ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.12.2022

1ra-1189/2022 — art. 179 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, 287 alin. 3, 349 alin.1, 287 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
16.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 179 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, 287 alin. 3, 349 alin.1, 287 alin.1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1189/2022 — art. 179 alin. 2, 188 alin. 2 lit. b, d, 287 alin. 3, 349 alin.1, 287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1189/2022

1-21123285-01-1ra-04082022

Curtea Supremă de Justiție

14 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2022, în

privința inculpaților

Sîrghi Sergiu XXXXXX.

Matei Anastasia, XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 18.08.2021 - 15.10.2021,

instanța de apel: 03.01.2022 - 30.03.2022,

instanța de recurs: 04.08.2022 - 14.11.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, procesul

penal în privința lui Sîrghi Sergiu pe art. 179 alin. (2) și 188 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal a fost încetat, în legătură cu împăcarea părților.

Sîrghi Sergiu a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 2 ani

închisoare, art. 349 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare, art. 287 alin. (3) Cod

penal la 2 ani închisoare, art. 287 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare și art. 287

alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare.

1

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 4 ani.

Procesul penal în privința lui Matei Anastasia pe art. 188 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal a fost încetat, în legătură cu împăcarea părților.

Matei Anastasia a fost condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 2 ani

închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

De la inculpați s-au încasat, solidar, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare

în sumă de 4342 lei.

XXXXXX), la 05 martie 2021, aproximativ ora 13.00, aflându-se pe imașul din

apropierea gospodăriei lui Scurtu Leonid, domiciliat în XXXXXX, XXXXXX, din

motivul geloziei față de minora Matei Anastasia, a iscat un conflict cu minorul

Parandiuc Artiom (născut în anul XXXX), domiciliat în XXXXXX, XXXXXX,

aplicându-i acestuia o lovitură cu pumnul în regiunea feței, iar după ce ultimul a

fugit în ograda gospodăriei unde locuiește și s-a încuiat în casă, minorul Sîrghi

Sergiu l-a urmat și, prin deteriorarea sticlelor de la geam și de la ușa de la intrare în

casă, a pătruns ilegal în casa acestuia, unde, ulterior a aplicat violență asupra lui

Parandiuc Artiom, lovindu-l cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

În timpul dat pentru aplanarea conflictului, la fața locului a venit Parandiuc

Svetlana, care este mama minorului Parandiuc Artiom, pe care minorul Sîrghi

Sergiu, la fel, a agresat-o fizic, prin lovirea cu pumnul în regiunea feței. Ca rezultat

al acțiunilor sale criminale, i-a cauzat părții vătămate Parandiuc Artiom echimoze

față, pavilionul urechii stângi care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

202128D0120 din 21.04.2021, se califică drept leziuni corporale neînsemnate, iar

părții vătămate Parandiuc Svetlana - edem moderat regiunea temporală pe stânga

care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202128D0119 din 21.04.2021, se

califică drept leziuni corporale neînsemnate.

Tot el, la 13 martie 2021, aproximativ ora 23.00, aflându-se pe o stradă din

XXXXXX XXXX, XXXXXX, care se atribuie la loc public, din intenții huliganice,

încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și

morale de comportare în societate, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, intenționat, demonstrativ a inițiat o ceartă cu Musteață Ivan, XXXXXX

XXXX, XXXXXX, numindu-l cu cuvinte ofensatoare, după care a aplicat violență

fizică față de acesta, având asupra sa o rangă metalică și, folosind-o ca obiect pentru

vătămarea integrității corporale, i-a aplicat o lovitură în regiunea capului, cauzându-

i părții vătămate Musteață Ivan o plagă contuză a capului în regiunea temporal

parietal pe stânga și comoție cerebrală care, potrivit raportului de expertiză judiciară

nr. 202110D0247 din 21.05.2021, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă

durată, se califică drept leziuni corporale ușoare.

Tot el, la 14 martie 2021, aproximativ ora 01.30, aflându-se în nemijlocita

apropiere a domiciliului său de pe XXXXXX XXXX, XXXXXX, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, în scurt timp după ce colaboratorii de poliție a IP Sîngerei

Mogoreanu Sorin și Miron Nicolae, îndeplinindu-și atribuțiile sale de serviciu, în

2

cadrul documentării cazului de huliganism, precum și în scopul curmării acțiunilor

huliganice, ultimul în scopul sistării activității de serviciu a polițiștilor, s-a adresat

cu cuvinte necenzurate în adresa lui Mogoreanu Sorin, amenințându-l cu răfuială

fizică și cu moartea, în același timp s-a avântat în direcția ultimului să-i aplice o

lovitură cu un hârleț pe care îl avea asupra sa, acțiuni prin care a creat impedimente

colaboratorilor de poliție întru exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.

