1ra-1075/2022 — art. 326 alin.2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 25 martie 2021, Scripcari Olga a fost condamnată în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 1 an. Scripcari Dumitru a fost condamnat în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 1 an și 6 luni. Scripcari Mihail a fost condamnat în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 1 an și 6 luni. Potrivit art. 106 alin. (2) Cod penal, de la Scripcari O., Scripcari D. și Scripcari M., s-a încasat în beneficiul statului suma de 800 euro, conform cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărârii, ca rezultate din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Instanța de fond a constatat că Scripcari Dumitru, de comun acord cu Scripcari Mihail, susținând că au influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto Orhei a Departamentului identificare, înmatricularea mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto al ÎS „CRIS Registru”, pentru а-i face să îndeplinească ori să grăbească susținerea cu succes de către Rogut Vasile a examenelor pentru obținerea permisului de conducere corespunzătoare categoriei „B” și obținerea permisului de conducere la categoria/subcategoria corespunzătoare, au pretins, acceptat și au primit în luna iunie 2017 prin intermediul soției lui Scripcari Dumitru, Scripcari Olga, de la Rogut Vasile, mijloace bănești în sumă de 800 euro. Scripcari Mihail, în perioada lunii iulie 2017, prin înțelegere prealabilă cu Scripcari Dumitru, susținând că au influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto Orhei a Departamentului identificare, înmatricularea mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto al ÎS „CRIS Registru”, au pretins de la Rogut Vasile bani în sumă de 800 euro care, conform cursului BNM constituie 16.352 lei, pentru а-i face să îndeplinească ori să grăbească susținerea cu succes de către ultimul a examenelor pentru obținerea permisului de conducere corespunzătoare categoriei „B” și obținerea permisului de conducere la categoria/subcategoria corespunzătoare, Astfel, în luna iunie 2017, în interiorul magazinului SRL „Nurmagmal” amplasat în XXXXXX , XXXXXX XXXXXX, au primit de la Rogut Vasile prin mijlocitorul Scripcari Olga, mijloace bănești în sumă de 800 euro care, conform cursului BNM constituie 16.352 lei (mediu pe luna iunie 2017, 1 euro - 20.44 lei). Scripcari Olga, în perioada lunii iulie 2017 prin înțelegere prealabilă cu Scripcari Mihail, susținând că au influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto Orhei a Departamentului identificare, înmatricularea mijloacelor de transport și calificare a 2 conducătorilor auto al ÎS „CRIS Registru”, au pretins de la Rogut Vasile bani în sumă de 800 euro care, conform cursului BNM constituie 16.352 lei, pentru а-i face să îndeplinească ori să grăbească susținerea cu succes de către ultimul a examenelor pentru obținerea permisului de conducere corespunzătoare categoriei „B” și obținerea permisului de conducere la categoria/subcategoria corespunzătoare. Astfel, în luna iunie 2017 în interiorul magazinului SRL „Nurmagmal” amplasat în XXXXXX XXXXXX XXXXXX, au primit de la Rogut Vasile prin mijlocitorul Scripcari Olga, mijloace bănești în sumă de 800 euro, care conform cursului BNM constituie 16.352 lei (mediu pe luna iunie 2017 1 euro - 20.44 lei). Instanța a reținut că inculpata Scripcari Olga a pledat nevinovată și a declarat că nu a primit de la Rogut Vasile suma de 800 de euro și nici de la alte persoane. Soțul nu a avut discuții cu referire la faptul ca cineva să-i transmită vreo sumă de bani. Inculpatul Scripcari Dumitru, la fel, nu și-a recunoscut vina și a indicat că cu Rogut Vasile nu a avut discuții cu referire la permisul de conducere, doar a auzit careva discuții între el și alte persoane că ar dori să dețină permis de conducere. Nu a primit nicio sumă de bani. Cu soția nu a purtat discuții despre suma de bani în mărime de 800 euro. În anul 2017, în perioada în care i-a fost înaintată învinuirea nici nu era în țară. Vocile înregistrate la telefon nu îi aparțin. Inculpatul Scripcari Mihail nu și-a recunoscut vina și a relatat că în luna iulie 2017 nu a luat bani de la Rogut Vasile ca să-i facă permis și nici nu i-a promis că-i va obține permisul. Fratele și cumnata Olga nu au făcut așa