1ra-402/22 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-402/22 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-402/22

1-17018422-01-1ra-17032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Catan Liliana și Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Stoian Ion în numele inculpatului Negară Tudor, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15

decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Negară Tudor xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.10.2017 – 28.05.2021;

Instanța de apel: 18.06.2021 – 15.12.2021;

Instanța de recurs: 17.03.2022 – 10.08.2022.

A C O N S T A T A T

Negară Tudor a fost achitat de învinuirea înaintată în baza art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

31 august 2017, aproximativ ora 11:30, aflându-se, cu consimțământul tacit al

proprietarului, la domiciliul lui Munteanu Nina, amplasat în xxxxx, profitând de

starea de ebrietate a ultimei, intenționat, din interes material, pe ascuns a

sustras mai multe bunuri confecționate din aur, cauzându-i astfel părții

vătămate Munteanu Nina o daună materială considerabilă în sumă totală de 15

000 lei.

Acțiunile lui Negară Tudor, au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Negară Tudor să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar

1

potrivit art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite lui Negară Tudor pentru un termen de probațiune de 2 ani, și

să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Munteanu Nina privind încasarea sumei de 15 000 lei.

În motivarea apelului a indicat, că prima instanță nu a apreciat just

probele administrate conform art. 101 Cod de procedură penală, aceasta greșit

ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului Negară Tudor.

Astfel, în opinia acuzării, declarațiile părții vătămate Munteanu Nina, ale

martorilor Sculea Albert și Ivașcu Oleg, procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 01 septembrie 2016, procesul-verbal de confruntare din

27 decembrie 2016 dintre învinuitul Negară Tudor și martorul Ivașcu Oleg,

procesul-verbal de confruntare din 27 decembrie 2016 dintre partea vătămată

și învinuitul Negară Tudor, confirmă vinovăția inculpatului.

De asemenea, consideră că este neîntemeiată concluzia primei instanțe

potrivit căreia partea vătămată urma să se adreseze deodată la poliție pentru

recuperarea bunurilor sustrase.

Prin urmare, partea acuzării a reiterat că probele administrate la

materialele cauzei demonstrează faptul că inculpatul Negară Tudor s-a aflat în

casa și ograda părții vătămate, ceea ce se confirmă de către inculpat, partea

vătămată și martorii Ivașcu Oleg și Sculea Albert, însă când ultimii au plecat, în

gospodăria părții vătămate a rămas doar aceasta și inculpatul Negară Tudor.

Or, totalitatea probelor examinate demonstrează că inculpatul Negară Tudor

urmează să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Munteanu Nina

privind încasarea sumei de 15 000 lei, partea acuzării a menționat că aceasta

urmează a fi admisă, întrucât prejudiciul a fost cauzat prin infracțiunea

săvârșită de inculpat.

2021, a fost admis apelul, casată sentința, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

Negară Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare.

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite lui Negară Tudor pentru un termen de probațiune

de 1 (unu) an.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că deși

prima instanță a ajuns la concluzia privind achitarea lui Negară Tudor din motiv

că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, totuși în motivarea soluției reține că

lipsește elementul subiectiv al infracțiunii prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. d)

Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că prima instanță nu a analizat

fiecare probă în parte, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora.

Instanța de apel a menționat că este eronată concluzia primei instanțe

2

privind aprecierea critică a declarațiile părții vătămate Munteanu Nina, din

motiv că aceasta nu s-a adresat în aceeași zi cu plângere la poliție pentru

recuperarea bunurilor sustrase, or, din declarațiile părții vătămate rezultă că

aceasta bănuindu-l pe Negară Tudor că i-ar fi sustras bijuteriile, a mers inițial

la acesta pentru a-și recupera bunurile, iar ulterior a doua zi la 01 septembrie

2016, a scris cerere la poliție. Astfel, contrar prevederilor stabilite de art. 101

Cod de procedură penală, prima instanță nu a apreciat declarațiile părții

vătămate în coroborare cu declarațiile martorilor Sculea Albert și Ivașcu Oleg,

precum și cu celelalte probe materiale administrate în ședința de judecată.