Tot el, la 17 mai 2021, aproximativ ora 16.30, aflându-se împreună cu minora

Matei Anastasia (născută în XXXX), în ograda gospodăriei lui Matei Grigorii din

XXXXXX, XXXXXX, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii deschise

a bunurilor altei persoane, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, l-au atacat

pe Matei Grigorii, prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste diferite părți

ale corpului, cauzându-i vătămări corporale.

Continuându-și acțiunile criminale, în aceleași circumstanțe, au solicitat de la

Matei Grigorii transmiterea mijloacelor bănești, în același timp, continuând să-i

aplice lovituri cu pumnii, în special în regiunea capului. Tot atunci, în timp ce partea

vătămată se afla în stare inconștientă din cauza leziunilor corporale primite, el

împreună cu Matei Anastasia au pătruns în interiorul casei de locuit și construcției

auxiliare, de unde au sustras bani în sumă de 1700 lei.

Tot el, la 17 mai 2021, în aceleași circumstanțe, împreună cu minora Matei

Anastasia, din intenții huliganice, încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin

încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate, exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, aflându-se în loc public, și anume, în fața

gospodăriei lui Matei Grigorii, din XXXXXX, XXXXXX, fără careva motive

întemeiate, i-au aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței lui Barbieru Victor,

după care, în timp ce partea vătămată fugea, acesta l-a ajuns din urmă și l-a doborât

la pământ, în același timp aplicându-i multiple lovituri cu pumnul în regiunea feței

și cutiei toracice, cauzându-i părții vătămate Barbieru Victor - 8 plăgi superficiale

tăiate în regiunea iliacă pe dreapta și pe spate, care au fost produse prin acțiunea

traumatică cu obiect cu vârf ascuțit, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

202110P0273 din 19.05.2021 se califică drept vătămare corporală neînsemnată.

Totodată, strigând-o pe minora Matei Anastasia să-i aducă cuțitele, să-l amenințe cu

moartea.

În continuare, Barbieru Victor, văzând-o pe ultima că vine înspre el cu 2 cuțite

în mână, a reușit să fugă în ograda lui Buga Valentina, unde au intrat și minorii Sîrghi

Sergiu cu Matei Anastasia, aplicându-i ambii părții vătămate mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele peste față și corp.

Tot el, la 11 martie 2021, aproximativ ora 23.00, aflându-se pe strada

XXXXXX X, XXXXXX, care se atribuie la loc public, din intenții huliganice,

încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și

morale în societate, exprimând lipsă de respect față de societate, intenționat,

demonstrativ, a inițiat o ceartă cu Secureanu Ion, numindu-l cu cuvinte ofensatoare,

după care a aplicat violență fizică față de acesta, manifestată prin aplicarea

multiplelor lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202128D0143, vătămări

corporale neînsemnate, sub formă de echimoză față, edem al țesuturilor moi

piramida nazală și planta piciorului drept.

3

Tot el, la 06 martie 2021, aproximativ ora 03.15, aflându-se în apropierea

Stației Peco „Vento”, din XXXXXX, XXXXXX, care se atribuie la loc public, din

intenții huliganice, încălcând ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea

normelor de drept și morale în societate, exprimând lipsă de respect față de societate,

intenționat, demonstrativ a inițiat o ceartă cu Gandrabura Nicolae, numindu-l cu

cuvinte ofensatoare, după care i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului, cauzându-i lui Gandrabura Nicolae dureri fizice și

leziuni corporale.

Inculpata minoră Matei Anastasia (născută la XXXXXX), la 17 mai 2021,

aproximativ ora 16.30, aflându-se împreună cu minorul Sîrghi Sergiu (născut în

XXXX), în ograda gospodăriei lui Matei Grigorii din XXXXXX, XXXXXX,

acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, l-au atacat pe Matei Grigorii

prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i vătămări corporale.