ceva. Nu a cerut suma de 800 euro și nu a luat suma pentru a-i rezolva întrebarea cu permisul lui Rogut Vasile. Cunoaște că acesta nu avea permis de conducere și mergea cu mașina fără permis de conducere. Nu cunoaște dacă Rogut Vasile a luat careva credite de la bancă. Nu a avut niciodată discuții cu acesta despre obținerea permisului de conducere, la care să fi fost prezent și Ralea. Totodată, vinovăția acestora este confirmată prin declarațiile martorului Ralea Valeriu că cu Rogut Vasile i-a comunicat că vrea să obțină permis de conducere, deoarece a fost la susținerea examenelor privind obținerea permisului de conducere de vreo 13 ori, însă nu a reușit. Rogut Vasile a insistat ca el să vorbească cu unul din frații Scripcari ca să scoată permisul de conducere, adică el să se înțeleagă cu Scripcari ca ei să se vadă cu Rogut Vasile și să discute referitor la obținerea permisului de conducere. El i-a arătat magazinul fraților Scripcari. Rogut Vasile a intrat în magazin, iar el a rămas afară. Acesta s-a aflat în magazin vreo 5 minute, dar nu i-a spus exact ce au discutat, zicând că totul va fi bine. Vinovăția inculpaților se mai confirmă și prin probele administrate, inclusiv: procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini a acestora cu anexă stenograma din 22.11.2017, potrivit căruia Rogut Vasile solicită de la Scripcari Dumitru restituirea banilor oferiți sau măcar jumătate din suma de 800 euro; corpurile delicte: discul de tip CD-R de model ,,Esperanza” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile și Scripcari Dumitru care a avut loc la 04.10.2017 cu numărul de inventar 2231/1; 3 procesul-verbal de examinare din 14.09.2017 a discului cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile, Scripcari Dumitru, Scripcari Mihail și Ralea Valeriu care a avut loc la 01.09.2017, potrivit căruia Rogut Vasile a solicitat înapoi suma de 800 euro; corpurile delicte: discul de tip DVD-R de model ,,Omega” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile, Scripcari Dumitru, Scripcari Mihail și Ralea Valeriu care a avut loc la 01.09.2017 cu stenograma acestora. Prin urmare, urmează a fi încadrat acțiunile lui Scripcari Dumitru în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca trafic de influență, manifestat prin pretinderea și acceptarea, personal, de bani, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către două sau mai multe persoane care au influență sau care susțin că au influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, lui Scripcari Mihail pe art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca pretinderea acceptarea și primirea prin mijlocitor de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească ori să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, lui Scripcari Olga pe art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca primirea în calitate de mijlocitor de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susțin că au influență asupra unei persoane publice, pentru a-1 face să îndeplinească ori să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferente dacă aceste acțiuni au fost sau nu săvârșite, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. Afirmațiile apărării că inculpații nu au comis traficul de influență, sunt apreciate drept o versiune de apărare, care vine în contradicție cu probe administrate. Or, inculpații au comis infracțiunea incriminată cu vinovăție, exprimată prin intenție directă, conștientizând faptul că pretind și primesc mijloace financiare care nu i se cuvin unei persoane care susține că are influență aspra unor persoane publice pentru a-i face să îndeplinească unele acțiuni în exercitarea funcțiilor lor, și sau să nu îndeplinească alte acțiuni în exercitarea lor. Mai mult, vina inculpaților a fost demonstrată și prin declarațiile martorului ocular Ralea Valeriu, privitor la acțiunile inculpaților, care au fost relatate sub jurământ, și înscrisurile ridicate și administrate la materialele cauzei penale. Versiunea inculpaților că plângerea lui Rogut Vasile este o modalitate de a se răzbuna pe Scripcari Mihail, reprezintă o modalitate de a se eschiva de la răspunderea penală, or, în susținerea acesteia nu au fost prezentate careva probe. Totodată, sunt irelevante declarațiile martorului Jucov Dorin, or, nu a fost martor nemijlocit