3ra-1144/15 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la serviciu, prejudiciului moral si cheltuielilor de judecată

3ra-1144/15 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la serviciu, prejudiciului moral si cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

prima instanță: L.Bîrnza dosarul nr. 3ra-1144/15

instanța de apel: N.Traciuc, M.Anton și Iu.Cotruță

D E C I Z I E

16 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Maria Ghervas, Dumitru Mardari

Elena Covalenco și Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de către reprezentantul Vameș Oxana în

interesele Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cheptea Ihtiandr împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015, prin care a fost admis apelul

declarat de Cheptea Ihtiandr, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din

12 decembrie 2014 și emisă o nouă hotărîre de admitere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 27 februarie 2014 Cheptea Ihtiandr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Cheptea Ihtiandr a invocat că prin

ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.36ef din 23 ianuarie 2014 a fost

sancționat disciplinar cu concediere din Poliție în baza art.47 alin.(1) art.k) Legea cu

privire la activitatea Poliție și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012.

Temei de emitere a ordinului a servit comunicatul special al Serviciului

securitate internă și combatere a corupției al Ministerului Afacerilor Interne din 23

decembrie 2013 că în perioada 14 decembrie 2013 – 17 decembrie 2013 Procuratura

Anticorupție și angajații Serviciului menționat au documentat acțiunile de corupere

pasivă a angajaților Secției „Nord” a INI al Inspectoratului General de Poliție, ofițer

principal de investigații, colonel de poliție Dumitrașciuc Dumitru și a ofițerilor

superiori de investigații, maior de poliție Cheptea Ihtiandr și Șubă Oleg exprimate

1

prin nedocumentarea calitativă și tragerea la răspundere conform legislației în

vigoare a cetățeanului Bunescu Roman, suspectat pentru păstrarea ilegală a

substanțelor narcotice, în schimbul primirii sumei de 5000 euro.

În cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că la 14 decembrie 2013

Procuratura Anticorupție a intentat cauza penală nr.2013978219 în baza art.324

alin.(2) lit.c) și c) Codul penal, privind acțiunile pretins ilegale a ofițerilor de

investigații din cadrul Secției „Nord” al INI al Inspectoratului General de Poliție,

exprimate prin acceptarea sumei de 5000 euro întru neatragerea la răspundere penală

a cetățeanului Bunescu Roman pentru păstrarea substanțelor narcotice.

Ordinul prin care s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu, rezultatele

anchetei, conținutul materialelor nu i-au fost comunicate pînă în prezent, deși la 06

februarie 2014 a solicitat Inspectoratului General de Poliție copiile tuturor

materialelor acumulate în cadrul anchetei de serviciu pentru a face cunoștință.

Inspectoratul General de Poliție în cadrul anchetei de serviciu nu i-a cerut

explicații și nu i-a oferit posibilitatea să prezinte probe în apărare, fiind încălcate

prevederile art.208, art.342 Codul muncii, art.55 Legea cu privire la activitatea

Poliție și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012.

Consideră că constatările privind comiterea acțiunilor de corupere invocate în

ordinul contestat sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece aceste fapte dacă ele au fost

comise constituie componența infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și c)

Codul penal și constatarea comiterii unor astfel de fapte este în componența

exclusivă a instanței de judecată.

La emiterea ordinului Inspectoratul General de Poliție a încălcat prevederile

art.21 și art.26 din Constituție, art.3 Codul penal.

Cere Cheptea Ihtiandr anularea ordinului Inspectoratului General de Poliție

nr.36ef din 23 ianuarie 2014, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la serviciu în mărimea salariului mediu pe întreaga perioadă din momentul

concedierii pînă în momentul restabilirii în funcție, prejudiciului moral în mărime

de 20000 lei și cheltuielilor de judecată.

La 28 noiembrie 2014 Cheptea Ihtiandr a depus cerere de completare a

pretențiilor invocînd că ordinul prin care a fost sancționat disciplinar cu concediere

din 23 ianuarie 2014 a fost emis cu încălcarea art.206, art.208, art.209, art.210 Codul

muncii, art.55 Legea cu privire la activitatea Poliție și statutul polițistului nr.320 din

27 decembrie 2012.

Consideră că ordinul nr.36ef din 23 ianuarie 2014 urmează a fi anulat pe motiv

că nu conține referire la temeiul de drept pentru aplicarea sancțiunii disciplinare.