Având în vedere prevederile art. 6 CEDO, art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, în coroborare cu art. 24 alin. (3) Cod de procedură penală,

precum și faptul că partea acuzării contestă o sentință de achitare, solicitând

emiterea unei sentințe de condamnare a inculpatului Negară Tudor în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța

de apel, la cererea procurorului, a dispus cercetarea probelor prezentate de

părți în susținerea pozițiilor sale, inclusiv audierea din nou a părții vătămate

Munteanu Nina și a inculpatului Negară Tudor prezent în instanța de apel.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că Negară Tudor, la data de

31 august 2017, aproximativ ora 11:30, aflându-se, cu consimțământul tacit al

părții vătămate Munteanu Nina, în domiciliul ultimei, situat în s. Slobozia Mare,

r-nul Cahul, profitând de starea de ebrietate a acesteia, intenționat, din interes

material, a sustras pe ascuns mai multe bunuri confecționate din aur, cauzând

părții vătămate Munteanu Nina, prejudiciu material considerabil în sumă totală

de 15 000 lei.

Astfel, instanța de apel a precizat că vinovăția inculpatului Negară Tudor

în săvârșirea infracțiunii incriminate, este dovedită prin probele cercetate

suplimentar în ședința instanței de apel, și anume: declarațiile martorului

Sculea Albert (f.d.149); declarațiile martorului Ivașcu Oleg (f.d.150); procesul-

verbal privind sesizarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor

la o infracțiune din 09 septembrie 2016 (f.d.4); procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 01 septembrie 2016 (f.d.5); cererea scrisă de partea vătămată

Munteanu Nina din 01 septembrie 2016 (f.d.7); procesul-verbal de confruntare

din 27 decembrie 2016 (f.d.30-31); procesul-verbal de confruntare din 27

decembrie 2016 (f.d.32).

În acest context, analizând probele enunțate, prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului

Negară Tudor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d)

Cod penal, a fost demonstrată în afara oricărui dubiu rezonabil.

Or, declarațiile părții vătămate Munteanu Nina apreciate în coroborare

cu declarațiile martorilor Sculea Albert și Ivașcu Oleg, cu cererea scrisă de

partea vătămată la data de 01 septembrie 2016 referitor la sustragerea

bijuteriilor din aur; procesul-verbal de cercetare la fața locului din

01 septembrie 2016; procesele-verbale de confruntare din 27 decembrie 2016

3

prin care organul de urmărire penală a efectuat confruntarea declarațiilor între

martorul Ivașcu Oleg și învinuitul Negară Tudor, respectiv, partea vătămată

Munteanu Nina și învinuitul Negară Tudor, demonstrează săvârșirea de către

inculpatul Negară Tudor a infracțiunii de sustragere pe ascuns a bijuteriilor din

aur de la partea vătămată Munteanu Nina, cauzându-i acesteia daune în

proporții considerabile.

Instanța de apel a precizat, că la caz nu s-au stabilit careva dubii în

privința declarațiilor părții vătămate, care sunt consecutive, coerente și

detaliate cu privire la acțiunile de sustragere a bijuteriilor din aur de pe corpul

său, săvârșite de Negară Tudor. Mai mult, partea apărării în ședința de judecată

nu a invocat un careva argument în sensul respingerii declarațiilor părții

vătămate ca fiind neveridice. Deși partea vătămată Munteanu Nina, la data

săvârșirii infracțiunii, se afla în stare de ebrietate, această circumstanță nu

reprezintă temei pentru a pune la îndoială declarațiile acesteia.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că partea vătămată

Munteanu Nina a declarat că prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de

15 000 lei, este unul considerabil (f.d.14), circumstanță în temeiul căreia

acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Prin urmare, instanța de apel a reiterat faptul că din totalitatea probelor

examinate și circumstanțelor stabilite la caz, se constată că acțiunile

inculpatului Negară Tudor au fost îndreptate spre sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, după care cu bunurile sustrase a părăsit domiciliul

părții vătămate, cauzându-i acesteia daune în proporții considerabile, acțiuni

care se confirmă prin declarațiile părții vătămate Munteanu Nina care direct a

indicat la inculpatul Negară Tudor, precum și indirect prin declarațiile

martorilor Scurea Albert și Ivașcu Oleg.

Așadar, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului Negară Tudor,

întrunesc elementele laturii obiective și subiective ale infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Cu referire la individualizarea pedepsei, reținând prevederile art. 61, 75

Cod penal, instanța de apel a menționat că inculpatul Negară Tudor a săvârșit o

infracțiune care potrivit art. 16 Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor

mai puțin grave, anterior acesta a fost tras la răspundere penală, însă

antecedentul fiind stins, de la locul de trai se caracterizează negativ, nu are

persoane la întreținere, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, și

nu este angajat în câmpul muncii, iar careva circumstanțe care atenuează sau

agravează răspunderea penală, potrivit art. 76, 77 Cod penal, nu s-au stabilit,

astfel concluzionând instanța că corectarea și reeducarea inculpatului

Negară Tudor, precum și restabilirea echității sociale va fi posibilă cu aplicarea

unei pedepse de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite pentru un termen de probațiune de 1 an, potrivit art. 90

Cod penal, și obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent și să participe la programe probaționale.

