1ra-342/22 — art. 42, 287 alin.2 lit. b, 145 alin. 2 lit. j CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 05 aprilie 2019, procesul penal de învinuire a lui Balanici Octavian XXXXX și Gajiu Ghenadie XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute la art. art. 42, 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost încetat, în baza art. 60 Cod penal, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Prin aceeași sentință, Gajiu Ghenadie XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 10 (zece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de 1 tip închis. Acțiunea civilă înaintată de Cebanu Eugenia a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului să hotărască instanța în ordinea procedurii civile. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Gajiu Ghenadie XXXXX prin întelegere prealabilă cu Balanici Octavian XXXXX la 08 august 2013, aproximativ ora 01 și 30 min., aflându-se în loc public, pe malul râului Nistru din apropierea s. Curaturi, r-nul Șoldănești, în prezența a mai multor persoane care se odihneau în acel loc, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul manifestării evidente a supremației sale față de cei din jur prin înjosirea lui Covali Vitalie XXXXX, acționând intenționat, fără un careva motiv, invocând un pretext neînsemnat, s-a exprimat necenzurat în adresa lui Covali Vitalie XXXXX, și în continuare, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de cei prezenți, perturbând ambianța liniștită în care aceștia se odihneau, dând dovadă de o obrăznicie deosebită, i-a aplicat lui Covali Vitalie XXXXX multiple lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului. În special, Balanici Octavian XXXXX i-a aplicat victimei câteva lovituri cu pumnul și cu fața inferioară a mâinii (muchia mânii) drepte, în partea stângă a gâtului, iar Gajiu Ghenadie XXXXX i-a aplicat lui Covali Vitalie XXXXX mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului și corpului, aruncându-l mai apoi, peste partea sa dreaptă a corpului și doborându- l astfel la pământ, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr. 254 din 18 octombrie 2017 următoarele leziuni corporale: două excoriații pe cap, o echimoză pe cap, o echimoză în regiunea temporală stânga, două excoriații liniare pe antebrațul stâng, două echimoze pe antebrațul stâng, hemoragii în țesuturile moi ale capului, ale gâtului și ale toracelui. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 42, 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită săvârșită de două persoane în calitate de autor. Tot el, Gajiu Ghenadie XXXXX, la 08 august 2013, în intervalul de timp de la ora 01 și 30 min. până la ora 02 și 19 min., pe malul râului Nistru din apropierea s. Curaturi, r-nul Șoldănești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, văzând că Covali Vitalie XXXXX se îndreaptă spre apă, urmărind scopul omorului acestuia, apărut spontan, acționând intenționat, l-a ajuns din urmă și cu o deosebită cruzime, conștientizând că provoacă victimei suferințe și dureri fizice, l-a scufundat forțat de mai multe ori în apă, provocându- i asfixia mecanică prin înec, fapt care a dus la decesul ultimului. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative: omorul unei persoane. 2 Prin ordonanța cu privire la modificarea și punerea sub o nouă învinuire din 11 decembrie 2018acțiunile lui Gajiu Ghenadie au fost încadrate în prevederile art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal după semnele calificative: omorul unei persoane, săvârșit cu o deosebită , cruzime.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apel: 2.1. Procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea condamnării lui Gajiu Ghenadie în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gajiu Ghenadie să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, adică omorul unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime, cu stabilirea unei pedepse sub formă de 18 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului a invocat ilegalitatea și netemeinicia sentinței în partea ce se referă la reîncadrarea juridică a acțiunilor lui Gajiu Ghenadie din omor săvârșit cu deosebită cruzime, în omor necalificat, prevăzut la art. 145 alin. (1) Cod penal, menționând că în cadrul ședinței de judecată inculpatului i s-a incriminat fapta prejudiciabilă, comisă la 08 august 2013, aproximativ ora 01 și 30 min., când Gajiu Ghenadie, aflându-se în loc public, pe malul râului Nistru din apropierea s. Curaturi, r-nul Șoldănești, în prezența mai multor persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, manifestând evidentă supremație față de cei din jur prin înjosirea lui Covali Vitalie, fără un careva motiv, invocând un pretext neînsemnat, s-a exprimat necenzurat în adresa ultimului, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului și corpului, aruncându-l mai apoi, peste partea sa dreaptă a corpului și doborându-l astfel la pământ. În continuare, văzând că Covali Vitalie s-a ridicat de la sol și se îndreaptă spre apă, urmărind scopul omorului acestuia, apărut spontan, acționând intenționat, l-a ajuns din urmă și cu o deosebită cruzime, conștientizând că provoacă victimei suferințe și dureri fizice, l-a scufundat forțat de mai multe ori în apă, provocându-i asfixia mecanică prin înec, fapt care a dus la decesul ultimului. Pentru a susține versiunea omorul comis cu deosebită cruzime, partea acuzării a administrat un șir de probe pertinente și concludente: declarațiile martorului Vidrașco Denis; ale martorului Cojocaru Vitalie, care au fost susținute și completate prin declarațiile martorilor Melnic Anatolie, Volociuc Evgheni, Petrachi Anatolie și Pozdîrcă Viorel; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.08.2013, obiectiv al cercetării fiind porțiunea de teren a malului râului Nistru, partea stângă dinspre satul Curaturi, r-nul Șoldănești, loc unde a avut loc altercația, locul infracțiunii fiind unul accesibil publicului; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.08.2013, obiectiv al cercetării fiind porțiunea de teren a malului râului Nistru, partea stângă dinspre satul Curaturi, r-ul Șoldănești, loc unde din apă a fost scos și respectiv examinat cadavrul cet. Covali Vitali; 3 procesul-verbal cu privire la verificarea declarațiilor la locul infracțiunii, în cadrul căruia martorul Cojocaru Vitalie demonstrativ relatează circumstanțele săvârșirii infracțiunii, la proces-verbal fiind anexat suportul de memorie pe care se depozitează înregistrarea video a acțiunii procesuale în cauză; procesul-verbal cu privire la verificarea declarațiilor la locul infracțiunii, în cadrul căruia martorul Vidrașco Denis demonstrativ relatează circumstanțele săvârșirii infracțiunii, la procesul-verbal fiind anexat suportul de memorie pe care se depozitează înregistrarea video a acțiunii procesuale în cauză; procesul-verbal cu privire la verificarea declarațiilor la locul infracțiunii, în cadrul căruia martorul Volociuc Evghenii demonstrativ relatează circumstanțele săvârșirii infracțiunii, la proces-verbal fiind anexat suportul de memorie pe care se depozitează înregistrarea video a acțiunii procesuale în cauză; Raport de expertiză judiciară nr. 254 din 18.10.2017 care concluzionează că moartea lui Covali Vitalie XXXXX se datorează asfixiei mecanice prin înec, forma spastică, se confirmă prin prezența: semnelor generale asfixice macroscopice (sau ale morții rapide), planctonului diatomee în sinusul osului sfenoidal, semnelor microscopice de hipoxie în creier și miocard, semnelor microscopice de stază în organele interne, focarelor de emfizem subpleural. Potrivit Raportului de expertiză, la Covali Vitalie au fost depistate următoarele leziuni corporale: două excoriații pe cap (posibil frontal); o echimoză pe cap (posibil frontal); o echimoză în regiunea temporală stânga; două excoriații liniare pe antebrațul stâng; două echimoze pe antebrațul stâng; hemoragii în țesuturile moi ale capului; hemoragii în țesuturile moi ale gâtului; hemoragii în țesuturile moi ale toracelui. Toate leziunile corporale descrise au fost produse prin acțiunea traumatică cu un corp contodent, sau la lovirea de astfel de corpuri, cu puțin timp înainte de deces, posibil în timpul și circumstanțele indicate, nu au legătură cauzală cu decesul. La fel, s-a statuat că argumentele și soluția instanței sunt neîntemeiate, or în Hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 24.12.2012 cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor este indicat că cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe de ordin fizic sau psihic care sunt intense și prelungite în timp. Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima simte dureri fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o, molestând-o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului, este necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului. Printre metodele care demonstrează manifestarea cruzimii deosebite la săvârșirea omorului este si asfixierea mecanică prelungită în timp. A mai remarcat că instanța de judecată, a ținut să indice că, deși asupra corpului victimei au fost depistate mai multe vătămări, intensitatea acestora nu a fost de natura celor 4 ce ar putea fi apreciate ca fiind aplicate cu o deosebită cruzime, astfel focusând esența acestui aspect doar prin aprecierea numărului și modului de aplicare a loviturilor de către Gajiu Ghenadie lui Covali Vitalie, fără a evalua la modul cuvenit esența asfixierii victimei. Totodată, atât în ordonanța de punere sub învinuire, în rechizitoriu, cât și în cadrul dezbaterilor judiciare, acuzarea de stat a incriminat, optat și reiterat că acțiunile de omor ale lui Gajiu Ghenadie sunt săvârșite cu o deosebită cruzime, nu atât făcând referință la multiplele lovituri aplicate victimei, care desigur sunt relevante, cât la abordarea batjocoritoare față de Covali Vitalie și mai cu seamă, la asfixierea forțată a ultimului, circumstanțe pe care Hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 24.12.2012 le descrie ca fiind caracteristice omorului săvârșit cu o deosebită cruzime. 2.2. Avocatul Dumneanu Radu în interesele succesorului victimei Ceban Eugenia, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în raport cu motivele invocate în apel. În motivarea apelului a invocat ilegalitatea sentinței, determinată de stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau și prin denaturarea conținutului acestora, considerând că, acțiunile inculpaților au fost încadrate juridic greșit. În concret, s-a menționat că pe capătul de acuzare înaintat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, potrivit învinuirii aduse, s-a constatat aplicarea unei violențe, fără motive, într-un loc public, de către inculpați față de victima Vitalie Covali. Totodată, prima instanță, în sentința pronunțată a indicat că: „Din cele suscitate, se concluzionează că, prin probele pertinente, concludente și utile este dovedită intenția lui Balanici Octavian și Gajiu Ghenadie ce s-a realizat prin acțiuni active, făptuitorii înțelegeau că încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, că aplică violența asupra persoanei și că acțiunile prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită și doreau săvârșirea acestor acțiuni și survenirea consecințelor. Instanța reține, că infracțiunea se consideră săvârșită prin participare simplă, deoarece la comiterea faptelor prejudiciabile au participat în calitate de coautori Balanici Octavian și Gajiu Ghenadie”. Cu referire la episodul privind comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal (acțiunile inculpatului Gajiu Ghenadie fiind recalificate din alin. (2) lit. j) al aceluiași articol), partea acuzării a reținut și descris următoarea faptă prejudiciabilă: „Gajiu Ghenadie este învinuit că la 08.08.2013, aproximativ la ora 01 și 30 min., aflându-se în loc public, pe malul râului Nistru din apropierea s. Curaturi, r-nul Șoldănești, în prezența mai multor persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, manifestând evidentă supremație față de cei din jur prin înjosirea lui Covali Vitalie XXXXX, acționând intenționat, fără un careva motiv, invocând un pretext neînsemnat, s-a exprimat necenzurat în adresa lui Covali Vitalie XXXXX și, în continuare, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în 5 regiunea capului și corpului aruncându-l mai apoi, peste partea dreaptă a corpului și doborându-l astfel la pământ. În continuare văzând că Covali Vitalie XXXXX s-a ridicat de la sol și se îndreaptă spre apă, urmărind scopul omorului acestuia, apărut spontan, acționând intenționat, l-a ajuns din urmă și cu o deosebită cruzime, conștientizând că provoacă victimei suferințe și dureri fizice, l-a scufundat forțat de mai multe ori în apă, provocându-i asfixie mecanică prin înec, fapt care a dus la decesul ultimului”. Potrivit sentinței contestate, prima instanță a însușit constatările din actul de învinuire, cu reținerea calificativului „deosebită cruzime” în descrierea faptei prejudiciabile, care nu s-a confirmat în cadrul cercetării judecătorești. De asemenea, a mentionaț că evenimentele s-au derulat în mod diferit de cele constatate de către organul de urmărire penală și prima instanță, întrucât starea obiectivă de fapt putea fi stabilită, în mod exclusiv, din declarațiile martorilor, a proceselor-verbale de cercetare la fața locului și a rapoartelor de expertiză medico- legale, deoarece alte probe în acest sens nu au fost prezentate. Prin urmare, s-a notat că, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 08.08.2013 și declarațiilor martorilor Gînu Irina, Ceban Vladimir și a succesorului victimei Ceban Eugenia și partea descriptivă a Raportului de examinare medico-legală nr. 145 din 27.09.2013, s-a stabilit cu certitudine faptul că, la momentul în care a fost scos din apa râului Nistru (o perioadă foarte îndelungată), partea stângă a feții victimei Covali Vitalie era acoperită cu o crustă de sânge închegat, iar potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, planului-schemă din 06.12.2013, martorul Scripnic Oleg a prezentat locul depistării lănțișorului la distanța de 2 m de la malul râului Nistru. Din declarațiile martorilor, care au fost prezenți la fața locului în momentul în care au avut loc pretinsele acțiuni ilegale, audiați în instanța de judecată, reiese că, dorind să discute cu victima Covali Vitalie, la data de 08.08.2013, aproximativ la ora 01:00, inculpatul Balanici Octavian l-a apelat și l-a chemat pe malul râului Nistru. Imediat după ce a ajuns la locul de pe malul râului Nistru, unde se aflau inculpații, din analiza declarațiilor inculpatului Balanici Octavian și a martorilor Vidrașco Denis, Cojocari Vitalie și Volociuc Evghenii, deși victima Covali Vitalie a întins mâna să se salute, numitul Balanici Octavian a aplicat violență față de acesta, inclusiv prin aplicarea unei lovituri în partea stângă a gâtului, în rezultatul căreia victima a căzut jos, unde a stat aproximativ 30-60 de secunde, fiind ajutat de către numiții Cojocari Vitalie și Volociuc Evghenii să se ridice și să se așeze pe cuvertură, unde a fost improvizată o masă. În continuare, după ce s-ar fi consumat conflictul menționat, s-ar fi trezit numitul Gajiu Ghenadie, care s-ar fi aflat într-o stare de ebrietate avansată și, sub pretextul că ar fi fost călcat de către victima Covali Vitalie, numindu-l cu cuvinte necenzurate a început să aplice violență față de victima Covali Vitalie, acțiuni care ar fi culminat cu intrarea ultimului în apa râului Nistru, în tentativă de a scăpa de acțiunile violente ale inculpatului 6 Gajiu Ghenadie, urmărirea victimei de către inculpatul Gajiu Ghenadie, care l-ar fi ajuns în apă și înecarea victimei în rezultatul pretinselor acțiuni ale inculpatului Gajiu Ghenadie. Așadar, având la bază notorietatea faptului că sângele nu se poate închega în apă, precum și faptul că nici un martor nu a relatat că victima ar fi avut careva leziuni sau sânge pe față la momentul când s-a apropiat de locul în care a fost agresat, este evident că scurgerea de sânge la victimă putea să apară doar în timp ce Covali Vitalie se afla pe malul râului Nistru și doar în baza acțiunilor violente ale inculpaților, deoarece nu au fost administrate date precum că victima ar fi fost vătămtă de către terțe persoane decât Balanici Octavian și Gajiu Ghenadie. Mai mult ca atât, de la momentul scurgerii sângelui și momentul formării crustei de sânge pe fața victimei Covali Vitalie trebuia să treacă un interval de timp suficient, care să permită închegării acestuia, argumente din care rezultă concluzia certă că formarea crustei de sânge la victima Covali Vitalie nu putea să apară în rezultatul acțiunilor lui Gajiu Ghenadie în circumstanțele în care au fost expuse de către inculpatul Balanici Octavian și martorii Cojocari Vitalie și Vidrașco Denis. La fel, a subliniat că starea de fapt descrisă, în coroborare cu concluzia expusă în Raportul de examinare medico-legală nr. l45 din 27.09.2013 și neconfirmarea declarațiilor date la faza inițială a procedurilor de către persoanele care au fost prezente în timpul derulării evenimentelor, precum că victima s-ar fi înecat după ce a căzut în apă în timp ce dorea să se spele, deși s-a constatat cu certitudine că victima nu avea apă în plămâni, denotă faptul că, încă la faza inițială a procesului, s-a urmărit scopul fabricării și administrării probelor din care să rezulte un scenariu al evenimentelor care să permită evitarea răspunderii penale pentru fapta comisă. Având la bază circumstanțele de fapt și cele de drept descrise mai sus, consideră sentința neîntemeiată, în partea ce ține de încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, inclusiv în partea încetării procesului penal, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală. 2.

