1ra-365/2022 — art. 42 alin. 3, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 decembrie 2019, Coțaga Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestionării drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînschis. În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării 1 pedepsei cu închisoare stabilită lui Coțaga Vadim, pe un termen de probă de 4 ani. Filipciuc Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestionării drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînschis. În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare stabilită lui Filipciuc Oleg, pe un termen de probă de 3 ani. Prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că potrivit ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, Coțaga Vadim se învinuiește în aceea că, într-o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii sale, urmărind scopul circulației ilegale de droguri în vederea obținerii de profit, împreună și de comun acord cu Filipciuc Oleg precum și alte persoane neidentificate, au format o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil și, împărțind rolurile, au înstrăinat droguri pe teritoriul Republicii Moldova, în special mun. Chișinău, acțiuni săvârșite prin dobândire, păstrare, expediere, transportare, repartizare, distribuire și înstrăinare a acestora, în proporții deosebit de mari. Astfel, Coțaga Vadim, activând în calitate de fondator și administrator al SRL „VIGVAM”, deținând în locațiune Complexul Sportiv și de odihnă ”Vatra” amplasat pe terenul cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx de circa 2,5 h. de pe malul lacului Ghidighici din mun. Chișinău, com. Vatra, pe care se află mai multe încăperi inclusiv căsuțe pentru odihnă (Bază de odihnă), unde pe perioada nedeterminată de timp dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii sale, acționând cu scopul comercializării de droguri și crearea unui profit în interesul grupului criminal organizat, a dobândit împreună cu Filipciuc Oleg în condiții nestabilite, droguri de tip marijuana, în cantitate de 600 grame, pe care Coțaga Vadim le păstra, pe teritoriul acestei baze, cântărea și împacheta în plicuri din polietilenă destinate comercializării. În continuare, o parte din plicurile cu droguri, Coțaga Vadim le deținea pe teritoriul acestei baze de odihnă inclusiv asupra sa și la domiciliu de facto din mun. Chișinău, str. Xxxxx xx xxx xxxxx xxxxxxxxxx xx/x ap. xx de unde le realiza personal consumatorilor de droguri, iar altă parte le preda spre comercializare lui Filipciuc Oleg și altor persoane nestabilite, care la rândul lor deja, având rolul de distribuitori a drogurilor consumatorilor finali, 1e păstrau, expediau, transportau, repartizau prin cântărire și plasare în recipiente, precum și le realizau contra sumei de la 150 la 160 lei pentru un gram de marijuana, iar ca rezultat, mijloacele financiare le împărțeau între membrii grupului criminal organizat. Astfel, la 09.11.2017, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul de facto a lui Coțaga Vadim, amplasat în mun. Chișinău str. Xxxxx xx xxx xxxxx 2 xxxxxxxxxx xx/x ap. xx, ultimul a predat benevol 6 pachețele din polimer incolor, în care se afla masă vegetală uscată de culoare cafeniu-verde cu aspect de inflorescențe, cu miros specific, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1 - R- 6798 din 27.12.2017 reprezintă marijuana, cu cantitatea totală de 24,167 g. (5,059 g.+ 5,128 g. – 1,310 g. + 2,525 g. + 5,199 g. + 4,946 g.). La 01.11.2017, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliu lui Filipciuc Oleg, amplasat în or. Xxxxxx str. Xxxxx xxx xxxx xx/x ap. xx, ultimul a predat benevol 2 pachețele din polimer incolor, în care se afla masa vegetală uscată de culoare cafeniu-verde cu aspect de inflorescențe, cu miros specific, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-6798 din 27.12.2017, reprezintă marijuana cu cantitatea de 8,566 g (1,949+6,617g). Potrivit pct. 7 din Lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitatea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea de 600 gr. de marijuana, se atribuie la cantități deosebit de mari. Audiind poziția participanților la proces, apreciind probele în cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, verificând concomitent argumentele din rechizitoriu în raport cu probele cercetate în ședința de judecată, instanța de judecată a conchis că, învinuirea adusă lui Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg, este întemeiată doar fragmentar, iar acțiunile acestora urmează a fi recalificate de la art. 42 alin. (3), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, ca procurarea, păstrarea, prelucrarea, distribuirea de droguri în proporții mari, acțiuni săvârșite în scop de înstrăinare. Astfel, instanța de judecată a constatat că inculpații într-o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii lor, urmărind scopul circulației ilegale de droguri în vederea obținerii de profit, au obținut în circumstanțe necunoscute, au păstrat, prelucrat și distribuit droguri în proporții mari pe teritoriul Republicii Moldova, în special în Chișinău. Astfel, Coțaga Vadim, activând în calitate de fondator și administrator al SRL "VIGYAM”, deținând în locațiune Complexul Sportiv și de odihnă ’’Vatra” amplasat pe terenul cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx de circa 2,5 h de pe malul lacului Ghidighici din mun. Chișinău com. Vatra, pe care se află mai multe încăperi inclusiv căsuțe pentru odihnă (Bază de odihnă), unde o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii sale, acționând cu scopul comercializării de droguri și crearea unui profit, a dobândit în condiții nestabilite, droguri de tip marijuana, într-o cantitate nedeterminată dar cert fiind stabilită că a păstrat asemenea substanțe în cantitate de 24,167 grame, pe care Coțaga Vadim le păstra cu intenția comercializării lor. Totodată, Filipciuc Oleg, într-o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică la momentul reținerii sale, urmărind scopul circulației ilegale de 3 droguri în vederea obținerii de profit, a păstrat și distribuit droguri pe teritoriul Republicii Moldova, în special mun. Chișinău. Instanța de judecată a concluzionat că la caz, nu a fost demonstrată existența grupului criminal, deoarece nici Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg nu au avut o înțelegere prealabilă, fiecare din ei acționând pe cont propriu, iar fapta incriminatoare așa cum rezultă din rechizitoriu și coroborată materialului probator, nu evidențiază trăsăturile specifice unui grup criminal organizat. În partea ce ține de învinuirea adusă inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg, prin prisma prevederilor art. 42 alin.