1ra-529/2022 — art. 171 alin. 1 CP

1ra-529/2022 — art. 171 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-529/2021

1-16116449-01-1ra-05042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

Victor BOICO

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2021, în cauza

penală privindu-l pe

CHIHAI Sergiu Xxxxx născut la xx

xxxxxxxx xxxxx, originar și domiciliat în s.

Xxxxxxx, r-nul Xxxxxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.11.2016 – 20.04.2018;

Instanța de apel: 27.06.2018 – 08.10.2021;

Instanța de recurs: 05.04.2022 – 30.05.2022.

Asupra recursului ordinar menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Sergiu a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 171

alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale și

expertizei psihiatrice, au fost trecute în contul statului.

noiembrie 2015, având intenția de a-și satisface pofta sexuală, profitând de

imposibilitatea victimei Xxxxxxxx Xxxxxx de a-și exprima voința în legătură cu

faptul că era în stare de ebrietate alcoolică, la domiciliul său din s. Xxxxxxx, r-nul

Xxxxxxx, pe cuptor, a întreținut cu ea un raport sexual.

1

Acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 171 alin. (1) Cod penal,

conform indicilor calificativi: violul, adică raportul sexual săvârșit profitând de

imposibilitatea victimei de a-și exprima voința.

3.1. Procurorul în Procuratura r-nului Telenești, Mihail Chipăruș, prin care

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care Chihai Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 2 ani și

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1085 lei de la inculpat.

În motivarea cererii de apel, a indicat că:

- instanța de judecată a dat apreciere declarațiilor inculpatului și martorilor

Popescu Sergiu și Xxxxxxx Xxxxx ca fiind veridice, dar declarațiile victimei care

nemijlocit poate să spună ce a simțit ea și cum a apreciat acțiunile întreprinse asupra

ei, le-a catalogat ca o metodă de scuză în fața concubinului său pentru

comportamentul pe care instanța l-a apreciat ca pretins amoral, or, declarațiile

martorilor Xxxxx Xxx și Xxxxxxx Xxxxx au confirmat faptul că Chihai Sergiu era

împreună cu o doamnă într-o dimineață, fără să poată comunica cel puțin perioada

când au văzut acest fapt. Ei nici nu au cunoscut-o pe partea vătămată Xxxxxxxxxx

Xxxxx și prin urmare nici nu pot să dea o apreciere obiectivă a comportamentului

acesteia, în partea ce ține de posibilitatea ei de a conștientiza acțiunile întreprinse în

privința sa și posibilitatea de a-și exprima acordul.

- martorii nu țin minte alte circumstanțe și doar faptul că doamna care era cu

Chihai Sergiu era binedispusă;

- instanța de judecată nu a dat apreciere declarațiilor martorului Xxxxxxxx

Xxxxxxx care a comunicat că la momentul când a fost în casă la Chihai Sergiu,

Xxxxx nu putea vorbi, cum s-a exprimat el, „era încă tulbure” și ea nu înțelegea ce

se petrece în jurul ei;

- ținând cont de caracterul infracțiunii ce se examinează, doar partea vătămată

poate să comunice informații concludente asupra acțiunilor ce au fost întreprinse în

privința ei și felul cum au fost apreciate de către ea;

- declarațiile părții vătămate privind faptul că la momentul comiterii

infracțiunii era în imposibilitate de a-și exprima voința sunt confirmate și de alte

probe cum ar fi declarațiile martorului Xxxxxxxx Xxxxxxx care a confirmat că în

dimineața când au pătruns în locuința lui Chihai Sergiu, Xxxxx era dezorientată cu

greu a înțeles unde este și ce se întâmpla și prin raportul de expertiză judiciară

psihiatrico-psihologică conform căruia reieșind din starea psihică (starea de ebrietate

alcoolică) și conținutul situației analizate, Xxxxxxxxxx Xxxxx a avut capacitate

redusă de a opune rezistență acțiunilor cu caracter sexual săvârșite în privința ei, în

timpul evenimentelor importante pentru dosar, Xxxxxxxxxx Xxxxx aflându-se în

stare de ebrietate alcoolică putea să înțeleagă caracterul acțiunilor săvârșite cu ea,

2

dar capacitatea de a-și exprima voința era diminuată. Xxxxxxxxxx Xxxxx nu

manifestă tendința de a înscena, fantaza;

- instanța de judecată a constatat că în noaptea de 14 spre 15 noiembrie

2015,Xxxxxxxxxx Xxxxx nu a consumat băuturi alcoolice în timp ce se afla la

discoteca „Fever” din or. Telenești, fapt ce se contrazice însuși prin declarațiile

inculpatului Chihai Sergiu care a comunicat că la discotecă au servit câte 50 g. de

coniac. Ulterior au mai servit câte 50 g. de coniac și câte o bere pe care a procurat-o

Xxxxx. De asemenea Chihai Sergiu a confirmat că Xxxxx a băut bere la barul din

localitatea Xxxxxxx, r-nul Telenești, până a pleca la discotecă și vin la el în beci,

care în consecință a și determinat starea de imposibilitate a victimei de a-și exprima

voința;

- aprecierile instanței privind faptul că partea vătămată a avut posibilitatea de

a anunța concubinul, deoarece telefonul mobil a stat la dispoziția sa și mai mult ca

atât, Xxxxxxxx Xxxxxxx locuiește la 300 m. de la gospodăria inculpatului, iar

ultimul de nenumărate ori i-a arătat drumul, însă ultima a refuzat să plece, confirmă

că Xxxxxxxxxx Xxxxx își dădea seama unde se află și ce acțiuni se întreprind în

privința ei, sunt neîntemeiate și nu s-a luat în considerație că partea vătămată s-a

aflat într-o localitate străină pentru prima dată, desigur că ea nu cunoștea unde este

casa lui Xxxxxxxx Xxxxxxx sau Xxxxxx Xxxxxx pentru a pleca la ei unde era soțul

său și copii;

- inculpatul a declarat că, i-a spus părții vătămate să plece de la el, fiindcă

dorește să doarmă, dar totodată cunoscând faptul că ea nu știe unde locuiește

persoana la care a venit în vizită, nu a însoțit-o până în apropierea gospodăriei lui