Inculpatul Gajiu Ghenadie, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Gajiu Ghenadie să fie achitat în baza art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală, din lipsa în acțiunile acestuia a faptului infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal. În motivarea apelului a pledat și a solicitat instanței de apel să dea o apreciere justă circumstanțelor de fapt și de drept, care au stat la baza calificării acțiunilor inculpaților, învinuirilor înaintate și retrase de partea acuzării ambilor inculpați, ca rezultat fiindu-i flagrant încălcate drepturile sale la apărare atât în cadrul efectuării urmăririi penale, cât și în instanța de judecată. De asemenea, cauza penală a fost remisă cu rechizitoriu în instanța de judecată privind învinuirea lui Balanici Octavian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 151 7 alin. (4) și 42 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, el fiind pus sub învinuire doar în baza art. 42 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Judecând cauza penală, la 11.12.2018, odată cu finalizarea cercetării judecătorești, acuzatorul de stat și-a retras învinuirea în privința lui Balanici Octavian în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, el fiind pus sub o nouă învinuire în baza art. art. 42 alin.(2), 287 alin.(2) lit. b) și 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Această modificare a învinuirii în sensul agravării a fost precedată de o altă acțiune din partea acuzării, or, la 12.01.2018, cauza penală aflându-se la examinare în instanța de judecată, acuzatorul de stat Nicolae Dumbrăveanu solicită cauza penală din instanța de judecată pe un termen de două luni în baza art. 326 Cod de procedură penală, o prezintă judecătorului cu atribuții de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care prin încheierea din 24.01.2018, admite demersul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale Dumbrăveanu Nicolae cu privire la anularea ordonanței privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, declară nulă ordonanța procurorului în secția exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale, Dumbrăveanu Nicolae din 04.09.2015, prin care Gajiu Ghenadie a fost scos de sub urmărirea penală, din motiv că în acțiunile ultimului fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal, cu reluarea urmăririi penale în privința lui Gajiu Ghenadie, apoi cauza penală se restituie în instanța de judecată și numai la 11.12.2018, odată cu finisarea cercetării judecătorești, de către acuzatorul de stat Dumbrăveanu Nicolae i se aduce la cunoștință lui Gajiu Ghenadie, ordonanța cu privire la modificarea și punerea sub o nouă învinuire în baza art. 42 alin.(2), 287 alin.(2) lit.b) și 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. În susținerea poziției sale s-a referit la prevederile art. 54 alin. (l) pct. l) din Codul de procedură penală, potrivit cărora procurorul nu poate participa la desfășurarea procesului în cauza penală dacă există cel puțin una din circumstanțele indicate în art. 33, care se aplică în mod corespunzător. Art. 33 alin. (2) pct. 5) al aceluiași cod, este stipulat, dacă procurorul a luat în această cauză hotărâri anterioare judecății în care și-a expus opinia asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului, aceasta este o circumstanță care obligă înaintarea declarației de abținere de la instrumentarea cauzei. La fel, a susținut că rechizitoriul pe cauza penală nr.2013470211 a fost întocmit la 11.09.2015 și cauza penală de învinuire a lui Balanici Octavian în baza art. 151 alin. (4) Cod penal se află în procedura Judecătoriei Soroca, sediul Florești de la 20.10.2015, pe când referitor la nevinovăția lui Gajiu Ghenadie, procurorul Nicolae Dumbrăveanu s-a expus prin ordonanța din 04.09.2015, acesta fiind scos de sub urmărirea penală din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (l) Cod penal (Vol. IV, f.d. 223). Respectiv, începând cu 04.09.2015, toate acțiunile de urmărire penală efectuate de către procurorul Nicolae Dumbrăveanu cu participarea și în privința lui Gajiu Ghenadie 8 sunt ilegale, fiind încălcat principiul că nimeni nu este judecător în propriul său proces. A atras atenția că, Volociuc Evghenii a declarat că Covali Vitalie, la solicitarea lui Balanici Octavian, venind pe malul râului, unde ultimul se odihnea cu prietenii săi, când primul i-a întins mâna să se salute, Balanici Octavian l-a lovit cu mâna în partea stângă a gâtului și de la această lovitură Covali Vitalie a căzut la pământ, unde a stat aproximativ 30-60 de secunde, apoi Cojocari Vitalie s-a uitat la acesta, a zis că totul e normal și l-a ajutat să se ridice. Aceste și alte probe, inclusiv Raportul de expertiză medico-legală nr.169 din 31.07.2015 au servit temei de a-1 pune sub învinuire pe Balanici Octavian în baza art. 151 alin. (4) Cod penal. Consideră că numai primele două expertize medico- legale a cadavrului Covali Vitalie efectuate de către medicul-legist O. Lipovan după depistarea cadavrului și apoi de către expertiza în comisie, după exhumarea cadavrului, au cel mai înalt grad de credibilitate, deoarece concluziile făcute de ei sunt bazate pe vizualizarea în ansamblu a corpului neînsuflețit, pe când fluxul de expertize medico-legale dispuse în continuare pe acest caz sunt bazate pe descrieri, care nu sunt destule pentru a-ți forma o viziune proprie, sunt bazate pe lucrări teoretice, fapt confirmat prin aceea că însăși specialiștii în medicină legală n-au ajuns la o concluzie comună privitor la cauza decesului lui Covali Vitalie , înec cu lipsa apei în plămâni, prezența leziunilor corporale grave și formarea unor leziuni corporale. Studiind materialele cauzei penale și participând la judecarea cauzei în instanța de judecată este ferm convins că manipularea cu declarațiile făcute de către martorii Vidrașco Denis și Cojocari Vitalie sunt regizate pentru evitarea răspunderii penale de către inculpatul Balanici Octavian, fapt care se demonstrează și prin convingerile acuzatorului de stat Nicolae Dumbrăveanu, care începând cu 08.08.2013 până la 10.01.2018 era convins în nevinovăția lui și doar declarațiile modificate ale lui Vidrașco Denis că a văzut cum el l- a scufundat pe Covali Vitalie de două ori în apă, l-au convins că de acum este vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, învinuire în sensul agravării care i s-a adus la cunoștință pe data de 11.12.2018. A atras atenția instanței de apel la argumentele care trezesc dubii rezonabile în veridicitatea declarațiilor făcute de către martorii Vidrașco Denis și Cojocari Vitalie și care stau la baza acuzării sale în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal și anume: este locuitor al satului Lipceni, raionul Rezina. Pe data de 07.08.2013 sărbătoreau ziua de naștere a unui coleg de lucru. Pe malul râului Nistru în apropiere de satul Curaturi, raionul Șoldănești el a venit la chemarea lui Balanici Octavian ca să aducă cu microbuzul un ceaun mare, care nu încăpea în portbagajul automobilelor de care dispuneau. Practic, el îi cunoștea numai pe Balanici Octavian, la care repara automobilele de serviciu. După ce a mai consumat pe malul râului Nistru băuturi alcoolice, el s-a culcat și a fost trezit din somn, când a fost călcat cu piciorul peste mână de către victima Covali 9 Vitalie, pe care nu-l cunoștea absolut. În rest, toate persoanele prezente erau invitații lui Balanici Octavian, care și-au organizat odihnă pe malul râului Nistru și plimbări cu luntrea cu motor pe fluviul râului. Nu susține învinuirea înaintată ambilor inculpați, precum că acționau împreună și prin înțelegere prealabilă, din moment ce conflictul între Balanici Octavian și Covali Vitalie s-a consumat și apoi s-a început separat un alt conflict între el cu victima și pe alte motive decât cel cu Balanici Octavian. A solicitat instanței de a lua în considerație argumentele invocate de partea apărării pentru a pronunța o hotărâre echilibrată, legală și bazată pe probe pertinente și concludente la caz și nu pe presupuneri. 2.

Avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpatului Balanici Octavian, care a solicitat achitarea acestuia de sub învinuirea înaintată în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, din considerentele că inculpatul nu a săvârșit fapta incriminată. În motivarea apelului a invocat că, vinovăția lui Balanici Octavian în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în instanța de judecată nu a fost dovedită, respectiv față de ultimul urmează de a fi pronunțată o sentință de achitare. La fel, luând în calcul ordonanțele de renunțare la învinuire și respectiv de punere sub învinuire din 11.12.2018, consideră că renunțarea la învinuire este binevenită, legală și întemeiată. Cât ține de modificarea și punerea sub învinuire aceasta este una declarativă și nefondată, care nu are suport probatoriu. Cu referire la invocarea manifestării supremației față de cei din jur a relevat că această împrejurare nu a fost confirmată prin nici un mijloc de probă. Nu s-a adeverit nici faptul că, Balanici Octavian ar fi avut o înțelegere prealabilă cu Gajiu Ghenadie de a săvârși careva acțiuni infracționale în adresa lui Covali Vitalie, or, la momentul când a venit Covali Vitalie, inculpatul Gajiu Ghenadie dormea și nu a asistat la discuția lor, respectiv nu poate fi vorba de o astfel de încadrare juridică care nu a avut loc și nici nu a fost probată. Cât privește elementul „violența aplicată”, a relatat că încercarea acuzării de a descrie evenimentele din acea seară este incorectă și fără suport legal, or, martorii oculari declară cu certitudine că la conflictul și violența fizică aplicată de Gajiu Ghenadie față de Covali Vitalie, Balanici Octavian nu a participat. Toți martorii oculari audiați în ședința de judecată au declarat și explicat cu lux de amănunte acțiunile lui Balanici Octavian în adresa lui Covali Vitalie, respectiv, lovituri cu pumnul și fața inferioară a mâinii este o veche versiune a organelor de urmărire penală, din faza inițială a instrumentării cauzei penale date, care nu se confirmă cu nimic și nu este probată ca fiind provocată de Balanici Octavian. A mai menționat faptul că, pe tot parcursul urmăririi penale, atât în cadrul 10 Procuraturii Șoldănești, cât și în Procuratura Generală, Balanici Octavian a solicitat de a fi clarificate circumstanțele cazului, fapt ce se confirmă prin toate demersurile adresate organelor de drept, care se respingeau la etapa respectivă, dar care în final, în instanța de judecată s-au adeverit. Totodată, Balanici Octavian la faza urmăririi penale, a înaintat o cerere de a fi supus unei testări cu poligraful, în scopul elucidării circumstanțelor producerii cazului, fapt ce face dovada că ultimul pleda nevinovat și dorea elucidarea circumstanțelor cazului, care cu părere de rău nu au fost admise. Nu în ultimul rând, s-a subliniat că încadrarea juridică a faptelor inculpatului efectuată de către organul de urmărire în baza art. 287 alin. (2) Cod penal este incorectă, fără suport legal, nefiind confirmată nici în instanța de judecată. Astfel că, în acțiunile lui Balanici Octavian nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate și ultimul nu a săvârșit fapta care i se incriminează. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2021, apelurile declarate au fost admise, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Balanici Octavian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42, art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu liberarea acestuia de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal al RM. Gajiu Ghenadie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42, art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal al RM. Gajiu Ghenadie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 16 (șaisprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a notat că, judecând cauza penală, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu − din punct de vedere al coroborării lor, sentința în această parte fiind contestată doar de avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în interesul lui Balanici Octavian. Concomintent, cu referire la încadrarea juridică a faptei în baza art. 145 Cod penal, instanța de apel a opinat că, instanța ierarhic infeiroară nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o 11 apreciere legală, nerespectând prevederile art. 101 Cod de procedură penală, ajungând în mod pripit la la concluzia de a încadra acțiunile lui Gajiu Ghenadie în baza art. 145 alin. (1) Cod penal. Astfel, vina lui Balanici Octavian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și a lui Gajiu Ghenadie în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal s-a confirmat prin probele cauzei penale, cercetate în instanța de fond și suplimentar în cea de apel și anume: Declarațiile succesorului părții vătămate Ceban Eugenia depuse în instanța de judecată la data de 08.08.2016, potirivit cărora pe Balanici Octavian îl cunoaște de mic copil, iar pe Gajiu Ghenadie din sala ședinței de judecată. O perioadă de timp feciorul său, Covali Vitalie a fost plecat peste hotare, iar în anul 2011 a revenit în Moldova. Cunoaște că fiul său nu dormea acasă din motiv că avea frică fiind amenințat de cineva. Fiul său avea afacere de comercializare a anvelopelor, pe care le aducea din Italia. Cunoaște că o bună parte din anvelope au fost puse la păstrare în depozit la Balanici Octavian. Când fiul său a încercat să-și ia anvelopele de la Balanici Octavian, s-a iscat un conflict după care nu i-au fost restituite anvelopele și nici banii pe ele. Ulterior, fiul său a început să se ocupe cu agricultura, a arendat terenuri și a cumpărat tehnică agricolă. Pe terenurile fiului a apărut recoltă de cânepă, care consideră că a fost semănată în mijlocul lanului de Balanici Octavian, fără știrea lui Vitalie. Când Vitalie a aflat, a smuls cânepa, motiv din care a început între ei conflictul. Despre cele întâmplate la 08 august 2013 a aflat de la Vasilachi Valentina. Tot atunci, a revenit în R. Moldova și în aceeași zi a mers la morgă ca să vadă cadavrul fiului, însă nu i-au permis să se apropie, s-a uitat de la distanță. O parte de față a fiului său era murdară de sânge. A întrebat de mediul legist Lipovan Oleg, care este motivul și acesta i-a răspuns că persoanele înecate au pete de sânge de la reacția cu apa și se primește o scurgere de sânge pe nas. Consideră că nu este corect motivul invocat, fiindcă fiul său a fost omorât, apoi a fost aruncat în apă. La întrebarea sa, medicul legist i-a răspuns că nu are alte leziuni corporale. În primul certificat de deces a fiului, motivul decesului a fost indicat înecul, pe care ea îl consideră fals, deoarece la fiul său nu a fost depistată apă în plămâni. La fel, consideră că dacă ar fi fost adevărată versiunea că l-au