la careva discuții privind perfectarea de către Scripcari Mihail a permisului de conducere pentru Rogut Vasile și nu deține informații nemijlocit pe marginea învinuirii aduse, circumstanțele invocate de el nefiind susținute prin probe pertinente și concludente. Astfel, probele cercetate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și apreciate în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, 4 veridicității și coroborării reciproce, demonstrează integral vinovăția lui inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal. Declarațiile inculpaților sunt contrare probelor administrate, aceștia urmărind scopul de a evita răspunderea penală pentru fapta comisă, făcând uz de dreptul de a nu se autoincrimina, garantat de art. 66 Cod de procedură penală, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și acțiunile sale nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Declarațiile inculpaților nu corespund realității și au fost combătute în totalitate prin descifrările convorbirilor telefonice anexate la materialele cauzei, potrivit cărora suma de 800 euro a fost pretinsă de Scripcari Mihail și transmisă prin intermediul lui Scripcari Olga, soția lui Scripcari Dumitru. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal.

Inculpata Scripcari Olga a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată. Apelanta a invocat că nu au fost administrate probe obiective și incontestabile, care ar demonstra comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnată. Martorul Rogut Vasile nu s-a prezentat în ședința de judecată timp de aproape 4 ani, fiind anunțat în căutare și s-a prezentat doar după ce a fost amendat. În procesul de examinare a cauzei, Rogut Vasile a indicat că declarațiile pe care le-a dat la CNA Chișinău nu sunt adevărate și nu cunoaște nimic despre acest caz. Acuzarea a menționat că împrumutul de la bancă de 800 euro a fost luat pentru reparația mașinii pe care Rogut Vasile a accidentat-o. 3.1. A declarat apel și inculpatul Scripcari Mihail, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a indicat că nu au fost administrate probe obiective și incontestabile care ar demonstra comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat. Martorul Rogut Vasile nu s-a prezentat în ședința de judecată timp de aproape 4 ani. În luna iulie 2017, când acesta a indicat că i-a dat 800 euro, nu se afla în țară, ce se confirmă prin extrasul de la Poliția de Frontieră. Mesajul expediat de Rogut Vasile la CNA Chișinău prin intermediul rețelei de socializare Odnoklassniki este o probă ce poate fi ușor falsificată, deoarece toți au acces la internet și pot expedia mesaje. Martorul Rogut Vasile s-a prezentat în ședința de judecată doar după ce a fost amendat și a declarat că nu i-a dat suma de 800 euro, iar declarațiile date la CNA Chișinău nu sunt adevărate și nu cunoaște nimic despre acest caz. Martorul Jucov Dorin a fost în relații de prietenie cu el, Ralea Valeriu și Rogut Vasile, iar ultimul i-a cerut să dea declarații false, la fel, ca Ralea Valeriu. Jucov Dorin a refuzat și a indicat acest fapt în instanța de judecată. 3.2. Avocatul Bulbuc Boris a declarat apel în numele inculpatului Scripcari Dumitru, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat. 5 Apelantul a invocat că vina inculpatului nu a fost demonstrată, iar probele administrate indică la faptul că acesta nu putea să comită infracțiunea incriminată, deoarece se afla peste hotarele țării. Or, concluziile expuse în sentința instanței de fond nu corespund circumstanțelor cauzei.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022, apelurile au fost respinse, ca nefondate. Instanța de apel a constatat că instanța de fond a analizat obiectiv probele administrate prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a încadrat acțiunile inculpaților. Cu toate că inculpații nu și-au recunoscut vina, instanța de fond a conchis în mod justificat că vinovăția acestora a fost dovedită pe deplin prin probele administrate, și anume: declarațiile martorului Ralea Valeriu; procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini a acestora cu anexă stenograma din 22.11.2017, potrivit căruia Rogut Vasile solicită de la Scripcari Dumitru restituirea banilor oferiți, și anume, măcar jumătate din suma de 800 euro; corpurile delicte: discul de tip CD-R