În cadrul anchetei de serviciu nu i-a fost oferită posibilitatea de a prezenta

angajatorului explicații, deși audierea lui și consemnarea declarațiilor sunt

obligatorii pentru angajator.

În cazul în care este pornită urmărea penală împotriva polițistului sau acesta a

fost pus sub învinuire, urmează să fie suspendat provizoriu din funcție în

conformitate cu art.200 Codul de procedură penală, dar nu concediat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 12 decembrie 2014

acțiunea a fost respinsă.

2

La 12 decembrie 2014 Cheptea Ihtiandr a depus apel nemotivat, iar la 23

februarie 2015 apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun.Chișinău

din 12 decembrie 2014.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02 aprilie 2015 a admis apelul

declarat de Cheptea Ihtiandr, a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chișinău din

12 decembrie 2014 și a emis o nouă hotărîre prin care a admis acțiunea.

A anulat ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne nr.36ef din 23 ianuarie 2014 în partea ce se referă la Cheptea

Ihtiandr.

A repus pe Cheptea Ihtiandr în funcția de ofițer superior de investigații al

biroului nr.4 Secției „Nord” a INI al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, maior de poliție.

A încasat de la Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne în beneficiul lui Cheptea Ihtiandr salariul pentru absența forțată de la serviciu

de la 23 ianuarie 2014 pînă la 02 aprilie 205 în sumă de 79609,09 lei.

A menționat că decizia în partea repunerii în funcție și în partea încasării unui

salariu mediu de 5560 lei urmează a fi executată imediat.

Prin procura nr.34/2-371 din 18 martie 2015 Vameș Oxana a fost împuternicită

de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne să-i reprezinte

interesele în instanțele judecătorești de toate nivelele cu dreptul de a ataca hotărîrea

judecătorească (f.d.157).

La 03 iulie 2015 reprezentantul Vameș Oxana a depus în interesele

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015, solicitînd admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului reprezentantul Vameș Oxana a invocat că instanța de

apel nu prezintă în decizie concluziile privind ilegalitatea sancțiunii disciplinare

aplicate în privința intimatului, nu a luat în considerație gravitatea abaterii

disciplinare.

Prin anularea actului de sancționare disciplinară cu concedierea din Poliție,

pentru comportament corupțional admis de către intimat, instanța de apel a ignorat

faptul că Republica Moldova se confruntă cu provocări serioase în procesul de

combatere și prevenire a corupției.

Instanța de apel a interpretat eronat prevederile art.55 alin.(4) Legea cu privire

la activitatea Poliție și statutul polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, pct.58

subpct.3) și 4) din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr.502 din 09 iulie 2013.

Punctul 57 subpct.1 din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr.502 din 09 iulie 2013, nu obligă persoana care efectuează

ancheta de serviciu să aducă la cunoștință persoanei în privința căreia se efectuează

ancheta de serviciu despre finalizarea anchetei de serviciu în lipsa unei solicitări și

nici despre pornirea acesteia.

Mai invocă reprezentatul Vameș Oxana că instanța de apel nu a dat apreciere

răspunsului Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

3

Afacerilor Interne nr.34/2-Che-317/14 din 05 martie 2014 potrivit căruia i-au fost

remise lui Cheptea Ihtiandr materialele anchetei de serviciu care au stat la baza

emiterii actului de sancționare contestat.

Instanța de apel a apreciat arbitrar probele prezentate cu încălcarea

prevederilor art.130 Codul de procedură civilă, fapt ce a impus pronunțarea unei

soluții greșite.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 19 august 2015 Cheptea Ihtiandr a depus referință la recursul declarat de

reprezentantul Vameș Oxana în interesele Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, solicitînd declararea acestuia ca fiind inadmisibil pe

motivul că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă și este depus cu omiterea termenului prevăzut la art.434 Codul de

procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 26 august 2015 a considerat recursul

admisibil, fără a prejudicia fondul.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în

cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători

examinează fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

probe.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate de reprezentantul Vameș Oxana în cererea

de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței depuse de Cheptea Ihtiandr,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este depus în termen, întemeiat și care urmează a fi

admis, cu casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015 și menținerea

hotărârii Judecătoriei Centru mun.Chișinău din 12 decembrie 2014 din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 02

aprilie 2015 la 24 aprilie 2015 (f.d.152).