bătut inițial și apoi a intrat în apă, cel puțin avea să se descalțe de încălțăminte și sângele care era urma să se dizolve cu apa. Cele invocate le declară, deoarece activează la spital ca lucrător medical. A menționat că, după înmormântarea fiului, din nou a mers la medicul legist Oleg Lipovan, care tot atunci a plecat în concediu fără ca să dea în primire careva acte și consideră că acest concediu a fost forțat. Oleg Lipovan i-a explicat că dintr-o lovitură la gât omul poate să decedeze. De rând cu aceasta, nu este de acord cu ceea ce este scris în învinuire, că de sine stătător a intrat în apă, deoarece martorii au declarat contrariul. După prima lovitură a căzut jos, apoi după a doua l-au ridicat. Referitor la caz nu poate spune nimic, din motiv că la data faptei se afla peste hotarele țării. Susține că o circumstanță 12 importantă este că sângele de pe față fiului era uscat, era o pojghiță de sânge. A discutat cu Natalia Cojonova și Irina Gînu, care au asistat la ridicarea cadavrului din apă, și din spusele acestora a aflat că fiul avea pată de sânge. Cunoaște că cadavrul s-a aflat în apă aproximativ 14-16 ore. A mai declarat, că a fost un caz când a fost amenințată de Balanici Octavian prin mesaje telefonice, ca să nu facă praznic și la celălalt fiu. A mai declarat că Pozdîrca Viorel i-a spus să se liniștească, pentru ce mai caută, dacă oricum este mort și rezultatul o să fie că s-a înecat. Peste ceva timp, Vidrașco Denis i-a spus că atunci când l-a lovit Balanici Octavian, Vitalie a căzut jos și stătea nemișcat, și Balanici Octavian le-a spus să-l ridice, atunci Vidrașco Denis și Cojocari Vitalie l-au așezat pe Covali Vitalie și l-au șters cu un prosop de sânge. După înmormântarea fiului său, Cojocari Vitalie inițial i-a spus că fiul s- a dus la apă să-și spele mâinile și a căzut și s-a înecat la mal. Apoi, Vidrașco Denis i-a spus că a fost bătut și a intrat în apă ca să fugă. Alte detalii de la cei doi nu a auzit. Acțiunea civilă o susține integral (f.d.160-163, vol. VI). Declarațiile martorului Vidrașco Denis depuse în instanța de fond, potrivit cărora la 07 august 2013, el și cu prietenul său Vitalie Cojocari se aflau la pescuit în sat. Tarasova pe malul Nistrului. La 08 august 2013 în a doua jumătate a zilei, pe mal, în locul unde se aflau ei, au venit Balanici Octavian cu Gajiu Ghenadie și încă două persoane cu barca, care au adus cu ei băuturi și carne. Aproximativ la orele 00.00, el s-a dus în cort să doarmă. Afară au rămas Balanici Octavian, Gajiu Ghenadie, Cojocari Vitalie și Voloșciuc Eugeniu, iar Pozdîrca Viorel și încă o persoană s-au culcat în barcă. Cunoaște că, Covali Vitalie a discutat la telefon cu Balanici Octavian și trebuia să vină la locul unde se aflau ei. În momentul când a venit Covali Vitalie el se afla în cort. Peste aproximativ 20 minute a auzit cum cineva a spus „ridicați-l”. Atunci el a ieșit din cort și l-a văzut pe Vitalie Covali stând jos, în apă, lângă mal. Cine l-a lovit nu cunoaște. El împreună cu Vitalie Cojocari l-au ridicat și așezat pe Vitalie pe pătură, la o distanță de 1-2 metri de la locul de unde l-au ridicat. Au luat o cârpă și l-au șters pe haine, apoi i-a dat-o și el s-a șters de noroi, nu era murdar de sânge, era conștient, vorbea. După ce s-a așezat, Vitalie l-a întrebat pe Balanici Octavian: „Pentru ce?”, atunci Balanici Octavian i-a zis ,,eu ți-s cumătru sau ... un cuvânt necenzurat?” După ce totul s-a liniștit, au servit, au mâncat, însă la un moment, s-a trezit Gajiu Ghenadie și s-a așezat în pirostrii și i-a aplicat aproximativ 10 lovituri cu pumnii și mâinile haotic pe spate și cap lui Covali Vitalie. Mai apoi, Gajiu Ghenadie l-a aruncat peste umărul lui pe Vitalie, care a căzut în apă. El cu Cojocari Vitalie s-au apropiat și l-au dat într-o parte pe Gajiu Ghenadie și l-au întrebat ce i-a făcut și să îi dea pace. După ce l-a bătut Gajiu Ghenadie, Vitalie nu avea sânge pe față. Gajiu Ghenadie a început a striga în adresa lui Covali Vitalie cu cuvinte necenzurate. Atunci Vitalie s-a ridicat și a fugit vreo 10 metri pe mal și a intrat îmbrăcat în apă și înota pe loc. Când Gajiu Ghenadie s-a aruncat în apă spre Covali Vitalie, el i-a strigat lui Vitalie să fugă. Vitalie înota la vale, iar Ghenadie în 13 urma acestuia, și l-a ajuns din urmă, lângă barca unde dormea Pozdîrca Viorel și încă o persoană pe care nu o cunoaște. Gajiu Ghenadie când l-a ajuns, cu mâna din spate l-a scufundat pe Vitalie . El striga de pe mal lui Gajiu Ghenadie, să-i dea pace că o să-l înece, însă acesta iarăși apăsându-l cu mâna peste umăr l-a scufundat, după care Vitalie nu a ieșit la suprafața apei. În apă nu a avut loc luptă, Gajiu Ghenadie doar l-a scufundat pe Covali Vitalie de două ori. Gajiu Ghenadie prima dată când l-a scufundat pe Vitalie nu a strigat, dar a doua oară a strigat că se îneacă. Îndată după aceasta, în apă a sărit Cojocari Vitalie, au pornit și motorul la barcă, l-au găsit și ridicat din apă pe Gajiu Ghenadie, dar pe Covali Vitalie nu l-au găsit. Nu cunoaște cu ce scop au intrat în apă. Consideră că, dacă nu ar fi intrat în apă era să fie totul bine. După întâmplare a intrat în cort și a stat cu cuțitul în mână, deoarece îi era frică și anterior nu a fost în așa situații. Evenimentele au durat aproximativ 10 minute. Nu a fost la fața locului când a fost depistat cadavrul lui Covali Vitalie, el doar a arătat locul unde s-au petrecut toate acțiunile. Până în acea seară pe Gajiu Ghenadie nu- l cunoștea. La poliție a declarat că nu a văzut nimic fiindcă se afla în cort, din motiv că era în șoc și se temea să spună adevărul. Pe parcursul urmării penale nu a fost amenințat, dar prietenul său Cojocari Vitalie i-a spus că a fost amenințat de Gajiu Ghenadie. Când a dat dedarații prima dată în instanță nu a spus că Covali Vitalie a fost scufundat din motiv că se temea pentru viața sa (f.d.164-171, vol. VI). Declarațiile martorului Cojocari Vitalie, potrivit cărora la 08 august 2013 împreună cu Vidrașco Denis au mers la pescuit pe malul râului Nistru. La locul unde se aflau ei, au venit Gajiu Ghenadie și Volociuc Eugeniu cu găini și ceaun, iar peste aproximativ 15-20 minute a venit Balanici Octavian, Pozdîrca Viorel cu încă o persoană pe care nu o cunoaște. Au pregătit mâncare și s-au așezat la masă. Până a veni Covali Vitalie era o atmosferă liniștită. Pe la orele 00:00 a venit Covali Vitalie. Balanici Octavian stătea alături în picioare lângă cuvertură și Covali Vitalie s-a apropiat, l-a împins pe Balanici Octavin, iar Balanici Octavian l-a împins mai tare în piept pe Covali Vitalie și acesta a căzut jos. Împreună cu Vidrașco Denis l-au ajutat pe Covali Vitalie să se ridice de jos și l-au așezat pe pătură lângă Balanici Octavian și Gajiu Ghenadie. Când l-au ridicat, Covali Vitalie sânge pe fața nu avea, nu a văzut nici careva leziuni. Peste vreo 15-20 minute după incidentul cu Balanici Octavian, a început conflictul între Gajiu Ghenadie și Covali Vitalie . Gajiu Ghenadie striga cu glas tare și l-a lovit de mai multe ori pe Covali Vitalie , apoi l-a aruncat deasupra sa. După ce s-au ridicat de jos, Vitalie a mers la mal și a intrat în apă și mergea încet la vale. Gajiu Ghenadie a întrat și el în apă și striga cu cuvinte necenzurate. Denis Vidrașco striga la el să îi dea pace. La un moment, cineva a spus ori că s-a înecat, ori că l-a înecat. El a sărit în apă și l-a văzut la suprafață pe Gajiu Ghenadie, Covali Vitalie nu era, iar Gajiu Ghenadie îi arăta cu mâna locul unde l-a văzut ultima dată. A menționat că s-a scufundat de vreo două ori, dar nu l-a găsit pe Covali Vitalie. Când a ieșit la suprafața apei, a văzut că Gajiu Ghenadie se îneca și l-a ajutat să se apropie de barcă. Vidrașco Denis i-a spus în acea seară 14 când au intrat ambii în cort, că a văzut cum Gajiu Ghenadie l-a scufundat pe Covali Vitalie. Momentul când Gajiu Ghenadie l-a scufundat pe Covali Vitalie nu l-a văzut, deoarece se afla departe de locul unde se aflau aceștia, iar sursă de lumină - lanterna se afla la Vidrașco Denis. Când a ieșit la mal, personal a apelat la poliție și pompieri. După incident cineva dimineața a propus să spună la poliție că Covali Vitalie s-a dus să se spele pe mâni. Când a fost scos cadavrul din apă, el se afla la fața locului, dar nu a văzut cadavrul (f.d. 172-178, vol. VI). Declarațiile martorului Petrache Anatolie, depuse în instanța de judecată, potrivit cărora în ziua când s-au întâmplat evenimentele, la invitația lui Pozdîrca Viorel a mers cu barca personală la pescuit. Seara s-a culcat în barcă și a adormit, iar peste un timp a auzit strigăte că se îneacă, și a văzut pe cineva în apă, au pornit barca și au mers ca să ajute băiatul care se îneca, l-au agățat de scară, era Gajiu Ghenadie, după care au dat barca la mal, unde din cele spuse de ceilalți a înțeles că cineva a rămas în apă și s-a înecat. A comunicat că, ulterior a aflat că Gajiu Ghenadie cu Covali Vitalie s-au certat, după care au ajuns în apă și ultimul s-a înecat. Pe mal nu a auzit discuții referitor la aceea că Gajiu Ghenadie l-a lovit pe Covali Vitalie . Toți se aflau în stare de șoc. Nu își amintește cum era Gajiu Ghenadie în apă, afară era întuneric, era lumina lunii și ardea focul pe mal. În acea seară pe malul râului prin preajma locului unde se aflau nu a văzut alte persoane. A stat până dimineața când a venit poliția. În acea seară a mai auzit că a venit cineva și s-au certat, însă s-a trezit de la strigătul de înec și nu de la cuvintele necenzurate (f.d.179-180, vol. VI). Declarațiile martorului Pozdîrca Viorel depuse în instanța de judecată, potrivit cărora la 06 sau 07 august aproximativ cu 5 ani în urmă, au fost la pescuit pe malul Nistrului cu Balanici Octavian. La locul unde au oprit barca se aflau Cojocari Vitalie și Vidrașco Denis. Mai apoi au venit Gajiu Ghenadie cu Voloșciuc Eugeniu. În jurul orelor 00:00, el împreună cu Petrachi Anatolii s-au culcat în barcă, ceilalți nu își amintește ce făceau, unii erau pe mal, alții pescuiau. Barca lor se afla la aproximativ 30-50 m de la locul unde erau ceilalți pe mal. Când s-a întâmplat totul, dormea. L-au trezit din somn strigătele și a înțeles că cineva se îneacă. Unul din cei care se aflau pe mal, cu lanternă, s-a urcat în barcă și s-au dus pe apă. Barca au pornit-o la viteză mică, pe apă l-a observat pe Gajiu Ghenadie, l-au scos din apă și l-au aruncat în barcă, după care au dat barca pe mal. Își amintește că Cojocaru Vitalie a sărit în apă, căuta ceva, după care au telefonat la poliție. Nu poate spune ce a făcut Gajiu Ghenadie în apă. Situații de conflict între persoanele aflate acolo nu a auzit, reproșuri unui altuia la fel nu a auzit. Pe Covali Vitalie nu-l cunoaște și nu l-a văzut niciodată (f.d.181- 184, vol.VI). Declarațiile martorului Voloșciuc Evghenii depuse în ședința instanței de fond, care a relatat că Balanici Octavian îi este cumătru, iar pe Gjiu Ghenadie nu îl cunoaște și în august 2013 el activa la Autoservice Șoldănești și la el la lucru a venit Gajiu Ghenadie, spunându- i să-i ducă lui Balanici Octavian o găină și un ceaun la Nistru, deoarece el nu cunoaște exact 15 locul, rugându-l să meargă împreună la Balanici Octavian. Fiind de acord, au plecat într- acolo, unde se aflau Balanici Octavian, Vitalie (numele nu-i cunoaște), Vidrașco Denis, Pozdîrcă Viorel și încă 2 persoane pe care nu le cunoaște. După ce au mâncat supă din pește, el, Vidrașco Denis și Vitalie au plecat să se plimbe cu barca pe Nistru, iar când au revenit au consumat alcool. Seara, Viorel Pozdîrcă și Anatol au mers în barcă și s-au culcat, iar noaptea târziu a apărut Vitalie care ajungând și salutându-se cu Balanici Octavian i-a spus ceva și l-a împins, iar Balanici Octavian l-a împins ca răspuns, făcându-i observație cum vorbește cu cumătrul, Vitalie a căzut jos de unde a fost ridicat de celălalt bărbat pe nume Vitalie și s-a așezat pe pătură lângă Gajiu Ghenadie care dormea. Vitalie trezindu- l pe Gajiu Ghenadie acesta din urmă a vrut să-l lovească pe Vitalie cu palma la ceafă, dar deoarece nu i-a reușit s-a ridicat și a început a-i aplica lovituri lui Vitalie, iar la urmă l-a apucat și l-a aruncat peste umăr. Vitalie s-a ridicat și s-a îndreptat spre barcă care era la o distanță de 20-30 metri de la locul unde ei se aflau. Gajiu Ghenadie strigând la Vitalie unde acesta se duce, l-a urmat. Era întuneric, dar a auzit cum Vitalie și Gajiu Ghenadie intrau în apă și se numeau reciproc cu cuvinte urâte, apoi peste circa 5 minute Gajiu Ghenadie a strigat că se îneacă, la strigătele acestuia alergând Denis și Vitalie, iar peste câteva minute s-a apropiat și el, s-a urcat în barcă, cu el era Vitalie, iar Denis nu poate spune exact unde era. Cu barca s-au pornit spre locul unde striga Gajiu Ghenadie pe care l-au scos din râu. Gajiu Ghenadie arăta locul unde se îneca Vitalie, iar celălalt Vitalie a sărit în apă să-l caute pe sub apă, dar nu l-a găsit, apoi au mers la mal, au coborât din luntre și cineva a apelat la poliție. Atunci când Vitalie a venit, Balanici Octavian nu i-a aplicat lovituri, doar l-a îmbrâncit. Find dat citirii procesului-verbal de audiere a martorului la urmărirea penală (vol. I, f.d. 114) acesta a menționat, că nu susține declarațiile acestea, deoarece a fost influențat, amenințat de colaboratorii de poliție că i se va deschide lui cauză penală, și nu s-a adresat organelor competente deoarece imediat după aceasta a plecat peste hotarele țării. Pe partea vătămată Vitalie îl cunoaște vizual, deoarece sunt dintr-o localitate. În locul unde ei atunci se odihneau nu mai erau alte companii. În conflictul ce a avut loc, nu a intervenit nimeni din persoanele prezente. Din momentul în care a fost îmbrâncit de Balanici Octavian și până a plecat și intrat în apa râului Covali Vitalie , au trecut circa 15- 20 minute. După ce a fost Covali Vitalie îmbrâncit de Balanici Octavian, partea vătămată nu și-a pierdut cunoștința, ci s-a ridicat imediat și a luat loc pe pătură lângă Gajiu Ghenadie. Sub aspectul fizic Covali Vitalie avea înălțimea de 170 cm, asemănător cu Balanici Octavian cu greutatea nu mai puțin de 70 kg. La fel a menționat și faptul, că malul la locul unde ei se odihneau era de pământ nu pietriș, damba din piatră, iar intrarea în apă posibil e mâloasă. Consideră, că conflictul între Covali Vitalie și Balanici Octavian a apărut din cauza cuvintelor necenzurate pronunțate. Motivul conflictului dintre Gajiu Ghenadie și Covali Vitalie consideră că a fost faptul, că partea vătămată l-a călcat pe Gajiu Ghenadie. Până la conflictul iscat Vitalie Covali a servit circa 50 gr de alcool. În timp ce Gajiu 16 Ghenadie aplica lovituri, Covali Vitalie nu mai reușea să-i răspundă, deoarece inculpatul de complecție e mai mare. Gajiu Ghenadie i-a aplicat lui Covali Vitalie circa 5-8 lovituri. Nu poate explica în ce poziție a căzut la pământ Covali Vitalie după ce a fost aruncat peste umăr de Gajiu