1ra-288/2022 — art. 191 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, din 18 iunie 2020 a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Coban Iurie în baza art. 191 alin. (2) Cod penal, în legătură cu faptul că există o hotărâre a organului de urmărire penală de refuz în pornirea procesului penal asupra aceleiași persoane și pentru aceiași faptă. A fost respinsă acțiunea civilă depusă de Primăria s. Horodiște, r. Dondușeni.

Pentru a se pronunța în sensul celor expuse, prima instanță a constatat, că Coban Iurie este învinuit de faptul că, în perioada anilor 2008 – mai 2011, deținând funcția de primar al s. Horodiște, r. Dondușeni, care conform prevederilor art. 29 al. (1) lit. g) a Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului), în limitele competenței sale, având scopul însușirii ilicite a bunurilor ce aparțin Primăriei s. Horodiște, a însușit ilegal din patrimoniul Primăriei s. Horodiște, piese de schimb conform facturii fiscale ET 929350 din 23.09.2010, EN 451674 din 01.10.2009 și RU 1631310 din 23.12.2008 în sumă totală de 10 957 lei, inclusiv și patru anvelope cu mărimea 6,95/80 R16 de model ВлИ-5, care au fost instalate în decembrie 2008 la automobilul de model VAZ-2121, cu n/î XXXXX, și trecute la cheltuieli în sumă 1 de 2700 lei, astfel cauzând Primăriei s. Horodiște un prejudiciu considerabil în mărime de 10957 lei. Conform adeverinței nr. 766 din 25.11.2016, eliberată de Primăria s. Horodiște raionul Dondușeni, anvelopele la automobilul VAZ-2121 sunt de alte modele și anume una cu mărimea R16 175/69 confecționată în F. Rusă, alta cu mărimea R16 175/82 confecționată în Ucraina și două cu mărimea R16 175/82 confecționate în USSR. Astfel, Coban Iurie a fost învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu .

Apel a declarat procurorul Grigoriev Aurel, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În motivarea apelului, titularul a indicat, că instanța a adoptat sentința numai în baza ordonanței din 28 noiembrie 2011, prin care s-a dispus a refuza în pornirea urmăririi penale în urma verificării demersului primarului s. Horodiște, Burcatîi Boris, din motivul că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fără a începe cercetarea judecătorească și fără examinarea probelor conform listei probelor anexate la rechizitoriu. Mai mult, instanța nu a ținut cont de faptul că procesul penal nr. 226 din 20 iulie 2011 a fost pornit pe faptul, că la 24 noiembrie 2011 în Procuratura r. Dondușeni din SUP CPR Dondușeni a parvenit materialul, acumulat in urma verificării în ordinea art. 274 Cod de procedură penală a demersului primarului s. Horodiște, Burcatîi Boris, referitor la refuzul neîntemeiat al fostului primar s. Horodiște, Coban Iurie, de а-i transmite documentele contabile și bunurile materiale ale primăriei. Astfel, în cazul dat au fost examinate acțiunile pretins ilegale ale fostului primar al s. Horodiște, r. Dondușeni Coban Iurie sub aspectul refuzului de a transmite bunurile aflate la balanța primăriei s. Horodiște, r. Dondușeni, dar nu sub aspectul însușirii a careva bunuri de către ultimul. Chiar din textul ordonanței se constată că la 10 august 2011 fostul primar i-а transmis noului primar in baza actului corespunzător toate bunurile materiale, aflate la evidența contabilă a primăriei s. Horodiște, inclusiv automobilul de serviciu de model „VAZ-2121”, care era in stare nefuncțională. Careva neajunsuri, lipse de bunuri materiale, aflate la evidența contabilă a primăriei s. Horodiște în procesul predării-primirii patrimoniului public, de către membrii comisiei nu au fost depistate, despre ce a fost făcută mențiunea respectivă in actul de primire din 10 august 2011, fapt care demonstrează că fostul primar a transmis automobilul în stare defectată. În urma controlului Direcției Teritorială Inspectare Financiară Edineț in Primăria s. Horodiște, r. Dondușeni, care a durat din data de la 30 noiembrie 2016 și s-a finisat la 02 decembrie 2016, s-au constatat mai multe neajunsuri, dintre care și lipsa bunurilor conform facturilor fiscale ET 929350 din 23.09.2010, EN 451674 din 01.10.2009 și RU 1631310 din 23.12.2008, în sumă totală de 10 957 lei, inclusiv și patru anvelope cu mărimea 6,95/80 R16 de model ВлИ-5, care au fost instalate în 2 decembrie 2008 la automobilul de model „VAZ-2121”, cu n/î XXXXX, și trecute la cheltuieli în sumă de 2700 lei. Deci, învinuirea înaintată lui Coban Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal nu are nici o tangență cu materialele procesului penal nr. 226 din 20 iulie 2011, deoarece sânt fapte diferite.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2021 a fost admis apelul, casată total sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Coban Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal la amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, echivalentul sumei de 10 000 (zece mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții eligibile pe un termen de 2 (doi) ani. A fost admisă acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul lui Coban Iurie în beneficiul Primăriei s. Horodiște, r. Dondușeni a 10957 (zece mii nouă sute cincizeci și șapte) lei cu titlu de prejudiciu material. 