Xxxxxx Xxxxxx, acesta a prezentat-o pe partea vătămată într-o umbră negativă

caracterizând-o ca fiind ușuratică, dat totodată a invitat-o la el în beci, au consumat

împreună vin și a invitat-o la el în casă;

- din comportamentul inculpatului rezultă că el a avut intenția de a întreține

un raport sexual cu partea vătămată și a modelat situația până a obținut ceea ce a

dorit, profitând de starea în care se afla aceasta;

- instanța a stabilit că, într-adevăr la momentul când au venit în s. Xxxxxxx

de la discoteca din or. Telenești, inculpatul i-a propus părții vătămate să intre la el

să servească vin, în caz contrar nu o va conduce acasă. Deoarece partea vătămată nu

cunoștea satul nu a avut o altă ieșire decât să accepte propunerea acestuia;

- partea vătămată Xxxxxxxxxx Xxxxx a declarat că Chihai Sergiu a influențat-

o psihic prin faptul că i-a spus să meargă la el să servească vin, în caz contrar el nu

o va conduce la domiciliul lui Xxxxxxx Xxxxxx. Totodată, partea vătămată a afirmat

că Chihai Sergiu s-a folosit de starea de ebrietate în care se afla și a întreținut cu ea

un raport sexual contrar voinței ei.

3.2. Avocatul Stanilsav Bordian în numele părții vătămate, Xxxxx Xxxxxxxxx,

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri.

3

În motivarea apelului a indicat că, acțiunile inculpatului întrunesc elementele

componenței de infracțiune și se încadrează în dispoziția art. 171 Cod penal, însă

instanța de judecată nu a încercat să elucideze aspecte ce țin de existența legăturii

cauzale dintre fapta lui Chihai Sergiu și consecințele survenite. Iar probele

administrate și examinate, demonstrează că cet. Chihai Sergiu a săvârșit o faptă cu

vinovăție prevăzută la art. 171 din Codul penal.

2021, apelurile declarate au fost respinse ca fiind nefondate și menținută sentința

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a statuat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a concluzionat că inculpatul Chihai Sergiu, urmează a fi achitat de la săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1)Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii, împrejurările respective fiind constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Colegiul a menționat că, nici una din probele acumulate la urmărirea penală

și cercetate în ședința instanței de fond și apel nu confirmă existența în acțiunile

inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate lui.

Instanța de apel a notat că, partea vătămată, Xxxxx Xxxxxxxxx, a declarat că

la data de 14 spre 15 decembrie, împreună cu Xxxxxxxx Xxxxxxx care este verișorul

concubinului Xxxxx Xxxxx au plecat la discotecă. Sergiu Chihai a chemat taxiul.

Partea vătămată l-a întrebat pe inculpat dacă poate s-o conducă la domiciliul lui

Xxxxxxxx Xxxxxxx și el a fost de acorde, dar au ajuns la inculpat acasă. Inculpatul

i-a propus să meargă cu el ca să servească un pahar de vin, în caz contrar nu o va

conduce acasă și deoarece nu cunoaște satul, a acceptat propunerea inculpatului. A

intrat cu inculpatul în beci, au servit câteva pahare de vin, ce a fost după aceasta, ce

s-a întâmplat, ea nu știe, nu are idee. Nu se afla în stare de ebrietate, deoarece a servit

două pahare de vin și pentru ea nu înseamnă că se afla în stare de ebrietate. Până a

veni la discotecă a servit cafea și bere. La discotecă a servit numai cafea. Nu ține

minte nimic ce s-a întâmplat, era inconștientă. Când și-a revenit, se afla la Sergiu

Chihai în odaie, era dezbrăcată, hainele pe jos. După ce și-a revenit, s-a ridicat și a

văzut că are scurgeri vaginale. Când a venit Xxxxx Xxxxx, ea se afla la Chihai Sergiu

în odaie, în cameră, la acel moment l-a văzut pe Chihai Sergiu, dormea alături de ea.

Mergând spre casă, în taxi inculpatul a pus mâna pe piciorul ei, atunci ea, i-a dat

mâna într-o parte. Tot pe drum, inculpatul i-ar fi propus să întrețină cu ea relații

sexuale. Crede că starea de inconștiență i-a survenit probabil din cauză că inculpatul

a pus ceva în vin, după două pahare de vin nu putea să nu simtă ce se petrece. Xxxxx

Xxxxx nu a plecat cu ea la discotecă, a rămas acasă dormind și ea a plecat cu

4

Străjescu la discotecă. De telefon mobil dispune, dar nu avea numărul lui Xxxxxxx

Xxxxxx. Când a ajuns seara în sat concubinul a sunat-o și i-a zis că acuș vine acasă,

cu scopul că o va conduce acasă Chihai. Concubinul a telefonat-o pe la 05 dimineața,

iar Chihai Sergiu când i-a propus să meargă, să servească vin, nu l-a telefonat pe

concubin deoarece s-a speriat. Inculpatul nu a întreprins careva măsuri ca să-i

sustragă telefonul părții vătămate. Concubinul i-a zis că a telefonat-o pe numărul ei

și a discutat cu inculpatul. Când s-a trezit, telefonul era în buzunar la ea, în scurtă.

Concubinul a intrat la Chihai în casă și a trezit-o, s-a îmbrăcat și a ieșit pornindu-se

spre casă. Ce s-a întâmplat acolo ea nu cunoaște. Cine se afla în casă la Chihai, la

fel nu știe. Nu cunoaște dacă concubinul a aplicat violență fizică față de Chihai

Sergiu. Ultimul a văzut că era dezbrăcată. Nu ține minte la poliție ce declarații a dat.

Nu a avut un act benevol cu inculpatul, doar se afla într-o stare inconștientă. La

poliție a depus plângere de una singură. Nu a fost impus de nimeni.