Ghenadie. Peste circa 5-10 minute după ce Gajiu Ghenadie și Covali Vitalie au intrat în apă a auzit strigăte că se îneacă. În timpul aplicării de către inculpatul Gajiu Ghenadie a loviturilor, Covali Vitalie încerca să le blocheze. La etapa urmăririi penale, a fost impus de colaboratorii de poliție de a declara, că Balanici Octavian i-a aplicat lui Covali Vitalie o lovitură în regiunea gâtului pe dreapta. Despre cele întâmplate nu a discutat cu nimeni dintre persoanele ce au fost atunci prezente la fața locului, deoarece se află la Moscova, Federația Rusă. Nu a observat dacă Gajiu Ghenadie i-ar fi aplicat lui Covali Vitalie careva lovituri pe când se aflau în apă, deoarece era întuneric (f.d. 190-198, vol. VI). Declarațiile martorului Pagu Ion depuse în instanța de judecată, potirivit cărora la data de 02.09.2016 unde a declarat, că cu Covali Vitalie au fost prieteni și din câte cunoaște decesul acestuia a avut loc la ora 03:00-04:00 noaptea, el vorbind ultima dată cu victima circa la ora 02:00, care i-a comunicat, că este în apropiere de Șoldănești la o stație auto și se îndreaptă spre Nistru la invitația lui Balanici Octavian, cu care urma a soluționa un conflict ceva referitor la niște pământuri, deoarece acesta a zis „să le arăt eu cine e Vitalie odată și pentru totdeauna” menționând, că va reveni cu un apel, însă așa și nu a sunat, iar când a încercat el să-l sune, Covali Vitalie nu mai era disponibil, ulterior aflând, că acesta era căutat în apele Nistrului. La fel a declarat, că a fost telefonat de prietenul său Chirca Serghei care l-a întrebat dacă nu cunoaște unde este Covali Vitalie , deoarece este căutat de poliție. Nu cunoaște de către cine a fost bătut. Din spusele altor persoane a auzit că Covali Vitalie a fost amenințat în legătură cu activitatea sa agricolă ce o desfășura, spunându-i-se de către cineva că dacă nu se va da la o parte va ieși ceva rău (f.d.207-209, vol. VI). Declarațiile martorului Gînu Irina depuse în instanța de judecată, potrivit cărora la data de 02.09.2016, unde a declarat, că pe Gajiu Ghenadie nu-l cunoaște, dar pe Balanici Octavian îl cunoaște vizual din or. Șoldănești. Ceban Eugenia este mătușa sa. La 08 august 2013, dimineața a telefonat mătușa sa din Italia și i-a spus că ceva s-a întâmplat cu feciorul ei Vitalie. Împreună cu Arina Vasiliev au mers să vadă ce s-a întâmplat. Au ajuns la locul incidentului pe la orele unu ziua. Acolo erau multe persoane, printre care și Cojocari Vitalie de care a întrebat ce s-a întâmplat, și acesta i-a spus că Vitalie a mâncat zeamă de pește și s-a apropiat de apă să se spele pe mâini și a căzut în apă, l-a luat apa și s-a înecat. Inițial nu a avut dubii, dar după ce i-a fost arătat locul, a stabilit că acolo nu este adânc și lipseau urme, mâlul de pe mal nu era atins. După câteva ore de lucru, salvatorii nu găseau cadavrul lui Covali Vitalie, după care Cojocari Vitalie și-a schimbat depozițiile și deja indica un alt loc unde a intrat Vitalie în apă. Cojocari Vitalie i-a spus că Gajiu Ghenadie a intrat în apă ca să-l salveze pe Vitalie, fiindcă acesta se îneca, și totodată i-a spus că Gajiu Ghenadie nu putea înota și când s-a dus să-l scape pe Vitalie se îneca și el. Toate din cele indicate de 17 Cojocari Vitaliei-au părut dubioase, deoarece o persoană care nu putea înota s-a dus să-l salveze pe Vitalie. Aproximativ la orele 19:00 a fost găsit cadavrul, atunci a înțeles că versiunea care i-a spus-o Cojocari Vitalienu corespunde adevărului, deoarece Vitalie când a fost ridicat din apă avea pe față o pojghiță de sânge. Căutările au durat vreo 6 ore. Când a fost scos din apă, Vitalie avea cămașa ruptă și de la gât îi lipsea lănțișorul, de la cămașă câțiva nasturi erau deschiși. Pe față avea sânge închegat, pe frunte și partea stânga a feței din nas avea spumă roză și salvatorii au spus că de la presiune, pe cap nu își aduce aminte dacă avea sânge, dar era inflamat se evidenția foarte mult. A atras atenția la încălțăminte și ciorapii în care nu avea mâl, atunci și-a dat seama că Cojocari nu spune adevărul. Din emoții l-a apucat de piept pe Cojocari și l-a întrebat dacă spune adevărul, însă acesta i-a zis că nu știe nimic (f.d. 210-213, vol. VI). Declarațiile martorului Melnic Anatolie care în instanța de judecată a declarat că îi cunoaște pe Balanici Octavian, Ceban Eugenia, Vidrașco Denis, Vicol Ion și procurorul Nicolae Dumbrăveanu, menționând, că Vidrașco Denis se cunoaște cu fiul lui Melnic Ion și că într-o zi aflându-se acasă cu fiul său și cu Vidrașco Denis la masă a aflat despre cazul care a avut loc pe malul Nistrului și că din glumă, l-a întrebat pe Vidrașco Denis cum l-au omorât pe băiatul decedat. Vidrașco Denis i-a spus că nu este adevărat și a povestit că acel băiat l-a călcat pe altul pe picior porecla fiind ”Zgaroi” care a început a-l bate pe băiatul care apoi a aflat că-l cheamă Vitalie. Băiatul Vitalie a intrat în apă, iar Zgaroi tot s-a dus după el și l-a prins mai la adânc și-l bătea, iar el, Denis striga de pe mal să-i dea pace că îl va ucide, el având un felinar și văzând ce se petrecea în apă. Apoi unul a dispărut și a rămas doar Zgaroi care tot se scufunda și ei au mers cu barca și l-au scos, iar cealaltă persoană nu mai era, iar Zgaroi zicea că „s-a înecat”. Fiind acasă la el, Vidrașco Denis povestindu-i cele întâmplate nu a menționat nimic despre acțiunile lui Balanici Octavian, spunând doar că acesta dormea în cort. Vidrașco Denis nu i-a spus despre faptul, că Vitalie ar fi fost șters de sânge cu un prosop (f.d.108, vol.VII). Declarațiile suplimentare ale martorului Vidrașco Denis depuse în instanța de judecată, care a declarat că într-adevăr i-a relatat martorului Melnic Anatolie circumstanțele cazului de la început și până la sfârșit, dar el a memorizat doar ceea ce l-a interesat. A explicat, că el unicul a alergat și a văzut cum Gajiu Ghenadie l-a ajuns pe Vitalie Covali și l-a apăsat de câteva ori în apă, iar el striga tare să-i dea pace lui Covali, că îl va îneca. Prietenul său Cojocari Vitalie s-a apropiat îndată când el a început a striga și fiind dezbrăcat a sărit în apă. Cojocari Vitalie fiind prieten cu el de mici copii i-a comunicat că de câteva ori a fost intimidat de către Gajiu Ghenadie. A concretizat, că a declarat și anterior, că Gajiu Ghenadie a intrat în apă după Covali Vitalie , după ce l-a scufundat pe acesta de câteva ori și a văzut că acesta nu mai iese a început a striga că se îneacă, până la aceasta el, striga lui Gajiu Ghenadie să-i dea pace lui Covali Vitalie , iar lui Covali Vitalie să iasă din râu. În acea seară el nu s-a scăldat în râu. De la mal până la râu unde se aflau Gajiu Ghenadie și 18 Covali Vitalie erau circa 15-20 metri, el se afla pe punte fiind la o distanță de 6-7 metri. Este evident, că în afară de Gajiu Ghenadie nimeni nu l-a bătut pe Covali Vitalie și nimeni în afară de Gajiu Ghenadie nu a mers în apă după partea vătămată. Afirmă că toate evenimentele au avut loc în fața sa. A concretizat faptul că Gajiu Ghenadie, ajungându-l din urmă pe Covali Vitalie în apă l-a apucat de umeri și l-a scufundat întâi o dată, apoi când a ieșit Vitalie la suprafață și a doua oară, după care nu a mai ieșit la suprafață, după care circa peste 15 secunde și Gajiu Ghenadie a început a striga că se îneacă. Prietenul lui Cojocari Vitalie a sărit îndată în apă, iar el a fugit în cort să ia lanternă mai puternică și i-a trezit pe toți mai întâi fiind scos din apă Gajiu Ghenadie, după care l-au căutat pe Covali Vitalie unde a arătat Gajiu Ghenadie. Și-a susținut declarațiile în partea ce ține de faptul, că până a se trezi Gajiu Ghenadie, Vitalie Covali a căzut jos, încercând să-l ajute deoarece îi era prieten, dar nu a văzut momentul când a căzut. Vitalie Covali nu avea sânge. După ce l- a ridicat de jos a început a vorbi cu Balanici Octavian calm. El l-a așezat pe Covali Vitalie între corturi pe saltea cu fața la Nistru, pe dreapta fiind Gajiu Ghenadie și în spate la jumătate de metru de el era Balanici Octavian. Gajiu Ghenadie dormea când l-a văzut pe Covali Vitalie jos. După cele întâmplate, așteptând poliția cineva a sugerat versiuni pe care urma să le spună. Nu a văzut cadavrul lui Vitalie Covali (f.d. 109 -112, vol. VII). Declarațiile suplimentare ale martorului Cojocaru Vitalie depuse în instanța de judecată unde a declarat, că este adevărat ceea ce a declarat Vidrașco Denis despre dânsul referitor la circumstanțele din acea seară. Nu a văzut ce se întâmpla în apă când au intrat Gajiu Ghenadie și Covali Vitalie și nu cunoaște ce conflict a fost între ei, dar a văzut cum Gajiu Ghenadie trezindu-se, a început a-l lovi pe Covali Vitalie vorbind necenzurat. Nu-l cunoaște pe Gajiu Ghenadie și nu se află în careva relații. După cele întâmplate, circa peste 10 zile, la el acasă a venit Gajiu Ghenadie și i-a zis să nu-și schimbe declarațiile ca să nu aibă probleme. La fel s-a văzut cu Gajiu Ghenadie cu câteva zile înainte de prima ședință, acesta spunându-i să aibă grijă ce spune. A susținut declarațiile depuse atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată. A indicat, că a doua zi după cele întâmplate la fața locului cineva a zis să spună că Covali Vitalie s-a dus să-și spele mâinile și a căzut în apă și s-a înecat. A menționat, că la momentul când îl bătea pe Covali Vitalie, Gajiu Ghenadie era agresiv. La fel ca și în momentul când l-a amenințat pe el. După cele întâmplate la el acasă a venit și mama lui Covali Vitalie cărei la fel i-a spus că fiul acesteia a mers să-și spele mâinile, a căzut în râu și s-a înecat. Deja la urmărirea penală și în instanța de judecată a dat declarații veridice, deoarece se simțea vinovat față de mama decedatului. Despre faptul, că Gajiu Ghenadie l-a înecat pe Covali Vitalie , Vidrașco Denis i-a spus acolo pe mal. Despre cele comunicate de Vidrașco Denis nu a dat declarații, deoarece avea frică de Gajiu Ghenadie. În seara cu pricina nu l-a văzut pe Covali Vitalie murdar de sânge cât era în viață. A fost prezent în momentul când cadavrul lui Covali Vitalie a fost scos din apă, dar nu a văzut ca să fie murdar de sânge. Nu cunoaște cum a putut Covali Vitalie să se înece 19 neavând apă în plămâni. Nu a văzut ca partea vătămată să fi mâncat, doar a servit alcool (f.d. 113-116, vol. VII). Confirmarea vinovăției inculpaților este probată integral și prin declarațiile experților medico-legali și anume: Tighineanu Sergiu care în instanța de judecată la data de 19.12.2016, a declarat, că expertiza și Raportul pe aceasta urmează a fi efectuate în termen de 3 zile. Cu referire la Raportul nr. 1 din 14.01.2014 a indicat, că a avut termen suficient, în fața expertului pentru efectuarea expertizei fiind puse expertiza medico-legală prezentată de expertul Lipovan Oleg, al doilea document întocmit după exhumarea cadavrului lui Covali Vitalie, precum și materiale histologice și biologice preluate de la cadavru, în ordonanța de numire a expertizei fiind descrise și circumstanțele cazului. Au fost prezentate și rezultatele expertizei toxicologice în cadrul cărei au fost preluate de la cadavru mostre de sânge și urină, precum și fragment din mușchiul cadavrului lui Covali Vitalie. Toate aceste documente și rezultate, precum și materialele au fost analizate și verificate minuțios, ajungându-se la concluziile elaborate în Raportul nr. 1. În urma analizei materialelor/documentelor prezentate și existente la materialele cauzei s-a depistat că în urma examinării primare a cadavrului Covali Vitalie de către Lipovan Oleg a fost întocmită o concluzie, dar care nu a fost confirmată prin careva materiale suplimentare, confirmative, astfel consideră că expertul a dat concluzia respectivă reieșind din practica sa. Ulterior, a fost efectuată expertiza cadavrului exhumat a lui Covali Vitalie, Raportul nr. 15 fiind întocmit de Zuza, Hăbășescu și Lungu, în cadrul cărei a fost ridicată încă o probă de la cadavru care nu a fost prezentă la examinarea primară a cadavrului și anume fiind investigat conținutul osului ososifinoidal, colectat și depistat lichidul din acesta care potrivit îndreptării D. Hăbășescu a fost examinat în condiții de laborator ajungându-se la concluzia: prezența planctonului deatomeie ca Cyclotella Kuetzingiana, date care au stat la baza concluziei emise potrivit cărei decesul a survenit în urma asfixiei mecanice prin înec, deoarece altă cale de pătrundere a planctonului menționat în organismul lui Covali Vitalie în afară ca persoana să respire în apă, nu există, fiind un semn al vitalității persoanei la momentul aflării în apă. La emiterea unor concluzii în calitate de expert se iau în considerație nu doar datele și materialele prezentate dar și declarațiile martorilor, în cazul prezent au avut la dispoziție cauza penală. Totodată a menționat și faptul, că declarațiile martorilor nu au putut influența concluziile experților, ei bazându-se pe datele prezentate. Cunoaște despre existența Raportului de expertiză a colegilor cu nr. 1541 din 09.09.2013, însă nu emit concluziile în baza concluziilor altor experți. Divergențele dintre rapoarte, erorile depistate în procesul efectuării expertizei se indică la finele Raportului în concluzie, explicându-se problema apărută, la fel fiind adresată o întrebare de concretizare, expertul obligatoriu urmează să răspundă în concluzie sau prin intermediul unei note. Nota se emite de către expert atunci, când concretizarea sau suplimentul după părerea acestuia are o importanță majoră, astfel el s-a expus pentru a fi clară situația expusă. A văzut că la 20 materialele cauzei există un Raport de expertiză efectuat de experții din România, dar nu se poate expune referitor la concluzia emisă de aceștia. Primul loc unde nimerește planctonul este osul sfinoidal și apoi merge mai departe, iar dacă persoana se află sub apă și cordul s-a oprit acesta nu mai poate pătrunde mai departe, în splină și ficat, astfel planctonul a nimerit în sinus și nu în vase sangvine, deci pe când persoana era în viață în timpul respirației. Planctonul Cyclotella Kuetzingiana apare în cazul în care persoana decedează ca rezultat al înecului. În cazul în care apa a nimerit în plămâni era necesar ca planctonul să fie acolo prezent, dar în cazul dat acesta nu era nici în plămâni și nici în căile respiratorii inferioare. Persoana decedată la momentul decesului său se afla în stare de ebrietate gravă care la fel putea provoca decesul, care a nimerit brusc în apă (f.d. 22-27, vol. VII); a expertului Savciuc Valeriu, conform cărora urmează că la emiterea Raportului de expertiză nr. 1 din 14.01.2014 în calitate de expert, la emiterea concluziei s-au condus de materialele cauzei penale restul materialelor obținându-se în cadrul investigațiilor de laborator chistopatologice, inclusiv de rapoartele efectuate în cadrul cauzei penale date. A susținut poziția indicată în Raportul de expertiză nr.1 din 14.01.2014. Comisia