(3) Cod penal, instanța a statuat că, calitatea de organizator la comiterea infracțiunii de circulație a drogurilor, în scop de înstrăinare nu a fost probat în instanța de judecată faptul că, inculpații în general au acționat în comun, de comun acord, în procesul infracțional respectiv. În acest sens, nu există nici o probă în vederea demonstrării faptului împărțirii rolurilor și funcțiilor, deoarece numai inculpații Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg au executat latura obiectivă a infracțiunii, nefiind instigați sau ajutați de cineva, sau cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu despre subiectul infracțiunii care este o persoană fizică care a comis o faptă prevăzută de legea penală. Instanța a constatat că, probele administrate sunt insuficiente pentru a proba faptul că, inculpații au acționat în comun la realizarea drogurilor respective, or, în instanța de judecată s-a constatat că martorii care au indicat la o posibilă înțelegere care ar fi existat între aceștia au relatat că au concluzionat ei înșiși că ar fi existat o asemenea înțelegere. Inculpații au negat existența acestei înțelegeri indicând la faptul că se întâlneau foarte rar, cu alte ocazii. Cu referire la reținerea în învinuirea inculpaților a agravantei stabilite la lit. d) alin. 4) art. 2171 Cod penal, conform indicilor ”în proporții deosebit de mari” instanța a relevat că, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1- R- 6798 din 27.12.2017, prin care s-a stabilit că cele 2 pachețele din polimer incolor, ridicate în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Filipciuc Oleg, reprezintă marijuană cu cantitatea de 8,566 g. (1,949 + 6, 617 g.). În baza aceluiași raport de expertiză s-a constatat că cele 6 pachețele din polimer incolor, în care se afla masa vegetală uscată de culoare cafeniu-verde cu aspect de inflorescențe cu miros specific, ridicate la 09.11.2017, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul de facto a lui Coțaga Vadim, reprezintă marijuană, cu cantitatea totală de 24,167 g. (5,059 g. + 5,128 g. + 1,310 g. + 2,525 g. + 5,199 g. +4,946 g.), iar conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitatea acestora, substanța marijuana uscată în cantități mari constituie de la 2,0 g. până la 500 g. Prin urmare, cantitatea de substanțe stupefiantă marijuana, depistată la domiciliile inculpaților, se atribuie la cantități mari. Nu s-a probat în instanța de judecată nici faptul că, inculpații ar fi distribuit, 4 pe parcursul perioadei respective, droguri în cantități deosebit de mari. Nu este probată acuzația că aceștia ar fi procurat și distribuit cantitatea de 600 g. de marijuană, masă la care s-a indicat doar în declarațiile inițiale ale inculpatului Coțaga Vadim și care a negat, ulterior, existența acestei cantități de substanțe narcotice. Instanța a admis faptul că, probele administrate indică la faptul distribuirii, de către inculpați de mai multe ori a diferitor cantități de droguri, însă constată că nu este posibil de apreciat obiectiv care este cantitatea drogurilor respective distribuită anterior de către aceștia, astfel că dubiile și neclaritățile care există în aprecierea calificării faptelor incriminate inculpaților urmând să fie interpretate în favoarea lor.

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Maxim Gropa, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Coțaga Vadim să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate legată de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani; Filipciuc Oleg să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita o anumită activitate legată de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani; Încasarea în mod solidar din contul inculpaților a cheltuielilor de judecată în sumă de 2800 lei. În motivarea apelului a invocat că: - în cadrul cercetării judecătorești, pe baza probelor administrate la dosar, a fost constatată aceeași stare de fapt ca și în cadrul urmăririi penale, iar instanța de judecată recalificând acțiunile inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg de la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, a ignorat probele acumulate în cadrul urmăririi penale și administrate în cadrul cercetării judecătorești; - în cadrul analizării probelor acuzării și calificării acțiunilor inculpaților instanța de judecată a exclus calificativul grup criminal organizat și proporțiile deosebit de mari, fapt ce contravine masei probatorii administrate; -instanța de judecată nu a ținut cont de prevederile art. 46 Cod penal, și că nu este necesar ca din momentul constituirii asocierii fiecărui participant să i se distribuie sarcina pe care o va îndeplini în aplicarea planului infracțional, existând posibilitatea ca unii membri să contribuie la realizarea unor acte, iar alții să fie 5 absenți; - la caz prezența unui grup criminal organizat și toate condițiile pentru existența grupului criminal organizat prevăzute de legiuitor sunt îndeplinite, chiar dacă nu în forma lor clasică, organizat și condus de către Vadim Coțaga, circumstanța ce reiese din actul de acuzare; - instanța de judecată neacceptând faptul că infracțiunea a fost comisă de către un grup criminal a exclus din calificarea acțiunilor criminale elementul calificativ „în proporții deosebit de mari”, astfel ignorând declarațiile martorului Zinovii Procopie, precum și a probelor administrate; - recalificarea acțiunilor inculpaților a dus la aplicarea în privința acestora a unor pedepse mai blânde care nu va atinge scopul pedepsei penale; - probele acumulate confirmă cu certitudine că inculpații au săvârșit intenționat infracțiunea incriminată, însă instanța de judecată a respins solicitarea acuzatorului de stat de a încasa în folosul statului cheltuielile judiciare formate ca rezultat a administrării probelor în cadrul urmăririi penale în sumă de 2800 lei, astfel ignorând prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2021, a fost respins apelul ca fiind nefondat și menținută sentința fără modificări. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat că, instanța de fond, la adoptarea sentinței, a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind recalificarea acțiunilor inculpatului Coțaga Vadim din art. 42 alin. (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Codul penal și respectiv acțiunile inculpatului Filipciuc Oleg din art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, rezultă din probele administrate în prezenta cauză penală. Colegiul penal a reținut că apreciind probele administrate în cadrul cercetării judecătorești din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor a conchis că vinovăția inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, și-a găsit confirmare în ședința de judecată și aceasta rezultă din probele administrate direct în cadrul cercetării judecătorești și apreciate, în ansamblu. Astfel, instanța de apel a reținut că inculpatul Coțaga Vadim a fost învinuit de către organul de urmărire penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică dobândirea, păstrarea, expedierea, transportarea, repartizarea, distribuirea și înstrăinarea drogurilor, în proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat, iar Filipciuc Oleg a fost învinuit de către organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică dobândirea, păstrarea, expedierea, transportarea, repartizarea, distribuirea și înstrăinarea drogurilor, în 6 proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat. Colegiul a notat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și a dispus recalificarea acțiunilor inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică procurarea, păstrarea, prelucrarea, distribuirea de droguri în proporții mari, acțiuni săvârșite în scop de înstrăinare, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. În sensul vizat, instanța de apel a reținut declarațiile inculpaților date în ședința instanței de apel. Totodată, Colegiul a indicat că procurorul a prezentat următoarele probe pentru demonstrarea învinuirii aduse inculpaților, și anume: -declarațiile martorului Patîrniche Oleg, care a declarant că îl cunoaște pe Filipciuc Oleg și că, anul trecut, a cumpărat de la acesta cânepă în valoare de 500 lei. Totodată, a comunicat că nu cunoaște de unde Filipciuc Oleg lua cânepa și nici nu știe dacă ultimul este consumator de astfel de substanțe. Despre întâlnirea care a avut locul în satul Codreanca s-au înțeles preventiv, l-a telefonat de la numărul de telefon xxxxxxxxxxx; - declarațiile martorului Gherciu Igor, care a declarat că sunt prieteni cu Coțaga Vadim, iar pe Filipciuc Oleg nu-l cunoaște. Se ducea după pește la lacul de acumulare Ghidighici, acolo unde lucra Vadim, iar acesta, l-a servit de două ori cu marijuana. A fost consumator de droguri o perioadă de aproximativ patru ani, substanțe care le dobândea din mai multe locuri. De la Vadim a cumpărat de două sau trei ori marijuană pe care o consuma acasă, achitându-i 150 lei pentru o bucată, în total – 300 de lei, iar alte bunuri în schimbul substanțelor