Continuându-și acțiunile criminale, în aceleași circumstanțe, au solicitat de la

Matei Grigorii transmiterea mijloacelor bănești, în același timp continuând să-i

aplice lovituri cu pumnii, în special în regiunea capului. Tot atunci, în timp ce partea

vătămată se afla în stare inconștientă din cauza leziunilor corporale primite, el

împreună cu Matei Anastasia, au pătruns în interiorul casei de locuit și construcției

auxiliare, de unde au sustras bani în sumă de 1700 lei.

Tot ea, la 17 mai 2021, în aceleași circumstanțe, împreună cu minorul Sîrghi

Sergiu din intenții huliganice, încălcând ordinea publică care s-a manifestat prin

încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate, exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, aflându-se în loc public, și anume, în fața

gospodăriei lui Matei Grigorii, din XXXXXX, XXXXXX, fără careva motive

întemeiate, i-au aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței lui Barbieru Victor,

după care, în timp ce partea vătămată fugea, acesta l-a ajuns din urmă și l-a doborât

la pământ, în același timp aplicându-i multiple lovituri cu pumnul în regiunea feței

și cutiei toracice, cauzându-i părții vătămate Barbieru Victor - 8 plăgi superficiale

tăiate în regiunea iliacă pe dreapta și pe spate, care au fost produse prin acțiunea

traumatică cu obiect cu vârf ascuțit, care potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

202110P0273 din 19.05.2021 se califică drept vătămare corporală neînsemnată.

Totodată strigând-o pe minora Matei Anastasia să-i aducă cuțitele să-l amenințe cu

moartea.

În continuare, Barbieru Victor, văzând-o pe ultima că vine spre el cu 2 cuțite

în mână, a reușit să fugă în ograda lui Buga Valentina, unde au intrat și minorii Sîrghi

Sergiu cu Matei Anastasia, aplicându-i ambii părții vătămate mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele peste față și corp.

Instanța a reținut că inculpații au recunoscut pe deplin vina în comiterea

faptelor indicate în rechizitoriu și probele administrate, solicitând examinarea cauzei

în procedură simplificată.

Astfel, acțiunile inculpatului Sîrghi Sergiu au fost încadrate în baza:

art. 179 alin. (2) Cod penal, ca pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliu

sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi

la cererea ei, cu aplicarea violenței;

4

art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței, cu aplicarea

unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății (partea vătămată

Musteață Ivan);

art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței, cu aplicarea

unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății (partea vătămată

Matei Grigorii);

art. 349 alin. (1) Cod penal, ca amenințarea cu moartea, cu vătămarea

integrității corporale sau a sănătății, persoanei cu funcție de răspundere, în scopul

sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care

amenință sau al altei persoane, în legătură cu participarea acestei persoane la

prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale;

art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință;

art. 287 alin. (1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței (partea vătămată Garet

Cristina);

art. 287 alin.(1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței (partea vătămată Gandrabura

Nicolae).

Acțiunile inculpatei Matei Anastasia au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită

de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință și art. 287 alin. (3) Cod

penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea

publică, săvârșite cu încercarea aplicării armei, sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății, precum și acțiunile care săvârșite de două

persoane.

La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de fond a ținut cont de prevederile

art. 61, 75 Cod penal, că aceștia se caracterizează negativ, nefiind la prima abatere

de la legea penală, inculpatul Sîrghi Sergiu a fost anterior sancționat contravențional,

că în privința lor nu au fost stabilite circumstanțe agravante, cea atenuantă fiind

săvârșirea infracțiunii de către un minor, concluzionând că scopul pedepsei poate fi

atins fără izolarea lor de societate, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 90 din

Codul penal, astfel de pedeapsă fiind echitabilă pentru faptele comise, iar stabilirea

termenului de probă va asigura un comportament adecvat al inculpaților, ori, aceștia

nu prezintă pericol social sporit.

apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Sîrghi Sergiu să fie condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 2

ani și 4 luni închisoare, art. 349 alin. (1) Cod penal la 8 luni închisoare, art. 287 alin.

(3) Cod penal la 2 ani și 4 luni închisoare, art. 287 alin. (1) Cod penal la 1 an

5

închisoare, art. 287 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, iar în temeiul art. 84 alin.

(1) Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu executare.