4

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului Negară Tudor

este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptei săvârșite,

reținându-se atitudinea inculpatului față de infracțiunea săvârșită și de

consecințele acesteia, precum și în măsură să asigure corectarea și

resocializarea inculpatului, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a stabilit că partea vătămată

Munteanu Nina nu a înaintat acțiune civile în modul prevăzut de lege, respectiv

nu s-a constatat nici un temei legal pentru a fi dispusă încasarea prejudiciului

în sumă de 15 000 lei din contul inculpatului Negară Tudor, precum solicită

procurorul în cererea de apel.

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului menționează, că prima instanță just a ajuns

la concluzia că urmărirea penală în privința lui Negară Tudor a fost efectuată

superficial, or, instanța de judecată nu trebuie să fie predispusă să accepte

concluziile date de procuror în defavoarea inculpatului sau să înceapă o

judecată de la ideea preconcepută că acesta a săvârșit o infracțiune ce constituie

obiectul învinuirii, întrucât vinovăția persoanei se stabilește în cadrul unui

proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu

înseamnă și stabilirea vinovăției.

Astfel, susține că instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele

cauzei la examinarea apelului, prin ce a încălcat dreptul inculpatului la un

proces echitabil.

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În opinia procurorului, instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate de recurent, iar decizia contestată conține motive

clare și legale pe care se întemeiază soluția.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

5

invocate de recurent.

Conform practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat de apărare, se constată că, acesta

critică decizia instanței de apel sub aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, însă nu face trimitere la un careva temei concret pentru

declararea recursului din cele prevăzute exhaustiv în punctul invocat.

Astfel că Colegiul penal, analizând decizia atacată, conchide că toate

temeiurile prevăzute de norma menționată supra, nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, și hotărârea adoptată cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal menționează că pentru a verifica

temeinicia prevederilor invocate în recurs prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, este necesar de a indica motivele concrete în ce

constă dezacordul recurentului cu decizia contestată, or, poziția instanței de

recurs de a suplini din oficiu recursul părții apărării prin constatări subiective

constituie o derogare de la regula unui proces contradictoriu în condițiile

egalității armelor.

Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare,

Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de

apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator,

prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele

de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Negară Tudor în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată

în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în

6

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor

sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în

modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427

Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la

baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

Totodată, analizând esența criticilor formulate, se atestă că partea

apărării se referă și la aceea că fapta nu a fost săvârșită de către inculpatul

Negară Tudor, din care motiv solicită achitarea acestuia, respectiv invocând și

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute

de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz, apărarea consideră că lipsesc careva probe care ar demonstra că

anume Negară Tudor a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal.

Potrivit materialelor cauzei se atestă, că prima instanță a ajuns la

concluzia privind achitarea lui Negară Tudor, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

7

La judecarea apelului procurorului, instanța de apel a stabilit, că

vinovăția inculpatului Negară Tudor, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost demonstrată prin cumulul de probe

administrate la materialele cauzei și cercetate în ședința instanței de apel.

Astfel, Colegiul penal raportând argumentele recursului la conținutul

deciziei contestate, conchide că instanța de apel a dat o argumentare amplă

soluției pronunțate, corect apreciind că în baza probelor cercetate, vinovăția lui

Negară Tudor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal, a fost demonstrată pe deplin, din care motiv l-a recunoscut vinovat

și condamnat pe Negară Tudor în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite

inculpatului, pentru un termen de probațiune de 1 an, potrivit art. 90 Cod penal.

Având în vedere motivele care au stat la baza pronunțării soluției

contestate, Colegiul penal a ajuns la concluzia, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate.

În consecință, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului

declarat de avocatul Stoian Ion în numele inculpatului Negară Tudor, nu au fost

stabilite careva erori care ar condiționa casarea deciziei contestate,

impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Stoian Ion

în numele inculpatului Negară Tudor, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Negară Tudor xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 septembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Catan Liliana

Guzun Ion

8