Colegiul a statuat că declarațiile martorilor combat declarațiile părții vătămate

și indică că lipsa elementelor infracțiunii de viol, în acțiunile inculpatului este

demonstrată prin:

- declarațiile martorului Xxxxxxxx Xxxxxxx că, prin luna noiembrie, anul

trecut a plecat la discotecă în or. Telenești, împreună cu partea vătămată și

inculpatul. Partea vătămată se afla cu el. La bar, la fel erau împreună. Cu Chihai

Sergiu s-a întâlnit la bar, în s. Xxxxxxx. În oraș, a venit cu taxiul, împreună cu partea

vătămată și inculpatul. La discotecă au servit toți trei alcool. Ultima se afla în stare

de ebrietate. A avut probleme și a ajuns pe la poliție, iar partea vătămată a rămas la

discotecă, nu cunoaște cu cine a rămas. Ulterior a fost sunat de concubinul părții

vătămate Iacob Racu și l-a întrebat unde-i partea vătămată. Atunci martorul i-a zis

că nu știe unde-i, că le se află la poliție, dar posibil a rămas cu Chihai Sergiu. Au

plecat în s. Xxxxxxx la Chihai Sergiu acasă. Xxxxx Xxxxx a sunat-o pe Xxxxx și

nu a răspuns. Se auzea telefonul în casă și ei s-au uitat prin geam, dar Xxxxx cu

Chihai Sergiu dormeau împreună. Atunci ei au deschis geamurile și au intrat în casă.

Ei s-au trezit și i-a aplicat o lovitură inculpatului, i-a aplicat și fratele său și

concubinul părții vătămate. Când s-au trezit, Xxxxx se afla în sutien iar inculpatul

dezbrăcat. Xxxxx Xxxxx i-a aplicat câteva lovituri Alinei și i-a zis să se îmbrace și

să iasă. Au ieșit cu toții și au plecat acasă;

- declarațiile martorului Xxxxx Xxx, care a declarat că, în anul 2015, data n-o

ține minte, dimineața a petrecut soția la lucru, peste ceva timp l-a sunat Chihai Sergiu

și l-a rugat să vină până la el. A plecat la el, și a intrat în ogradă. A strigat și el a

răspuns din beci, să vină acolo. Când a intrat în beci el stătea cu o fată în brațe și

fumau ambii. Chihai Sergiu i-a propus ca să servească, iar martorul i-a zis că nu vrea

să servească, că încă e dimineață. A mai stat vreo două minute de vorbă și a văzut

că inculpatul și partea vătămată se sărutau, după care a plecat acasă. E tot ce a văzut.

Ea vorbea normal, fumau și serveau vin împreună. Erau conștienți de ceea ce făceau,

nu ar spune că erau beți. Se sărutau, dar partea vătămată nu se împotrivea. Se afla în

5

brațele inculpatului. Ultimul se afla pe scaun. A observat că era tot liniște la ei și a

plecat. Cât s-a aflat martorul la Chihai Sergiu, cineva pe partea vătămată a sunat-o,

dar ea nu a dorit să vorbească mult și a închis telefonul. Nu a strigat, dar nu a dorit

ca să vorbească mult și a închis telefonul. Nu știe ce a vorbit. Cât a stat la Chihai

Sergiu în beci, partea vătămată a stat tot timpul în brațe la inculpat;

- declarație martorului Xxxxxxx Xxxxx, care a declarat că era într-o dimineață,

soția urma să ducă copiii la biserică. L-a sunat pe Chihai Sergiu ca să-i dea mașina.

Se afla cu o doamnă, a zis că vrea s-o conducă acasă. L-a trezit din somn. S-au urcat

în mașină, a mai discutat cu Chihai Sergiu și cu doamna care se afla cu el după care

ultimii au plecat. Martorul după aceasta a plecat și s-a culcat înapoi. Partea vătămată

mergea singură pe picioare, era dimineață, nu era beată. Era destul de normală, nu a

observat nimic deosebit la ea, în cadrul discuției cu Chihai, acesta i-a spus că e o

prietenă, au făcut cunoștință la discotecă. Serghei a văzut că era puțin servit. Ambii

erau veseli. A zis că pleacă s-o petreacă acasă, dar așa și nu a înțeles unde se duceau.

Au trecut deja doi ani. Când au ieșit din ogradă a văzut că ei au plecat pe drum la

vale. Gospodăria lui Chihai e mai la vale de gospodăria sa, aproximativ 50 - 100

metri de la el. Mai sunt gospodării până la el, undeva 5-6 pe o parte și pe altă parte

de drum. Xxxxxx Xxxxxx îl cunoaște, este tot un vecin, dar locuiește mai la deal de

el. Gospodăria lui este undeva la 300- 350 metri de a sa;

- declarațiile martorului Xxxxxx Xxxxxx, care a declarat că este rudă cu partea

vătămată, sunt verișori. Cu inculpatul este prieten. A fost în ospeție, a plecat cu

Ghețu Radu și cu Sergiu, partea vătămată, nu a dormit la ei, dormea cu Sergiu, a

discutat personal cu ea, l-a lovit pe Sergiu, a luat-o pe Xxxxx acasă, ea s-a întors

înapoi la el. Erau împreună pe „lijancă” dormeau, ambii erau în lenjerie intimă,

hainele erau jos, partea vătămată era ca după beție, era amețită, judeca ce făcea.

În continuare, Colegiul penal a reținut că inculpatul Chihai Sergiu, fiind

audiat, vina de săvârșirea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o și a declarat că,

data n-o ține minte, dar cu doi ani în urmă a fost acest caz. Seara a ieșit în sat la

cafenea pe la orele 20°°. Acolo s-a întâlnit cu Xxxxx Xxxxxxxxx și Xxxxxxxx

Xxxxxxx. Inculpatul își cumpărase țigări și s-a pornit spre ieșirea din cafenea, iar în

timpul acesta a intrat Xxxxx Xxxxxxxxx cu Xxxxxxxx Xxxxxxx. Alături de ușă se

mai aflau și alte persoane, inculpatul s-a oprit și a stat de vorbă cu ei. Ultimii au

procurat bere și au intrat în compania inculpatului, unde au servit, au stat de vorbă

și Xxxxx i-a zis lui Xxxxxxxx Xxxxxxx că vrea la discotecă. Ieșind afară, Xxxxxxxx

Xxxxxxx i-a propus inculpatului să meargă cu ei. Atunci inculpatul i-a zis că pleacă

acasă deoarece nu are bani cu el, iar Străjescu l-a convins și a chemat taxiul. Au

venit împreună la discoteca ”Fever” din or. Telenești. Au intrat în local și Xxxxxxxx

Xxxxxxx a procurat coniac, la toți trei. După care au mai servit încă câte 50 gr.