de experți care a emis Raportul vizat a avut la dispoziție tot de ce a fost nevoie pentru emiterea concluziei. A indicat că leziunile corporale indicate în pct. 1 al Raportului sunt vitale și că au apărut nu cu mai mult de 12 ore înainte de deces și se califică atât în parte cât în ansamblu ca vătămări neînsemnate fără legătură de cauzalitate cu decesul lui Covali Vitalie. Cu privire la hemoragia depistată în regiunea superioară și medie a mușchiului hermoclediomastiodian, care prin teaca perivasculară a arterei carotide cu aspect brun- roșu întunecat este vitală și s-a format cu puțin timp înainte de deces, și prezintă un semn caracteristic al încordării cu rupere a fibrelor mușchiului. Planctonul nu întotdeauna poate fi depistat în cazul înecului în plămâni. După decesul persoanei, lichidul în sinusul osului sinoidal poate pătrunde doar în cazul înecului (f.d. 28-29, vol.VII); - a expertului Cuvșinov Ion, conform cărora urmează că ce ține de Raportul de expertiză medico-legală nr. 169, potrivit prevederilor Codului de procedură penală expertiza medico-legală suplimentară de obicei se efectuează de același expert ca și cea primară/inițială sau de experți care au efectuat o expertiză precedentă la caz. Necesitatea efectuării expertizei la care el a luat parte a fost generată de concluziile experților din România. Concluziile din Raportul de expertiză nr. 169 reflectă doar interpretări în conformitate cu legislația R. Moldova, concluziile din Raportul nr. 169 nefiind noi și nu au un careva impact asupra cauzei fiind cu titlu de comentariu medico-legal sub aspectul întrebărilor din ordonanțele de numire a expertizelor. Nu s-a expus în privința concluziilor experților din România totodată a menționat, că comisia pe care a prezidat-o a avut puse în față întrebări concrete la care s- au dat răspunsuri și pe care le-a semnat. Expertiza la care a luat parte nu a avut de răspuns la întrebarea cu privire la cauza decesului lui Covali Vitalie , însă această întrebare putea fi soluționată și de comisia ce deținea o astfel de competență, ei doar au interpretat ceea ce 21 au concluzionat experții români prin prisma regulamentelor și actelor normative în vigoare a R. Moldova. În Raportul de expertiză ei au explicat că orice leziune corporală dacă este însoțită de pericol pentru viață se califică ca grave. Leziunile depistate la cadavrul lui Covali Vitalie au fost cauzate prin acțiunea unui sau mai multor factori mecanici printre care puteau fi pumn, picior dar de a identifica cu precizie obiectul vulnerat a fost și este imposibil, deoarece niciuna dintre leziunile depistate nu reflectă careva particularități individuale a factorului traumatizant, la fel fiind diverse și mecanismele prin care au fost cauzate: compresie, fricție. A mai indicat, că poartă răspundere doar pentru concluziile rapoartelor la efectuarea cărora a participat. La moment, în medicina legală sunt recunoscute 3 mecanisme de instalare a decesului generat de înec, primul fiind cel mai răspândit și este numit „înec umed” când apa sau alt lichid pătrunde în căile respiratorii până în pulmoni, numai în aceste cazuri în regiunea orificiului nazal și bucal se elimină o spută buboasă care se numește „ciuperca înecatului”, în celelalte tipuri de asfixie realizate prin înec și anume reflector când lichidul pătrunde numai în cavitatea bucală, semnul respectiv nu se întâlnește, și al treilea tip este mixt, adică o combinație dintre primele două tipuri de înec. Cu privire la plancton, acesta este unul din factorii care fiind depistat atestă un înec veritabil, dar de regulă pentru a se pronunța categoric cum a fost locul înecului obligatoriu trebuie să se facă o cercetare comparativă dintre planctonul depistat în cadavru și planctonul din zona respectivă a lacului, râului, unde a fost depistat cadavrul. A declarat, că medicina legală nu cunoaște corelația dintre incidența cazurilor de pătrundere a apei în căile respiratorii și depistării planctonului cu incidența cazurilor când victima manifestă semne evidente că se îneacă. Dacă cadavrul indiferent de cauza decesului se reține timp îndelungat în mediu lichid planctonul poate pătrunde și în căile respiratorii, digestive și respectiv pulmoni și în dependență de timp nu poate pătrunde doar în măduva osoasă (f.d. 30-32, vol. VII); - declarațiile expertului Capcelea Victor depuse în instanța de judecată, conform cărora urmează că concluzia experților din Raportul de expertiză medico-legală nr. 169 a fost emisă în baza Raportului efectuat în România nr. A5/2700/2014, prin care au efectuat interpretarea acestuia prin prisma regulamentului și normelor R. Moldova. În Raportul de expertiză nr. 169 au fost indicate întrebări prezentate de către procuratura R. Moldova, care au fost interpretate prin prisma legislației R. Moldova, nefiind ceva suplimentar. Nu poate indica, care a fost cauza decesului lui Covali Vitalie , deoarece o astfel de întrebare nu a fost adresată în ordonanță. Expertiza efectuată de ei nr.169 a fost un fel de comentariu și explicație la expertiza efectuată în România (f.d. 33, vol. VII); -a expertului Dolghii Victor, conoform cărora urmează că, Raportul de expertiză medico- legală nr. 169 este unul efectuat în comisie în baza documentelor medicale în cazul dat a Raportului de expertiză medic-legală efectuat în România. Astfel, în partea descriptivă a Raportului nr. 169 sunt indicate toate actele care au stat la baza emiterii concluziilor. Printre întrebările puse în fața experților nu era întrebarea cu privire la cauza survenirii decesului 22 lui Covali Vitalie. Prezența planctonului în osul sfinoidal este unul din semnele înecului (f.d. 34, vol. VII); a expertului Hăbășescu Alexandru care în instanța de judecată la data de 21.02.2017 a declarat, că ce ține de trauma închisă a gâtului, în unele circumstanțe cum ar fi tentative de autosalvare uneori apar hemoragii în mușchii omoplaților și a gâtului. Reieșind din obiectul supus examinării care era în stare de putrefacție avansată, concluzia se referă în exclusivitate la obiectul examinat, în cazul dat experții au ajuns la concluzie comună, că hemoragiile din regiunea gâtului puteau să apară în urma traumei. Prezența planctonului indică la înec, dar în cazul dat în cauza examinării incomplete a cadavrului de expertul Lipovan Oleg s-a comis careva abateri și colectarea planctonului a fost efectuată de către experții Zuza, Hăbășescu, Lungu printr-o metodă ad-hoc, adică cu apă distilată s-au colectat spălături în cavitatea osului sfenoid, dar deoarece metoda nu este oficial întărită, comisia de experți a hotărât să o declare nulă, ceea ce nu vorbește despre esența eronată a probei. Unicul semn cert al înecului este prezența planctonului în cavitatea sfenoidală a cadavrului, care nu poate nimeri acolo postmortem. Comisia de experți studiind doar cadavrul exhumat a considerat, că decesul a survenit în urma traumei închise a gâtului. Comisia de experți din start a apreciat ca fiind nul Raportul expertului Lipovan Oleg și s-au bazat doar pe examinarea cadavrului exhumat. Expertul Lipovan Oleg nu a făcut referire la materialele histologice. Raportorul pe Raportul de expertiză vizat a fost d. Zuza. A indicat, că cu traumele avute victima putea să se miște câteva secunde sau câteva minute efectuând mișcări care nu necesită efort fizic. A fost membru al comisiei la Raportul nr. 154 din 09.09.2013 și nr. 166-154D din 31.12.2013 semnând ambele rapoarte. Referitor la examinarea histopatologică care se face în R. Moldova a menționat, că cel mai mic timp de supraviețuire îl poate constata între 30-40 minute, adică până la eliberarea leucocitelor de la locul vătămat, de aceea durata de 30-40 minute experții o consideră instantanee. Secția de Histologie din R. Moldova nu dispune de metode moderne ce ar permite stabilirea exactă a parametrilor indicați supra. În cazul dat termenul de 30-40 minute indică la instalarea instantanee a decesului, adică nemijlocit peste câteva secunde, minute după aplicarea loviturilor. Declarațiile incomplete ale martorilor nu pot influența concluzia experților din cauza insuficienței materialului prezentat. În cazul dat și cazuri similare, concluzia experților depinde de plenitudinea tuturor materialelor prezentate. Experții s-au bazat în exclusivitate pe materialul supus examinării cum ar fi corpul victimei Covali Vitalie. Întocmirea Raportului la exhumare a cadavrului victimei Covali Vitalie s-a efectuat doar din motivul că fostul expert Lipovan Oleg a descris incomplet și haotic leziunile corporale, Raportul întocmit de acesta a fost declarat nul. Prezența planctonului în osul sfenoid vorbește despre prezența unui înec uscat. Nu era obligatorie prezența planctonului în circuitul mare sanguin (f.d. 43-46, vol. VII); declarațiile expertului Zuza XXXXX depuse în instanța de judecată la data de 21.02.2017, unde a declarat, că semnul concludent este semnul Sveșnicov care arată la prezența liberă a lichidului în cavitatea osului, un semn 23 veridic al înecului, totodată lipsa acestui semn nu exclude înecul, existând și alte semne ale înecului. În cazul dat, fiind un cadavru în stare avansată de putrefacție, studiind fără alte date care urmau a fi prezentate la momentul examinării primare, bazându-se pe acestea urma a fi afirmat sau infirmată ipoteza și concluzia de către experți. La momentul efectuării expertizei, experții au reieșit din ceea ce au avut pus la dispoziție, fiind luate clătituri din sinusul sfinoidal astfel, fiind depistat planctonul. Mecanismul de formare a traumei închise a gâtului a fost un mecanism de traumare cu un corp contondent, fiind depistate și traume în regiunea capului, precum și alte hemoragii dar care nu au fost reținute. Leziunile corporale au fost demonstrate histologic. S-au preluat probe și din alte regiuni dar prin acestea nu s-a confirmat presupunerile. Ei au luat probe și de pe țesuturi proaspete pentru examenul histologic atunci când se suspecta leziune, astfel examenul histologic spune dacă este leziune sau nu. În cauza dată, posibil că trauma închisă a gâtului a fost formată în urma acțiunii cu un obiect contondent prin lovire. Din datele de care dispuneau, s-a ajuns la concluzia că decesul a putut surveni în urma acțiunii traumatice pe zona sinusului carotida arterei carotide pe stânga lateral. Ei nu pot stabili concret dacă decesul în cazul dat a survenit în urma loviturii sau a înecului, moartea prin aplicarea unor acțiuni traumatice în zonele respective poate surveni de la câteva secunde până la câteva minute chestiune care depinde de mai mulți factori: cum a mers, poziția corpului ș.a. După așa lovituri ca la Covali Vitalie persoanele pot rămâne în viață. La efectuarea expertizei în comisie participă mai mulți experți, minim 3, fiind încadrați doctori în știință, experți cu grad de calificare mai înalt decât la efectuarea expertizelor primare, însă valoarea juridică a expertizei primare și în comisie este aceeași. Expertiza în comisie a cadavrului lui Covali Vitalie după exhumarea acestuia au efectuat-o în comisie din trei experți. Ei au indicat în Raportul de expertiză în comisie pe lângă datele constatate de ei concret și datele descrise prin rapoartele de expertiză anterioare. A semnat rapoartele de expertiză nr. 1541 din septembrie-noiembrie 2012 și nr. 166/1541 D din noiembrie-decembrie. Nu cunoaște circumstanțele cauzei penale (f.d. 47- 50, vol. VII); declarațiile expertului Lungu Eduard depuse în instanța de judecată la data de 21.02.2017 unde a declarat, că mecanismul de formare a traumei închise în regiunea gâtului constă în lovitura cu un obiect contondent și există legătură cauzală între trauma închisă în regiunea gâtului și decesul lui Covali Vitalie. În principiu pe constatarea medico-legală semne morfologice interne și externe caracteristice pentru înec nu au fost constatate și pentru a aprecia cu certitudine survenirea decesului prin înec, sunt necesare un spectru de semne. În afară de cadavrul lui Covali Vitalie au avut la dispoziție și ordonanța procurorului de dispunere a expertizei, precum și unele declarații ale martorilor. Medicina legală face concluzii doar pe faptele care au avut loc și nu poate concluziona referitor la fapte pe viitor. La întocmirea Raportului de expertiză au atras atenția, că la examinarea primară au fost anumite dificultăți așa ca examinarea incompletă a persoanei decedate, inclusiv nedeschiderea sinusului sfinoidal, 24 precum și la descrierea caracterului lezionar, nefiind inclusă examinarea histologică și toxicologică, astfel s-a bazat pe examinarea cadavrului lui Covali Vitalie. Teoretic pot apărea hemoragii în mușchii sternomastoidieni în tentativă de autosalvare, dar conform literaturii acestea urmează a fi bilaterale. Au ajuns la concluzia că decesul lui Covali Vitalie a survenit în rezultată traumei închise a gâtului în baza materialelor prezentate la momentul efectuării autopsiei cadavrului și în baza lipsei modificărilor morfologice cumulative interne și externe specifice pentru înec. La întocmirea celor 2 rapoarte vizate a avut la dispoziție cadavrul exhumat al victimei Covali Vitalie și Raportul de expertiză a lui Lipovan Oleg. La deshumarea cadavrului au asistat 3 experți: Zuza, Hăbășescu și el. Referitor la salvarea vieții în urma acestei lovituri nu se poate expune, dar după aplicarea loviturii în zona șocogenă persoana poate efectua careva mișcări atât conștiente cât și inconștiente până la momentul pierderii cunoștinței, iar acordarea ajutorului medical și salvarea vieții depinde de un șir de factori: timpul în care a ajuns ambulanța, reacția individuală a organismului, în cazul din speță lovitura a fost mortală și în scurt timp dacă nu se acordă asistență medicală survine decesul. A explicat, că în Raport s-au expus concret referitor la faptul, că decesul a survenit în urma loviturii în zona șocogenă. În ambele rapoarte vizate este indicată corect concluzia cu privire la decesul victimei Covali Vitalie (f.d. 51-54, vol. VII). La fel, în susținerea și confirmarea vinovăției inculpaților Balanici Octavian în baza art. 42, 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și a lui Gajiu Ghenadie în baza art. 42, 287 alin. (2) lit. b) și 145 alin. (2) lit.j) Cod penal vin și rapoartele de expertiză medico-legale efectuate la caz și anume: Raport de expertiză trasologică nr.1850 din 14.12.2013, conform căruia, fiind prezentat la expertiză un plic de hârtie în care se află un lănțișor cu cruciuliță și medalion, potrivit concluziei: ”de a da răspuns la întrebările dacă se observă la lănțișorul prezentat la examinare careva defecte și dacă da care este modul producerii defectelor respective, nu este posibil din considerente că întrebările date nu sunt de competența expertului judiciar. Careva efecte produse prin aplicarea loviturilor cu un obiect dur, n-au fost depistate” (f.d. 144- 