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne la

solicitarea Curții Supreme de Justiție a prezentat copia registrului de primire a

corespondenței autentificată și copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie

2015, prin care se confirmă că decizia instanței de apel a fost recepționată la 05 mai

2015 (f.d.175, 206-207).

4

Prin urmare, recursul declarat de reprezentantul Vameș Oxana în interesele

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne la 03 iulie 2015

împotriva deciziei instanței de apel se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din actele pricinii rezultă că Cheptea Ihtiandr a activat în funcția de ofițer

superior de investigație al biroului nr.4 a Secției „Nord” din cadrul Inspectoratului

Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne.

Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne nr.36 ef din 23 ianuarie 2014 Cheptea Ihtiandr a fost sancționat disciplinar

cu concediere din Poliție în temeiul art.47 alin.(1) lit.k) Legea cu privire la activitatea

Poliției și statutului polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012 pentru încălcarea

prevederilor art.26 lit.a) și b), art.28 lit.g), h) și i) Legea cu privire la activitatea

Poliției și statutului polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, pct.6 lit.a) și j), pct.15

lit.i) și j), pct.25 lit.a), b) și c) Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.481 din 10 mai 2006, manifestată prin nedenunțarea

actelor de corupție, utilizarea abuzivă a autorității publice pe care i-o conferă statutul

său, pretinderea și acceptarea de mijloace financiare necuvenite la 11 și 16

decembrie 2013 de la persoanele suspectate în comiterea infracțiunilor, fapt ce a

prejudiciat grav imaginea Poliției în societate.

Cheptea Ihtiandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

anularea ordinului de sancționare disciplinară cu concediere, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu în mărimea salariului mediu pe

întreaga perioadă din momentul concedierii pînă în momentul restabilirii în funcție,

prejudiciului moral în mărime de 20000 lei și cheltuielilor de judecată.

Instanțele judecătorești au emis hotărârile sus menționate.

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că Judecătoria Centru

mun. Chișinău a examinat pricina cu aplicarea corectă a normelor de drept material

și procedural, iar instanța de apel a apreciat arbitrar probele administrate și a emis o

hotărîre neîntemeiată.

La 23 decembrie 2013 a parvenit în adresa Serviciului securitate internă și

combatere a corupției al Ministerului Afacerilor Interne comunicat special de la

Direcția anticorupție al SSI și CC al MAI precum că la 14 decembrie 2013 de către

Procuratura Anticorupție a fost pornită cauza penală nr.2013978219 în baza art.324

alin.(2) lit.b) și c) Codul penal privind acțiunile pretins ilegale a angajaților Secției

„Nord” a INI al Inspectoratului General al Poliției ofițer principal de investigații,

colonel de poliție Dumitrașciuc Dumitru și a ofițerilor superiori de investigații,

maior de poliție Șuba Oleg și Cheptea Ihtiandr, exprimate prin estorcarea sumei de

5000 euro pentru neatragerea la răspundere penală a cetățeanului Bunescu Roman

pentru păstrarea substanțelor narcotice.

5

Angajații biroului nr.4 al secției „Nord” al INI al IGP sunt vizați și cercetați

penal în cadrul unei alte cauze penale nr.2013978099 pornită la 30 mai 2013 în baza

art.324 alin.(2) lit.b) și c) Codul penal privind implicarea în acțiuni similare.

La 15 ianuarie 2014 Ofițerul de investigații a secției K-2 a Direcției

anticorupție al SSI și CC al MAI Bruma Nicolae s-a adresat Serviciului securitate

internă și combatere a corupției al Ministerului Afacerilor Interne cu raport

considerînd oportun inițierea anchetei de serviciu pe cazul dat.

În rezultatul anchetei de serviciu s-a stabilit că la 11 decembrie 2013 Bunescu

Roman aflîndu-se în orașul Drochia împreună cu Guțu Ion și fratele acestuia Guțu

Dumitru, ultimul avînd asupra sa un sac cu o masă vegetală presupus de a fi substanță

narcotică „marijuană” au fost reținuți de către angajații Secției „Nord” a INI al IGP

maior de poliție Cheptea Ihtiandr, Șubă Oleg și colonelul de poliție Dumitrașciuc

Dumitru.