coniac și bere, câte o sticlă de fiecare. Au ieșit toți la dans, în acest timp, Xxxxxx a

ieșit afară, iar Xxxxx a început a dansa neadecvat, înaintea inculpatului. Partea

vătămată se tot ducea să vadă unde este Xxxxxx și la un moment dat a spus

6

inculpatului că Xxxxxx nu este, a ieșit și ultimul afară, l-a căutat și nu l-a găsit și a

venit înapoi în local. Era deja dimineața, undeva ora 05:00 și ceva. Atunci inculpatul

a zis că pleacă acasă, deoarece se face ziua și este obosit. Xxxxx i-a zis că merge și

ea, deoarece nu dorește să rămână. Au ieșit afară împreună, inculpatul a oprit o

mașină, s-au urcat și au plecat acasă. Oprindu-se la poarta inculpatului, i-a propus

Alinei dacă nu vrea să servească câte un pahar cu vin și ea a căzut de acord. A zis că

dacă ceva, Xxxxxx știe unde se află și va veni după ea. Au intrat în beci și au servit

câte un pahar cu vin, au mai stat de vorbă și îi povestea de concubinul ei, că o

„obijduiește”. Partea vătămată s-a așezat la el în brațe. A început să-l cuprindă, să-l

sărute. În timpul acesta a telefonat concubinul ei și ultimul o numea cu diferite

cuvinte urâte. Partea vătămată a pus receptorul. Ultimul o suna încontinuu, partea

vătămată i-a dat telefonul inculpatului și acesta a vorbit cu concubinului ei, zicând

că știe unde se află Xxxxx și să vină s-o ia acasă. Xxxxx Xxxxx a zis că vine s-o ia

pe concubină. A așteptat cât a așteptat, deja se făcea ziua și Xxxxx Xxxxx n-a mai

venit. Între timp, așteptând, la sunat pe Xxxxx Xxx, care locuiește într-o mahala cu

el, să vină până la el în ospeție. Când a venit Popescu, inculpatul și partea vătămată

se aflau în beci și în acel moment erau cuprinși. La revenirea lui Ion, inculpatul a

mai servit câte un pahar de vin cu acesta. Xxxxx nu a vrut să servească. Inculpatul

i-a zis Alinei că o petrece până la Xxxxxxx Xxxxx, deoarece are treabă la el, Xxxxx

a fostde acord. Ajungând acasă la Xxxxxx Xxxxxx, inculpatul a deschis geamul,

unde dormea și i-a zis ce a avut de zis. În acest timp a intrat după inculpat și Xxxxx

în ogradă lui Xxxxxxx. Inculpatul i-a zis, de ce a intrat, doar știe unde trebuie să

plece, la Xxxxxx Xxxxxx. Ea a zis că Xxxxxx știe unde se află și o să vină după ea.

Ultima a zis că se teme să se ducă să n-o bată concubinul. Au plecat împreună acasă

la inculpat, cu automobilul. Ultimul a dat mașina în ogradă, a intrat în casă, iar partea

vătămată s-a așezat pe scări. Atunci, inculpatul i-a zis că pleacă să se culce că este

obosit, și i-a zis părții vătămate dacă vrea să se ducă acasă, dacă nu, să-l aștepte pe

Xxxxxx. Inculpatul a intrat în casă și s-a întins pe cuptor. Peste puțin timp a intrat și

partea vătămată și s-a întins și ea pe cuptor. În acest timp, ultima a început să-l

îmbrățișeze, să-l sărute. S-a dezbrăcat și a făcut dragoste cu ea. După care, ea s-a

ridicat și s-a îmbrăcat cu maioul, puloverul și chiloții, apoi au adormit. S-a trezit în

bătaie, când intrase Xxxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx și Xxxxx Xxxxx. În

timpul când îl bătea pe inculpat, partea vătămată striga și zicea să nu-l bată, că nu

este vinovat cu nimic. Iar Xxxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxx Xxxxxx îl băteau mai

departe. Xxxxx Xxxxx a apucat-o pe Xxxxx și i-a zis că „i-a mai făcut lui din

acestea”. După care au ieșit și au plecat. Xxxxxx Xxxxxx i-a zis inculpatului să se

uite la fratele său ce cap are, deoarece era bandajat, învinuindu-l că el a organizat

bătaia, i-a mai aplicat câteva lovituri cu piciorul și a plecat cu ceilalți. Nu i-a turnat

nimic în pahar părții vătămate, au servit din același butoi și același pahar. Serveau

pe rând. Telefonul părții vătămate se afla în permanență la ea. El a vorbit cu Xxxxx

Xxxxx și i-a zis lui că Xxxxx se află la el și servesc câte un pahar de vin. La început,

7

partea vătămată era trează, doar singură s-a dezbrăcat, nu a fost ca să nu poată merge.

L-a apucat pe inculpat, la braț și au mers ambii. Nu poate zice că partea vătămată se

afla în de stare de ebrietate avansată. Inculpatul i-a zis părții vătămate dacă vrea să

se ducă acasă, dacă nu, poate să rămână să servească un pahar de vin, iar partea

vătămată nu a dorit să se ducă acasă, deoarece Xxxxxx știe unde se află. Discuția

dată a fost în mașină, când venea spre casă. La discotecă nu a avut careva înțelegere

cu Xxxxxxxx Xxxxxxx că se vor întâlni la inculpat acasă. Xxxxxxxx Xxxxxxx nu

cunoștea că inculpatul și partea vătămată se aflau în beci, la ultimul. Cunoștea de

faptul că se aflau la discotecă. Partea vătămată a zis că Xxxxxx cunoaște unde

locuiește inculpatul și va veni după ea, deoarece a telefonat-o. Xxxxxxxx Xxxxxxx

dispunea de numărul de telefon a inculpatului. Pe la gospodăria inculpatului au ajuns

pe la ora 06 dimineața. În beci au stat aproximativ o oră. La Xxxxxxx Xxxxx a stat

aproximativ 10-15 min. Xxxxx Xxxxx și Xxxxxxxx Xxxxxxx au venit la inculpat și

l-au bătut. Partea vătămată a fost inițiatorul, de a întreține un raport sexual. Ea putea

vorbi, când au intrat în casă frații Străjescu, ultima striga să nu-l bată pe inculpat

deoarece nu este vinovat cu nimica.