145, vol. I); - Raport de expertiză medico-legală nr. 145 din 09.08.2013 a cadavrului Covali Vitalie XXXXX, potrivit concluziei: „decesul cet. Covali Vitalie XXXXX, a.n. 1986 a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin înec ce se confirmă prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat leziuni corporale în formă de excoreații și echimoze a capului și antebrațului stâng care puteau fi rezultatul acțiunii cu un corp dur, bont, sau la lovire de el, posibil nemijlocit înainte de moarte și se referă cum particular așa și în ansamblu la vătămări neînsemnate” (f.d. 150-152, vol. I); - Raport de expertiză medico-legală nr. 1541 din 05.09.2013 potrivit concluziei: „moartea cet. Covali Vitalie a survenit în rezultatul stopului cardiac reflector instalat ca urmare a traumei închise a gâtului, ce se confirmă prin prezența hemoragiilor în regiunea arterei carotidei stângi, dar și ne depistarea planctonului 25 în circuitul mare sangvin cât și lipsa altor semne morfologice caracteristice înecului. La examinarea medico-legală primară s-au depistat echimoze și excoriații pe cap și antebrațul stâng- leziuni corporale care puteau să apară la acțiunea unui(or) corp(uri) contondent(e) dur(e) nu cu mult timp până la instalarea decesului și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. La examinarea medico-legală a cadavrului exhumat s-au mai depistat hemoragii în țesuturile moi a capului, hemoragii în țesuturile moi a treimii superioare și medii a gâtului, hemoragii în spațiul perivascular a carotidei stângi-care au fost produse prin acțiune traumatică, lovire un corp(uri) contondent(e) dur(e) cu cca 30- 40 minute până la survenirea decesului (conform datelor histologice) au prezentat pericol pentru viață sunt în legătură cauzală directă cu survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală gravă. La cercetarea toxico-narcologică în mușchii cadavrului exhumat s-a depistat 0,53 %o de alcool, ceea ce de obicei la persoanele vii produce o stare de ebrietate alcoolică ușoară, însă reieșind din starea de putrefacție a materialului biologic rezultatul se cere a fi considerat relativ” (f.d.161-163, vol. I); fototabel (f.d. 164-166, vol. I); -Raport de expertiză medico-legală nr. 166/1541 D din 10.12.2013, a cadavrului Covali Vitalie, potrivit concluziei: ” cet. Covali V. se putea afla în orice poziție față de agresor, dar cu condiția că partea stângă a gâtului era accesibilă pentru lovitură. Se poate de conchis că în regiunea reflexogenă (fața stângă a gâtului) victimei i-a fost aplicată o singură lovitură. Semne caracteristice ce ar indica agresiunea de mai multe persoane în practica medico-legală nu există, iar stabilirea agresiunii în grup ține de competența organelor de urmărire penală. Leziunea din regiunea gâtului a fost produsă prin acțiune traumatică, lovire un corp contondent, dur, care poate fi: atât piciorul cât și pumnul neînarmat, iar dimensiunile lor se încadrează în parametrii fiziologici umani. Pe gâtul cadavrului exhumat pe fondai putrefacțieie avansate nu s-au depistat careva leziuni (excoriații liniare) care ar putea indica la o smulgere a lănțișorului de la gât.”(f.d. 172-173, vol. I); - Raport de expertiză nr. 1 din 14.01.2014 în privința lui Covali Vitalie, potrivit concluziei: „Conform rapoartelor de examinare și expertiză medico-legală la cadavrul cet. Covali Vitalie XXXXX a.n. 1986, s-au depistat următoarele leziuni corporale: a. la examenul extern: 5 excoriații liniare, neregulate, localizate pe cap, antebrațul stâng în treimea superioară, acoperite cu cruste marou-roșietice situate mai jos de nivelul tegumentelor nevătămate, cu dimensiunile 2,5x0,2 cm, 2,3x0,2 cm, 5x2,5 cm, 3x0,3 cm, 3,5x0,4 cm, 3 echimoze de culoare albăstrie ovale neregulate în regiunea temporală stânga și antebrațul stâng cu dimensiunile de la 4x3 cm, până la 3,5x0,4 cm; b. la examenul intern: leziuni nu s-au depistat. Leziunile corporale, indicate în punctul 1 a, sunt vitale, au fost produce prin lovire cu un corp (- uri) contondent (- e) cu o suprafață limitată de acțiune (nu se exclude cu piciorul, pumnul), inclusiv și în urma căderii libere (cu sau fără accelerare) din poziție ortostatică, cu nu mai mult de 12 ore până la deces (conform aspectului morfologic), și se califică atât în ansamblu, cât și fiecare în parte ca vătămare neînsemnată, fără legătură de cauzalitate cu decesul. Hemoragia în 26 regiunea superioară și medie a mușchiului stemocleido-mastodian, care cuprinde teaca musculară perivasculară a arterei carotide stângi, cu un aspect brun-roșu întunecat, este vitală, s-a format cu puțin timp înainte de deces, prezintă un semn caracteristic al încordării, cu ruperea fibrelor mușchiului în timpul înecului, ca reacție a pătimitului de a se salva, și din acest motiv nu poate fi supusă calificării medico-legale. Moartea cet. Covali Vitalie C., a.n. 1986, a survenit în urma asfixiei mecanice realizată prin înec în apă, fapt confirmat prin modificările caracteristice și specifice depistate la examinarea primară medico- legală a cadavrului și a cadavrului exhumat: prezența a lichidului liber în cavitatea osului sfenoic, semnului „Sveșnicov” (semn cert al vitalității înecului), cu depistarea ulterioară a planctonului diatomee Cyclotelella Kuetzingiana, a semnelor general asfixice, ulterioară adeverită prin rezultatele investigaților suplimentare de laborator. Caracterul morfo-lezional al vătămărilor corporale depistate pe cadavru, nu permite de a aprecia cu certitudine, cu câte obiecte au fost produse leziunile. După producerea vătămărilor corporale, până la înec, cet. Covali V., putea să se deplaseze, să săvârșească careva mișcări de sinestătător, cu condiția că nu a avut pierdere de cunoștință. La cercetarea toxico- narcologică medico-legală (Raport N°3555 din data de 13.08.2013), în sângele cadavrului cet. Covali V., s-au depistat 3,36 %o de alcool etilic și 5,62%o în urină, concentrație care, la persoanele în viață, de regulă, condiționează o stare de intoxicație alcoolică gravă posibil cu deces. La cercetarea toxico-narcologică medico-legală (Raport Xo227 din data de 13.09.2013), în mușchiul cadavrului exhumat al cet. Covali V., s-a depistat 0.53%o de alcool etilic, care, de obicei, la persoane în viață condiționează o stare de ebrietate alcoolică ușoară, însă, reieșind din starea de putrefacție a materialului biologic, rezultatul e necesar a fi considerat relativ. În stare de intoxicație alcoolică (prezența în sânge 3,36%o de alcool etilic și 5,62%o în urină), alcoolul se comportă ca un deprimant al sistemului nervos central, intoxicația este msoțită de anestezie centrală, datorită acțiunii narcotice a alcoolului, care poate ajunge până la abolirea funcțiilor vitale. În cazul dat alcoolemia a fost un factor favorizant în instalarea decesului în urma înecului”(f.d.187-197, vol. I); Raport de nouă expertiză medico-legală nr. A.5/2700/2014 efectuată de Institutul Național de Medicină Legală ”Mina Minovici” București în privința lui Covali Vitalie XXXXX, potrivit concluziei: ”așa cum rezultă din datele necropsice și de laborator consemnate în actele medico-legale puse la dispoziție, moartea numitului Covali Vitalie XXXXX a fost violentă. Ea s-a datorat unui sindrom hipoxic acut cu encefalopatie hipoxică, obiectivată histopatologic, consecutiv unei asfixii mecanice prin comprimare cervicală, survenită în condițiile unui politraumatism, la o persoană cu intoxicație etilică acută în faza de eliminare a alcoolului. S-a menționat, că ipotezele rezultate din rapoartele medico-legale anterioare, privind înecarea ei în apa curgătoare sau decesul prin intoxicație acută etilică-asa cum s-a prezentat în Capitolul ”discuția cazului”-nu întrunesc criteriile medico-legale necropsice și de laborator, ale unei asfixii mecanice prin înec sau ale unei inhibiții etilice letale. La 27 examenele necropsice efectuate la autopsia și reautopsia cadavrului exhumat s-au constatai echimoze și excoriații la nivelul extremității cefalice, lombar și pe antebrațul stâng care au putut fi prin lovire cu și de corp/plan dur, precum și infiltrate sangvine temporo-parietal stâng, laterocervical stâng (în mușchiul sterno-cleido-mastoidian și la nivelul arterei carotide stângi, în 1/3 medie și superioară, subadventiceal și la nivelul vaso-vasorum) și în regiunea epigastrică, ce au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur (pumn sau picior) și comprimare cervicală unilaterală (așa cum rezultă din istoricul cazului), aceste leziuni având un rol determinant în tanatogeneză. Leziunile traumatice externe și interne obiectivate necropsic și histopatologic pot data din data de 08.08.2013 și pot fi grupate în două categorii în Raport cu morfologia, topografia și rolul în tanatogeneză: a) Leziuni traumatice elementare superficiale fără importanță în tanatogeneză: echimoze și excoriații cutanate la extremitatea cefalică, antebrațul stâng și lomba stângă. b)Leziuni traumatice profunde localizate în zone reflexogene (confirmate și histo-patologic): -cervical antero- lateral stânga, 1/3 medie și superioară, infiltrat sanguin alungit de 6/1.5 cm cu profunzimea de 2-2,5cm, care cuprind teaca musculară perivasculară a carotidei stângi și peretele propriu-zis a vasului, cu un aspect brun-roșu întunecat, asemănător hemoragiei, axa orizontală; - epigastric, infiltrat sanguin la nivelul procesului xifoid, oval, de 5 x 4 cm. Între leziunile traumatice consemnate la pct. b) și deces există legătură de cauzalitate directă, decesul fiind condiționat de intoxicația etilică acută, în faza de eliminare, cu valori mari ale alcoolemiei (3.36 %o) și implicit valori foarte mari ale alcooluriei (5,62 %o). Această legătură de cauzalitate este susținuta atât de morfologia leziunilor traumatice externe și interne de stadiul evolutiv al acestora Raportat la momentul producerii decesului, de prezența leziunilor traumatice epigastrice și a celor laterocervicale stângi cu extensie în planurile anatomice profunde (pâna la nivelul peretelui arterei carotide) dar și de existența leziunilor hipoxice cerebrale și de aspectul macroscopic și microscopic visceral, evidențiate în cursul exammărilor histopatologice repetate consecutive necropsiei și exhumării. S-a menționat, că starea de inhibiție alcoolica putea avea un rol favorizant în apariția decesului, în funcție de reactivitatea individuală la acțiunea factorului traumatic agresional. Prezența planctonului exclusiv la nivelul sinusului sfenoid, ce a fost evidențiat de-abia după circa 1 lună de la deces (la exhumare) s-a datorat unei contaminări accidentale în cursul primei autopsii medico-legale (09.08.2013) sau a exhumării (05.09.2013), planctonul nefiind evidențiat la nivelul plămânului, splinei sau femurului (ce reprezentau organele de elecție în cazul unei înecări). Stadiile evolutive ale leziunilor traumatice pledează pentru existența unor episoade traumatice succesive fiind puțin probabil ca victima să se mai fi deplasat după producerea leziunilor traumatice latero- cervicale stângi” (f.d.112-128, vol. IV); - Raport nr. 145 din 09.08.2013 de examinare medico-legală a cadavrului Covali Vitalie, potrivit concluziei: „decesul cet. Covali Vitalie XXXXX, a.n. 1986 a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin înec ce se confirmă prin modificările patologice depistate la 28 examinarea medico-legală a cadavrului. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat leziuni corporale în formă de excoreații și echimoze a capului și antebrațului stâng care puteau fi rezultatul acțiunii cu un corp dur, bont, sau la lovire de el, posibil nemijlocit înainte de moarte și se referă cum particular așa și în ansamblu la vătămări neînsemnate” (f.d.144-146, vol. IV); - copiile rapoartelor de expertiză medico-legale efectuate la caz: nr. 1541 din 05.09.2013, nr. 166-1541 D din 10.12.2013, nr. 1 din 14.01.2014 (f.d.147-169, vol. IV); -Raport de expertiză medico-legală nr.169 din 08.05.2015 în privința lui Covali Vitalie, conform concluziei: „necesitatea efectuării acestei expertize medico-legale în comisie suplimentară a fost generată de expertiza medico- legală în comisie efectuată în România și înregistrată sub Nr. A.5/2700/2014 (de văzut ordonanța din 26.05.2015). În același context remarcm, că această expertiză, conform ordonanței, trebuia să fie efectuată de către același complet de experți. Concomitent, pentru a nu tergiversa îndeplinirea ordonanței Procuraturii Generale emisă la 26 mai 2015, comisia de experți judiciari medico-legali soluționează întrebările expuse în ordonanță bazându-se exclusiv pe concluziile experților judiciari medico-legali din România, dar prin prisma prevederilor actelor normative medico-legale, care la moment sunt în vigoare în Republica Moldova: a) Leziunile corporale menționate în p. b al Raportului de expertiză și expuse în întrebarea respectivă din ordonanță, cu excepția „...epigastric, infiltrat sangvin la nivelul procesului xifoid, oval, de 5x4cm ”, conform p. 52 al ”Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale”, în caz dacă a condiționat o stare periculoasă pentru viață, se califică ca vătămare gravă periculoasă pentru viață. Infiltratul sangvin depistat la nivelul procesului xifoid al sternului, în lipsa cercetărilor plexului solar, se califică ca vătămare neînsemnată. b) Echimozele și excoriațiile cutanate la extremitatea cefalică, antebrațul stâng și lombar stânga, conform „Regulamentului” sus-menționat, se califică ca vătămare neînsemnată. c), d) Luând în considerație caracterul și localizarea leziunilor corporale sub formă de revărsate sangvine în regiunea gâtului și procesului xifoid, se poate de afirmat, că producerea lor în urma căderii din poziție ortostatică, cu sau fară accelerație, sau de pe un plan superior, cu lovirea ulterioară a corpului de un plan dur, este puțin probabilă. Leziunile nominalizate au putut fi produse, mai probabil, prin aplicarea a cel puțin 2 (două) lovituri cu pumnul sau piciorul. e) În baza rezultatelor investigațiilor histopatologice poate fi apreciată vechimea leziunilor corporale în Raport cu momentul survenirii decesului, dar nu și vechimea concretă sau relativă a sindromului hipoxic cu encefalopatie hipoxică. f) De regulă, sindromul hipoxic debutează odată cu acțiunea traumatică aplicată în regiunea gâtului, care trebuie să fie realizată prin mecanism de comprimare cu caracter prolongat. Așadar, sindromul hipoxic nu putea să se dezvolte numai după aplicarea unei lovituri în regiunea gâtului sau după aruncarea corpului victimei peste umăr. g) Conform rezultatelor investigațiilor histopatologice a țesuturilor moi din regiunea revărsatelor sangvine, referitor la modificările reactive ale acestora, s-a stabilit, că decesul cet. V. Covali a survenit 29 peste maximum 30 min. de la momentul agresiunii fizice. h) Victima putea să efectueze careva acțiuni după debutul