narcotice nu i-a transmis; - declarațiile martorului Zinovii Procopie, care în cadrul ședinței de judecată a declarat că, pe Filipciuc Oleg îl cunoaște de când era mic, întrucât au crescut în același sat și aveau o relație de prietenie. Ambii erau consumatori de droguri și se întâmpla des să procure cânepă fie de la Filipciuc Oleg personal, fie prin intermediul acestuia, de unde lua ultimul cânepa, acesta nu cunoaște și nici nu știe cu exactitate dacă o lua de la Coțaga Vadim, or niciodată nu a fost martor la o asemenea situație. Pe Coțaga Vadim l-a cunoscut la ziua de naștere a lui Filipciuc Oleg, nu cunoaște dacă acesta este consumator de droguri, știa doar că are o bază de odihnă. La fel, nu cunoaște dacă Coțaga Vadim se ocupa de vinderea drogurilor, mai mult decât atât, după ce Coțaga a vorbit cu Filipciuc, ultimul nu avea droguri, acestea au apărut după ce au plecat la Strășeni. După acea întâlnire a procurat de la Filipciuc droguri în sumă de 2000 lei. Totodată, martorul a concretizat că nu a văzut niciodată ca Filipciuc Oleg să cumpere droguri de la Coțaga Vadim, acest lucru rezulta doar din spusele lui Filipciuc Oleg; - declarațiile martorului Busuioc Mihai, care a declarat că îl cunoaște pe Oleg Filipciuc întrucât au învățat în aceeași școală. Cu o zi înainte de arestarea lui 7 Filipciuc, împreună cu Zinovii Procopie au plecat la Filipciuc Oleg acasă și au fumat în beci cânepă. Cânepa era a lui Zinovii Procopie întrucât a scos-o din buzunarul său, nu cunoaște de unde acesta o avea, în alte situații când fumau împreună, Procopie îi spunea că cânepa este a lui, strânsă de pe deal. Niciodată nu a auzit discuții ca Filipciuc Oleg să vândă cânepă, nici chiar atunci când au fumat împreună în beci; - declarațiile martorului Cazițîna Iulia, care a declarat că îl cunoaște pe Coțaga Vadim și că acesta este soțul ei cu care sunt căsătoriți oficial. În luna noiembrie-octombrie l-a telefonat pe acesta de la numărul de telefon xxxxxxxx, nu-și amintește exact despre ce a fost acea discuție, însă careva cuvinte cu sens ascuns nu a folosit. Privitor la discuția cu plecarea unui băiat la Moscova, aceasta a declarat că fiica ei face studiile la Moscova, iar prin intermediul lui să transmită bani sau ceva bunuri. La fel, nu cunoaște ce înseamnă „hidropon”, Vadim se plângea des că i se umflă mâinile din cauza plaselor de pescuit, în special pe perioada rece a anului. - declarațiile martorului Botea Serghei, că îl cunoaște pe Filipciuc Oleg întrucât a lucrat la tatăl acestuia, iar pe Coțaga Vadim nu-l cunoaște. În legătură cu persoana lui Filipciuc Oleg nu a fost chemat și nici audiat de către organele de drept, la fel acesta nu a semnat în procesul-verbal de audiere a martorului la foaia dosarului 38-39 din Volumul II a cauzei penale. La fel, a declarat că nu a avut niciodată nr. de telefon xxxxxxxxx, iar persoane cu numele Zinovii Procopie sau alias „Baron” nu cunoaște; - declarațiile martorului Chira Oleg, că în rezultatul interceptării convorbirilor telefonice, stenografiate și anexate la materialele cauzei, s-a constatat că Filipciuc Oleg discuta cu o persoană pe nume Serghei, referindu-se sub diferite forme ascunse anume despre droguri. După finalizarea măsurilor speciale de investigație, l-a telefonat pe Serghei și l-a invitat la Inspectoratul Național de Investigații pentru audieri. Telefonic i-a spus că este Botea Serghei din satul Onești r-nul Strășeni. Ultimul s-a prezentat la citarea telefonică însă nu avea asupra sa nici un act de identitate, s-a prezentat verbal și datele acestuia de identitate au fost indicate în procesul-verbal de audiere, respectiv a dat declarații și a semnat procesul-verbal. Ulterior, a trimis citație lui Botea Serghei anul nașterii xxxx, unde tatăl lui a comunicat că este plecat peste hotare și a semnat citația; - declarațiile martorului Petrea Petru, că îl cunoaște pe Coțaga Vadim și că îl ajută pe acesta la îngrijirea animalelor. În perioada lunii noiembrie 2017, l-a sunat pe acesta de la nr. xxxxxxxxx în privința animalelor, și anume pentru a cumpăra niște porci. Totodată, careva persoane suspecte în preajma lui Coțaga Vadim nu a observat, acesta își făcea doar lucru, întrucât baza de odihnă era plină cu persoane care se odihneau periodic; - procesul-verbal de percheziție din 09.11.2017, în care a fost consemnat faptul depistării și ridicării de pe lotul de teren cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx, 8 amplasat în comuna Vatra, pe malul lacului Ghidighici, mun. Chișinău, aflat în posesia și folosința lui Coțaga Vadim a unui telefon mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx cu cartela SIM: xxxxxxxxx, un cântar electronic de mici dimensiuni și a unui pachețel de polietilenă în care se aflau niște semințe; - procesul-verbal de percheziție din 09.11.2017, în care a fost consemnat faptul depistării și ridicării de la domiciliul lui Coțaga Vadim, amplasat în mun. Chișinău, str. Xxxxxx xx xxx xxxx xxxxxxxx xx xxxx x, a 6 pachețele de polietilenă cu masa vegetală uscată de culoare verde-cafenie, mijloace financiare în sumă totală de 8850 de lei moldovenești și 200 dolari SUA, a unui cântar de mici dimensiuni, precum și un acord adițional sub nr. 4 la contractul de locațiune nr. 7/02/2012 din 06.02.2012; - procesul-verbal de percheziție din 09.11.2017, în care a fost consemnat faptul depistării și ridicării din domiciliul lui Filipciuc Oleg, amplasat în or. Xxxxxx, str. Xxxxxx xx xxxxx xx/x ap. xx, a 2 (două) pachețele din polietilenă cu masă vegetală uscată cu miros specific, o râșniță din plastic de culoare albastră și o cutie din metal cu inscripția ’’Caprice” cu urme de masă vegetală uscată cu miros specific, un telefon mobil de model „NOKIA” cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxxxxxx, în care se află cartela SIM: xxxxxxxxxx, un telefon mobil de model „Iphone 6” de culoare albă cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxx în care se află cartela SIM: xxxxxxxxxx, un telefon mobil de model „Iphone 5 S” de culoare neagră cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx, în care se află cartela SIM: xxxxxxxxxx; o tabletă de model „SAMSUMG” de culoare albă cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx; o cartelă SIM ’’Orange” cu nr. xxxxxxxxxxxxxxxx; o cartelă SIM ’’Moldcell”; o cartelă SIM „Voind” cu nr. xxxxxxxxxxxxxxxx (xxxxxxxxxxxxxxxx); o cutie de la cartele SIM „Moldcell” cu nr. xxxxxxxxx, mijloace financiare în sumă totală de 2 650 lei; - raportul de expertiză nr.34/12/1- R- 6798 din 27.12.2017, prin care s-a stabilit că cele 2 pachețele din polimer incolor, în care se afla masă vegetală uscată de culoare cafeniu-verde cu aspect de inflorescențe, cu miros specific, depistate și ridicate în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Filipciuc Oleg amplasat în or. Xxxxxxx str. Xxxxxx xx xxxxx xx/x ap. xx, reprezintă marijuană cu cantitatea de 8, 566 g. (1,949g. + 6,617 g.), iar pe suprafața râșniței din plastic de culoare albastră și cutiei din metal cu inscripția „Caprice”, ridicate de la aceeași adresă și titular, au fost depistate particule unice de marijuană, care se referă la substanțele stupefiante. În baza raportului de expertiză nominalizat s-a constatat că cele 6 pachețele din polimer incolor, în care se afla masă vegetală uscată de culoare cafeniu-verde cu aspect de inflorescențe cu miros specific, ridicate la 09.11.2017, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul de facto a lui Coțaga Vadim amplasat în mun. Chișinău str. Xxxxx xx xxx xxxxx xxxxxxxxxx xx/x ap. xx, reprezintă marijuană, cu cantitatea totală de 24,167 g. (5,059 g. + 5,128 g. + 1,310 g. + 2,525 g. + 5,199 g. +4,946 g.); 9 - ordonanța din 09.11.2017 de recunoaștere în calitate de corpuri delicte la cauza penală 2017670107, a bunurilor ridicate în rezultatul perchezițiilor la domiciliului lui Coțaga Vadim, Filipciuc Oleg și anume: a unui