Apelantul a invocat că instanța de fond nu a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, în special de gradul de pericol social al infracțiunilor

comise, care se referă la categoria infracțiunilor contra patrimoniului, contra

securității publice și a ordinii publice și prezintă un pericol social sporit, nefiind

constatate careva circumstanțe care ar permite a considera că pedeapsa cu

suspendare condiționată, conform art. 90 Cod penal, este suficientă pentru corectarea

inculpatului.

La fel, instanța de fond urma să rețină că prin sentința Judecătoriei Bălți din

06.08.2021, acesta a fost condamnat în baza art. 186 Cod penal, la o pedeapsă cu

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, în temeiul art. 90 Cod penal,

care la moment nu este în vigoare, ce indică că inculpatul este predispus spre

comiterea în continuare a infracțiunilor.

Pe lângă aceasta, în privința inculpatului se mai află pe rol două cauze penale,

ce demonstrează că acesta, în împrejurările în care nu este angajat în câmpul muncii

și nu are o ocupație permanentă, este predispus spre comiterea în continuare a

infracțiunilor.

Or, pedeapsa cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, în raport

cu circumstanțele faptelor comise și personalitatea inculpatului, nu este

proporțională.

apelul a fost admis, casată sentința în latura penală, prin extindere și în privința

inculpatei Matei Anastasia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

„În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Sîrghi Sergiu se liberează de

răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acestuia pe art. 287 alin. (3), art.

287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 287 alin. (1) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din

24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

Sîrghi Sergiu se consideră condamnat în baza art. 349 alin. (1) Cod penal cu stabilirea în

baza acestei legi, prin aplicarea art. 70, art. 79 CP și art. 3641 alin. (8) CPP, a pedepsei penale

cu închisoare pe un termen de 6 luni, cu executare în Centrul de detenție pentru minori și tineri,

începând din 30.03.2022, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv și arest la domiciliu,

de la 19.05.2021 până la 15.10.2021.

În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Matei Anastasia se liberează

de răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acesteia pe art. 287 alin. (3) CP,

în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 15 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În rest, dispozițiile sentinței cu privire la încetarea procesului penal pe art. 179 alin. (2) și

art. 188 alin. (2) lit. b), d) CP în privința lui Sîrghi Sergiu și pe art. 188 alin. (2) lit. b), d) CP în

privința Anastasiei Matei, se mențin, precum se mențin și dispozițiile sentinței instanței de fond cu

privire la cheltuieli judiciare și corpuri delicte”.

Instanța de apel a reținut că, apărarea a pledat pentru aplicarea față de inculpați

a Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Astfel, referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Sergiu S. de 2 ani închisoare

în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, 2 ani închisoare în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal; 6 luni închisoare în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, 6 luni închisoare în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal și pedeapsa stabilită prin aceeași sentință inculpatei Matei

6

considerat că inculpații urmează a fi liberați de răspundere penală.

Or, potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de

încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Conform art. 107 alin. (1), (2) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei, amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra

drepturilor persoanei vătămate.

Pe 31.12.2021 a intrat în vigoare Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, care în art.1 alin. (1) stipulează, că prezenta lege se aplică

condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și

persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării

pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate

psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele

respective cad sub incidența prevederilor art. 2-5, 7, 8. Conform art. 1 alin. (4) al

legii, aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror,

la faza de urmărire penală, iar față de persoanele inculpate care cad sub incidența

art. 2 alin. (4) - de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.

Potrivit art. 2 alin. (1), (2), (3) al Legii nominalizate, procesele penale în

privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul

penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai

aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de

urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta

lege. Procesul penal în privința infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și grave,

săvârșite până la adoptarea prezentei legi de persoane care, la data comiterii

infracțiunii, nu atinseseră vârsta de 18 ani, încetează la faza de urmărire penală sau

la faza de judecare a cauzei. Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are

loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate.

Deoarece inculpatul Sîrghi S. a comis infracțiunile prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, art. 287 alin. (3) Cod penal, art. 287 alin. (1) Cod penal art. 287 alin.

(1) Cod penal, iar inculpata Matei A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.

(3) Cod penal, până la intrarea în vigoare a legii cu privire la amnistie și ținând cont

că sancțiunea acestor norme nu prevede pedeapsă mai mare de 7 ani, inculpații

solicitând aplicarea amnistiei, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în

vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, ținând cont de prevederile art. 391

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 107 alin. (1) Cod penal, aceștia

urmează a fi liberați de răspunderea penală pe capetele de învinuire înaintată,

nefiind stabilite impedimente pentru aplicarea amnistiei.