4.1. Instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a constatat că prima instanță nu a judecat cauza în conformitate cu prevederile art. 354-384 Cod de procedură penală normele legale, în sensul că nu a judecat cauza penală în fond, nu a audiat inculpatul pe marginea învinuirii înaintate, precum și ceilalți participanții la proces, n-a verificat probele prezentate de acuzare în sprijinul învinuirii, fapt care relevă nerespectarea dreptului părților la un proces echitabil, aceștia fiind privați de dreptul de a depune declarații, prin cercetarea probelor anexate la materialele cauzei și a unor probe noi. De asemenea, prima instanță fără just temei a concluzionat referitor la încetarea procesului penal în cauza privind învinuirea pe Coban Iurie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) Cod penal în legătură cu faptul că există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de refuz în pornirea procesului penal. Astfel, prin ordonanța din 28 noiembrie 2011, care a stat la baza adoptării sentinței de încetare, s-a dispus de a refuza în pornirea urmăririi penale în urma verificării demersului primarului s. Horodiște, Burcatîi Boris referitor la refuzul neîntemeiat al fostului primar al s. Horodiște – Coban Iurie – de a-i transmite documentele contabile și bunurile materiale ale primăriei din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii (f.d. 245, vol. II). Deci, nu s-a ținut cont de faptul că procesul penal nr. 226 din 20 iulie 2011 a fost pornit pe faptul, că la 24 noiembrie 2011 în Procuratura r. Dondușeni din SUP CPR Dondușeni a parvenit materialul acumulat in urma verificării în ordinea art. 274 Cod de procedură penală a demersului primarului s. Horodiște, Burcatîi Boris, referitor la refuzul neîntemeiat al fostului primar s. Horodiște, Coban Iurie, de а-i transmite documentele contabile și bunurile materiale ale primăriei. Instanța de apel a atestat, că în cazul dat au fost examinate acțiunile pretins ilegale ale fostului primar al s. Horodiște, r. Dondușeni Coban Iurie sub aspectul refuzului de a transmite bunurile aflate la balanța primăriei s. Horodiște, r. Dondușeni, dar nu sub aspectul însușirii a careva bunuri de către ultimul. Din textul ordonanței se constată, că la 10 august 2011 fostul primar i-а transmis noului primar in baza actului corespunzător toate bunurile materiale aflate 3 la evidența contabilă a primăriei s. Horodiște, inclusiv automobilul de serviciu de model „VAZ- 2121”, care era in stare nefuncțională. Careva neajunsuri, lipse de bunuri materiale, aflate la evidența contabilă a primăriei s. Horodiște în procesul predării-primirii patrimoniului public, de către membrii comisiei nu au fost depistate, despre ce a fost făcută mențiunea respectivă in actul de primire din 10 august 2011, fapt care demonstrează că fostul primar a transmis automobilul în stare defectată. Urmărirea penală pe cauza penală cu nr. 2016110468 a fost pornită la data de 19 decembrie 2016 de către organul de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Dondușeni, în baza bănuielii rezonabile că au fost săvârșite infracțiunile prevăzute de art.327 al.(1) și art.332 al.(1) Cod penal RM în scopul verificării prezenței sau lipsei acestei componente de infracțiune (f.d. 1-2, vol. I). Prin ordonanța din 26 martie 2018 s-a dispus de a scoate de sub urmărire penală a lui Coban Iurie din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, încetarea procesului penal în privința lui Coban Iurie pe faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal RM, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere a persoanei la răspundere penală și continuarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2016110468 în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal (f.d.78-82, vol. II). În urma controlului efectuat in Primăria s. Horodiște, r. Dondușeni de către Direcția Teritorială Inspectare Financiară Edineț, s-au constatat mai multe neajunsuri, dintre care și lipsa bunurilor conform facturilor fiscale ET 929350 din 23.09.2010, EN 451674 din 01.10.2009 și RU 1631310 din 23.12.2008, în sumă totală de 10 957 lei, inclusiv și patru anvelope cu mărimea 6,95/80 R16 de model ВлИ-5, care au fost instalate în decembrie 2008 la automobilul de model „VAZ- 2121”, cu n/î XXXXX, și trecute la cheltuieli în sumă de 2700 lei. Ulterior, prin ordonanța de punere sub învinuire din 22 aprilie 2019, Coban Iurie a fost pus sub învinuire în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (f.d.154, vol. II). Astfel, învinuirea înaintată lui Coban Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal nu are nici o tangență cu materialele procesului penal nr. 226 din 20.07.2011, deoarece sânt fapte diferite, din ce motiv se conchide, că instanța de fond a concluzionat, că la caz sunt prezente circumstanțe care impun încetarea procesului penal, deoarece există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane, pentru aceiași faptă. Prin urmare, Coban Iurie în perioada 