastasia, au pătruns în interiorul casei de locuit și construcției
auxiliare, de unde au sustras bani în sumă de 1700 lei.
Tot ea, la 17 mai 2021, în aceleași circumstanțe, împreună cu minorul Sîrghi
Sergiu din intenții huliganice, încălcând ordinea publică care s-a manifestat prin
încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate, exprimând o
vădită lipsă de respect față de societate, aflându-se în loc public, și anume, în fața
gospodăriei lui Matei Grigorii, din XXXXXX, XXXXXX, fără careva motive
întemeiate, i-au aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței lui Barbieru Victor,
după care, în timp ce partea vătămată fugea, acesta l-a ajuns din urmă și l-a doborât
la pământ, în același timp aplicându-i multiple lovituri cu pumnul în regiunea feței
și cutiei toracice, cauzându-i părții vătămate Barbieru Victor - 8 plăgi superficiale
tăiate în regiunea iliacă pe dreapta și pe spate, care au fost produse prin acțiunea
traumatică cu obiect cu vârf ascuțit, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr.
202110P0273 din 19.05.2021 se califică drept vătămare corporală neînsemnată.
Totodată strigând-o pe minora Matei Anastasia să-i aducă cuțitele să-l amenințe cu
moartea.
În continuare, Barbieru Victor, văzând-o pe ultima că vine spre el cu 2 cuțite
în mână, a reușit să fugă în ograda lui Buga Valentina, unde au intrat și minorii Sîrghi
Sergiu cu Matei Anastasia, aplicându-i ambii părții vătămate mai multe lovituri cu
pumnii și picioarele peste față și corp.
Instanța a reținut că inculpații au recunoscut pe deplin vina în comiterea
faptelor indicate în rechizitoriu și probele administrate, solicitând examinarea cauzei
în procedură simplificată.
Astfel, acțiunile inculpatului Sîrghi Sergiu au fost încadrate în baza:
art. 179 alin. (2) Cod penal, ca pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliu
sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi
la cererea ei, cu aplicarea violenței;
4
art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile
intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței, cu aplicarea
unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății (partea vătămată
Musteață Ivan);
art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile
intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței, cu aplicarea
unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății (partea vătămată
Matei Grigorii);
art. 349 alin. (1) Cod penal, ca amenințarea cu moartea, cu vătămarea
integrității corporale sau a sănătății, persoanei cu funcție de răspundere, în scopul
sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care
amenință sau al altei persoane, în legătură cu participarea acestei persoane la
prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale;
art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra
unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru
viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea
violențe, săvârșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință;
art. 287 alin. (1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care
încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței (partea vătămată Garet
Cristina);
art. 287 alin.(1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care
încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței (partea vătămată Gandrabura
Nicolae).
Acțiunile inculpatei Matei Anastasia au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul
sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea
persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită
de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință și art. 287 alin. (3) Cod
penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea
publică, săvârșite cu încercarea aplicării armei, sau a altor obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau sănătății, precum și acțiunile care săvârșite de două
persoane.
La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de fond a ținut cont de prevederile
art. 61, 75 Cod penal, că aceștia se caracterizează negativ, nefiind la prima abatere
de la legea penală, inculpatul Sîrghi Sergiu a fost anterior sancționat contravențional,
că în privința lor nu au fost stabilite circumstanțe agravante, cea atenuantă fiind
săvârșirea infracțiunii de către un minor, concluzionând că scopul pedepsei poate fi
atins fără izolarea lor de societate, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 90 din
Codul penal, astfel de pedeapsă fiind echitabilă pentru faptele comise, iar stabilirea
termenului de probă va asigura un comportament adecvat al inculpaților, ori, aceștia
nu prezintă pericol social sporit.
Procurorul în Procuratura raionului Sângerei, Dumitru Ceaica, a declarat
apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul Sîrghi Sergiu să fie condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 2
ani și 4 luni închisoare, art. 349 alin. (1) Cod penal la 8 luni închisoare, art. 287 alin.
(3) Cod penal la 2 ani și 4 luni închisoare, art. 287 alin. (1) Cod penal la 1 an
5
închisoare, art. 287 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, iar în temeiul art. 84 alin.
(1) Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu executare.
