1re-70/2022 — art. 313 CPP

La 08 noiembrie 2021, condamnatul Pașcu Radu s-a adresat judecătorului de instrucție cu o plângere împotriva acțiunilor administrației instituției Penitenciare nr.6 Soroca, potrivit căreia a solicitat să-i fie acordată ½ din suma de 35 000 lei pentru munca prestată în cazangeria penitenciarului și anume 1 800 de ore, la fel să-i fie achitat ½ din suma de 5 000 lei pentru hainele și încălțămintea deteriorată pe perioada cât a muncit în cazangerie, iar restul banilor să fie trecuți în contul statului.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul Central din 17 decembrie 2021, a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea condamnatului Pașcu Radu împotriva acțiunilor administrației instituției Penitenciare nr.6 Soroca.

Condamnatul Pașcu Radu, a contestat cu recurs încheierea pronunțată, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă plângerea în sensul formulat. În motivarea recursului, a indicat că, începând cu 1 mai cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomia financiară, indiferent de tipul de proprietate și formă de organizare juridică era de 16,42 lei pe oră sau 2 775 lei pe lună. Pentru anul 2022, de la 1 ianuarie, salariul minim în țară va fi 2 935 lei, adică 17,37 lei pe oră. Astfel, a solicitat să-i fie acordată ½ din suma de 35 000, precum și ½ din suma de 5 000 lei pentru hainele și încălțămintea deteriorată pe perioada cât a muncit în cazangerie. De asemenea, a menționat că a depus o cerere către administrația Penitenciarului nr.6 Soroca să-i fie calculate zilele privilegiate conform Codului de executare. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2022, a fost respins ca nefondat recursul declarant, fiind menținută fără modificări încheierea primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de recurs a indicat că, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, bazată pe analiza tuturor materialelor cauzei, în conformitate cu cerințele legislației, or, condamnatul Pașcu Radu nu a respectat procedura prealabilă de examinare a acesteia. În această ordine de idei, instanța de recurs a menționat că, potrivit prevederilor art.178 alin.(1) Cod de executare, activitatea instituțiilor și organelor care asigură executarea hotărârilor cu caracter penal este supusă unui control departamental din partea organelor ierarhic superioare, în modul stabilit de actele normative. Instanța de recurs a menționat că, cererea condamnatului Pașcu Radu nu a fost supusă unui control departamental din partea organelor ierarhic superioare.

Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, condamnatul Pașcu Radu, a declarat recurs în anulare, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care plângerea să fie admisă integral în sensul formulat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, și anume hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă că, decizia contestată de către condamnatul Pașcu Radu, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1) art.452 Cod de procedură 2 penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei instanței de recurs din speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art.art.455 alin.(2) pct. 7), 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și de conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.art.456, 432 alin.(1), (2) pct. 1), alin.(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Pașcu Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2022, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 05 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 3