2008 – mai 2011, deținând funcția de primar al s. Horodiște, r. Dondușeni, care conform prevederilor art. 29 al. (1) lit. g) a Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală, răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului), în limitele competenței sale, având scopul însușirii ilicite a bunurilor ce aparțin Primăriei s. Horodiște, a însușit ilegal din patrimoniul Primăriei s. Horodiște, piese de schimb conform facturii fiscale ET 929350 din 23.09.2010, EN 451674 din 01.10.2009 și RU 1631310 din 23.12.2008 în sumă totală de 10957 lei, inclusiv și patru anvelope cu mărimea 6,95/80 R16 de model ВлИ-5, care au fost instalate în decembrie 2008 la automobilul de model 4 VAZ-2121, cu n/î XXXXX, și trecute la cheltuieli în sumă de 2700 lei, astfel cauzând Primăriei s. Horodiște un prejudiciu considerabil în mărime de 10957 lei. Conform adeverinței nr. 766 din 25.11.2016, eliberată de Primăria s. Horodiște, r. Dondușeni, anvelopele la automobilul de model „VAZ-2121” sunt de alte modele și anume una cu mărimea R16 175/69 confecționată în F. Rusă, alta cu mărimea R16 175/82 confecționată în Ucraina și două cu mărimea R16 175/82 confecționate în USSR. Aceste acțiuni ale inculpatului Coban Iurie au fost încadrate, de către instanța de apel, în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal – însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile și cu folosirea situației de serviciu. Astfel, fiind audiat în ședința instanței de apel, inculpatul Coban Iurie a declarat, că nu recunoaște învinuirea deoarece a fost învinuit pe nedrept. Cu Burcatîi Boris este în relații ostile din anul 2003 și consideră că acesta este motivul judecății. Este o răzbunare, dar nu delapidare. În anii 2007-2011 a activat în calitate de primar. Automobilul de marca „Niva” l-a primit dezmembrat de la ex-primarul Buga Nicolai. La momentul predării automobilului cauciucurile erau uzate, dar nu deteriorate precum sunt pozele în dosar. Anvelopele uzate aproximativ 80% se confirmă prin actul de revizie după parcurgerea kilometrajului. În actul de revizie este încă un punct unde este menționat, că a avut loc încălcarea procedurii sau a avut loc delapidarea pieselor de schimb în cadrul controlului este imposibil de a stabili. Actele de trecere la cheltuieli efective se află în volumul I, f.d. 14-21, sunt toate trei acte. La transmiterea automobilului cutia cu viteză era deja uzată și din neatenție se puteau confunda vitezele. Cât mergea el cu automobilul în ultimul timp, se scotea capacul de la cutie și putea să le fixeze la loc. În afară de cutia de viteză mașina era funcțională, defectul era numai uzura legată de cutie. Cât a lucrat el nu au fost procurate piese de schimb pentru cutia de viteză. Mașina a transmis-o în prezența primarului actual, când a fost solicitată predarea mașinii a doua oară. Erau prezenți Iordache Grigore, Pumnea Eva, Chiriac Oleg, Vicol Ghenadie, Golovataia Iana și Gandrabura Anatolie. Confirmă că anvelopele care au fost schimbate cu altele noi se aflau în garajul primăriei și toate piesele uzate la fel erau în garaj. Întocmirea cărora acte de transmitere a acestor piese nominal nu era necesară, deoarece acestea au fost luate la evidență ca metal uzat și au fost transmise prin act. În afară de piese era mai mult metal uzat. Actul de transmitere a fost întocmit de Chiriac Oleg în prezența martorilor indicați anterior. Toți martorii au semnat actul pe loc, după citirea actului de către Chiriac Oleg Nicolae. În prezența martorilor a transmis primarului pașaportul tehnic de pe mașină. Prezentul primar nu a semnat actul din motive răzbunătoare. Golovataia Iana, acum Chivniuc Iana, la fel nu a semnat actul. A transmis automobilul lui Gandrabura Anatolie la 1 mai, la fel și pașaportul tehnic, deoarece Burcatîi Boris nu a dorit să-l primească atunci cînd Gandrabura Anatolie a adus automobilul. Nu sa inclus în actul de transmitere pașaportul tehnic al automobilului, deoarece s-a omis. Cheile erau în automobil. Mașina era funcțională, s-a pornit dar era problemă la cutia de viteză. Fiind audiată în ședința instanței de apel, reprezentantul Consiliului local Horodiște, Chiviniuc Iana a declarat, că cu inculpatul pe caz sunt cunoscuți, dat fiind că a activat din februarie 2010 în calitate de secretar al Consiliului local 5 Horodiște, unde Coban Iurie era primar, pînă în luna iunie 2011. După ce a fost ales în funcție noul primar Burcatîi Boris, Coban Iurie a refuzat să dea în primire actele contabile și bunurile aflate la balanța primăriei, automobilul de serviciu. După prezentarea de către procuror a actului de predare-primire a bunurilor materiale de la ex-primarul Coban Iurie către actualul primar Burcatîi Boris de la f.d.249-250, Chiviniuc Iana a indicat, că pe acest document nu este semnătura sa. Nu a participat la procedura de dare în primire a bunurilor materiale. Solicită să fie încasate în beneficiul Primăriei Horodiște sumele indicate în ordonanța de învinuire în mărime de 10957 și 2700 lei costul a patru anvelope. Din f.d. 249-250, vol. II persoanele care au semnat actul de predare