Totodată, la moment nu sunt aplicabile prevederile art. 1-5 ale Legii nr. 243

din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, acțiunilor încadrate

la art. 349 alin. (1) Cod penal, or, la art. 6 alin. (1) lit. d) sunt stabilite persoane față

de care amnistia nu se aplică, printre care fac parte persoanele inculpate pentru una

7

dintre infracțiunile enumerate expres de legislator din Codul penal nr.985/2002,

inclusiv art. 349 Cod penal.

În același timp, dispozițiile sentinței cu privire la încetarea procesului penal

pe art. 179 alin. (2) și art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal în privința inculpatului

Sîrghi Sergiu și pe art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal în privința inculpatei Matei

Anastasia, precum și dispozițiile cu privire la cheltuielile judiciare și corpurile

delicte, nu au fost contestate, temei pentru implicare în acest aspect nefiind constatat.

Dat fiind că dispozițiile sentinței cu privire la încetarea procesului penal în

privința inculpatului Sîrghi Sergiu pe art. 179 alin. (2) și art. 188 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal au fost menținute, iar pe art. 287 alin. (3) Cod penal, art. 287 alin. (3) Cod

penal, art. 287 alin. (1) Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal acesta a fost liberat

de răspundere penală, urmează a-i fi stabilită pedeapsa pe care inculpatul urmează

să o execute pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal.

Analizând împrejurările cauzei, se atestă că instanța de fond justificat i-a

aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de 6 luni închisoare, pentru comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, cuantumul pedepsei pentru

această infracțiune fiind stabilit cu respectarea principiilor individualizării pedepsei.

Or, pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond este în coraport cu

caracterul și gravitatea faptelor comise, infracțiunea comisă fiind una ușoară, din

categoria celor contra autorităților publice și securității de stat, acțiunile inculpatului

fiind îndreptate în vederea sistării activității de serviciu a colaboratorilor de poliție,

care documentau cazul de huliganism în privința acestuia, precum și personalitatea

inculpatului, fiind stabilit că acesta se află în vizorul poliției, fiind supus răspunderii

penale și contravenționale, prin sentința Judecătoriei Bălți din 06.08.2021 fiind

condamnat în baza art. 186 Cod penal la închisoare, cu suspendarea condiționată de

la executarea ei, că a fost sancționat de cinci ori pentru comiterea contravențiilor:

huliganism nu prea grav vătămarea integrității corporale, se caracterizează negativ,

la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, că a recunoscut vina în

comiterea faptei infracționale, solicitând examinarea cauzei în ordinea simplificată;

ca circumstanțe atenuantă fiind reținută căința sinceră, iar ca circumstanță

excepțională - comiterea infracțiunii în perioada minoratului.

Din prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, rezultă că sancțiunea închisorii este

o formă excepțională de pedeapsă, care se aplică doar în cazul în care gravitatea

infracțiunii și personalitatea inculpatului fac necesară aplicarea pedepsei cu

închisoarea.

Distinct de concluzia instanței de fond cu privire la aplicabilitatea prevederilor

art. 90 Cod penal, instanța de apel a susținut solicitarea procurorului apelant referitor

la inoportunitatea suspendării condiționate a executării pedepsei sub formă de

închisoare aplicată inculpatului, or scopurile pedepsei pot fi atinse doar în cazul

executării reale a pedepsei.

Astfel, aplicarea categoriei excepționale de pedeapsă și executarea ei reală în

privința inculpatului este condiționată de circumstanțele cauzei, și anume, de gradul

prejudiciabil al acțiunilor comise, de personalitatea acestuia care se caracterizează

negativ, a fost deja condamnat la pedeapsa condiționată, însă nu și-a atins scopul, în

privința lui mai fiind pe rol două cauze penale (art. 187 Cod penal, art. 188 Cod

penal, ce denotă atitudinea neconștiincioasă față de ordinea de drept, fiind evident

riscul continuării activității infracționale.

8

declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

Recurentul invocă că instanța de apel, prin decizia adoptată, a liberat inculpații

de răspundere penală și a încetat procesul penal în privința acestora, în temeiul art.

391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în legătură cu intervenirea amnistiei –

Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Însă, argumentarea instanței de apel contravine normelor procedural-penale,

instanța de apel urmând să adopte o sentință de condamnare a inculpaților cu

numirea unei pedepse și liberarea ulterioară de executarea acesteia, în legătură cu

intervenirea legii cu privire la amnistie.