de model ,,Esperanza” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile și Scripcari Dumitru care a avut loc la 04.10.2017 cu numărul de inventar 2231/1; procesul-verbal de examinare din 23.11.2017 a discului de tip CD-R de model ,,Esperanza” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile și Scripcari Dumitru care a avut loc la 04.10.2017 cu numărul de inventar 2231/1; procesul-verbal de examinare din 14.09.2017 a discului cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile, Scripcari Dumitru, Scripcari Mihail și Ralea Valeriu care a avut loc la 01.09.2017, potrivit căruia Rogut Vasile a solicitat înapoi suma de 800 euro; corpurile delicte: discul de tip DVD-R de model ,,Omega” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile, Scripcari Dumitru, Scripcari Mihail și Ralea Valeriu care a avut loc la 01.09.2017 cu stenograma acestora. În baza probelor administrate, cercetate și verificate în modul stabilit prin prisma art. 10 Cod penal, acțiunile inculpaților au fost corect calificate de către instanța de fond în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal. Prin urmare, a fost stabilit cu certitudine că inculpații au comis infracțiunea incriminată cu vinovăție, exprimată prin intenție directă, conștientizând faptul că pretind și primesc mijloace financiare care nu i se cuvin unei persoane care susține că are influență aspra unor persoane publice pentru a-i face să îndeplinească unele acțiuni în exercitarea funcțiilor lor, și sau să nu îndeplinească alte acțiuni în exercitarea lor. Totodată, vina inculpaților a fost demonstrată și prin declarațiile martorului ocular Ralea Valeriu, privitor la acțiunile inculpaților, care au fost relatate sub jurământ, precum și înscrisurile ridicate și administrate la materialele cauzei penale. 6 Astfel, afirmațiile apărării că plângerea lui Rogut Vasile este o modalitate de a se răzbuna pe Scripcari Mihail, a fost apreciată drept o modalitate de a se eschiva de la răspunderea penală, în susținerea acesteia nefiind prezentate careva probe. În același timp, instanța de fond justificat a respins declarațiile martorului Jucov Dorin, or, acesta nu a fost martor nemijlocit la careva discuții privind perfectarea de către Scripcari Mihail a permisului de conducere pentru Rogut Vasile, și nu deține informații nemijlocit pe marginea învinuirii aduse, iar circumstanțele invocate nu sunt susținute prin probe pertinente și concludente. Este neîntemeiată și solicitarea privind achitarea inculpaților, deoarece prin probele administrate a fost confirmată, pe deplin și fără ambiguități, vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar careva temeiuri de achitare a inculpaților nu au fost stabilite. Mai mult, declarațiile inculpaților nu corespund realității și au fost combătute în totalitate prin descifrările anexate la materialele cauzei, potrivit cărora suma de 800 euro a fost pretinsă de Scripcari Mihail și transmisă prin intermediul lui Scripcari Olga, soția lui Scripcari Dumitru La individualizarea pedepsei, instanța de fond just a ținut cont de exigențele enumerate la art. 7, 61, 75 Cod penal.

Avocatul Fediuc Valentin declară recurs ordinar în numele inculpaților Scripcari Olga și Scripcari Mihail, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimii să fie achitați. Recurentul invocă că ordonanța de pornire a urmăririi penale a fost emisă de organul de urmărire penală a CNA la 14.09.2017, la bază fiind autodenunțul depus de victima Rogut Vasile, care însă nu corespunde cerințelor imperative prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece nu conține explicarea drepturilor și obligațiilor petentului de către organul de urmărire penală. În condițiile necorespunderii unui autodenunț, depus cu încălcarea prevederilor legale și în lipsa unui act de autosesizare a organului de urmărire penală, nu poate fi considerată ca fiind emisă în mod legal ordonanța de pornire a urmăririi penale, respectiv acest act procedural, prin excepția prevăzută de art. 251 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, este pasibil de nulitate. Acest aspect nu a putut fi verificat în ședința de judecată, deoarece Rogut Vasile s-a eschivat de la participarea la judecarea cauzei în prima instanță și instanța de apel și nu există dovezi că el, fiind citat, a fost sau nu