pachețel din polietilenă transparent în care se află masă vegetală de culoare verde-gălbuie cu un miros specific și un pachețel de hârtie de culoare albă în care se află o masă vegetală mărunțită de culoare verde-gălbuie cu un miros specific, o sticlă din masă plastică și un obiect de fier (filet) pe suprafața cărora se află rămășițe substanță de culoare cafenie, un telefon mobil de culoare neagră model ”LG” cil nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx și IMEI 2: xxxxxxxxxxxxxxxx, 6 pachețele de polietilenă cu masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, un pachet de polietilenă în care se află semințe, un telefon mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx cu cartela SIM: xxxxxxxxx, 2 cântare electronice de mici dimensiuni, mijloace financiare în sumă totală de 8850 de lei moldovenești și 200 dolari SUA, 2 pachețele din polietilenă cu masă vegetală uscată cu miros specific, o râșniță din plastic de culoare albastră și o cutie din metal cu inscripția „Caprice” cu urme de masă vegetală uscată cu miros specific, un telefon mobil de model „NOKIA” cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxxxxxx, în care se află cartela SIM: xxxxxxxxxx, un telefon mobil de model „Iphone 6” de culoare albă cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxx în care se află cartela SIM: xxxxxxxxxx, un telefon mobil de model „Iphone 5 S” de culoare neagră cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx, în care se află cartela SIM: xxxxxxxxxx, o tabletă de model „SAMSUMG” de culoare albă cu nr. de IMEI: xxxxxxxxxxxxxxxx, o cartelă SIM „Orange” cu nr. xxxxxxxxxxxxxxxx, o cartelă SIM „Moldcell”, o cartelă SIM „Voind” cu nr. xxxxxxxxxxxxxxxx (xxxxxxxxxxxxxxxx), o cutie de la cartele SIM „Moldcell” cu nr. xxxxxxxxxxxxxxxx, mijloace financiare în sumă totală de 2650; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 02.01.2018, în care a fost consemnat faptul examinării telefoanelor mobile și a tabletei ridicate în rezultatul percheziției domiciliului lui Filipciuc Oleg. Astfel, în rezultatul examinării telefonului mobil de model „Iphone 5” s-a stabilit că este blocat cu codul de acces indicat de Filipciuc O. xxxxxxx. Acesta are IMEI la formarea combinației *#06#: xxxxxxxxxxxxxxxx. Fiind examinat telefonul, nu s-a putut afla numărul SIM inclus întrucât cartela este blocată. În căsuța de contacte s-a stabilit a fi înregistrat nr. xxxxxxxxx sub numele de „Vadik Ghidighici” care este numărul lui Coțaga Vadim, nr. xxxxxxxxxxx sub numele de „Oleg Baron” care este nr. lui Patrînichi Oleg, nr. xxxxxxxxx sub numele de „Miteai Baza”, care este numărul lui Cebotari Mihail, nr. xxxxxxxxx sub numele de „Boțea Onești”, care este numărul lui Boțea Serghei, nr. xxxxxxxxxxx sub numele de „Baron”, care este deținut de Zinovii Procopie. La examinarea telefonului mobil de model „Iphone 6S” s-a stabilit că acesta este blocat cu codul de acces indicat de Filipciuc O. xxxxxxx. Acesta are IMEI la formarea combinației *#06#: xxxxxxxxxxxxxxx0. Fiind examinat telefonul, la formarea combinației de taste *88# a apărut numărul inclus în telefon 10 xxxxxxxxxxx. În căsuța de contacte s-a stabilit a fi înregistrat nr. xxxxxxxxx sub numele de „Vadik Ghidighici” care este numărul lui Coțaga Vadim; nr. xxxxxxxxxxx sub numele de ’’Oleg Baron” care este nr. lui Patrînichi Oleg; nr. xxxxxxxxx sub numele de „Miteai Baza”, care este numărul lui Cebotari Mihail; nr. xxxxxxxxx sub numele de „Boțea Onești”, care este numărul lui Boțea Serghei; nr. xxxxxxxxxxx sub numele de „Baron”, care este deținut de Zinovii Procopie. În cadrul examinării fișierelor foto din compartimentul „Все фото” s-a stabilit poza din 26.10.2017 ora 19:15 unde Filipciuc Oleg este pozat alături de automobilul de model Crysler pe teritoriul bazei de odihnă „Vatra” amplasat pe terenul cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx de circa 2,5 h. de pe malul lacului Ghidighici din mun. Chișinău în poza din data de 30.09.2017 ora 18:30, acest automobil apare cu n/î XX XX XXX; - Procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație- interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, cu stenograma anexată, a utilizatorului cartelei SIM xxxxxxxxx, care este Coțaga Vadim, autorizată prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Centru, Elena Costiuc din 14.09.2017. În rezultatul efectuării măsurii speciale de investigație s-a constatat că la 17.09.2017, ora 15:59 Coțaga Vadim, posesor al numărului de telefon xxxxxxxxx a fost telefonat de un oarecare „Petea”. Astfel, „Petea” îl întreabă pe Coțaga dacă se află pe teritoriul bazei de odihnă la care ultimul îi răspunde că nu se va apropia într-o oră, întrucât el a așteptat, însă dacă totuși s-a decis poate pleca acolo fiindcă la bază se află Mitea (paznic și lucrător la baza de odihnă aflată în gestiunea lui Coțaga), specificând faptul că în momentul va ajunge la bază să-l contacteze pe Coțaga și să-i dea receptorul lui Mitea. La 17.09.2017, ora 16:34, Coțaga Vadim comunică telefonic cu posesorul cartelei SIM: xxxxxxxxx, care este Cebotari Mihail și acesta îi raportează lui Coțaga că a venit Petrea (Petea) cel „mic” de la Roșcani, la care Coțaga Vadim îi ordonă să-l asculte atent și-i spune că într-o căsuță este o ladă cu vin și acolo lipsește o sticlă, în locul acelei sticle stă o ciocolată. Mai departe Coțaga îi spune lui Mitea mai întâi să ia banii în sumă de 300 de lei de la „Petea” și după aceasta să-i predea bunul respectiv. La 01.10.2017, ora 18:48, Coțaga Vadim este contactat telefonic de către posesorul cartelei SIM: xxxxxxxxxx, care este Filipciuc Oleg și acesta îl întreabă dacă poate să vină la Coțaga la baza de odihnă, la care ultimul îi comunică că nu trebuie să vină, deoarece a consumat bere și mai bine ar fi dacă ar sta acasă. Filipciuc îi spune lui Coțaga că va veni cu taxi-ul, la care ultimul îi comunică că nu trebuie să vină la el cu taxi-ul, însă Filipciuc menționează că ar trebui să vorbească, fiindcă, deja este data de întâi, ca răspuns Coțaga îi zice că în așa circumstanțe vor aștepta data viitoare, la care Filipciuc din nou insistă spunând că mâine este luni, iar Coțaga îi spune că în general luni nu are ce căuta la el. În final, aceștia convin să se întâlnească a doua zi și să discute. La 07.10.2017, ora 18:56, Coțaga Vadim discută telefonic cu posesorul cartelei SIM: xxxxxxxxx, persoana pe nume „Petea”. 11 În cadrul discuțiilor „Petea” îi spune lui Coțaga că vrea să vină la el în ”vizită, ca răspuns Coțaga îi zice că el peste 10 minute pleacă, deoarece a căzut în apă și este ud. „Petea” îl roagă frumos comunicându-i că este la o zi de naștere și împreună cu el este și „Igor”, totodată rugându-l, eventual, să-i lase marijuana de vânzare unui oarecare „Iaric”, la care Coțaga îi răspunde că nu va lăsa la nimeni nimic și peste 10 minute va pleca. Discuția se finalizează prin acea că „Petea” îi spune lui Coțaga că va veni la el rapid în 15 minute, iar Coțaga fixează timpul în acest sens; - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație- interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 16.10.2017, cu stenograma anexată, a utilizatorului cartelei SIM- xxxxxxxxxx, care este Filipciuc Oleg Xxx, autorizată prin încheierea judecătorului de instrucție din 14.09.2017. Potrivit rechizitoriului, în rezultatul efectuării măsurii speciale de investigație s-a constatat că la 21.09.2017, ora 15:06, Filipciuc Oleg, a fost telefonat de către posesorul nr. SIM: xxxxxxxxx, care este Zinovii Procopie. Astfel, Procopie îi comunică lui Filipciuc că într-o oră el va veni la Strășeni că-i trebuie și vrea una (avându-se în vedere marijuană), la care Filipciuc îi comunică de o anumită persoană care zicea de genul „unu și cinci”. După aceasta Zinovii îl roagă pe Filipciuc să-i lase prin urmare „unu și cinci”. Discuția se finalizează prin aceea că Zinovii îi comunică lui Filipciuc că