Conform Codului de procedură penală, sunt identificate doar trei categorii de

sentințe ce urmează a fi adoptate de către instanțele de judecată la finalizarea

examinării unei cauze penale și anume: sentințe de condamnare (art. 389 Cod de

procedură penală); sentințe de achitare (art. 390 Cod de procedură penală); sentințe

de încetare a procesului penal (art. 391 Cod de procedură penală).

Or, soluția în rezultatul examinării cauzei penale în cazul aplicării

prevederilor Legii nr. 243, o reprezintă adoptarea unei sentințe de condamnare, acest

fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală – cu

stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul aplicării amnistiei

conform art. 107 Cod penal.

Iar adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal pe motivul

intervenirii amnistiei nu se regăsește în conținutul art. 391 Cod de procedură penală.

Deci, este eronată poziția instanței de apel de încetare a procesului penal în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - existența altor

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală, or, cu referire la existența circumstanțelor care exclud urmărirea

penală s-a expus Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din

13.05.2013 la judecarea recursului în interesul legii, pe dosarul nr. 4-1ril-1/2013,

care a reiterat că:

Potrivit textului legal, sentința de încetare a procesului penal se poate emite

dacă:

1) lipsește plângerea părții vătămate, plângerea a fost retrasă sau părțile s-au

împăcat;

2) a intervenit decesul inculpatului;

3) persoana nu a atins vârsta pentru tragere la răspundere penală;

4) există o hotărâre judecătorească definitivă asupra aceleiași persoane pentru

aceeași faptă;

5) există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane

pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub

urmărire penală sau de clasare a procesului penal;

6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspundere penală; precum și

7) în cazurile prevăzute în art. 54-56 din Cod penal.

9

În cazul prevăzut de art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul

contravențional.

Legiuitorul a reglementat concret cazurile de încetare a procesului penal și

numai în pct. 6) se face trimitere și la alte circumstanțe ale cauzei penale care exclud

total ori condiționează acțiunea organelor competente - de a porni urmărirea penală

și tragerea persoanei la răspundere penală ori, după caz, refuzul în adoptarea acestei

soluții.

Temeiurile care exclud efectuarea urmăririi penale sunt prevăzute în art. 275

Cod de procedură penală, printre acestea și existența altor circumstanțe prevăzute de

lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală. Cel din

urmă, pct. 9) repetă conținutul pct. 6) al art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală,

însă cu o importantă concretizare, și anume, că alte circumstanțele care exclud sau

condiționează efectuarea urmăririi penale, trebuie să fie prevăzute de lege. Prin

existența altor circumstanțe, care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale

și tragerea la răspundere penală se vor avea în vedere și cazurile prevăzute de art.

57-58, art. 217 alin. (5), art. 325 alin. (4) Cod penal, care prevăd expres liberarea

persoanei de răspundere penală în cazul prezenței anumitor circumstanțe.

Deci, în conținutul prevederilor art. 391 Cod de procedură penală, temeiul de

încetare - intervenirea amnistiei - nu se regăsește, iar existența circumstanțelor care

exclud urmărirea penală, la fel, nu include amnistia ca temei de încetare, prin urmare

unica soluție legală este de a pronunța o sentință (decizie) de condamnare, în temeiul

art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală - cu stabilirea pedepsei și liberarea

de la executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care

se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, când

acesta este expus neclar.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile

prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Conform art. 415 alin.

(1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de

apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.

409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță. În corespundere cu art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

10

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus

la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură

penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a

instanțelor judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod,

exceptând doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau

când unele prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin.

(4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi

naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.

Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce

are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei

aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală,

urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și

va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și

(7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de

nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod. Încetarea

urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar

voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă. Potrivit art. 350 alin. (1)

Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-au constatat temeiurile

prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în cazul

în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute

în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se

admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod

obișnuit. Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța

hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința

numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Conform art. 389 alin.

(1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai

în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea

de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal. Potrivit art.

394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să

conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.

11

Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul

sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea

pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat,

dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea

este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. Potrivit art. 396 pct. 2)

Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie

să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază

încetarea procesului.