Colegiul penal, analizând declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor

art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor, le apreciază ca fiind veridice, utile, consecvente, din care

rezultă indubitabil că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii de viol,

mai mult, declarațiile inculpatului coroborează cu declarațiile martorilor, care fiind

cumulate combat dispozițiile părții vătămate.

Colegiul penal a reținut că la baza învinuirii inculpatului de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) din Codul penal, de către acuzare a fost

următorul sistem de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi

penale cum ar fi:

- raportul de expertiză medico-legală nr. 105 „D” din 22.07.2016, la

examinarea părții vătămate Xxxxxxxxxx Xxxxx, s-au depistat leziuni corporale sub

formă de echimoze pe brațul stâng, care au fost cauzate de la acțiunea unor corpuri

contondente, posibil în timpul și circumstanțele examinate și corespund leziunilor

corporale neînsemnate. S-au depistat echimoze pe coapse și gamba stângă, care au

fost cauzate de la acțiunea unor corpuri contondente, posibil cu 3-4 zile înaintea

examinării și corespund vătămărilor corporale neînsemnate;

- raportul de expertiză psihiatrico-legală nr. 372a-2016 din 23.08.2016,

potrivit cărui Xxxxxxxxxx Xxxxx de maladii psihice nu suferă. Particularitățile

psihologice individuale pe care le posedă n-au putut influența esențial

comportamentul ei în situația analizată. Reieșind din particularitățile psihologice,

starea psihică și conținutul situației analizate Xxxxxxxxxx Xxxxx a putut să

înțeleagă corect caracterul și conținutul acțiunilor săvârșite cu ea. Reieșind din starea

psihică (starea de ebrietate alcoolică) și conținutul situației analizate, ea a avut

capacitate redusă de a opune rezistență acțiunilor cu caracter sexual săvârșite în

8

privința ei. În timpul evenimentelor importante pentru dosar, Xxxxxxxxxx Xxxxx

aflându-se în stare de ebrietate alcoolică putea să înțeleagă caracterul acțiunilor

săvârșite cu ea, dar capacitatea de a-și exprima voința era diminuată. În cadrul

examinării actuale, Xxxxxxxxxx Xxxxx nu manifestă tendința de a înscena, fantaza,

dar poate să denatureze voluntar unele moment legate de circumstanțele cazului,

pentru a-și justifica comportamentul său;

- datele caracteristice acumulate în privința învinuitului Chihai Sergiu, potrivit

căror, acesta se caracterizează pozitiv la locul de trai, la evidență la medicul narcolog

și psihiatru nu se află. Anterior a fost cercetat penal, ceea ce se confirmă prin

ordonanța procurorului din 22.08.2013, în cauza penală nr. 2012350287, pe faptul

comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiind liberat de

răspunderea penală în legătură cu expirarea termenului de suspendare condiționată

a urmăririi penale.

Colegiul, analizând probele prezentate de procuror, prin prisma prevederilor

art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței și utilității lor, Colegiul atestă că probele invocate nu indică sub nicio

formă la infracțiunea de viol, iar argumentele acuzatorului de stat, dar și a avocatului

părții vătămate, în partea în care a invocat că din probele prezentate se constată vina

inculpatului, au fost apreciate critic.

Din probele anexate la dosar, Colegiul penal a reținut că partea vătămată

Xxxxxxxxxx Xxxxx la data de 14 spre 15 decembrie, împreună cu Xxxxxxxx

Xxxxxxx și Sergiu Chihai au plecat la discotecă. Peste un timp oarecare Xxxxxxxx

Xxxxxxx a plecat din compania lor. La discotecă careva băuturi alcoolice partea

vătămată nu a servit. Ultima l-a întrebat pe inculpat dacă poate s-o conducă la

domiciliul lui Xxxxxxxx Xxxxxxx, acesta a acceptat. Mergând împreună a ajuns

acasă la inculpat. Partea vătămată nu poate explica cum a ajuns, deoarece nu

cunoștea satul Xxxxxxx. Inculpatul i-a propus dacă vrea să meargă la el să servească

un pahar de vin, în caz contrar nu o va conduce acasă și deoarece partea vătămată nu

cunoaște satul, nu a avut altă ieșire, decât să accepte propunerea inculpatului A intrat

cu inculpatul în beci au consumat câteva pahare de vin, ce a fost după aceasta, ce s-

a întâmplat, ea nu știe, nu are ideie, se afla într-o stare de inconștiență. Partea

vătămată motivează că starea de inconștiență apărută, părerea ei este că inculpatul a

pus vreo substanță în vin. Ultima a declarat că concubinul nu a plecat cu ea la

discotecă, a rămas acasă dormind. Ajungând de la discotecă în sat, concubinul i-a

sunat părții vătămate și ultima i-a zis că acuș vine acasă, cu gândul că inculpatul o

va petrece. Concubinul a telefonat-o dimineața. Chihai Sergiu nu a întreprins careva

măsuri pentru a-i sustrage telefonul părții vătămate. În acea dimineață a vorbit și

inculpatul cu concubinul acesteia, Xxxxx Xxxxx. Partea vătămată când și-a revenit,

se afla la Sergiu Chihai în odaie, dezbrăcată, hainele fiind pe jos. Ridicându-se din

pat a văzut că are scurgeri vaginale. Concubinul știind unde se află partea vătămată,

9

a intrat în gospodăria inculpatului, în odaie și văzut-o că se afla alături de Chihai

Sergiu, dezbrăcată.

Astfel, Colegiul a concluzionat că, declarațiile părții vătămate reprezintă un

motiv de justificare față de concubinul ei, datorită faptului surprinderii într-o

circumstanță indecentă, la fel, un alt motiv de justificare a acestor declarații îl

reprezintă faptul că inculpatul a depus plângere asupra concubinului ei Xxxxx

Xxxxx privind pătrunderea acestuia în domiciliul său fără consimțământ și cu

aplicarea violenței.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, declarațiile părții vătămate precum

că Chihai Sergiu ar fi profitat de starea de inconștiență, cum declară ultima că i-ar fi

pus vreo substanță în vin și ea a pierdut controlul propriilor acțiuni la întreținerea

raportului sexual nu poate fi reținut ca o probă pentru incriminarea acestuia a faptului

de comitere a unui raport sexual forțat cu partea vătămată prin profitarea de

imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-și exprima voința. Nu este negat faptul

că partea vătămată a consumat băuturi alcoolice în seara de 14 spre 15 noiembrie

2015, faptele consumării băuturilor alcoolice le susține atât partea vătămată, cât și

martorii audiați pe caz, însă nu a fost dovedit faptul aflării acesteia în stare de

ebrietate avansată, care ar putea fi apreciată în concordanță cu alte probe acumulate

în cursul procesului penal. La materialele cazului nu este nici o concluzie prin care

s-ar dovedi cu certitudine, faptului consumării cărorva substanțe la starea de

inconștiență a părții vătămate.