din 10.08.2011 sunt lucrători ai Primăriei – Evdochescu Grigore, Pumnea Eva, Chiriac Oleg. Vicol Ghenadi nu era lucrător al primăriei. Nu poate spune dacă este acțiune civilă din partea Consiliului local Horodiște. Fiind audiat în ședința instanței de apel, martorul Barbalat Dmitri a declarat, că îl cunoaște pe Coban Iurie, a lucrat la Primăria Horodiște în calitate de paznic cînd Coban Iurie era primar. A participat la reparația automobilului, s-au schimbat cauciucurile, cilindrul la frînă, cablurile, bujiile, generatorul, starterul, generatorul care pornește mașina. A văzut cum s-a reparat automobilul și i-a ajutat. După asamblarea pieselor automobilul a circulat pînă s-a dat în primire, aproximativ 4 ani. Cînd s-a transmis automobilul deja nu mai activa la Primărie. Fiind audiat în ședința instanței de apel, martorul Burcatîi Boris a declarat, că cu inculpatul Coban Iurie sunt consăteni. A fost ales în funcția de primar în iunie 2011. Intrând în funcția de primar împreună cu secretara Consiliului local nu o singură dată a scris demers către ex-primar pentru a se prezenta în incinta primăriei de a efectua actul de predare-primire a bunurilor aflate la balanța primăriei, precum și celelalte bunuri aflate pe teritoriul administrației publice locale, dânsul refuzând nu o singură dată. A scris demers către Consiliul raional, Comisariatul de poliție pentru a interveni și a hotărî întrebarea. După prezentarea de către procuror a actului de predare-primire a bunurilor din 10.08.2011 a indicat, că în acest act semnătura sa nu este. A văzut acest act ulterior, când a solicitat instanței să-l vadă. Nu a fost de acord cu bunurile indicate în actul de predare-primire. Nu au fost prezentate bunurile și de aceea nu a semnat. Nu a fost prezent deoarece Coban Iurie a refuzat să se prezinte la Primărie pentru a întocmi actul. Persoanele indicate în actul de predare-primire nu erau în funcție la momentul întocmirii actului. Vicol Ghenadie la data de 09.09.2011 a fost angajat ca perceptor fiscal. Chiriac Oleg îndeplinea funcția de inginer cadastral care a și întocmit acest act. Pumnea Eva este consilier local și director al casei de Cultură. Iordachescu Grigore cu Coban Iurie au tras mașina de funie cu o motocicletă, în afara orelor de lucru. De cînd a fost investit în funcție au fost controale de la Direcția de control și revizie Edineț și au fost depistate inclusiv și neajunsuri referitor la automobil, la piesele de schimb, la cauciucuri, au fost ridicate facturile fiscale la piesele de schimb. Neajunsurile la automobil se referă la anii 2009-2010, pînă la perioada când a devenit primar. Fiind audiat în ședința instanței de apel, martorul Gandrabura Anatolie a declarat, că pe Coban Iurie îl cunoaște, sunt în relații bune. A activat din martie 2008 până în luna iunie-august 2011 în mai multe funcții. Când Coban Iurie era primar, deținea funcția de contabil-șef la Primăria Horodiște. Piesele de la automobil 6 le-a procurat împreună cu Coban Iurie, au fost aduse la Primărie și instalate la automobil. Piesele date au fost luate la evidență și s-a întocmit act de instalare la automobil. Au fost procurate 4 anvelope, le-a scos pe cele uzate și le-a înlocuit cu cele noi. Documentele contabile s-au întocmit pe toate piesele inclusiv anvelope. Automobilul a fost transmis către dânsul pentru că în momentul când s-a transmis automobilul Coban Iurie deja nu mai lucra. Când automobilul era acasă la Coban Iurie erau probleme cu cutia de viteze. Automobilul a fost adus lângă Primărie de Iordachescu Grigore, cutia de viteză ceva se defectase, s-au încurcat vitezele. Apoi noul primar Burcatîi Boris a deschis garajul și apoi lăcata și cheile au rămas la Burcatîi. La automobil erau cauciucurile, totul era în regulă. Cutia de viteză s-a defectat când mergea automobilul spre Primărie. Mijlocul de transport era funcțional când a fost transmis. Când s-a transmis automobilul era prezent el, Coban Iurie, Burcatîi Boris, Iordachescu Grigore, Golovataia Iana și Chiriac Oleg. Când a fost transmis automobilul nu au fost careva obiecții sau pretenții. A fost dreptul persoanelor să nu se semneze în actul de predare-primire. Presupune că actul a fost transmis a doua zi după semnare. Nu a fost chemat să semneze actul. La acel moment activa în calitate de perceptor. Din 2008-2011 automobilul a funcționat. Starea tehnică a automobilului în 2007 – era ruginită, anvelopele sparte, tencuiala cădea, a fost adusă prin târâre la primărie, practic s-a reparat de la zero. Piesele deteriorate și anvelopele care au fost înlocuite cu cele noi erau în garaj. Nu era la Serviciu când s-a primit automobilul, dar când s-a adus automobilul era la Primărie. Nu a întocmit actul de predare-primire deoarece nu a fost cerut. A primit automobilul și ștampila de la Coban Iurie. Automobilul a fost adus seara după orele de lucru. Piesele s-au schimbat de Iordachescu Grigore și Barbălat Dimitri. Fiind audiat în ședința instanței de apel, martorul Iordăchescu Grigore a declarat, că îl cunoaște pe inculpat, sunt consăteni. A reparat automobilul la rugămintea primarului