Apelantul a invocat că instanța de fond nu a ținut cont de criteriile generale de
individualizare a pedepsei, în special de gradul de pericol social al infracțiunilor
comise, care se referă la categoria infracțiunilor contra patrimoniului, contra
securității publice și a ordinii publice și prezintă un pericol social sporit, nefiind
constatate careva circumstanțe care ar permite a considera că pedeapsa cu
suspendare condiționată, conform art. 90 Cod penal, este suficientă pentru corectarea
inculpatului.
La fel, instanța de fond urma să rețină că prin sentința Judecătoriei Bălți din
06.08.2021, acesta a fost condamnat în baza art. 186 Cod penal, la o pedeapsă cu
închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, în temeiul art. 90 Cod penal,
care la moment nu este în vigoare, ce indică că inculpatul este predispus spre
comiterea în continuare a infracțiunilor.
Pe lângă aceasta, în privința inculpatului se mai află pe rol două cauze penale,
ce demonstrează că acesta, în împrejurările în care nu este angajat în câmpul muncii
și nu are o ocupație permanentă, este predispus spre comiterea în continuare a
infracțiunilor.
Or, pedeapsa cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, în raport
cu circumstanțele faptelor comise și personalitatea inculpatului, nu este
proporțională.
Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2022,
apelul a fost admis, casată sentința în latura penală, prin extindere și în privința
inculpatei Matei Anastasia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:
„În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Sîrghi Sergiu se liberează de
răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acestuia pe art. 287 alin. (3), art.
287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 287 alin. (1) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din
24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova.
Sîrghi Sergiu se consideră condamnat în baza art. 349 alin. (1) Cod penal cu stabilirea în
baza acestei legi, prin aplicarea art. 70, art. 79 CP și art. 3641 alin. (8) CPP, a pedepsei penale
cu închisoare pe un termen de 6 luni, cu executare în Centrul de detenție pentru minori și tineri,
începând din 30.03.2022, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv și arest la domiciliu,
de la 19.05.2021 până la 15.10.2021.
În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Matei Anastasia se liberează
de răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acesteia pe art. 287 alin. (3) CP,
în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 15 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În rest, dispozițiile sentinței cu privire la încetarea procesului penal pe art. 179 alin. (2) și
art. 188 alin. (2) lit. b), d) CP în privința lui Sîrghi Sergiu și pe art. 188 alin. (2) lit. b), d) CP în
privința Anastasiei Matei, se mențin, precum se mențin și dispozițiile sentinței instanței de fond cu
privire la cheltuieli judiciare și corpuri delicte”.
Instanța de apel a reținut că, apărarea a pledat pentru aplicarea față de inculpați
a Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Astfel, referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Sergiu S. de 2 ani închisoare
în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, 2 ani închisoare în baza art. 287 alin. (3) Cod
penal; 6 luni închisoare în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, 6 luni închisoare în baza
art. 287 alin. (1) Cod penal și pedeapsa stabilită prin aceeași sentință inculpatei Matei
6
A. de 2 ani închisoare în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a
considerat că inculpații urmează a fi liberați de răspundere penală.
Or, potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de
încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Conform art. 107 alin. (1), (2) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei, amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra
drepturilor persoanei vătămate.
Pe 31.12.2021 a intrat în vigoare Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, care în art.1 alin. (1) stipulează, că prezenta lege se aplică
condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și
persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării
pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate
psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele
respective cad sub incidența prevederilor art. 2-5, 7, 8. Conform art. 1 alin. (4) al
legii, aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror,
la faza de urmărire penală, iar față de persoanele inculpate care cad sub incidența
art. 2 alin. (4) - de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.
Potrivit art. 2 alin. (1), (2), (3) al Legii nominalizate, procesele penale în
privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul
penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai
aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de
urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta
lege. Procesul penal în privința infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și grave,
săvârșite până la adoptarea prezentei legi de persoane care, la data comiterii
infracțiunii, nu atinseseră vârsta de 18 ani, încetează la faza de urmărire penală sau
la faza de judecare a cauzei. Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are
loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate.
Deoarece inculpatul Sîrghi S. a comis infracțiunile prevăzute de art. 287 alin.
(3) Cod penal, art. 287 alin. (3) Cod penal, art. 287 alin. (1) Cod penal art. 287 alin.
(1) Cod penal, iar inculpata Matei A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.