De asemenea, Colegiul penal a notat că martorul Popescu Sergiu a declarat că

partea vătămată se afla într-o stare normală, era așezată în brațe la Chihai Sergiu,

fumau, se sărutau, serveau câte un pahar de vin. După părerea sa, se aflau într-o stare

conștientă, de ceea ce făcea. La fel a declarat și martorul Xxxxxxx Xxxxx, că partea

vătămată mergea singură pe picioare, nu era beată. Era destul de normală, nu a

observat nimic deosebit la ea. Ambii erau veseli. În cadrul discuției cu Chihai, acesta

i-a zis, că e o prietenă, au făcut cunoștință la discotecă. Totodată, partea vătămată

aflându-se în gospodăria lui Chihai Sergiu a discutat telefonic cu concubinul ei, la

fel a discutat și cu Chihai Sergiu, fapt care indică că totuși Xxxxxxxxxx Xxxxx își

dădea seama unde se află și ce acțiuni întreprinde, a avut posibilitatea reală de a

anunța concubinul, deoarece telefonul mobil a stat la dispoziția părții vătămate. Mai

mult ca atât, Xxxxxxxx Xxxxxxx locuiește la 300 m. de inculpat. De nenumărate ori

i-a arătat drumul părții vătămate, însă ultima a refuzat să plece acasă.

În aceeași ordine de idei, Colegiul a indicat că potrivit raportului de constatare

medico-legală nr. 615 din 16.11.2015, pe corpul părții vătămate s-au depistat leziuni

corporale, însă vechimea este de 3-4 zile de la momentul examinării, adică din

16.11.2015, iar raportul sexual a fost întreținut la data de 15 noiembrie 2015.

Colegiul a reținut că din aprecierea probelor prezentate de acuzare, nu se

atestă latura obiectivă a infracțiunii de viol, care se realizează prin constrângere

fizică sau psihică, de profitarea victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința, mai

10

mult, partea vătămată nu a făcut mențiuni din care ar rezulta că asupra sa a fost

aplicată violența fizică sau psihică pentru a-i fi înfrântă rezistența.

De asemenea, în speță, lipsește latura subiectivă a infracțiunii de viol, nefiind

dovedită intenția directă a inculpatului la realizarea contra voinței părții vătămate a

raportului sexual, însăși prin declarațiile inculpatului Chihai Sergiu care declară că

partea vătămată a fost inițiatorul raportului sexual, singură a început să-l îmbrățișeze,

să-l sărute. Mai mult ca atât, ultima singură s-a dezbrăcat de haine și au întreținut un

raport sexual la el în casă. Ultimul nu a negat că a întreținut un raport sexual cu

partea vătămată.

Astfel, Colegiul a concluzionat că intenția lui Chihai Sergiu era întreținerea

raportului sexual benevol și nu forțat, iar pentru a califica infracțiunea de viol este

necesar ca victima să nu fi putut să-și exprime voința de a se apăra ori de a-și exprima

voința, circumstanțe, care în speță nu au fost probate.

ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut,

care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea

acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În motivarea recursului menționează că:

- decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece,

instanța de apel nu a depus efortul necesar pentru a nu lăsa nici un aspect al

complexului faptic nestabilit, astfel încât a mers pe ideea preconcepută a instanței

de fond privind nevinovăția inculpatului și nu a luat măsurile necesare pentru ca

probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate

la justa lor valoare, astfel că toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar

prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și

neclaritate cu privire la soluția adoptată, or cum se explică faptul că fiecare din

criticile invocate de către instanța de apel referitor la probele aduse în sprijinul

învinuirii imputate inculpatului, sunt expuse deficitar și selectiv preluate din soluția

adoptată de către instanța de fond, în speța dată.

- la emiterea soluției privind achitarea inculpatului, atât instanța de fond cât și

cea de apel, s-au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație

toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar

instanța de apel le-a apreciat eronat fiind respinse fără o motivare plauzibilă sau

bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului, astfel încălcând

prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă

urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

11

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerație

declarațiile părții vătămate, martorilor, cât și probele prezentate de acuzare,

adoptând o hotărâre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și

pledoaria apărătorului său;

- atât instanța de fond cât și cea de apel, nu au luat în considerație declarațiile

părții vătămate, Xxxxx Xxxxxxxxx;

- instanțele de judecată au dat apreciere declarațiilor inculpatului și martorilor

Popescu Sergiu și Xxxxxxx Xxxxx ca fiind veridice, dar declarațiile victimei care

nemijlocit poate să spună ce a simțit ea și cum a apreciat acțiunile întreprinse asupra

ei, le-a catalogat ca o metodă de scuză în fața concubinului său pentru

comportamentul, pe care instanța l-a apreciat ca pretins amoral;

- martorii Xxxxx Xxx și Xxxxxxx Xxxxx au confirmat faptul că Chihai Sergiu

era împreună cu o doamnă într-o dimineață, fără să poată comunica cel puțin

perioada când au văzut acest fapt. Ei nici nu au cunoscut-o pe partea vătămată

Xxxxxxxxxx Xxxxx și prin urmare nici nu pot să dea o apreciere obiectivă a

comportamentului acesteia, în partea ce ține de posibilitatea ei de a conștientiza

acțiunile întreprinse în privința sa și posibilitatea de a-și exprima acordul. Suspect

este faptul că martorii nu țin minte alte circumstanțe și doar faptul că doamna care

era cu Chihai Sergiu era binedispusă.