Ulterior, angajații secției „Nord a INI maior de poliție Cheptea Ihtiandr, Șubă

Oleg și colonelul de poliție Dumitrașciuc Dumitru au cerut de la Bunescu Roman

suma de 5000 euro întru neatragerea la răspundere penală pentru păstrarea

substanțelor narcotice, însă în urma negocierilor purtate s-a convenit la suma de

3000 euro.

Prin intermediul persoanei de încredere către ofițerii subdiviziunii menționate,

în sediul secției „Nord” al INI al IGP a fost transmisă prima tranșă în sumă de 10000

lei, iar restul sumei de 40000 lei urma a fi transmisă la 14 decembrie 2013.

La 16 decembrie 2013 angajații poliției au negociat și primit bani în sumă de

30000 lei prin intermediul cetățeanului Guțu Dumitru.

Ulterior, angajații secției „Nord” al INI al IGP maior de poliție Cheptea

Ihtiandr, Șubă Oleg și colonelul de poliție Dumitrașciuc Dumitru au fost reținuți

conform art.166 Codul de procedură penală.

Conform art.206 lin(1) și (5) Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de

muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni

disciplinare: avertismentul, mustrarea, mustrarea aspră, concedierea (în temeiurile

prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r)).

La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de

gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.

Conform art.208 lin(1) și (2) Codul muncii, pînă la aplicarea sancțiunii

disciplinare, angajatorul este obligat să ceară salariatului o explicație scrisă privind

fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-

verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților.

În funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să

organizeze și o anchetă de serviciu. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-și

explice atitudinea și să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate

probele și justificările pe care le consideră necesare.

La 20 ianuarie 2014 Serviciul securitate internă și combatere a corupției al

Ministerului Afacerilor Interne s-a adresat Procuraturii Anticorupție cu demers prin

care a solicitat să i se comunice dacă angajații biroului nr.4 al secției „Nord” al INI

al IGP Cheptea Ihtiandr, Șuba Oleg și Dumitrașciuc Dumitru au dat explicații pe

6

marginea celor imputate în cadrul urmăririi penale și remiterea copiilor proceselor-

verbale de audiere.

Procuratura Anticorupție prin răspunsul din 21 ianuarie 2014 a comunicat

Serviciului securitate internă și combatere a corupției al Ministerului Afacerilor

Interne că învinuiții Cheptea Ihtiandr, Șuba Oleg și Dumitrașciuc Dumitru au refuzat

să depună declarații asupra învinuirii înaintate, folosindu-se de dreptul său de a

tăcea.

Conform art.47 alin.(1) lit.k) Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutului polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, încetarea serviciului în Poliție,

precum și a contractului individual de muncă al polițistului, poate avea loc pentru

încălcarea sistematică a disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei încălcări

grave.

Conform art.26 alin.(1) lit.a)-d) și k) ) Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutului polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, polițistul își desfășoară

activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al

instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat să respecte

cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament

demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile,

să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurînd

îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției, să execute la timp și întocmai

atribuțiile conform funcției deținute, să manifeste, în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, inițiativă și perseverență, obiectivitate și imparțialitate, să informeze pe

șeful ierarhic superior și autoritățile competente cu privire la faptele de corupție de

care a luat cunoștință, săvîrșite de alte persoane, inclusiv de polițiști.

Articolul 28 alin.(1) lit.g),h) și i) aceiași Lege prevede că polițistului îi este

interzis să abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată

ori publică, prestigiul funcției sau al autorității din care face parte, să solicite sau să

accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal

acestuia sau familiei sale, să întreprindă alte acțiuni interzise polițistului prin lege.

Cheptea Ihtiandr nu a respectat aceste prevederi legale și a admis încălcări

grave la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu pentru ce a fost sancționat disciplinar

în baza art.47 alin.(1) lit.k) Legea cu privire la activitatea Poliției și statutului

polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012 cu concediere din Poliție.