(3) Cod penal, până la intrarea în vigoare a legii cu privire la amnistie și ținând cont
că sancțiunea acestor norme nu prevede pedeapsă mai mare de 7 ani, inculpații
solicitând aplicarea amnistiei, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în
vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, ținând cont de prevederile art. 391
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 107 alin. (1) Cod penal, aceștia
urmează a fi liberați de răspunderea penală pe capetele de învinuire înaintată,
nefiind stabilite impedimente pentru aplicarea amnistiei.
Totodată, la moment nu sunt aplicabile prevederile art. 1-5 ale Legii nr. 243
din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea
a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, acțiunilor încadrate
la art. 349 alin. (1) Cod penal, or, la art. 6 alin. (1) lit. d) sunt stabilite persoane față
de care amnistia nu se aplică, printre care fac parte persoanele inculpate pentru una
7
dintre infracțiunile enumerate expres de legislator din Codul penal nr.985/2002,
inclusiv art. 349 Cod penal.
În același timp, dispozițiile sentinței cu privire la încetarea procesului penal
pe art. 179 alin. (2) și art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal în privința inculpatului
Sîrghi Sergiu și pe art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal în privința inculpatei Matei
Anastasia, precum și dispozițiile cu privire la cheltuielile judiciare și corpurile
delicte, nu au fost contestate, temei pentru implicare în acest aspect nefiind constatat.
Dat fiind că dispozițiile sentinței cu privire la încetarea procesului penal în
privința inculpatului Sîrghi Sergiu pe art. 179 alin. (2) și art. 188 alin. (2) lit. b), d)
Cod penal au fost menținute, iar pe art. 287 alin. (3) Cod penal, art. 287 alin. (3) Cod
penal, art. 287 alin. (1) Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal acesta a fost liberat
de răspundere penală, urmează a-i fi stabilită pedeapsa pe care inculpatul urmează
să o execute pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal.
Analizând împrejurările cauzei, se atestă că instanța de fond justificat i-a
aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de 6 luni închisoare, pentru comiterea
infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, cuantumul pedepsei pentru
această infracțiune fiind stabilit cu respectarea principiilor individualizării pedepsei.
Or, pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond este în coraport cu
caracterul și gravitatea faptelor comise, infracțiunea comisă fiind una ușoară, din
categoria celor contra autorităților publice și securității de stat, acțiunile inculpatului
fiind îndreptate în vederea sistării activității de serviciu a colaboratorilor de poliție,
care documentau cazul de huliganism în privința acestuia, precum și personalitatea
inculpatului, fiind stabilit că acesta se află în vizorul poliției, fiind supus răspunderii
penale și contravenționale, prin sentința Judecătoriei Bălți din 06.08.2021 fiind
condamnat în baza art. 186 Cod penal la închisoare, cu suspendarea condiționată de
la executarea ei, că a fost sancționat de cinci ori pentru comiterea contravențiilor:
huliganism nu prea grav vătămarea integrității corporale, se caracterizează negativ,
la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, că a recunoscut vina în
comiterea faptei infracționale, solicitând examinarea cauzei în ordinea simplificată;
ca circumstanțe atenuantă fiind reținută căința sinceră, iar ca circumstanță
excepțională - comiterea infracțiunii în perioada minoratului.
Din prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, rezultă că sancțiunea închisorii este
o formă excepțională de pedeapsă, care se aplică doar în cazul în care gravitatea
infracțiunii și personalitatea inculpatului fac necesară aplicarea pedepsei cu
închisoarea.
Distinct de concluzia instanței de fond cu privire la aplicabilitatea prevederilor
art. 90 Cod penal, instanța de apel a susținut solicitarea procurorului apelant referitor
la inoportunitatea suspendării condiționate a executării pedepsei sub formă de
închisoare aplicată inculpatului, or scopurile pedepsei pot fi atinse doar în cazul
executării reale a pedepsei.
Astfel, aplicarea categoriei excepționale de pedeapsă și executarea ei reală în
privința inculpatului este condiționată de circumstanțele cauzei, și anume, de gradul
prejudiciabil al acțiunilor comise, de personalitatea acestuia care se caracterizează
negativ, a fost deja condamnat la pedeapsa condiționată, însă nu și-a atins scopul, în
privința lui mai fiind pe rol două cauze penale (art. 187 Cod penal, art. 188 Cod
penal, ce denotă atitudinea neconștiincioasă față de ordinea de drept, fiind evident
riscul continuării activității infracționale.