- instanțele de judecată nu au dat apreciere declarațiilor martorului Xxxxxxxx

Xxxxxxx care a comunicat că la momentul când a fost în casă la Chihai Sergiu,

Xxxxx nu putea vorbi, cum s-a exprimat el, „era încă tulbure” și nu înțelegea ce se

petrece în jurul ei;

- ținând cont de caracterul infracțiunii ce se examinează, doar partea vătămată

poate să comunice informații concludente asupra acțiunilor ce au fost întreprinse în

privința ei și felul cum au fost apreciate de către ea;

- faptul că la momentul comiterii infracțiunii partea vătămată era în

imposibilitate de a-și exprima voința este confirmat și de alte probe cum ar fi

declarațiile martorului Xxxxxxxx Xxxxxxx care a confirmat că în dimineața când au

pătruns în locuința lui Chihai Sergiu, Xxxxx era dezorientată cu greu a înțeles unde

este și ce se întâmplă, raportul de expertiză judiciară psihiatrico - psihologică

conform căruia reieșind din starea psihică (starea de ebrietate alcoolică) și conținutul

situației analizate, Xxxxxxxxxx Xxxxx a avut capacitate redusă de a opune rezistență

acțiunilor cu caracter sexual săvârșite în privința ei. În timpul evenimentelor

importante pentru dosar, Xxxxxxxxxx Xxxxx aflându-se în stare de ebrietate

alcoolică putea să înțeleagă caracterul acțiunilor săvârșite cu ea, dar capacitatea de

a-și exprima voința era diminuată. Xxxxxxxxxx Xxxxx nu manifestă tendința de a

înscena, fantaza;

- instanța de judecată a constatat că în noaptea de 14 spre 15 noiembrie 2015

Xxxxxxxxxx Xxxxx nu a consumat băuturi alcoolice în timp ce se afla la discoteca

„Xxxx” din or. Telenești, fapt ce se contrazice însuși prin declarațiile inculpatului

12

Chihai Sergiu care a comunicat că la discotecă au servit câte 50 g. de coniac. Ulterior

au mai servit câte 50 g de coniac și câte o bere pe care a procurat-o Xxxxx. De

asemenea Chihai Sergiu a confirmat că Xxxxx a băut bere la barul din localitatea

Xxxxxxx, raionul Telenești, până a pleca la discotecă și vin la el în beci, care în

consecință a și determinat starea de imposibilitate a victimei de a-și exprima voința;

- în baza probelor examinate în cadrul ședinței de judecată, s-a dovedit cu

certitudine că Xxxxxxxxxx Xxxxx în noaptea de 14 spre 15 noiembrie 2015, a

consumat băuturi alcoolice atât în timpul cât a fost în ospeție la Xxxxxxxx Xxxxxxx

în localitatea Xxxxxxx, unde au sărbătorit ziua de naștere a acestuia, cât și la barul

din aceeași localitatea, la discoteca „Xxxxx” din or. Telenești și în beci în gospodăria

lui Chihai Sergiu. Având în vedere acest fapt desigur că partea vătămată a fost într-

o stare ce i-a limitat posibilitatea de a-și exprima voința, ceea ce a confirmat și

expertiza judiciară efectuată în privința părții vătămate;

- aprecierea instanțelor de judecată privind faptul că partea vătămată a avut

posibilitatea de a anunța concubinul, deoarece telefonul mobil a stat la dispoziția sa

și mai mult ca atât Xxxxxxxx Xxxxxxx locuiește la 300 m de la gospodăria

inculpatului, iar ultimul de nenumărate ori i-a arătat drumul, însă ultima a refuzat să

plece, confirmă că Xxxxxxxxxx Xxxxx își dădea seama unde se află și ce acțiuni se

întreprind în privința ei, sunt neîntemeiate și nu s-a luat în considerație că partea

vătămată s-a aflat într-o localitate străină pentru prima dată, desigur că ea nu

cunoștea unde este casa lui Xxxxxxxx Xxxxxxx sau Xxxxxx Xxxxxx pentru a pleca

la ei unde era soțul său și copiii;

- inculpatul în cadrul audierii a comunicat instanței de judecată că el i-a spus

părții vătămate să plece de la el, fiindcă dorește să doarmă, dar totodată cunoscând

faptul că ea nu știe unde locuiește persoana la care a venit în vizită, nu a însoțit-o

până în apropierea gospodăriei lui Xxxxxx Xxxxxx. Inculpatul în cadrul audierii a

prezentat partea vătămată într-o umbră negativă caracterizând-o ca ușuratică, dar

totodată a invitat-o la el în beci au consumat împreună vin și a invitat-o la el în casă.

Din comportamentul inculpatului reiese că el a avut intenția de a întreține un raport

sexual cu partea vătămată și a modelat situația până a obținut ceea ce a dorit,

profitând de starea în care se afla aceasta;

- Instanța a stabilit că într-adevăr la momentul când au venit în satul Xxxxxxx

de la discoteca din or. Telenești inculpatul i-a propus părții vătămate să intre la el să

servească vin, în caz contrar nu o va conduce acasă. Deoarece partea vătămată nu

cunoștea satul nu a avut o altă ieșire decât să accepte propunerea acestuia;

- partea vătămată Xxxxxxxxxx Xxxxx a declarat că Chihai Sergiu a influențat-

o psihic prin faptul că i-a spus să meargă la el să servească vin, în caz contrar el nu

o va conduce la domiciliul lui Xxxxxxx Xxxxxx. Totodată, partea vătămată a afirmat

că Chihai Sergiu s-a folosit de starea de ebrietate în care se afla și a întreținut cu ea

un raport sexual contrar voinței ei;

13

- instanța de judecată nu a încercat să elucideze aspecte ce țin de existența

legăturii cauzale dintre fapta lui Chihai Sergiu și consecințele survenite. Iar, probele

administrate și examinate, demonstrează că Chihai Sergiu a săvârșit o faptă cu

vinovăție prevăzută la art. 171 din Codul penal;

- instanța de judecată, pronunțând sentința de achitare în privința lui Chihai

Sergiu, s-a bazat pe declarațiile inculpatului care prin nerecunoașterea vinei în

comiterea infracțiunii incriminate lui încearcă să se eschiveze de la răspunderea

penală;

-vinovăția inculpatului Chihai Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (1) Cod penal, este dovedită prin cumulul de probe acumulat, iar

declarațiile inculpatului urmează a fi apreciate critic, acestea venind în contradicție

cu probele administrate în cadrul cauzei penale;

- instanța de apel nu a clarificat circumstanțele relevante pentru prezenta cauză

și a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit luând în considerație prevederile art.