atunci când va ajunge în Strășeni îl va contacta telefonic. La 23.09.2017, ora 15:08, Filipciuc Oleg este sunat de către Zinovii Procopie (xxxxxxxxx), fiind rugat să-i vândă niște marijuană, însă are numai suma de 500 de lei, iar restul banilor vor fi miercuri. Filipciuc îi răspunde că va vorbi și îi va da un răspuns, la care Zinovii îi zice că atunci când va trece prin Chișinău îi va da bani în sumă de 500, restul miercuri, iar Filipciuc îi zice că se vor înțelege. La 27.09.2017, ora 14:05, Filipciuc Oleg este contactat de către abonatul cartelei SIM: xxxxxxxxx, care este Boțea Serghei. Aceștia duc o discuție cifrată legată de comercializarea drogurilor. Astfel, Boțea îl roagă pe Filipciuc să-i vândă niște marijuană după formula ”unu și cinci”, iar Filipciuc ca răspuns îi spune că în 5 minute se va uita și îi va da un răspuns. La 04.10.2017, ora 11:13, Filipciuc Oleg este contactat de către Zinovii Procopie (xxxxxxxxx), fiind rugat să-i facă rost de droguri, iar Filipciuc îi răspunde pozitiv, comunicându-i să vină pe la 12:30- 13:00 că și el trebuie să plece încolo. La 14.10.2017, ora 11:17, Filipciuc Oleg este contactat de către Zinovii Procopie, care dorea să cumpere marijuană, însă are numai 5 (avându-se în vedere 500 lei). Filipciuc îi răspunde că este o variantă și anume sunt „două” (două doze de marijuană), fiind un pic fărâmate, căci el ieri a luat unei persoane „una” și mai este „una”, numai că trebuie de văzut fiindcă ele sunt mai multe decât trebuie, pur și simplu s-au fărâmițat, acestea fiind mărunte. Discuția se finalizează prin înțelegerea cum să ajungă drogurile la Zinovii în sat, fiind nominalizat în discuții și o persoană pe nume „Valeric”, care eventual poate avea drum în Strășeni și în acest sens să preia el drogurile de la Filipciuc. -Procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație- 12 interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 14.11.2017, cu stenograma anexată, a utilizatorului cartelei SIM xxxxxxxxxx care este Filipciuc Oleg, autorizată prin încheierea judecătorului de instrucție din 11.10.2017. Astfel, în perioada 14.10.2017 - 13.11.2017, Filipciuc Oleg contactează cu alți figuranți ai schemei infracționale, în special Zinovii Procopie, referitor la numite tranzacții legate de droguri, mijloacele financiare ce urmau a fi achitate pentru anumite cantități de marijuană etc. La 23.10.2017, ora 20:00, Filipciuc Oleg comunică telefonic cu posesorul nr. SIM: xxxxxxxxxxx, o persoană pe nume „Oleg”, referitor la faptul procurării marijuanei de la Filipciuc în sumă de 500 de lei. Ca răspuns, Filipciuc îi zice să-l sune pe „Baron” (Zinovii Procopie), deoarece la moment se află pe deal, iar mai spre seară va pleca la „acela”, totodată avertizându-l pe interlocutor să nu comunice prin intermediul telefoniei mobile; - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 14.11.2017, cu stenograma anexată, a utilizatorului cartelei SIM xxxxxxxxx, care este Coțaga Vadim, autorizată prin încheierea judecătorului de instrucție din 11.10.2017. În urma interceptării și înregistrării comunicărilor abonatului respectiv s-a constatat că la 20.10.2017, ora 20:58, Coțaga Vadim a purtat o discuție telefonică cu posesorul nr. SIM: xxxxxxxxx, care este Cozițina Iulia, legată de unele chestiuni ale vieții cotidiene, însă inter alia, Coțaga Vadim menționează că nu reușește să se descurce cu munca, fiindcă i se umflă mâinile de la „ghidropon”. - ordonanța din 10.11.2017 de recunoaștere în calitate de document la cauza penală nr. 2017670107 a acordului adițional sub nr. 4 la contractul de locațiune nr. 7/02/2012 din 06.02.2012, încheiat între SC ’’VIGVAM” SRL și Coțaga Vadim, prin care s-a stabilit că termenul de locațiune a bunului imobil - Complexul sportiv și de odihnă „Vatra” se prelungește pentru încă un an, cu perioada cuprinsă între 01.01.2017- 31.12.2017, iar prețul locațiunii va constitui 40 000 lei Colegiul penal prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și veridice expuse supra a constatat ca fiind dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că: Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg într-o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii lor, urmărind scopul circulației ilegale de droguri în vederea obținerii de profit, au obținut în circumstanțe necunoscute, au păstrat prelucrat și distribuit droguri în proporții mari pe teritoriul Republicii Moldova, în special în Chișinău. Astfel, Coțaga Vadim, activând în calitate de fondator și administrator al SRL „VIGYAM”, deținând în locațiune Complexul Sportiv și de odihnă „Vatra” amplasat pe terenul cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx de circa 2,5 h de pe malul lacului Ghidighici din mun. Chișinău com. Vatra, pe care se află mai multe încăperi inclusiv căsuțe pentru odihnă (Bază de odihnă), unde o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii sale, acționând cu scopul comercializării de droguri și crearea unui profit, a 13 dobândit în condiții nestabilite, droguri de tip marijuana, într-o cantitate nedeterminată, dar cert fiind stabilit că a păstrat asemenea substanțe în cantitate de 24,167 grame, pe care Coțaga Vadim le păstra cu intenția comercializării lor. Totodată, Filipciuc Oleg, într-o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică la momentul reținerii sale, urmărind scopul circulației ilegale de droguri în vederea obținerii de profit, a păstrat și distribuit droguri pe teritoriul Republicii Moldova, în special mun. Chișinău. Colegiul penal a concluzionat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc că, faptele inculpatului Coțaga Vadim nu pot fi încadrate în temeiul art. 42 alin. (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică dobândirea, păstrarea, expedierea, transportarea, repartizarea, distribuirea și înstrăinarea drogurilor, în proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat, iar faptele lui Filipciuc Oleg în temeiul art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, conform indicilor calificativi - circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, adică dobândirea, păstrarea, expedierea, transportarea, repartizarea, distribuirea și înstrăinarea drogurilor, în proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat, și totodată, legal și întemeiat prima instanță a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg urmează a fi recalificate în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) din Codul penal, conform indicilor calificativi: - procurarea, păstrarea, prelucrarea, distribuirea de droguri în proporții mari, acțiuni săvârșite în scop de înstrăinare. În raport cu învinuirea adusă inculpaților, Colegiul a menționat că, prin prisma art. 46 și 42 alin. (3) Cod penal, din materialul probator acumulat și prezentat instanței, nu rezultă existența unei legături strânse între Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg concentrată în vederea comiterii unei sau mai multor infracțiuni, la fel, aceștia nu au avut o structură ierarhică și nu au distribuit rolurile între participanți, or acest fapt nu rezultă din procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investiție și nici din declarațiile martorilor precum și alte probe administrate. În sensul vizat, Colegiul a reținut că versiunea lui Coțaga Vadim relatată instanței despre felul în care a făcut cunoștință cu Filipciuc Oleg, precum și relația pe care aceștia au avut-o, nu diferă substanțial de declarațiile martorilor. În partea ce ține de organizarea în prealabil a membrilor grupului, instanța a notat că, aceasta ar presupune că participanții nu doar că s-au înțeles privitor la săvârșirea în comun a infracțiunii, ci au atins o anumită comunitate obiectivă și subiectivă în scopul săvârșirii în comun a unei infracțiuni. Or, nu orice grup de persoane care a comis o infracțiune poate fi catalogat ca grup criminal organizat, de vreme ce ultima noțiune