sindromului hipoxic, inclusiv să discute, să servească alcool, dar până la pierderea cunoștinței, obligatorie pentru astfel de cazuri.” (f.d.186-215, vol. IV); -Raport de expertiză judiciară nr. 254 din 18.10.2017, potrivit concluziei, ”Moartea cet. Covali Vitalie XXXXX, 27 ani, se datorează asfixiei mecanice prin înec, forma spastică (uscată), ce se confirmă prin prezența: semnelor general asfixice macroscopice (sau ale morții rapide), planctonului diatomee (Cyclotella Kuetzingiana) în sinusul osului sfenoidal, semnelor microscopice de hipoxie în creier și miocard, semnelor microscopice de stază în organele interne, focarelor de emfizem subpleural. La examinarea primară a cadavrului s-au depistat: -două excoriații pe cap (posibil frontal), o echimoză pe cap (posibil frontal); -o echimoză în regiunea temporală stângă; -două excoriații liniare pe antebrațul stâng, -două echimoze pe antebrațul stâng. La cercetarea cadavrului exhumat s- au notat: - hemoragii în țesuturile moi ale capului; -hemoragii în țesuturile moi ale gâtului; -hemoragii în țesuturile moi ale toracelui/abdomenului. Toate leziunile corporale descrise (atât primar, cât și secundar) au fost produse prin acțiunea traumatică cu un corp contondent, sau la lovirea de astfel de corpuri, cu puțin timp înainte de deces, posibil în timpul și circumstanțele indicate (condiții de lovire a omului neînarmat, unele chiar și la cădere), nu au legătură cauzală cu decesul, la persoane nu cauzează prejudiciu sănătății, în baza cărui criteriu se califică ca vătămare neînsemnată. (2.) În mod particular, revărsatele sanguine din regiunea gâtului nu sunt localizate într-o regiunea proeminentă a corpului, nu sunt caracteristice căderii și nu puteau să se formeze prin cădere din poziție ortostatică. (3) Revărsatele sanguine depistate la cercetarea cadavrului exhumat, inclusiv din regiunea gâtului nu puteau să se formeze în procesul autopsiei primare. Totodată, aceste hemoragii puteau să constituie artefacte: să fie simulate de către infiltrații hemoragice postmortem (ulterior autopsiei) în condiții de putrefacție și de contact al țesuturilor moi secționate cu sângele scurs după autopsie. Din aceste motive aceste hemoragii poartă caracter relativ (incert). (4.) Sindromul hipoxic debutează de regulă în cadrul unei asfixii prolongate și nu este caracteristic morții prin stop cardiac reflector după lovire în regiunea gâtului. 3. De a interpreta cu certitudine mecanismele și circumstanțele de producere a leziunilor depistate nu e posibil, dar, totodată, se admite formarea lor în circumstanțele cauzei. 4. Tot nu este posibil de a diferenția exact care din leziuni au fost produse pe uscat sau dacă au fost produse în apă, nici care au fost produse de primul agresor sau de celălalt. Mai mult probabil, că leziunile din regiunea capului și antebrațului stâng s-au produs prin cădere (admisibil pentru ambele evenimente Balanici sau Gajiu), iar hemoragiile din regiunea gâtului-primul eveniment (Balanici). Planctonul diatomee a fost depistat în sinusul osului sfenoidal, care este semn caracteristic al înecului ”uscat” și în cazul dat nu putea să pătrundă postmortem, nefiind plancton și în pulmoni (organ în care mai repede pătrunde apă postmortem la retenția cadavrului în apă).

Nu leziunea din regiunea gâtului (zonă 30 reflexogenă) a condus la sindromul hipoxic, ci asfixia mecanică prin înec ”uscat”.

Loviturile în regiunile reflexogene, în caz de deces, debutează relativ repede (după 5 secunde scade tensiunea arterială, 10-20 secunde - pierderea conștiinței, 40- 50 secunde posibil convulsii, 2 minute stop cardio-respirator) și nu duce la dezvoltarea modificărilor hipoxice. Sindromul hipoxic s-a dezvoltat în procesul asfixiei (în timpul instalării morții). Sindromul hipoxic acut este însoțit de fenomene periculoase pentru viață, inclusiv pierderea conștiinței, ceea ce exclude efectuarea mișcărilor active. Sindromul hipoxic s-a dezvoltat, cum s-a menționat anterior, în rezultatul asfixiei mecanice prin înec. De stabilit dacă înecul a fost accidental, în proces de autoapărare sau cauzat de o altă persoană, prin aplicare de violență, nu ține de competența medicinii legale. Starea de ebrietate alcoolică (mai exact de intoxicație alcoolică) putea să accelereze surmenarea lui Covali Vitalie și să favorizeze înecul”(f.d. 144-158, vol. VII). Nu în ultimul rând, instanța de apel a coroborat probele descrise mai sus cu probele scrise ale cauze care confirmă vinovăția incupaților în comiterea infracțiuinii de huliganism, dar și de omor cu deosebită cruzime. Concomitent, instanța nu a reținut argumentul apelantului în numele inculpatului Balanici Octavian precum că, ultimul nu a aplicat lovituri victimei, precum și nu a avut înțelegere cu Gajiu Ghenadie de a comite infracțiunea de huliganism, iar conflictul a durat maxim două minute și a avut loc pe malul unui râu și în prezența persoanelor cunoscute, or, trăsătura esențială a huliganismului este încălcarea ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate. Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale, ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei. Prin încălcare a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se are în vedere săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității personalității, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Astfel, prin comportamentul său, Balanici Octavian, indiferent de locul unde s-a aflat, a încălcat ordinea publică precum și a întreprins acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Ce ține de soluția primei instanțe privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Gajiu Ghenadie în baza art. 145 alin.( 1) Cod penal, cu reținerea circumstanței potirivt căreia la săvârșirea omorului nu s-a constatat deosebita cruzime, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată, care este contrară bazei probante existente pe cauză, cercetată în instanța de fond și suplimentar în cea de apel. 31 Astfel, în urma audierii inculpaților, succesorului victimei și a martorilor pe caz, precum și în rezultatul cercetării suplimentare a probelor scrise, instanța de apel a ajuns la concluzia că vinovăția lui Gajiu Ghenadie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal este complet dovedită, prin probele admnistrate în prezenta cauză, care demonstrează înafara oricărui dubiu rezonabil vinovăția inculpatului și combat argumentele privind lipsa deosebitei cruzimi în acțiunile lui Gajiu Ghenadie, cu atât mai mult că, deși instanța de fond reîncadrează acțiunile acestuia, totuși în descrierea faptei ca fiind dovedită reține că inculpatul a comis infracțiunea cu deosebită cruzime. În acest sens, instanța de apel a explicat că cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe de ordin fizic sau psihic care sunt intense, inutile și prelungite în timp. Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima simte dureri fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând- o, molestând-o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului; este necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului. Următoarele metode demonstrează manifestarea cruzimii deosebite la săvârșirea omorului: cauzarea unor plăgi multiple (când există probe suficiente care dovedesc intenția de a comite omorul cu deosebită cruzime); jupuirea pielii; turnarea peste victimă a unor lichide inflamabile cărora li se dă foc; provocarea arsurilor cu ajutorul unor obiecte incandescente; arderea sau îngroparea unei persoane vii; utilizarea curentului electric; smulgerea unghiilor; scoaterea ochilor; mutilarea sau secționarea unor părți ale corpului; stropirea cu agenți chimici agresivi; asfixierea mecanică prelungită în timp; otrăvirea, urmată de suferințe prelungite; impunerea victimei să-și sape mormântul; imitarea execuției victimei; privarea de mâncare, apă, somn, de confort termic sau fonic, de alte necesități vitale etc. Astfel, în speță, în cazul omorului prin asfixiere, victima, în perioada de timp, de până la instalarea decesului, chiar și relativ scurtă, luptă pentru eliberarea sa, conștientizează survenirea decesului, realizează faptul că este omorât și suferă în acest sens, iar făptuitorul la rândul său conștientizând că lipsește persoana de viață, în loc să renunțe la fapta infracțională, continuă agresivitatea și cu o cruzime intensă, insistă pe intenția sa, provocând prin aceasta chinuri deosebite victimei. Totodată, instanța de apel s-a abținut de a se expune pe marginea alegațiilor avocatului Radu Dumneanu cu privire la faptul reținerii unei stări de fapt eronate pe capătul de acuzare de comiterea infracțiunii de omor și că evenimentele s-au derulat în mod diferit de cel constatat de către procuror și instanța de fond, or, judecarea cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele formulate în rechizitoriu, deci , instanța nefiind în drept de a ieși din limitele învinuirii înaintate. 32 Cu referire la motivul invocat că de la faza inițială a procesului s-a urmărit scopul fabricării probelor din care să rezulte un scenariu ce ar permite evitarea răspunderii pentru fapta comisă, deoarece starea de fapt expusă, în coroborare cu concluzia expusă în Raportul de examinare medico-legală nr. 145 din 27.09.2013 și neconfirmarea declarațiilor date la faza inițială a procedurilor de către persoanele care au fost prezente în timpul petrecerii evenimentelor, precum că victima s-ar fi înecat după ce a căzut în apă în timp ce dorea să se spele, deși s-a constatat cu certitudine că nu avea apă în plămâni, instanța l-a apreciat critic, or, în urma cercetării probelor s-a constatat cu certitudine că cauza decesului a fost înecul. Instanța de apel a acordat o apreciere anume acestor rapoarte, care confirmă faptul că decesul s-a produs în rezultatul asfixiei mecanice prin înec, aceste rapoarte fiind efectuate prin prisma prevederilor actelor normative medico-legale, care la moment sunt în vigoare în Republica Moldova, totodată apreciind critic Raportul de expertiză medico- legală nr. A.5/2700/2014 efectuată de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București în privința lui Covali Vitalie XXXXX, în partea cauzei decesului, or, acesta nu este concludent în această parte și, în această parte, vine în contradicție cu celelalte probe ale cauzei penale. La fel, este în contradicție cu starea de fapt constatată și concluzia din acest Raport că, victima puțin probabil să se mai fi deplasat după producerea leziunilor traumatice latero-cervicale stângi, or, conform declarațiilor martorilor și inculpaților, urmează că victima după primirea loviturilor singură s-a deplasat spre râu. Ce ține de motivul că, instanța nu era în drept să dispună încetarea procesului penal în privința lui Balanici Octavian, deoarece acesta anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Florești din 09.06.2011, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani închisoare cu stabilirea perioadei de probațiune de 1 an, sentință menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 21.12.2012 și decizia Curții Supreme de Justiție din 10.04.2013, iar infracțiunea dată a fost comisă la 08.08.2013, adică în termenul de probă, instanța a remarcat că acesta nu poate fi reținut, or, termenul de prescripție curge pentru fiecare infracțiune separat și calcularea prescripției începe din momentul săvârșirii unei infracțiuni noi, astfel, termenul de prescripție pentru infracțiunea prevăzută al art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal reținută în sarcina inculpaților a început să curgă de la 08.08.2013 și la data emiterii sentinței a expirat. Cu referire la motivul prin care se susține că procurorul Dumbrăveanu Nicolae în conformitate cu art. 33 Cod de procedură penală nu mai putea să emită o altă hotărâre în privința lui Balanici Octavian, deoarece prin ordonanța din 04.09.2015 acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal și că din această dată toate acțiunile de urmărire penală efectuate de procurorul Dumbrăveanu cu participarea și în privința sa sunt ilegale, instanța de apel le- a apreciat critic, or, conform art. 287 Cod de procedură penală, urmărirea penală poate fi 33 reluată ținând cont de anumite condiții, totodată nefiind interdicții de participare a aceluiași procuror. Ce ține de motivele invocate referitor la modificarea declarațiilor de către martorii Vidrașco Denis și Cojocari Vitalie și anume că declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale diferă de cele din instanța de judecată, instanța a menționat că aceste declarații au fost date sub jurământ, martorii fiind avertizați de răspundere penală. Concomintent, se atestă că aceste declarații colaborează cu celelalte probe ale cauzei penale descrise și analizate de instanța de fond și suplimentar de cea de apel. Nu a fost reținut ca întemeiat nici argumentul prin care s-a indicat că declarațiile martorilor Vidrașco Denis și Cojocari Vitalie vin în contradicție cu concluziile Raportului de expertiză medico-legală din 09.08.2013, efectuată de către medicul legist Lipovan O., conform căruia la victimă s-au păstrat după aflarea mai mult de zece ore în apă două excoriații cu crustă marou roșietică, or formarea acestor cruste necesită un timp mai îndelungat și că acestea s-au format de la lovitura lui Balanici Octavian, această versiune a fost apreciată de instanță ca constituind o metodă de apărare, întrucât a fost constatat că anume Gajiu Ghenadie a aplicat lovituri victimei până aceasta a plecat la râu. În continuare, instanța de apel s-a referit la pedeapsa ce urmează a fi stabilită inculpatului Gajiu Ghenadie în baza sancțiunii prevăzute la art. 154 alin. (2) lit. j) Cod penal, constatând că infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria celor excepțional de grave, pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii pe termen de la 15 la 20 ani sau detențiune pe viață, inculpatul Gajiu Ghenadie nu și-a recunoscut vina, anterior a fost condamnat, nu are antecedente penale nestinse, deci nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune deja din categoria celor excepțional de grave, ceea ce-l caracterizează pe ultimul ca fiind o persoană social- periculoasă și predispusă să încalce legea, deși se caracterizează pozitiv la locul de trai, la medicul psihiatru și narcolog nu se află. Totodată, cu titlu de circumstanță atenuantă, instanța de apel a stabilit caracterizarea acestuia pozitivă la locul de trai, circumstanțe agravante nefiind reținute. La fel, la stabilirea mărimii și categoriei pedepsei instanța de apel a ținut cont de gradul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului, care este unul major, iar în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului a survenit decesul victimei Covali Vitalie . În baza celor relatate mai sus, instanța de apel a conchis că reeducarea inculpatului Gajiu Ghenadie este posibilă numai în condiția izolării de societate, urmând a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executare în penitenciar tip închis. În viziunea instanței de apel, pedeapsa stabilită este echitabilă faptei infracționale comise, corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. 