Or, conform pct.6 lit.a), b), j) și l) Codul de etică și deontologie al polițistului,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.481 din 10 mai 2006, conduita profesională a

polițistului se bazează pe următoarele principii:

a) legalitatea – presupune că, în toate acțiunile lor, angajații poliției sînt

obligați să respecte cu strictețe legea, drepturile, libertățile constituționale și

fundamentale ale persoanei, în corespundere cu Declarația Universală a

Drepturilor Omului, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, Constituția Republicii Moldova, alte

acte legislative și normative în vigoare;

b) egalitatea, imparțialitatea și nediscriminarea – presupune că, în

îndeplinirea atribuțiilor profesionale, polițistul aplică tratamente egale

7

tuturor persoanelor, luînd aceleași măsuri pentru situații similare de

încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi influențat de considerente

etnice, de naționalitate, rasă, religie, opinie politică sau de orice altă opinie,

vîrstă, sex, orientare sexuală, avere, origine națională, socială sau decurgînd

din orice altă situație;

j) integritatea morală – presupune adoptarea unui comportament conform

normelor etice acceptate și practicate în societate;

k) loialitatea – se exprimă prin atașamentul fată de instituție și valorile

promovate de aceasta, adeziunea conștientă manifestată de către polițist, din

proprie inițiativă, față de obiectivele instituției, respectul față de ierarhia

instituției, onestitate în relațiile interpersonale, respectul față de adevăr și

dreptate, conștiinciozitate în îndeplinirea atribuțiilor, respectarea

angajamentelor asumate, asigurarea confidențialității în serviciu.

Conform art.15 lit.i) și j), pct.25 lit.a), b) și c) Codul de etică și deontologie al

polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.481 din 10 mai 2006, colaboratorul

de poliție este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să

informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cazurile de

corupție din poliție.

Integritatea colaboratorului de poliție este asigurată prin următoarele interdicții:

să tolereze actele de corupție, să utilizeze abuziv autoritatea publică pe care i-o

conferă statutul său, să pretindă sau să accepte bani, bunuri, valori în scopul de a

îndeplini sau nu, precum și de a se abține de la îndeplinirea funcțiilor sau să execute

indicații ce exced competențelor stabilite prin fișa postului.

Instanța de apel nu a ținut cont de aceste circumstanțe și eronat a concluzionat

că lui Cheptea Ihtiandr nu i-au fost cerute explicații și că nu a făcut cunoștință cu

materialele anchetei de serviciu fiind emis ordinul de concediere cu încălcarea

procedurii stabilite.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 19 decembrie 2013 în

privința lui Cheptea Ihtiandr a fost aplicat arestul preventiv pe 20 zile, iar prin

încheierea din 03 ianuarie 2014 arestul preventiv a fost prelungit cu încă 20 zile.

La momentul efectuării anchetei de serviciu Cheptea Ihtiandr se afla în arest

preventiv, iar angajatorul a fost în imposibilitate de a cere explicații de la intimat și

să-i aducă la cunoștință materialele anchetei de serviciu.

Cheptea Ihtiandr era în arest preventiv și Serviciul securitate internă și

combatere a corupției al Ministerului Afacerilor Interne întru respectarea

prevederilor art.208 Codul muncii, la 20 ianuarie 2014 s-a adresat Procuraturii

Anticorupție cu demers prin care a solicitat să i se comunice dacă Cheptea Ihtiandr

a dat explicații pe marginea celor imputate în cadrul urmăririi penale și remiterea

copiilor proceselor-verbale de audiere.

Procuratura Anticorupție prin răspunsul din 21 ianuarie 2014 a comunicat

Serviciului securitate internă și combatere a corupției al Ministerului Afacerilor

Interne că învinuiții Cheptea Ihtiandr, Șuba Oleg și Dumitrașciuc Dumitru au refuzat

să depună declarații asupra învinuirii înaintate, folosindu-se de dreptul său de a

tăcea.

8

La 05 februarie 2014 Cheptea Ihtiandr a recepționat copia ordinului de

concediere nr.36 ef din 23 ianuarie 2014, fapt confirmat prin avizul de recepție

nr.38743 (f.d.20).

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne la cererea lui

Cheptea Ihtiandr a expediat în adresa acestuia materialele anchetei de serviciu care

au stat la baza emiterii ordinului de sancționare cu concediere din Poliție.

Prin urmare, procedura de concediere a fost respectată.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel

Chișinău a interpretat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar probele

administrate, iar hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 decembrie

2014 este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea normelor de drept material și

procedural, cu verificarea și aprecierea probelor administrate în conformitate cu art.

130 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de reprezentantul Vameș Oxana în interesele

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015 și se menține

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 decembrie 2014, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Cheptea Ihtiandr împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la serviciu, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Elena Covalenco

Sveatoslav Moldovan

9