435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, conchide că acesta urmează a fi respins

din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel

se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit

ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă

14

probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit reține că

recursul este depus de acuzatorul de stat și ca temei de drept se invocă prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a

procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanța ierarhic inferioară. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța

de apel, corectitudinea soluției de achitare adoptată în privința lui Chihai Sergiu,

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod penal.

Totodată, nu este lipsit de relevanță faptul că, în cadrul procesului penal

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și

de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce urmează a fi dată în urma acestei

activități. Însă, în pofida acestui fapt, instanța de recurs reiterează că nemijlocit

chestiunea de apreciere a probelor și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este

obiect de cercetare la etapa judecării cauzei în procedura de recurs.

Respectiv, din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel judecând

cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală

din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării

lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia

corectă cu privire la nevinovăția lui Chihai Sergiu de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod penal.

Din conținutul hotărârilor instanței de fond și instanței de apel, rezultă că

instanțele de fond corect au constatat că în acțiunile inculpatului Chihai Sergiu

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod

penal, motivând concluzia de nevinovăție a inculpatului prin cumulul de probe

administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către

recurent, solicitarea recurentului privind casarea hotărârii instanței de apel, neavând

suport probatoriu, contravine probelor administrate în cauză.

Prin urmare, instanțele inferioare just au soluționat cauza deferită judecății,

examinând toate probele în ansamblu, unele probe fiind corect critic apreciate, iar

altele acceptate, or la aprecierea probelor judecătorii sunt independenți, nefiind

legați de opinia părților la proces, iar dezacordul unei părți cu modul de apreciere a

probelor nu echivalează cu o eroare de drept ce ar constitui temei de casare a unei

15

hotărâri judecătorești. Mai mult, instanța de recurs remarcă că, la caz, nu este

prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al

probelor cercetate de aceasta.

La fel, se consideră neîntemeiate criticele procurorului vizavi de faptul că

hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

deoarece decizia recurată cuprinde o motivare amplă și bine argumentată pe

marginea tuturor aspectelor relevante acestei cauze. În decizie este reflectată starea

de fapt și sunt analizate circumstanțele de drept, care denotă cu certitudine că soluția

de achitare în privința lui Chihai Sergiu este una corectă și legală, urmând a fi

menținută de instanța de recurs.

Conform prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, persoana acuzată de

săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-

i va fi dovedită, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate

garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre

judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să-și dovedească

nevinovăția. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot

fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului.

Conform prevederilor art. 389 Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată

pe presupuneri.

Însă, acuzatorul de stat, depunând apel prin care a contestat soluția de achitare

a instanței de fond și ulterior depunând recurs, prin care a contestat soluția de

menținere a sentinței de achitare nu a întreprins nici o măsură în vederea prezentării

de noi probe și circumstanțe susceptibile să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea inculpatului, sau să înlăture dubiile legate de învinuirea adusă acestuia,

limitându-se de fiecare dată la aceleași probe și argumente, fără a combate

argumentele instanțelor inferioare privind achitarea inculpatului.

În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim

recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului,

sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi

revine acuzatorului de stat, deoarece funcția acuzării este pusă pe seama

procurorului. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărârea Capean

contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema

administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6

Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și

încălcarea prevederilor art. 24 și 26 Cod de procedură penală al Republicii Moldova,

16

care îl obligă pe acuzatorul de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima

instanță, să prezinte în ședința de judecată anumite probe în susținerea acuzațiilor

penale aduse inculpatului, urmează să fie apreciată ca nesusținere a acuzațiilor

penale în privința inculpatului în cadrul examinării apelului declarat împotriva

sentinței de achitare, ceea ce lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept

garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

Generalizând cele expuse, Colegiul conchide în mod convingător, că acuzarea

în susținerea învinuirii nu a îndeplinit cerințele legii vis-a-vis de prezentarea

probelor, ce ar servi temei pentru condamnarea lui Chihai Sergiu, neținând cont de

faptul că prima instanță a pronunțat o hotărâre de achitare în privința inculpatului, în

ședința instanței de apel nu a prezentat probe noi care ar dovedi vinovăția ultimului,

ca de altfel și recursul declarat fiind unul formal cu invocarea probelor ce aparent

indică la vinovăția inculpatului.

Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța

de fond sau în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează

cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare,

mai mult ca atât, temeiul invocat nu se încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl

propune acuzatorul de stat este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe,

care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,

este lipsită de orice temei legal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune

o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele inferioare. În cazul în care instanțele și-au motivat

decizia, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual,

o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia

instanței de apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a

CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către

instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate

în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la

administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale

participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori

procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

17

Pe cale de consecință, reieșind din raționamentele expuse supra, Colegiul va

sintetiza argumentele ce stau la baza soluției de inadmisibilitate a prezentului recurs,

și anume acestea se exprimă în faptul că, odată ce cauza a fost examinată minuțios

de către prima instanță și după judecată și de instanța de apel, iar criticele avansate

de acuzatorul de stat au primit deja răspunsuri detaliate și fundamentate pe actele

cauzei, Colegiul nu vede necesitatea reluării și repetării acestora.

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat

că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate

fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

(hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Totodată, se notează că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la

analiza chestiunilor de drept, pe când recursul declarat de partea acuzării se bazează

în mod primordial pe argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul

procedurii precedente ce țin de aprecierea probatoriului.

Pe aceeași linie de considerente, Colegiul ține să evidențieze că, invocarea

formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare

corespunzătoare, nu va face obiect de examinare în procedura de recurs, având în

acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța nu

se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente de drept, care cu

desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului

contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută

în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

recursul declarat de către procuror este neîntemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care

se constată că el este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este neîntemeiat, acesta urmează a fi

respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei Colegiului

18

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2021, în cauza penală în privința

lui CHIHAI Sergiu Xxxxxx cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2022.

Președinte: Nadejda TOMA

Judecători: Liliana CATAN

Ion GUZUN

Victor BOICO

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

19