34 Pe lângă aceasta, instanța de apel a ținut să facă trimitere la prevederile art. 53 lit. g) Cod penal, potrivit cărora persoana care a săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei în cazurile: …prescripției de tragere la răspundere penală. De asemenea, dispoziția normei prevăzute la art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală stabilește că, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Revenind la speța dedusă judecății, în corespundere cu art. 16 alin. (1) Cod penal, infracțiunea imputată inculpaților Balanici Octavian și Gajiu Ghenadie în baza art. 42, 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: ... 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Astfel, s-a constatat că infracțiunea de huliganism imputată inculpaților a fost săvârșită la data de 08.08.2013, iar de la comiterea acestor acțiuni au trecut mai mult de 5 ani, fapt ce duce la necesitatea încetării procesului penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În acest punct de analiză, instanța de apel a reiterat că, deși prima instanță la fel a încetat procesul penal în privința inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, aceasta neîntemeiat i-a liberat de răspunderea penală, fără a-i recunoaște vinovați de comiterea infracțiuniii discutate, or, aceștia nu au recunoscut vina, astfel, impunându-se soluția de încetare a procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție, cu liberarea de pedeapsă penală. 4. Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către: - avocatul Dumneanu Radu în interesele succesorului victimei, Ceban Eugenia, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu dispunerea unei soluții care să permită repararea erorilor admise de către instanțele ierarhic inferioare. În argumentarea recursului se invocă faptul că, din declarațiile succesorului victimei și a altor persoane, inclusiv ale lui Volociuc Evghenii, rezultă că în timpul discuției prin telefon, Balanici Octavian ar fi dorit să lămurească o situație de conflict cu victima Covali Vitalie , din care motiv a insistat să se prezinte la locul respectiv, concomitent certându-se prin telefon. Referitor la martorii oculari audiați în prezenta cauză penală, recurentul a evidențiat 35 că la etapa urmării penale, aceștia au dat declarații diferite de cele date ulterior, iar pe parcursul desfășurării urmăririi penale și a cercetării judecătorești și-au modificat declarațiile. Mai mult ca atât, s-a constatat, tot din declarațiile acestora, că până la sosirea colaboratorilor de poliție la fața locului, aceștia s-ar fi înțeles să declare că, dorind să se spele, victima Covali Vitalie ar fi căzut în râu și s-a înecat. La fel, se remarcă faptul că sângele nu se poate închega în apă, precum și faptul că nici un martor nu a relatat că victima ar fi avut careva leziuni sau sânge pe față la momentul când s-a apropiat de locul în care a fost agresat. Prin urmare, este evident că scurgerea de sânge la victimă putea să apară doar în timp ce Covali Vitalie se afla pe malul râului Nistru și doar în baza acțiunilor violente ale inculpaților, deoarece nu au fost administrate date că față de victimă ar fi fost aplicată violența de alte persoane decât Balanici Octavian și Gajiu Ghenadie. Mai mult ca atât, de la momentul scurgerii sângelui și momentul formării crustei de sânge pe fața victimei Covali Vitalie trebuia să treacă un interval de timp suficient, care să permită închegarea acestuia, argumente din care rezultă concluzia certă că formarea crustei de sânge la victima Covali Vitalie nu putea să apară în rezultatul acțiunilor lui Gajiu Ghenadie în circumstanțele în care au fost expuse de către inculpatul Balanici Octavian și martorii Cojocari Vitalie și Vidrașcu Denis, or modul în care au fost descrise acțiunile lui Gajiu Ghenadie, atât de către Balanici Octavian, cât și de către martorii Cojocari și Vidrașcu, este infirmat și prin procesul-verbal de verificare la fața locului a declarațiilor Scripnic Oleg. În continuare, deși instanța de apel a constatat comiterea de către Balanici Octavian a infracțiunii de huliganism la data de 08.08.2013, prin decizia din 21.12.2012 emisă de către Curtea de Apel Bălți, care este definitivă, irevocabilă și executorie din momentul emiterii, a fost menținută sentința Judecătoriei Florești din 09.06.2011, prin care Balanici O. și Volociuc E. (care în cauza dată are deja statut de martor) au fost achitați de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. e), h), i) Cod penal, fiind condamnați în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 3 ani închisoare și în baza art. 179 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, le-a fost stabilită o pedeapsă definitivă de 3 ani închisoare, fiecăruia, dispunându-se în baza art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 1 an fiecăruia. În același timp, potrivit art. 466 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărârea judecătorească este executorie doar dacă este definitivă, iar potrivit art. 467 alin. (l) Cod de procedură penală, sunt obligatorii pentru executare doar hotărârile judecătorești definitive. 36 Astfel, datorită faptului că decizia Curții de Apel Bălți din 21.12.2012 a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10.04.2013 este evident că infracțiunea din 08.08.2013 a fost comisă de către Balanici Octavian în termenul de probă și nu permitea instanței de judecată să dispună încetarea procesului penal în privința acestuia, în legătură cu pretinsa expirare a termenului de prescripție, care în cazul acestuia urma să expire la data de 21.12.2013; - avocatul Zaharii Leonid în numele inculpatului Gajiu Ghenadie, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gajiu Ghenadie pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal să fie achitat în baza art. 275 pct. 1) Cod de procedură penală, din lipsa în acțiunile acestuia a faptului infracțiunii, iar pe capătul de învinuire înaintata în baza art. 42, 287 al. (2) lit. b) Cod penal, să fie dispusă încetarea procesului penal în baza art. 60 Cod penal, din motivul intervenirii prescripției de tragere la răspundere penală. În vederea susținerii celor solicitate prin recurs, apărătorul afirmă că prin ordonanța din 11.12.2018, la finele cercetării judecătorești, procurorul Nicolae Dumbrăveanu renunță la învinuirea înaintată lui Balanici Octavian în partea ce ține de acuzaarea acestuia de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal și prin altă ordonanță din aceeași dată, modifică și î1 pune pe Gajiu Ghenadie sub o nouă învinuire în baza art. art. 42 alin. (2), 287 alin. (2) lit. b) și 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, astfel fiind realizat scopul urmărit de Balanici Octavian în evitarea răspunderii penale pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal. În viziunea recurentului, datorită faptului că Vidrașco Denis, care de trei ori pe parcurs și-a modificat declarațiile, inclusiv în instanța de judecată, motivând că avea frică de Gajiu Ghenadie să nu-l omoare și s-a temut de la bun început să spună că a văzut cum ultimul l-a scufundat de mai multe ori pe Covali Vitalie în apă și acesta s-a înecat, a fost găsit „țapul” ispășitor pentru condamnare. În realitate însă, Gajiu Ghenadie urma să se teamă de Vidrașco Denis, care prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 16.08.2017 a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 287 alin. (3) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, iar prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13.03.2018, Vidrașco Denis a fodt recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 44, 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani închisoare, art. 44, 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare și conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Cu toate acestea, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți totalmente a respins argumentele aduse de partea apărării în privința inculpatului Gajiu Ghenadie, luând la bază declarațiile lui Vidrașco Denis, în prezența suspiciunilor expuse supra, care trezesc 37 mari dubii în legalitatea învinuirilor aduse lui Gajiu Ghenadie și hotărârile adoptate de instanțele de fond în baza acestor învinuiri. Din cele relatate, recurentul opiniază că procurorul Nicolae Dumbrăveanu cel puțin nu a fost imparțial, dcoarece toate cele enumerate rezultă din materialele cauzei penale și însăși formarea intimei convingeri a procurorului, care se schimbă diametral opus de la caz la caz. Or, anume Balanici Octavian a insislat ca Covali Vitalie să vină pe malul râului Nistru în stare de ebrietate și pe timp de noapte. Gajiu Ghenadie era străin în compania lui Balanici Octavian. În acest sens este relevant faptul analizei descifrărilor apelurilor telefonice în perioada din 08.08-19.08.2013 (V. II, f. d. 103-110). Nimeni din cei prezenți în noaptea spre 08.08.2013 când s-a produs evenimentul, ulterior nu l-au apelat niciodată pe Gajiu Ghenadie și acesta pe Balanici Octavian, Vidrașco Denis și Cojocari Vitalie, dar între aceștia trei erau schimburi de apeluri telefonice zilnic și în repetate rânduri. Din cele relatate, recurentul consideră că condamnarea ui Gajiu Ghenadie este incoretă și lipsită de probe convingătoare în acest sens. 5. Judecând recursurile ordinare în Raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost 38 individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Revenind la decizia recurată și materialele cauzei penale discutate, instanța de recurs observă că instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei pronunțate a cercetat inclusiv și următoarele probe scrise: Raportul de expertiză-medico legală nr. 145 din 09.08.2013; Raportul de expertiză-medico legală nr. 1541 din 05.09.2013; Raport de nouă expertiză medico-legală nr. A5/2700/2014; Raportul de expertiză judicară nr. 254 din 18.10.2017 (vol. XI, f.d. 75-80). Concomitent, instanța ierarhic inferioară a reținut în fapta rejudiciabilă că decesul lui Covali Vitalie a survenit în urma asfixiei mecanice prin înec, reținând în acest sens Raportul de expertiză judicară nr. 254 din 18.10.2017 (vol. XI, f.d. 93). Pe marginea acestei statuări, Colegiul penal atestă o discordanță evidentă a probelor materiale cercetate de către instanța de apel și enumerate supra, or, deși prin Raportul de expertiză judicară nr. 254 din 18.10.2017 cauza decesului victimei Covali Vitalie a fost determinată asfixia mecanică prin înec, totuși, prin aceeași decizie, s-a reținut și următoarea constatare rezultată din Raportul de expertiză-medico legală nr. 1541 din 05.09.2013 „…moartea cet. Covali Vitalie a survenit în rezultatul stopului cardiac reflector instalat ca urmare a traumei închise a gâtului, ce se confirmă prin prezența hemoragiilor în regiunea arterei carotidei stângi, dar și ne depistarea planctonului în circuitul mare sangvin cât și lipsa altor semne morfologice caracteristice înecului.”(vol. XI, f.d. 75); de asemenea, Raportul de nouă expertiză medico-legală nr. A5/2700/2014 vorbește despre faptul că „…moartea numitului Covali Vitalie XXXXX a fost violentă. Ea s-a datorat unui sindrom hipoxic acut cu encefalopatie hipoxică, obiectivată histopatologic, consecutiv unei asfixii mecanice prin comprimare cervicală, survenită în condițiile unui politraumatism, la o persoană cu intoxicație etilică acută în faza de eliminare a alcoolului… Între leziunile traumatice consemnate la pct. b) și deces există legătură de cauzalitate directă, decesul fiind condiționat de intoxicația etilică acută, în faza de eliminare, cu valori mari ale alcoolemiei (3.36 %) și implicit valori foarte mari ale alcooluriei (5,62 %)…. Prezența planctonului exclusiv la nivelul sinusului sfenoid, ce a fost evidențiat de- abia după circa 1 lună de la deces (la exhumare) s-a datorat unei contaminări accidentale în cursul primei autopsii medico-legale (09.08.2013) sau a exhumării (05.09.2013), planctonul nefiind evidențiat la nivelul plămânului, splinei sau femurului (ce reprezentau organele de elecție în cazul unei înecări).” (vol. XI, f.d. 77-78). Având în vedere cele reținute mai sus și reflectate de către instanța de apel în decizia adoptată, ca constituind probe concludente și pertinente ce demonstrează omorul lui Covali Vitalie cu deosebită cruzime, cauzat prin asfixie mecanică prin înec, Colegiul penal 39 lărgit stabilește că prin rapoartele de experiză medico-legală se constată și alte concluzii ce au tangență cu cauza decesului victimei Covali Vitalie. Tot aici, instanța de recurs remarcă faptul că la judecarea cauzei în ordine de apel au fost audiția experți judiciari, care s-au expus pe marginea rapoartelor adoptate, și care la rândul lor au constatat concluzii distincte referitoare la cauza decesului victimei în speța dată: declarațiile expertului Lungu Eduard „…mecanismul de formare a traumei închise în regiunea gâtului constă în lovitura cu un obiect contondent și există legătură cauzală între trauma închisă în regiunea gâtului și decesul lui Covali Vitalie.” (vol. XI, f.d. 66); declarațiile expertului Hăbășescu Alexandru „Comisia de experți studiind doar cadavrul exhumat a considerat, că decesul a survenit în urma traumei închise a gâtului. Comisia de experți din start a apreciat ca fiind nul Raportul expertului Lipovan Oleg și s-au bazat doar pe examinarea cadavrului exhumat” (vol. XI, f.d. 64). În contextul celor expuse supra, Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, atrage atenția asupra faptului că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Având în vedere cele menționate supra, Colegiul lărgit conchide că instanța de apel a adoptat o hotărâre nemotivată, contrar prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs statuează că erorile procesuale admise de către instanța de apel, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile enunțate nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, urmează să țină seama de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios 40 legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 6. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Dumneanu Radu în interesele succesorului victimei, Ceban Eugenia și de către avocatul Zaharii Leonid în numele inculpatului Gajiu Ghenadie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Balanici Octavian XXXXX și Gajiu Ghenadie XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată integral la 01 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Diaconu Iurie Catan Liliana Boico Victor 41