în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Totodată, din probele materiale la care au făcut trimitere instanțele de fond și de apel, în special în stenograma întocmită de organul de urmărire penală privind discuțiile (pretins, în lipsa confirmării) purtate de Rogut Vasile și Scripcari Dumitru, este evident, că Scripcari Dumitru ar fi refuzat în acordarea ajutorului cerut de Rogut Vasile, deoarece ar fi îngrijorat de securitatea altor persoane, atunci când o persoană nepregătită ar fi admisă ca conducător auto și i-ar fi recomandat să învețe conform regulilor generale. Insistența de care a dat dovadă Rogut Vasile indică direct la un scop de acționare, altul decât cel declarat, fiind în acest mod obținute probe, prin provocare, iar, sub acest aspect, instanțele de fond și de apel nu au argumentat admisibilitatea probelor. 7 Mai mult, la provocare indică și declarațiile martorului Jucov Dorin, care neîntemeiat au fost desconsiderate de prima instanță și instanța de apel. Restul probelor nu indică că ar fi existat o transmitere reală de bani, că banii ar fi fost cumva identificați anume la cifra de 800 euro sau putea fi oricare altă cifră, că real exista obiectul infracțiunii. Nu a fost administrată nici o probă care să ateste participarea la cazul a inculpatei Scripcari Olga prin intenție directă. Atât prima instanță, cât și instanța de apel, care a reiterat fără diferențe concluziile expuse în sentință, nu au apreciat în principiu admisibilitatea probelor, prin prisma legalității actului procedural de pornire a urmăririi penale și sub aspect de provocare. Organul de urmărire penală nu a respectat prevederile legale la pornirea urmăririi penale și administrarea probelor, iar instanțele de fond și de apel nu au dat răspunsuri clare cu privire la admisibilitatea probelor. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală - cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 5.1. Declară recurs ordinar și avocatul Bulbuc Boris, în numele inculpatului Scripcari Dumitru, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie trimisă cauza penală la rejudecare. Recurentul indică că vina inculpatului nu a fost demonstrată, iar probele administrate indică la faptul că acesta nu putea să comită infracțiunea incriminată, deoarece se afla peste hotarele țării. Or, concluziile expuse în hotărârile instanțelor de fond și de apel nu corespund circumstanțelor cauzei. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rând, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. 8 Sub acest aspect se reține că recursul avocatului Bulbuc Boris este bazat pe temeiul prevăzut la 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar recursul avocatului Fediuc Valentin este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 8) Cod de procedură penală - cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii (pct. 5., 5.1. din decizie). Însă, în recursurile menționate, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care ar fi erorile de drept și esența că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prevederile art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, că cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5., 5.1. din decizie). Rezultă, că recursurile nu îndeplinesc cerințele legale de formă și conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți (pct. 5., 5.1. din decizie). Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5., 5.1. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat 9 circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorului Ralea Valeriu; procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini a acestora cu anexă stenograma din 22.11.2017, potrivit căruia Rogut Vasile solicită de la Scripcari Dumitru restituirea banilor oferiți, și anume, măcar jumătate din suma de 800 euro; corpurile delicte: discul de tip CD-R de model ,,Esperanza” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile și Scripcari Dumitru care a avut loc la 04.10.2017 cu numărul de inventar 2231/1; procesul-verbal de examinare din 23.11.2017 a discului de tip CD-R de model ,,Esperanza” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile și Scripcari Dumitru care a avut loc la 04.10.2017 cu numărul de inventar 2231/1; procesul-verbal de examinare din 14.09.2017 a discului cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile, Scripcari Dumitru, Scripcari Mihail și Ralea Valeriu care a avut loc la 01.09.2017, potrivit căruia Rogut Vasile a solicitat înapoi suma de 800 euro; corpurile delicte: discul de tip DVD-R de model ,,Omega” cu înregistrarea comunicărilor dintre Rogut Vasile, Scripcari Dumitru, Scripcari Mihail și Ralea Valeriu care a avut loc la 01.09.2017 cu stenograma acestora, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal (pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursurile vizate sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5., 5.1. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu 10 propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Deci, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursurile declarate au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Pe lângă aceasta, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. În aspectul vizat se reține că argumentele de drept și de fapt specificate în recursul ordinar al avocatului Fediuc Valentin că: „ordonanța de pornire a urmăririi penale a fost emisă de organul de urmărire penală a CNA la 14.09.2017, la bază fiind autodenunțul depus de victima Rogut Vasile, care însă nu corespunde cerințelor imperative prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece nu conține explicarea drepturilor și obligațiilor petentului de către organul de urmărire penală. În condițiile necorespunderii unui autodenunț, depus cu încălcarea prevederilor legale și în lipsa unui act de autosesizare a organului de urmărire penală, nu poate fi considerată ca fiind emisă în mod legal ordonanța de pornire a urmăririi penale, respectiv acest act procedural, prin excepția prevăzută de art. 251 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, este pasibil de nulitate. Acest aspect nu a putut fi verificat în ședința de judecată, deoarece Rogut Vasile s-a eschivat de la participarea la judecarea cauzei în prima instanță și instanța de apel și nu există dovezi că el, fiind citat, a fost sau nu în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Totodată, din probele materiale la care au făcut trimitere instanțele de fond și de apel, în special în stenograma întocmită de organul de urmărire penală privind discuțiile (pretins, în lipsa confirmării) purtate de Rogut Vasile și Scripcari Dumitru, este evident, că Scripcari Dumitru ar fi refuzat în acordarea ajutorului cerut de Rogut Vasile, deoarece ar fi îngrijorat de securitatea altor persoane, atunci când o persoană nepregătită ar fi admisă ca conducător auto și i-ar fi recomandat să învețe conform regulilor generale. Insistența de care a dat dovadă Rogut Vasile indică direct la un scop de acționare, altul decât cel declarat, fiind în acest mod obținute probe, prin provocare, iar, sub acest aspect, instanțele de fond și de apel nu au argumentat admisibilitatea probelor. Mai mult, la provocare indică și declarațiile martorului Jucov Dorin, care neîntemeiat au fost desconsiderate de prima instanță și instanța de apel. Restul probelor nu indică că ar fi existat o transmitere reală de bani, că banii ar fi fost cumva identificați anume la cifra de 800 euro sau putea fi oricare altă cifră, că real exista obiectul infracțiunii. Nu a fost administrată nici o probă care să ateste participarea la cazul a inculpatei Scripcari Olga prin intenție directă. Atât prima instanță, cât și instanța de apel, care a reiterat fără diferențe concluziile expuse în sentință, nu au apreciat în principiu admisibilitatea probelor, prin prisma legalității actului procedural de pornire a urmăririi penale și sub aspect de provocare. Organul de urmărire penală 11 nu a respectat prevederile legale la pornirea urmăririi penale și administrarea probelor...”, nu au fost invocate de apărare și în apel (pct. 3.-5. din decizie). Prin urmare, respectivul recurs ordinar în acest sens nu are niciun suport legal. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, d e c i d e: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Fediuc Valentin și Bulbuc Boris, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022, în privința inculpaților Scripcari Dumitru XXXXX, Scripcari Mihail XXXXXX și Scripcari Olga XXX, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 18 noiembrie 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Victor Boico 12