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de

judecată, la faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele

penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru

care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă

nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza

de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei

care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol,

instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal

dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub

incidența art.6.

Potrivit jurisprudenței naționale, apelul este o cale de atac ordinară, pentru ca

pricina să fie supusă unei noi judecăți, în vederea reformării hotărârii nedefinitive.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept. Apelul este și o cale de

reformare a hotărârii. În cazul admiterii lui, hotărârea atacată este desființată integral

sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanța de apel. În baza apelului

se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-

se și posibilitatea administrării de noi probe (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005,

nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 1.).

Însă, instanța de apel, a omis prescripțiile de drept nominalizate deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie), statuând

și dispunând neclar și divergent că: „„În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin.

(1) CP, Sîrghi Sergiu se liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal..., Matei

Anastasia se liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal... în temeiul art. 2 al

Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021)...”, nu a respectat procedura de aplicare

a actului de amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate

supra.

Ori, art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală prevede clar că normele juridice

cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția

includerii lor în prezentul cod.

Prin urmare, normele cu caracter procesual din respectiva Lege cu privire la

amnistie, sunt aplicabile doar în măsura în care nu contravin Codului de procedură

penală.

Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2

alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin.

12

(1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1)

pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului

penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza

ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) CPP).

Ulterior, însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

CPP), instanțele de fond și de apel (art. 413 al. (1), art. 415 al. (1) pct. 2), 419 CPP), hotărăsc

asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin

adoptarea sentinței sau deciziei de condamnare, când vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 CPP).

În același timp, art. 391 Cod de procedură penală (

Sentința de încetare a procesului

), nu prevede că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța

penal

hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare

a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției.

Ori, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art. 332 al. (5), 384 CPP), doar în cadrul adoptării unei sentințe

sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a

specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile

prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre

deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală,

adică cele proprii unei sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și

nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci

urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 al. (1), art. 7 al. (1) – (8) CPP);

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar, casării deciziei contestate în partea prin care s-a

dispus: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Sîrghi Sergiu XXXXXX se

liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acestuia pe art. 287

alin. (3); art. 287 alin. (3); art. 287 alin. (1); art. 287 alin. (1) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr.

243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, cât și: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6)

CPP, art. 107 alin. (1) CP, Matei Anastasia se liberează de răspundere penală, cu încetarea

procesului penal în privința acesteia pe art. 287 alin. (3) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din

24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

13

proclamarea independenței Republicii Moldova”, și dispune rejudecarea cauzei în această

parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, casează decizia Colegiului Penal al Curții

de Apel Bălți din 30 martie 2022, în privința inculpaților Sîrghi Sergiu XXXXXX și

Matei Anastasia, în partea prin care s-a dispus: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art.

107 alin. (1) CP, Sîrghi Sergiu XXXXXX se liberează de răspundere penală, cu încetarea

procesului penal în privința acestuia pe art. 287 alin. (3); art. 287 alin. (3); art. 287 alin. (1); art.

287 alin. (1) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”, cât și: „În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, art. 107 alin. (1) CP, Matei Anastasia

se liberează de răspundere penală, cu încetarea procesului penal în privința acesteia pe art. 287

alin. (3) CP, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În rest, decizia contestată se menține, fiind irevocabilă în această parte.

Decizia, în partea dispunerii rejudecării cauzei nu este susceptibilă de a fi

atacată, fiind pronunțată integral la 16 decembrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-20
0,95
1ra-1200/2022 — art. 187 alin. 2 lit. b, f; art. 187 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1200/2022 1-21011852-01-1ra-08082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 noiembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Lil
CSJ 2022-12-16
0,95
1ra-805/2022 — art. 179 alin. 2, 171 alin. 1, 172 alin. 1, 188 alin. 2 lit. d, f CP
Dosarul nr. 1ra-805/2022 1-21006754-01-1ra-26052022 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 07 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, I
CSJ 2022-11-25
0,95
1ra-1373/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1373/2022 1-21046378-01-1ra-05092022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 octombrie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecăto
CSJ 2023-02-03
0,95
1ra-1224/2022 — art. 287 alin. 1; 287 alin. 2 lit. b; 349 alin. 1/1 CP
Dosarul nr. 1ra-1224/2022 1-19175066-01-1ra-11082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 decembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, exami
CSJ 2021-07-05
0,95
1ra-762/2021 — art. 361 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-762/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana
Sursă