Coban Iurie, activa în calitate de paznic. A reparat mașina și a pornit să o ducă la primărie, pe drum s-a blocat cutia de viteze. A venit primarul și l-a împins-i în garajul lui. Era el, Coban Iurie, Tabun, Burcatîi. A dat mașina în boxă, în portbagaj erau toate piesele care s-au schimbat la mașină. A dat mașina în boxă și Burcatîi a încuiat ușa și a luat cheile. În boxă mai erau niște cauciucuri. A semnat actul de predare-primire. Când s-a întocmit actul, Burcatîi și Golovataia erau prezenți. Când s-a transmis automobilul nu a fost nici o obiecție. S-a început scandal. Până la boxă când s-a defectat cutia de viteză au adus mașina cu o motocicletă. În anul 2011 a mai fost cu mașina de câteva zile, dar în anul 2012 nu a fost. A reparat automobilul în anul 2011, era cald, nu ține minte. A reparat automobilul afară, boxa este lângă primărie. Când s-a adus mașina, aceasta era la fostul primar Coban acasă. A reparat mașina afară în grădină la fostul primar Coban Iurie. A trecut vreo jumătate de an până s-a adus mașina după reparație la Primărie. Când a adus mașina acesta funcționa, a adus-o cu motocicleta deoarece s-a defectat cutia de viteză. Actul de predare-primire a fost întocmit de către Chiriac Oleg care era inginer cadastral, pe care nu l-a citit, dar era informat de Chiriac Oleg ce este scris în act. Nu s-a făcut nici o testare care ar confirma că mașina nu era funcțională, doar cutia de viteză s-a blocat, care putea fi reparată. La acel moment mașina mergea. S-a învățat singur să repare automobile. 7 De asemenea, în cadrul ședinței instanței de apel, la solicitarea acuzării, au fost supuse cercetării: - ordonanță privind pornirea urmăririi penale din 19.12.2016 în baza art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal (f.d. 1-2, vol. I); - proces-verbal de constatare din 09.12.2016 a ofițerului de investigație SIFE a SII al IP Dondușeni Eremei A. (f.d. 6, vol. I); - material înregistrat în R-2 cu Nr. 3141 din 11.10.2016 privind cazul de netransmitere a bunurilor mobile în cadrul Primăriei satului Horodiște (f.d. 7-25, vol. I); - proces-verbal de cercetare la fața locului din 19.11.2016 cu tabel fotografic, cercetarea fiind efectuată în garajul situat în spatele Primăriei satului Horodiște, raionul Dondușeni (f.d. 26-38, vol. I); - adeverință din 25.10.2016 eliberată de Primăria Horodiște privind modelele anvelopelor automobilului de model „VAZ-2121 NIVA” (f.d. 45, vol. I); - adeverință din 25.10.2016 eliberată de către Primăria Horodiște prin care se confirmă că Primăria Horodiște nu dispune de act de luare la evidență a automobilului de model „VAZ-2121 NIVA” (f.d. 45, vol. I); - adeverință din data de 25.10.2016 eliberată de Primăria Horodiște privind consumul de benzină potrivit foilor de parcurs a automobilului de model „VAZ- 2121 NIVA” (f.d. 47, vol. I); - adeverință din 02.12.2016 eliberată de Primăria Horodiște prin care se confirmă că conform facturii fiscale nr.RU1631310 din 23.12.2008 au fost procurate 4 cauciucuri de tip „6,95/80R16ВШ5” pentru automobil de model „VAZ-2121 NIVA” (f.d. 48, vol. I); - act privind rezultatele reviziei documentare la Primăria s. Horodiște asupra executării bugetelor primăriei pe perioada 01.04.2004-01.07.2008, precum și integritatea patrimoniului statului aflat în gestiunea primăriei din 30.09.2008 (f.d. 55-56, vol. I); - caracteristică eliberată de Primăria s. Horodiște în privința lui Coban Iurie, adeverință privind componența familiei Coban Iurie eliberată de primăria s. Horodiște, copia fișei de post a primarului s. Horodiște, informație din baza de date „Acces” în privința lui Coban Iurie (f.d. 68-72, vol. I); - solicitare din 09.11.2016 a șefului IP Dondușeni către directorul Inspecției Financiare pe lângă Ministerul Finanțelor RM privind efectuarea controlului tematic în cadrul Primăriei s. Horodiște pentru a constata lipsa sau prezența încălcărilor de legislație (f.d. 73, vol. I); - act privind rezultatele inspecției tematice la Primăria s. Horodiște r. Dondușeni privind aspectele expuse în solicitarea IP Dondușeni nr.4747 din 09.11.2016 și autorizarea Inspecției Financiare nr.27-10-09/1469 din 11.11.2016 din 02.12.2016 (f.d. 81-84, vol. I); - înscrisurile care confirmă rezultatele fixate în actul de control din data de 02.12.2016 (f.d. 85-144, vol. I); - ordonanță și proces-verbal de ridicare din 30.11.2017 a foilor de parcurs pe luna decembrie 2007 cu automobilul de model „VAZ 2121” cu n/î XXXXX în scopuri de serviciu și a documentelor (f.d. 173-229, vol. I); 8 - proces-verbal de examinare a obiectelor din 12.12.2017 a foilor de parcurs ridicate de la Primăria s. Horodiște conform procesului-verbal din 30.11.2017 (f.d. 230-232, vol. I); - copiile foilor de parcurs și a înscrisurilor anexate la proces-verbal din 12.12.2017 (f.d. 233-250, vol. I); - copiile foilor de parcurs și a înscrisurilor anexate la proces-verbal din 12.12.2017 (f.d. 1-9, vol. II); - ordonanță privind recunoaștere și atașarea la dosar a corpurilor delicte din 12.12.2017 a obiectelor ridicate de la Primăria s. Horodiște conform procesului- verbal din 30.11.2017 (f.d. 