este mai extinsă în raport cu prima, atât din punct de 14 vedere structural, cât și din punct de vedere al pregătirii. Colegiul penal a reiterat că instanța de fond în mod justificat a stabilit că nici Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg nu au avut o înțelegere prealabilă, fiecare din ei acționând pe cont propriu. În partea ce ține de învinuirea adusă inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg prin prisma prevederilor art. 42 alin. (3) Cod penal, calitatea de organizator la comiterea infracțiunii de circulație a drogurilor, în scop de înstrăinare nu a fost probat în instanța de judecată faptul că, inculpații în general au acționat în comun, de comun acord, în procesul infracțional respectiv. În acest sens, Colegiul a reținut că, nu există nici o probă în vederea demonstrării faptului împărțirii rolurilor și funcțiilor, deoarece numai inculpații Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg au executat latura obiectivă a infracțiunii, nefiind instigați sau ajutați de cineva, sau cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu despre subiectul infracțiunii care este o persoană fizică care a comis o faptă prevăzută de legea penală. Colegiul penal a constatat că, probele administrate sunt insuficiente pentru a proba faptul că, inculpații au acționat în comun la realizarea drogurilor respective, or, în instanța de judecată s-a constatat că martorii care au indicat la o posibilă înțelegere care ar fi existat între aceștia au relatat că au concluzionat ei înșiși că ar fi existat o asemenea înțelegere. Inculpații au negat existența acestei înțelegeri indicând la faptul că se întâlneau foarte rar, cu alte ocazii. Cu referire la reținerea în învinuirea inculpaților a agravantei stabilite la lit. d) alin. 4) art. 2171 Cod penal, conform indicilor „în proporții deosebit de mari” Colegiul penal a relevat că, potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1- R- 6798 din 27.12.2017, prin care s-a stabilit că cele 2 pachețele din polimer incolor, ridicate în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Filipciuc Oleg Xxx, reprezintă marijuană cu cantitatea de 8,566 g (1,949 + 6, 617 g). În baza aceluiași raport de expertiză s-a constatat că cele 6 pachețele din polimer incolor, în care se afla masa vegetală uscată de culoare cafeniu-verde cu aspect de inflorescențe cu miros specific, ridicate la 09.11.2017, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul de facto a lui Coțaga Vadim, reprezintă marijuană, cu cantitatea totală de 24,167 g (5,059 g + 5,128 g + 1,310 g + 2,525 g + 5,199 g +4,946 g). Astfel, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitatea acestora, substanța marijuana uscată în cantități mari constituie de la 2,0 gr. până la 500 gr. Prin urmare, cantitatea de substanțe stupefiantă marijuana, depistată la domiciliile inculpaților, se atribuie la cantități mari. În acest context, Colegiul penal a reținut că în cadrul ședinței de judecată nu s-a probat nici faptul că, inculpații ar fi distribuit, pe parcursul perioadei respective, droguri în cantități deosebit de mari, nefiind probată acuzația că 15 aceștia ar fi procurat și distribuit cantitatea de 600 gr. de marijuană, masă la care s-a indicat doar în declarațiile inițiale ale inculpatului V. Coțaga și care a negat, ulterior, existența acestei cantități de substanțe narcotice. Colegiul penal a admis faptul că, probele administrate indică la faptul distribuirii, de către inculpați de mai multe ori a diferitor cantități de droguri însă constată că nu este posibil de a aprecia obiectiv care este nemijlocit cantitatea drogurilor respective distribuită anterior de către aceștia. Prin urmare, Colegiul penal a reținut că instanța de fond corect a concluzionat asupra vinovăției inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, conform indicilor calificativi: - procurarea, păstrarea, prelucrarea, distribuirea de droguri în proporții mari, acțiuni săvârșite în scop de înstrăinare. În raport cu circumstanțele invocate în apelul acuzatorului de stat precum că, faptele infracționale săvârșite și probele administrate în acest sens, constată la caz prezența unui grup criminal organizat și toate condițiile pentru existența grupului criminal organizat prevăzute de legiuitor sunt îndeplinite, chiar dacă nu în forma lor clasică, organizat și condus de către Vadim Coțaga, Colegiul penal le-a respins ca fiind nefondate, având un caracter declarativ, nefiind prezentate probe în acest sens. La capitolul numirii pedepsei inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg, Colegiul penal, a considerat că concluzia instanței de fond este corespunzătoare stării de drept și întemeiată din punct de vedere al principiilor stabilirii pedepsei penale, fiind efectuată o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, la locul de muncă, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate. Prin urmare, instanța de apel a constatat că concluzia instanței inferioare precum că corijarea inculpaților este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse privative de liberate cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă, în termenii stabiliți, este una corectă, motivată și întemeiată și bazată pe faptul că inculpații au comis o infracțiune care face parte din categoria celor grave, drept circumstanțe atenuante în privința lui Coțaga Vadim, s-a stabilit doar săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, iar în privința lui Filipciuc Oleg, a fost stabilită recunoașterea parțială a vinovăției, iar circumstanțe ce ar agrava răspunderea inculpaților, nu au fost identificate. Cu referire la argumentul apelantului privind netemeinicia soluției instanței de fond și în partea dispunerii respingerii ca fiind neîntemeiată solicitării procurorului privind încasarea în beneficiul statului din contul inculpaților a sumei de 2800 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1- R- 6798 din 27.12.2017, Colegiul penal citând prevederile art. 227 alin. (2) - (3), 228 Cod de procedură penală, art. 75 alin. (3) al Legii cu privire la expertiza judiciară și 16 statutul expertului judiciar nr. 68 din 14 aprilie 2016, în vigoare din 10 decembrie 2016, art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, a conchis că cheltuielile invocate în speță sunt puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei. Instanța a apel a atestat, că instanța de fond întemeiat a reținut, că cheltuielile invocate în speță urmează a fi suportate de către organul de urmărire penală, care și are atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse, însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru stabilirea apartenenței urmelor digitale la locul săvârșirii infracțiunilor, sunt evidente și necesare pentru a demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii. Totodată, Colegiul penal a reiterat că instanța de fond în temeiul art. 162 Cod de procedură penală, justificat a soluționat soarta corpurilor delicte.

Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului, indică următoarele argumente: - instanța de apel greșit a dispus menținerea sentinței instanței de fond; - inculpatul Coțaga Vadim, acționând cu scopul circulației ilicite a drogurilor de tip marijuana în vederea obținerii de beneficii, prelucra, transforma, păstra, expedia, transporta, și distribuia aceste droguri pe teritoriul bazei de odihnă pe care o gestiona. Astfel, cântarul de mici dimensiuni era utilizat de Coțaga Vadim în vederea cântăririi și porționării, cu ulterioara ambalare a marijuanei în pachețele din polietilenă cu greutatea de 2 - 5 grame, iar telefonul mobil ridicat de la inculpatul Coțaga Vadim era utilizat de ultimul în activitatea infracțională de comercializare a drogurilor, în special se ținea legătura cu Filipciuc Oleg când ultimul solicita o nouă partidă de droguri pentru consum propriu cât și pentru realizare. La fel, cu ajutorul telefonului mobil Coțaga Vadim dădea indicații lucrătorilor săi care munceau pe teritoriul bazei de odihnă, aflate în gestiunea sa, să transmită droguri și să preia banii de la persoanele care veneau pentru a procura marijuană în cazurile când învinuitul Coțaga Vadim nu se afla pe loc. - Vizavi de pachețelul din polietilenă care a fost depistat și ridicat pe teritoriul bazei de odihnă și în care aflau semințe, potrivit Raportului de expertiză nr. 17 24/12/1 - R- 6798 din 27.12.2017 acestea s-au constatat a fi semințe coapte ale plantei de Cannabis cu greutatea de 0,726 grame. Potrivit raportului dat de expertiză semințele nominalizate practic nu conțin tetrahidrocannabiol, de aceea nu fac parte din categoria substanțelor stupefiante, însă acuzarea constată faptul că aceste semințe erau păstrate de către învinuit în vederea unui eventual semănat al plantelor de cânepă cu ulterioara comercializare a plantelor cultivate pe teritoriul bazei de odihnă; - telefoanele mobile ridicate de la inculpatul Filipciuc Oleg erau utilizate de ultimul inclusiv în vederea menținerii legăturilor infracționale în activitatea ilicită de comercializare a drogurilor și anume cu Coțaga Vadim și Zinovii Procopie; - In cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că mijloacele financiare ridicate în rezultatul percheziției domiciliului lui Filipciuc Oleg, în sumă de 2 650 lei, au fost dobândiți de ultimul ca rezultat al comercializării drogurilor de tip marijuana, dat fiind că învinuitul nu este încadrat în câmpul muncii, nu are alte surse de existență și în cursul urmăririi penale nu a putut justifica proveniența acestor mijloace; - instanța de fond în cadrul analizării probelor acuzării și calificării acțiunilor inculpaților, a exclus calificativul grup criminal organizat și proporțiile deosebit de mari, soluția fiind menținută de instanța de apel, fapt ce contravine masei probatorii administrate. - nu este necesar ca din momentul constituirii grupului criminal organizat, fiecărui participant să i se distribuie sarcina pe care o va îndeplini în aplicarea planului infracțional, existând posibilitatea ca unii membri să contribuie la realizarea unor acte, iar alții să fie absenți. Actul de crimă organizată poate fi înțeles ca fiind orice act infracțional săvârșit de un membru al grupării constituite, dacă acel act a fost comis în folosul grupului din care face parte. De asemenea, act de crimă organizată este și actul săvârșit de către acela care deși nu face parte din grup prin activitatea sa ajută, ori înlesnește comiterea faptelor. - acțiunea de sprijinire a unui grup criminal organizat constă în punerea în aplicare a unui act asumat conștient și în deplină cunoștință de cauză, de către una sau mai multe persoane, de a aduce o contribuție concretă, fără a-și asuma calitatea de membru, la îndeplinirea scopului grupului infracțional organizat. Nu are relevanță dacă inițiativa aparține persoanei sau persoanelor în cauză ori a unui exponent al grupului infracțional organizat; - este lipsit de importanță modul cum se realizează acest sprijin, faptul că el privește întreaga activitate a grupului sau numai anumite acțiuni ale acestuia, că este temporar sau de durată; - în ceea ce privește cauza de față, analizând toate datele existente, faptele infracționale săvârșite și probele administrate în acest sens, se constată prezența unui grup criminal organizat și toate condițiile pentru existența grupului criminal organizat prevăzute de legiuitor sunt îndeplinite, chiar dacă nu în forma lor clasică, 18 organizat și condus de către Vadim Coțaga, circumstanță ce reiese din actul de acuzare; - instant de judecată neacceptând faptul că infracțiunea a fost comisă de către un grup criminal a exclus din calificarea acțiunilor criminale elementul calificativ „în proporții deosebit de mari", astfel ignorând declarațiile martorului Zinovii Procopie, precum și a probelor analizate; - recalificarea acțiunilor inculpaților a dus la aplicarea în privința acestora a unor pedepse mai blânde; - în cazul în care este neconcordanță sau chiar disproporție între gravitatea unei infracțiuni și pedeapsa prevăzută de lege sau între periculozitatea infractorului și pedeapsa aplicată acestuia, atingerea scopului pedepsei este periclitată, putându- se ajunge chiar la rezultate contrarii acesteia; - instanța de apel a menținut soluția instanței de fond cu privire la calificarea faptelor inculpaților printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale descrise în apelul procurorului, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - indicarea în decizie, în mod generic, că poziția instanței de fond, cu referire la calificarea faptelor, este temeinică, fără referire la criticile apelanților privitoare la vinovăția inculpaților, echivalează cu nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în apel 5.1. Pe marginea recursului declarat de procuror, referință nu a fost depusă.

Judecând recursul ordinar declarat și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căror, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. În sensul art. 427 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect 19 legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată la argumentele recurentului, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia. CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale. Colegiul lărgit constată că recurentul nu este de acord cu circumstanțele de fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică hotărârea anume sub 20 acest aspect, invocând temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la pct. 6), 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele recurentului cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel, din considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare. 6.1. Prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, statuează că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) -5), (3) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii; probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe; indicații asupra circumstanțelor care atenuează sau agravează răspunderea; în cazul când o parte a acuzației este considerată neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta; încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii dacă la judecată s-a efectuat așa ceva. Partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Potrivit prevederilor art. 101 alin. (1) – (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale, numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. 21 Conform prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. a) În speță, din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea cauzei, deși a dispus recalificarea acțiunilor inculpatului Coțaga Vadim de la art. 42 alin. (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, și ale inculpatului Filipciuc Oleg de la art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal nu a indicat în partea descriptivă a sentinței învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuiților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg a fost trimisă în judecată, așa cum a fost ea indicată în rechizitoriu ( f.d. 234 – 237. Vol. II), indicând-o doar parțial în privința inculpatului Coțaga Mihail (pct. 2 din decizie). b) Mai mult ca atât, instanța de fond, dispunând recalificarea acțiunilor inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg de la art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal și respectiv de la art. 42 alin. (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal nu a constatat fapta săvârșită de Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg care a încadrat-o în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, or, indicarea de către instanța de fond că „ inculpații într-o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii lor, urmărind scopul circulației ilegale de droguri în vederea obținerii de profit, au obținut în circumstanțe necunoscute, au păstrat, prelucrat și distribuit droguri în proporții mari pe teritoriul Republicii Moldova, în special în Chișinău. Astfel, Coțaga Vadim, activând în calitate de fondator și administrator al SRL "VIGYAM”, deținând în locațiune Complexul Sportiv și de odihnă ’’Vatra” amplasat pe terenul cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx de circa 2,5 h de pe malul lacului Ghidighici din mun. Chișinău com. Vatra, pe care se află mai multe încăperi inclusiv căsuțe pentru odihnă (Bază de odihnă), unde o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică până la momentul reținerii sale, acționând cu scopul comercializării de droguri și crearea unui profit, a dobândit în condiții nestabilite, droguri de tip marijuana, într-o cantitate nedeterminată dar cert fiind stabilită că a păstrat asemenea substanțe în cantitate de 24,167 grame, pe care Coțaga Vadim le păstra cu intenția comercializării lor. Totodată, Filipciuc Oleg Ion, într-o perioadă nedeterminată de timp, dar până la 09.11.2017, adică la momentul reținerii sale, urmărind scopul circulației ilegale de droguri în vederea obținerii de profit, a păstrat și distribuit droguri pe teritoriul Republicii Moldova, în special mun. Chișinău.” nu echivalează cu constarea faptei conform rigorilor impuse de art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care statuează că se indică descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei . Faptele „constatate” de către instanța de fond ca fiind comise de către inculpații Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg, pe care le-a încadrat în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, nu sunt descrise clar și accesibil în primul rând pentru persoanele inculpate, deoarece prin condamnare anume inculpatul este acela, drepturile și interesele căruia sunt limitate prin sentința de condamnare. Respectiv, inculpatul are dreptul de a cunoaște exact încadrarea juridică a faptelor sale, pentru 22 săvârșirea cărora a fost condamnat. Prin informarea acuzatului în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa, se înțelege aducerea la cunoștința acestuia a faptelor materiale ce i se reproșează și a calificării juridice ce li se dau (hotărârea Bricmont v. Belgia nr. 10959/1989 din 16.03.1989). În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidențiat că, dispozițiile textului redat de art. 6 § 3 lit. a) din Convenție, stipulează cert că, autoritățile naționale urmează să depună o maximă diligență cu privire la modul în care se face notificarea acuzației către cel interesat, deoarece actul de acuzare are un rol determinant în procesul penal. Totodată, art. 6 § 3 lit. a) din Convenție, garantează acuzatului dreptul la informare detalită asupra acuzației aduse (hotărârea Husain v. Italia din 26.09.2006). c) Instanța de fond a recalificat acțiunile inculpaților Coțaga Vadim și Filipciuc Oleg în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, ca procurarea, păstrarea, prelucrarea, distribuirea de droguri în proporții mari, acțiuni săvârșite în scop de înstrăinare, fără a ține cont de faptul că potrivit rechizitoriului lui Coțaga Vadim i- a fost incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică dobândirea, păstrarea, expedierea, transportarea, repartizarea, distribuirea și înstrăinarea drogurilor, în proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite de către un grup criminal organizat, iar inculpatului Filipciuc Oleg i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică dobândirea, păstrarea, expedierea, transportarea, repartizarea, distribuirea și înstrăinarea drogurilor, în proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite de către un grup criminal organizat. Astfel, instanța de fond a reținut în sarcina inculpaților modalitățile normative de săvârșire a infracțiunii, precum procurarea și prelucrarea, ”- circumstanțe de fapt și de drept, neimputate ultimilor prin rechizitoriu, depășind astfel limitele învinuirii. d) Totodată, Colegiul penal observă că, la recalificarea acțiunilor inculpaților, instanța de fond, pe lângă excluderea calificativelor „proporții deosebit de mari” și „acțiuni săvârșite de către un grup criminal organizat” a exclus și modalitățile normative de săvârșire a infracțiunii incriminate acestora, precum „dobândirea, expedierea, transportarea, repartizarea și înstrăinarea” fără a indica nici un motiv în acest sens, cât și fără a indica motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării, nu le-a dat apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. 23 6.2. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Însă, instanța de apel, examinând apelul declarat împotriva sentinței, a respins apelul procurorului și dispunând menținerea sentinței fără modificări nu a sesizat erorile comise de prima instanță, le-a repetat și a comis la rândul său un șir de erori de drept. a) Instanța de apel a menținut soluția instanței de fond privind recalificarea acțiunilor inculpaților, însă în expunerea de motive, s-a limitat doar la motivarea expusă de prima instanță, privind excluderea din învinuire a calificativelor „în proporții deosebit de mari” cât și „acțiuni săvârșite de către un grup criminal organizat”. b) Instanța de apel doar a enumerat probele, însă nu le-a dat o apreciere sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată. De asemenea, instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de acuzare, și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat. În contextul dat, Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru corectitudinea judecării cauzei este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, pe când în decizia instanței de apel lipsește analiza și aprecierea probelor invocate de acuzare, cât și răspunsuri la argumentele acestuia care să corespundă exigențelor impuse de art. 6 CEDO și să garanteze participanților la proces dreptul la un proces echitabil. Or, instanța de apel a menționat la general faptul că probele prezentate de acuzare confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, fără să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și nu a dat răspuns la toate argumentele invocate în apelul declarat de acuzatorul de stat. 24 Expunerea evazivă și lipsită de motivare a instanței de apel asupra motivelor invocate de acuzare, nu este suficientă pentru o decizie de condamnare, în condițiile recalificării faptelor incriminate inculpaților, care trebuie să fie motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare și cu respectarea principiului contradictorialității în procesul penal, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Astfel, rezultă că instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Subsidiar, cu referire la motivul de recurs invocat de recurent, precum că instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, prevăzută la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit statuează că este prematură expunerea instanței de recurs în aspectul vizat, ținând cont de erorile comise de instanța de apel, care la rândul lor impun soluția de dispunere a rejudecării cauzei. Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea cauzei se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății. Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținându- se cont inclusiv de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură 25 penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel ținând cont și de motivele invocate în recursul declarar, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2021, în cauza penală privindu-i pe COȚAGA Vadim Xxxxxx, FILIPCIUC Oleg Xxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 30 iunie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecători Liliana CATAN Iurie DIACONU Ion GUZUN Victor BOICO 26