8
Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii,
declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea
rejudecării cauzei în instanța de apel.
Recurentul invocă că instanța de apel, prin decizia adoptată, a liberat inculpații
de răspundere penală și a încetat procesul penal în privința acestora, în temeiul art.
391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în legătură cu intervenirea amnistiei –
Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.
Însă, argumentarea instanței de apel contravine normelor procedural-penale,
instanța de apel urmând să adopte o sentință de condamnare a inculpaților cu
numirea unei pedepse și liberarea ulterioară de executarea acesteia, în legătură cu
intervenirea legii cu privire la amnistie.
Conform Codului de procedură penală, sunt identificate doar trei categorii de
sentințe ce urmează a fi adoptate de către instanțele de judecată la finalizarea
examinării unei cauze penale și anume: sentințe de condamnare (art. 389 Cod de
procedură penală); sentințe de achitare (art. 390 Cod de procedură penală); sentințe
de încetare a procesului penal (art. 391 Cod de procedură penală).
Or, soluția în rezultatul examinării cauzei penale în cazul aplicării
prevederilor Legii nr. 243, o reprezintă adoptarea unei sentințe de condamnare, acest
fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală – cu
stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul aplicării amnistiei
conform art. 107 Cod penal.
Iar adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal pe motivul
intervenirii amnistiei nu se regăsește în conținutul art. 391 Cod de procedură penală.
Deci, este eronată poziția instanței de apel de încetare a procesului penal în
temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - existența altor
circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la
răspundere penală, or, cu referire la existența circumstanțelor care exclud urmărirea
penală s-a expus Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din
13.05.2013 la judecarea recursului în interesul legii, pe dosarul nr. 4-1ril-1/2013,
care a reiterat că:
Potrivit textului legal, sentința de încetare a procesului penal se poate emite
dacă:
1) lipsește plângerea părții vătămate, plângerea a fost retrasă sau părțile s-au
împăcat;
2) a intervenit decesul inculpatului;
3) persoana nu a atins vârsta pentru tragere la răspundere penală;
4) există o hotărâre judecătorească definitivă asupra aceleiași persoane pentru
aceeași faptă;
5) există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane
pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub
urmărire penală sau de clasare a procesului penal;
6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi
penale și tragerea la răspundere penală; precum și
7) în cazurile prevăzute în art. 54-56 din Cod penal.
9
În cazul prevăzut de art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul
contravențional.
Legiuitorul a reglementat concret cazurile de încetare a procesului penal și
numai în pct. 6) se face trimitere și la alte circumstanțe ale cauzei penale care exclud
total ori condiționează acțiunea organelor competente - de a porni urmărirea penală
și tragerea persoanei la răspundere penală ori, după caz, refuzul în adoptarea acestei
soluții.
Temeiurile care exclud efectuarea urmăririi penale sunt prevăzute în art. 275
Cod de procedură penală, printre acestea și existența altor circumstanțe prevăzute de
lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală. Cel din
urmă, pct. 9) repetă conținutul pct. 6) al art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală,
însă cu o importantă concretizare, și anume, că alte circumstanțele care exclud sau
condiționează efectuarea urmăririi penale, trebuie să fie prevăzute de lege. Prin
existența altor circumstanțe, care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale
și tragerea la răspundere penală se vor avea în vedere și cazurile prevăzute de art.
57-58, art. 217 alin. (5), art. 325 alin. (4) Cod penal, care prevăd expres liberarea
persoanei de răspundere penală în cazul prezenței anumitor circumstanțe.
Deci, în conținutul prevederilor art. 391 Cod de procedură penală, temeiul de
încetare - intervenirea amnistiei - nu se regăsește, iar existența circumstanțelor care
exclud urmărirea penală, la fel, nu include amnistia ca temei de încetare, prin urmare
unica soluție legală este de a pronunța o sentință (decizie) de condamnare, în temeiul
art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală - cu stabilirea pedepsei și liberarea
de la executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această
instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care
se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, când
acesta este expus neclar.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis
următoarele erori de drept.
Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se
aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile
prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Conform art. 415 alin.
(1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de
apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.
409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima
instanță. În corespundere cu art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de
10
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,
verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor.
Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de
apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,
decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus
la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură
penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a
instanțelor judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod,
exceptând doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau
când unele prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin.
(4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi
naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.
Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce
are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei
aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală,
urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și
va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și
(7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de
nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod. Încetarea
urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar
voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă. Potrivit art. 350 alin. (1)
Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-au constatat temeiurile
prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în
cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în cazul
în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute
în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza
respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se
admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod
obișnuit. Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța
hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de
condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de
judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința
numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Conform art. 389 alin.
(1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai
în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța
de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea
de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal. Potrivit art.
394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a
sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată
ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și
motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să
conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.
11
Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul
sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea
pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat,
dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea
este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. Potrivit art. 396 pct. 2)
Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie
să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază
încetarea procesului.
În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de
judecată, la faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele
penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru
care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă
nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza
de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei
care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol,
instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal
dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii
a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub
incidența art.6.
Potrivit jurisprudenței naționale, apelul este o cale de atac ordinară, pentru ca
pricina să fie supusă unei noi judecăți, în vederea reformării hotărârii nedefinitive.
Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,
provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept. Apelul este și o cale de
reformare a hotărârii. În cazul admiterii lui, hotărârea atacată este desființată integral
sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanța de apel. În baza apelului
se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-
se și posibilitatea administrării de noi probe (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005,
nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 1.).
Însă, instanța de apel, a omis prescripțiile de drept nominalizate deoarece,
potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie), statuând
și dispunând neclar și divergent că: „„În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin.
(1) CP, Sîrghi Sergiu se liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal..., Matei
Anastasia se liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal... în temeiul art. 2 al
Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021)...”, nu a respectat procedura de aplicare
a actului de amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate
supra.
Ori, art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală prevede clar că normele juridice
cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția
includerii lor în prezentul cod.
Prin urmare, normele cu caracter procesual din respectiva Lege cu privire la
amnistie, sunt aplicabile doar în măsura în care nu contravin Codului de procedură
penală.
Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2
alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin.
12
(1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1)
pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului
penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza
ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) CPP).
Ulterior, însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)
CPP), instanțele de fond și de apel (art. 413 al. (1), art. 415 al. (1) pct. 2), 419 CPP), hotărăsc
asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin
adoptarea sentinței sau deciziei de condamnare, când vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța
de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu
liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 CPP).
În același timp, art. 391 Cod de procedură penală (
Sentința de încetare a procesului
), nu prevede că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța
penal
hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare
a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției.
Ori, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte
situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după
faza ședinței preliminare (art. 332 al. (5), 384 CPP), doar în cadrul adoptării unei sentințe
sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a
specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile
prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre
deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală,
adică cele proprii unei sentințe de încetare.
Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și
nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci
urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 al. (1), art. 7 al. (1) – (8) CPP);
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza
penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive
legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul
hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursul ordinar este întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune
soluția admiterii recursului ordinar, casării deciziei contestate în partea prin care s-a
dispus: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Sîrghi Sergiu XXXXXX se
liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acestuia pe art. 287
alin. (3); art. 287 alin. (3); art. 287 alin. (1); art. 287 alin. (1) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr.
243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, cât și: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6)
CPP, art. 107 alin. (1) CP, Matei Anastasia se liberează de răspundere penală, cu încetarea
procesului penal în privința acesteia pe art. 287 alin. (3) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din
24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
13
proclamarea independenței Republicii Moldova”, și dispune rejudecarea cauzei în această
parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit,
d e c i d e:
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, casează decizia Colegiului Penal al Curții
de Apel Bălți din 30 martie 2022, în privința inculpaților Sîrghi Sergiu XXXXXX și
Matei Anastasia, în partea prin care s-a dispus: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art.
107 alin. (1) CP, Sîrghi Sergiu XXXXXX se liberează de răspundere penală, cu încetarea
procesului penal în privința acestuia pe art. 287 alin. (3); art. 287 alin. (3); art. 287 alin. (1); art.
287 alin. (1) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova”, cât și: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Matei Anastasia
se liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acesteia pe art. 287
alin. (3) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova”, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
În rest, decizia contestată se menține, fiind irevocabilă în această parte.
Decizia, în partea dispunerii rejudecării cauzei nu este susceptibilă de a fi
atacată, fiind pronunțată integral la 16 decembrie 2022.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Iurie Diaconu
Liliana Catan
Ion Guzun
Victor Boico
14