10-12, vol. II); - informație către CNA de la primarul s. Horodiște privind circularele 12/5704- 06 din 18.12.2017, din data de 11.01.2018 (f.d. 33, vol. II); - raportul ofițerului de urmărire penală al DUP a DGT Nord a CNA Cocieru Vladimir către șeful DUP a DGT Nord a CNA din 19.03.2018 (f.d. 61, vol. II); - proces-verbal de constatare a infracțiunii din 22.03.2018 a ofițerului de urmărire penală al DUP a DGT Nord a CNA Cocieru Vladimir (f.d. 62, vol. II); - ordonanță de scoatere de sub urmărire penală și încetare procesului penal în privința lui Coban Iurie din 26.03.2018 precum și continuarea urmăririi penale în baza art. 191 alin. (2) lit. d) CP (f.d. 78-82, vol. II); - procură eliberată secretarului Consiliului local Horodiște Chivniuc Iana și copia buletinului de identitate (f.d. 102-103, vol. II); -ordonanță de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate a secretarului Consiliului local Horodiște Chiviniuc Iana din 15.01.2019 (f.d. 105- 106, vol. II); - ordonanță de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții civile a secretarului Consiliului local Horodiște Chiviniuc Iana din 15.01.2019 (f.d. 110- 112, vol. II); - informații de la „Cris Registru” prin intermediul aplicației „Acces” privind mijloacele de transport a lui Coban Iurie (f.d. 121-122, vol. II); - proces-verbal de confruntare între martorul Burcatîi Boris și bănuitul Coban Iurie din 11.04.2019 (f.d. 139-142, vol. II); - proces-verbal de confruntare între martorul Vicol Ghenadie și bănuitul Coban Iurie din 22.04.2019 (f.d. 148-151, vol. II); - ordonanță de punere sub învinuire din 22.04.2019 a lui Coban Iurie în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) CP (f.d. 154, vol. II); - proces-verbal de confruntare între martorul Gandrabura Anatolie și a martorului Burcatîi Boris din 18.07.2019 (f.d. 166-169, vol. II); - ordonanță de respingere a cererii înaintate de avocatul Socolov Lucreția în interesele lui Coban Iurie privind încetarea urmăririi penale, din 28.11.2019 (f.d. 208, vol. II); - demersul avocatului Socolov Lucreția în interesele lui Coban Iurie privind încetarea urmăririi penale din 14.11.2019 (f.d. 207, vol. II); - copia actului de primire a bunurilor materiale în cadrul primăriei Horodiște din 10.08.2011 (f.d. 249-250, vol. II). 9 În urma evaluării integrale a probelor enunțate, instanța de apel a concluzionat că deși inculpatul Coban Iurie nu a recunoscut vina, vinovăția lui a fost demonstrată pe deplin și declarațiile de nerecunoaștere a vinei au fost apreciate ca un drept. S-a reținut, că în cazul delapidării averii străine, fapta prejudiciabilă constă în acțiunea de sustragere, însă, un anumit specific este condiționat de particularitățile obiectului material al infracțiunii analizate: făptuitorul săvârșește luarea bunurilor ce-i sunt străine, dar care, la moment, se află în detenția lui legitimă, el profitând de atribuția de a administra aceste bunuri. În cazul delapidării averii străine, făptuitorul este persoana căreia bunurile i-au fost încredințate în temeiul legii, însă, ele îi sunt încredințate pentru executarea unor atribuții strict determinate, nu pentru a fi sustrase. La caz, fapta a fost comisă de către inculpatul Coban Iurie în perioada anilor 2008-mai 2011. Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, au fost operate mai multe modificări la Codul penal, inclusiv și la art. 191 Cod penal, potrivit cărora „La articolul 191 în dispoziția alineatului (1), textul „însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului„ se substituie cu textul „însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau a altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile”. Așadar, la 26 iulie 2018, a fost adoptată o nouă redacție a alin. (1) din art. 191 Cod penal și agravanta de la alin. (2) al art. 191 inserată la lit. c) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” se regăsește în componența alin. (1) din aceeași normă. În dispoziția alin. (2) lit. c) nu a fost exclusă, comparativ cu dispoziția aliniatului (2) art. 190 Cod penal, unde lit. c) a fost exclusă. Din conținutul prevederilor legale sus-indicate, reiese că legislatorul a concretizat fapta și consecințele prejudiciabile prin care se poate comite infracțiunea de delapidare a averii străine, adoptând un concept mai detaliat. Revenind la circumstanțele concrete ale cauzei, instanța de apel a constatat că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Coban Iurie se subscriu și în continuare infracțiunii de delapidare a averii străine, însă prejudicierea considerabilă a părții vătămate deja nu mai este o variantă agravantă de comitere a acestei infracțiuni, ci se încadrează în varianta-tip a infracțiunii de delapidare a averii străine, conform noilor modificări, în alin. (1), ceea ce, în principiu, îi atenuează situația inculpatului și îi permite instanței de apel, să intervină pe marginea acestei cauze. Raționamentele de mai sus au fost fundamentate pe prevederile art. 10 Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi. Astfel, verificând încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza probelor administrate de către instanța de fond, instanța de apel a considerat că este necesar, reieșind din prevederile art. 10 Cod penal, al Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 17.08.2018, prin care au survenit 10 noile modificări la art. 191 alin. (1) Cod penal, de a încadra acțiunile inculpatului în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal. Or, prin modificările legislative operate la art. 191 Cod penal, nu s-au de criminalizat acțiunile inculpatului Coban Iurie, iar legislatorul nu a schimbat conceptul de delapidare a averii străine sau conținutul ei, ci ținând cont de recomandările CEDO, recomandările naționale și internaționale, precum și de Hotărârile Curții Constituționale privitor la claritatea și previzibilitatea normei penale, a înlocuit sintagmele prea generale, cu fapte prejudiciabile, metode și mijloace de comitere a delapidării mai concrete, mai clare. La individualizarea pedepsei aplicate lui Coban Iurie, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal și reieșind din gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care se caracterizează pozitiv la locul de trai, nu are antecedente penale, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, a apreciat că pedeapsa cu amendă în mărime de 500 unități convenționale (unitatea convențională la momentul comiterii infracțiunii constituind 20 lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcții eligibile pe un termen de 2 (doi) ani va atinge scopurile pedepsei penale de restabilire a echității, de corectare a inculpatului, de prevenire a comiterii altor infracțiuni. Cu referire la acțiunea civilă intentată de către reprezentantul Primăria satului Horodiște raionul Dondușeni Chiviniuc Iana, instanța de apel a indicat, că există temei legal pentru a dispune încasarea de la Coban Iurie în folosul Primăriei s. Horodiște, r. Dondușeni a 10957 (zece mii nouă sute cincizeci și șapte) lei cu titlu de prejudiciu material, deoarece prin ordonanța din 15.01.2019 secretarul Consiliului local Horodiște Chiviniuc Iana a fost recunoscută în calitate de reprezentant al părții vătămate (f.d. 105-106, vol. II), care, în ședința instanței de apel, a indicat, că solicită recuperarea din contul inculpatului Coban Iurie a sumei de 13657 lei, iar fiind audiată a indicat, că suma prejudiciului cauzat constituie suma de 10957 lei inclusiv și 4 anvelope în sumă de 2700 lei. Instanța a reținut că potrivit actului privind rezultatele inspecției tematice la Primăria s. Horodiște, r. Dondușeni, privind aspectele expuse în solicitarea IP Dondușeni nr. 4747 din 09.11.2016 și autorizarea Inspecției Financiare nr. 27-10- 09/1469 din 11.11.2016 din 02.12.2016 se menționează că conform actului f/n și data, comisia în componența a 5 persoane, au fost trecute la cheltuieli piese de schimb în sumă totală de 1647,90 lei, inclusiv care au fost descrise în lista de eliberare a materialelor în sumă de 77,9 lei și conform facturii fiscale ET 929350 din 23.09.2010 în sumă de 1570 lei. Analogic, conform actului f/n și data, comisia în componența a 7 persoane, au fost trecute la cheltuieli piese de schimb în sumă totală de 3437 lei conform facturii fiscale RU 1631310 din 23.12.2008. Cu derogare de la prevederilor art. 19 din Legea contabilității nr. 113- XVI din 27.04.2007 au fost trecute la cheltuieli piese de schimb în sumă de 5950 lei primite conform facturii fiscale EN 451674 din 01.10.2009 fără întocmirea actului de rebut (f.d.81-84, vol. I). Astfel, s-a dispus încasarea prejudiciului material cauzat din contul inculpatului conform actului privind rezultatele inspecției tematice la Primăria s. Horodiște, r. Dondușeni privind aspectele expuse în solicitarea IP Dondușeni nr. 4747 din 11 09.11.2016 și autorizarea Inspecției Financiare nr. 27-10-09/1469 din 11.11.2016 din 02.12.2016 în sumă totală de 10957 (zece mii nouă sute cincizeci și șapte) lei cu titlu de prejudiciu material, după cum s-a reținut și în fapta infracțională constatată ca fiind dovedită în acțiunile lui Coban Iurie.

Recurs ordinar declară avocatul Socolov Lucreția în comun cu inculpatul Coban Iurie, invocând prezența erorilor de drept prevăzute de pct. 6) și 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu adoptarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal în legătură cu faptul că există o hotărâre a organului de urmărire penală de refuz în pornirea procesului penal asupra aceleiași persoane și pentru aceiași faptă. În motivarea recursului, titularul indică că instanța de apel a preluat învinuirea adusă, fără a-și motiva soluția adoptată. Astfel, instanța de apel numai a descris probele, dar nu le-a dat apreciere acestora. La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra probelor administrate de apărare, luând doar poziția acuzării, încălcând principiul contradictorialității. Totodată a fost încălcat dreptul de nu fi urmărit sau judecat de mai multe ori, or la caz există un act neanulat al organului de urmărire penală prin care s-a dispus refuzul în pornirea procesului penal asupra aceleiași persoane și pentru aceiași faptă.

În corespundere cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință depune procurorul și reprezentantul părții vătămate, ambii solicitând dispunerea inadmisibilității recursului declarat.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, casată total decizia instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia, or, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală indică că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. La caz, titularul subscrie prezența erorilor de drept prevăzute de pct. 6) și 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței cât și că persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Analizând argumentele fixate în recursul ordinar, în raport cu materialele dosarului, Colegiul Penal lărgit constată că, chiar dacă instanța de apel a desființat sentința pe motiv că aceasta nu corespunde prevederilor art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală și a judecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, la rândul ei a admis erori de drept care impun implicarea instanței de recurs. 12 În continuare, potrivit jurisprudenței constante, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță precum și să administreze probe noi, pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vis-a-vis de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. Pentru corectitudinea judecării prezentei cauze, este imperios de a supune analizei și aprecierii toate probele acumulate în dosar. De altfel, în cadrul cercetării judecătorești se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor importante, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire, publicitate și contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanța de judecată pentru formularea opiniei asupra învinuirii aduse unei persoane. Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță, putând da o nouă apreciere probelor și fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Astfel, pornind de la faptul că apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept și declanșează o continuare a judecării cauzei în fond, producând un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat, Colegiul penal reține că, în cauza dată, instanța de apel nu și-a exercitat în deplină măsură atribuțiile prevăzute de lege. Într-un prim aspect se menționează că, pentru a corespunde criteriilor de calitate, o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată suficient. Motivarea hotărârii judecătorești constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 CoEDO. Potrivit unei jurisprudențe constante a CtEDO, ce reflectă principiul de bună administrare a justiției, actele judecătorești ale instanțelor naționale trebuie să fie motivate. Asigurarea calității hotărârilor judecătorești reprezintă una din sarcinile principale ale judecătorilor în procesul de înfăptuire a justiției și constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CoEDO. Tot aici, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în 13 corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. În speță, instanța de recurs constată că, instanța de apel nu a acordat deplină eficientă prevederilor legale transpuse în dispoziția art. 101 Cod de procedură penală, potrivit căreia fiecare probă administrată de părți trebuie să fie verificată și apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată. În sensul celor constatate, Colegiul, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Mai mult, justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care aceasta o probează. Toate probele în ansamblu sunt apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de procedură penală. În plus, doar simpla enumerare a probelor, fără coroborarea lor, nu reprezintă efectuarea procesului de apreciere a probelor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar hotărârea este bazată pe presupuneri, fără a se face o analiză multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii dintre ele. Totodată, în lumina practicii CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum 14 și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului administrat în cauză. Contrar celor relatate mai sus, la caz,instanța de apel doar a enumerat și descris probele administrate pe întreg procesul penal și s-a pronunțat insuficient de clar asupra admisibilității sau inadmisibilității probelor administrate și cercetate, selectiv reținând conținutul unor probe la formarea concluziilor sale, fără a efectua o analiză amplă, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, în ansamblu prin coroborare lor, ținând cont și de alte aspecte ce rezultă din conținutul ansamblului probator, efectuând o analiză și motivare neconvingătoare a concluziilor sale, deviind astfel de la cerințele prevăzute de art. 384-397 Cod de procedură penală. Concomitent, instanța de apel nu a făcut o coroborare între probele administrate, or în partea descriptivă a deciziei doar au fost enunțate probele, descriindu-se conținutul acestora, fără a fi indicat ce confirmă acestea. De asemenea, cele indicate de instanța de apel și anume „Colegiul Penal, analizând declarațiile inculpatului Coban Iurie, prin prisma prevederilor art.101 CPP al RM, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca necorespunzătoare adevărului, or contrariul celor declarate de inculpat rezultă din declarațiile martorilor audiați în ședința instanței de apel, cât și din actele și documentele acumulate în cadrul urmăririi penale.” nu pot fi reținute ca fiind în corespundere cu art. 101 Cod de procedură penală, or argumentările făcute conțin o motivare vagă și sunt făcute prin fraze de ordin general, stabilind a priori „... că nu poate fi admisă solicitarea invocată de către avocatul Socolov Lucreția în ședința instanței de apel referitor la dispunerea achitării inculpatului Coban Iurie.”. Mai mult, cu toate că apărarea a prezentat noi probe (a se vedea f.d. 113, vol. III), instanța de apel nu s-a expus asupra acestora, în sensul admisibilității sau inadmisibilității, lăsând fără soluționare cererea apărării. Prin urmare, statuările instanței de apel nu pot fi considerate ca corespunzând exigențelor CoEDO, or obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil și doar o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda). În opinia Colegiului Penal lărgit, cele enunțate supra echivalează cu o încălcare esențială a legii procesuale penale, fiind prezentă eroarea de drept stipulată la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, întrucât, în urma examinării coroborate a materialului cauzei, rezultă un viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept. Așadar, omisiunea instanței de apel de a face o analiză a probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei. Drept consecință, decizia instanței de apel urmează a fi desființată ad integrum, speței fiindu-i incident cazul prevăzut de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală potrivit căruia, judecând recursul instanța este în drept să-l 15 admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanța de fond, să le dea o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Socolov Lucreția în comun cu inculpatul Coban Iurie, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2021 în cauza penală privindu-l pe Coban Iurie XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 30 iunie 2022. Președinte TOMA Nadejda Judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BOICO Victor 16