1ra-2089/2021 — art. 328 alin.1, 328 alin.1, 332 alin.1 CP

1ra-2089/2021 — art. 328 alin.1, 328 alin.1, 332 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-2089/2021

1-17221120-01-1ra-22102021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021, în cauza penală

în privința lui

Sidlețchi Iurie xxxx

Mișin Serghei xxxx

Bazatin Vitalie xxxx

Sterlețchii Evgheni xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.06.2013 – 16.01.2017;

Instanța de apel: 08.02.2017 – 08.11.2017;

Instanța de recurs: 02.03.2018 – 17.04.2018;

Instanța de apel: 17.05.2018 – 06.07.2021;

Instanța de recurs: 22.10.2021 – 12.05.2022.

A C O N S T A T A T:

Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal au fost achitați, din motiv că acțiunile

inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii.

Sterlețchi Evgheni învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.328

alin.(1) și art.332 alin.(1) Cod penal a fost achitat, din motiv că acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele acestor infracțiuni.

rechizitoriului Sidlețchi Iurie, este învinuit de organul de urmărire penală pentru faptul,

că activând în funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a

Comisariatului de poliție a sect. Buiucani, mun. Chișinău, conform ordinului de numire

1

în funcție nr.87ef din 02.03.2012 emis de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate

permanent drepturi și obligații în vederea efectuării nemijlocite a urmăririi penale în

cauze penale, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis

depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

La 12 iunie 2012, aproximativ în jurul orelor 20:00, Sidlețchi Iurie, fiind implicat

în componența grupului operativ de urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău în

calitate de ofițer de urmărire penală, fără a primi indicații de la ofițerul operativ de

serviciu, s-a deplasat pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, unde se

aflau colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Sterlețchi Eugen, Mișin

Serghei și Bazatin Vitalie, care l-au informat că pe adresa menționată se pot afla

substanțe narcotice. Astfel, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală

care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu

privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de

constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele

constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a sesizării pentru a începe

urmărirea penală”, contrar punctului 5 al Instrucțiunii privind modul de primire ,

înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a alor informații cu privire la

infracțiuni aprobat prin Ordinul nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008, care prevede că

,,Primirea sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale

sesizate, de plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de

către unitățile de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu - pe parcursul

a 24 de ore. În afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să

comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon sau

prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea

nemijlocită a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de două ore”, fără a înregistra în

modul corespunzător informația dată, neavând permisiunea lui Bouroș Măria și Bouroș

Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, având

scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu comise de Sterlețchii

Eugen, Bazatin Vitalie și Mișin Serghei care fără nici un temei legal au pătruns în ograda

casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău și au

ridicat ilegal, fără întocmirea căror-va acte plante de cânepă de la domiciliul lui Bouroș

Maria și Bouroș Nadejda, intenționat, în scopul voalării acțiunilor ilegale a întocmit un

proces verbal de cercetare la fața locului, în care a indicat date, circumstanțe care deja

erau consumate.

Ulterior, Sidlețchii Iurie, contrar dispozițiilor art.118 alin.(2) (în vigoare la data

de 2 iunie 2012) ale Codului de procedură penală, care prevede că cercetarea la fața

locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de

art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a

organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție”, ale art.301

alin.(1) și alin.(2) ale Codului de procedură penală care prevede că, cu autorizarea

judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea

inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței,

convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte

acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție,

2

cercetare la fața locului în domiciliu și. punerea bunurilor sub sechestru în urma

percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului instrucție, în raza

ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în

cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre

efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală în termen, de 24 de ore, iar în scop de

control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de

urmărire penală efectuate" nu a informat judecătorul de instrucție al Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, acțiunea de urmărire penală dată nefiind autorizată în modul

corespunzător.

În urma acțiunilor lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie și Sterlețchii

Evgheni au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor

fundamentale prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că

domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în

domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în

urma acțiunilor lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie și Sterlețchii Evgheni,

au fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile, manifestate în

activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de

drept al autorității publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor, libertățile

cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri

nelegitime.

Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Sidlețchi Iurie, conform

prevederilor art.328 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi „depășirea atribuțiilor

de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

Mișin Serghei este învinuit de către organul de urmărire penală precum că

activând în funcția de inspector al grupei de combatere a șederii și migrației ilegale a

străinilor a Comisariatului de poliție a sectorului Buiucani al CGP mun. Chișinău,

conform ordinului de numire în funcție nr.63EF din 1 03.2010 emis de Ministrul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și

stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea curmării

criminalității și asigurarea ordinii publice, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de

funcția deținută, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

La 12 iunie 2012, aproximativ la orele 20:00, Mișin Serghei, aflându-se împreună

colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Sterlețchii Evgheni și Bazatin

Vitalie în adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str.

Victoriei 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată se pot afla

substanțe narcotice, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de Procedură Penală care

prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire

la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penala, colaboratorul organelor de

constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele

constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe

urmărirea penală", contrar pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare,

evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat

3

prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că „Primirea

sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de

plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile

de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu pe parcursul 24 de ore. În

afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor

de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice imediat

ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon prin intermediul altor

mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea

de gardă va dura mai mult de trei ore", fără a înregistra în modul corespunzător

informația data, neavând permisiunea Bouroș Maria și Bouroș Nadejda care domiciliază

pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, a pătruns împreună cu

colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău Sterlețchii Evgheni, Bazatin

Vitalie în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici,

mun. Chișinău și fără a întocmi proces verbal de cercetare la fața locului în domiciliul

lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str.

Victoriei 93, a ridicat ilegal plante de cânepă.

Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu, a fost

chemat ofițerul de urmărire penală implicat în componența grupului operativ de

urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchi Iurie, care a documentat

acțiunile ilegale, întocmind un proces verbal în acest sens, acțiune de urmărire penală

care nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău în modul corespunzător.

În aceste condiții, au fost încălcate dispozițiile art.118 alin.(2) (în vigoare la data

de 1 iunie 2012) ale Codului de procedură penală care prevede că „cercetarea la fața

locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de

art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate

organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", ale art.301

alin.(1) și (2) Codului de procedură penală care prevede că „cu autorizarea judecătorului

de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității

persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice,

comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege.

Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului în

domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca

excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în baza ordonanței motivate a

procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit

amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor

acțiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă

materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală.

În urma acțiunilor lui Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Sterlețchii

Evgheni au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor emise

de lege ale lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor

fundamentale prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că

domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în

domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în

urma acțiunilor lui Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Sterlețchii Evgheni

au fost cauzate daune intereselor publice în proporții considerabile/manifestate în

4

activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de

drept al autorității publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor,

libertăților cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte

atacuri nelegitime.

Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Mișin Serghei, conform

prevederilor art.328 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi „depășirea atribuțiilor

de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

În continuare, Bazatin Vitalie este învinuit în de către organul de urmărire penală

în faptul că activând în funcția de inspector al poliției criminale al sectorului de poliție

Trușeni al Comisariatului de poliție a sect. Buiucani a CGP mun. Chișinău, conform

ordinului de numire în funcție nr.26EF din 23.07.2010 emis de Vice-ministrul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și

stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea prevenirii,

curmării și descoperirii infracțiunilor, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de

funcția deținută, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

La 12 iunie 2012, aproximativ la orele 20:00, Bazatin Vitalie, aflându-se

împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Mișin Serghei și

Sterlețchii Evgheni în adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s.

Ghidighici, str. Victoriei, 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată

se pot afla substanțe narcotice, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de procedură

penală care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă

cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor

de constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care însemnează cele

constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe

urmărirea penală", contrar pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare,

evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat

prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că "primirea

sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de

plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile

de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu pe parcursul a 24 de ore.

în afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice

imediat ofițerului de serviciu al unității, de gardă al organului prin telefon sau prin

intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită

a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore", fără a înregistra în modul

corespunzător informația data, neavând permisiunea lui Bouroș Maria și Bouroș

Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, a

pătruns împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani., mun. Chișinău Mișin

Serghei, Sterlețchii Evgheni în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei

93, s. Ghidighici, mun. Chișinău. și fără a întocmi un proces verbal de cercetare la fața

locului, au ridicat ilegal plantele de cânepă.

Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu, a fost

chemat ofițerul de urmărire penală implicat în componența grupului operativ de

5

urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău, Sidlețchii Iurie, care a documentat

acțiunile lor ilegale, întocmind un proces verbal în acest sens, acțiune de urmărire penală

care nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău în modul corespunzător.

În aceste condiții, au fost încălcate dispozițiile art.118 alin.(2) (în vigoare la data

de 12 iunie 2012) Cod de procedură penală care prevede că „cercetarea la fața locului

la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de art.12

(inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de

urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", art.301 alin.(1) și (2) Cod

de procedură penală care prevede că "cu autorizarea judecătorului de instrucție se

efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității persoanei,

domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice,

comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege.

Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului în

domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca

excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în baza ordonanței motivate a

procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit

amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor

acțiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă

materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală".

În urma acțiunilor lui Bazatin Vitalie, Sterlețchii Evgheni, Sidlețchi Iurie și Mișin

Serghei au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale Bouroș Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor fundamentale

prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și

reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în

reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor lui

Bazatin Vitalie, Sterlețchi Evgheni, Sidlețchii Iurie și Mișin Serghei au fost cauzate

daune intereselor publice în proporții considerabile, manifestate în activitatea haotică,

samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorității

publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor, libertăților cetățenilor,

interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Bazatin Vitalie Vasile în baza

art.328 alin.(1) Cod penal - depășirea atribuțiilor serviciu, adică săvârșirea de către o

persoană publică a acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor atribuțiilor

acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice,

drepturilor și interes- ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Sterlețchii Evgheni este învinuit de către organul de urmărire penală în faptul că

activând în funcția de inspector al poliției criminale a sectorului de poliție nr.3 al

Comisariatului de Poliție a sectorului Buiucani al CGP mun. Chișinău, conform

ordinului de numire în funcție nr.473EE din 21.0.2011 emis de Ministrul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, fiind persoană publică, căreia prin numire și stipularea

legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea prevenirii, curmării și

descoperirii infracțiunilor și asigurarea ordinii publice, contrar obligațiilor or și

interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în

următoarele circumstanțe:

La 12 iunie 2012, aproximativ la orele 20:00, Sterlețchi Evgheni, aflându-se

6

împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău, Mișin Serghei și

Bazatin Vitalie în adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici,

str. Victoriei 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată se pot afla

substanțe narcotice, contrar dispozițiilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală care

prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire

la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de

constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele

constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe

urmărirea penală", contrar pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare,

evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat

prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că "Primirea

sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de

plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile

de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu - pe parcursul a 24 de ore.

În afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice

imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon sau prin

intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită

a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore", fără a înregistra în modul

corespunzător informația data, neavând permisiunea lui Bouroș Maria și Bouroș

Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu, a

pătruns împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău Mișin

Serghei, Bazatin Vitalie în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93,

s. Ghidighici, mun. Chișinău și fără a întocmi proces verbal de cercetare la fața locului,

au ridicat ilegal plante de cânepă.

Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu, a fost

chemat ofițerul de urmărire penală implicat în componența grupului operativ de

urmărire penală a CPS Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchi Iurie, care a documentat

acțiunile lor ilegale, întocmind la poarta gospodăriei Bouroș Maria și Bouroș Nadejda

un proces verbal în acest sens, acțiune de urmărire penală care nu a fost autorizată de

judecătorul de instrucție Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău în modul corespunzător.

În aceste condiții, au fost încălcate dispozițiile art.118 alin.(2) (în vigoare la data

de 12 iunie 2012) ale Codului de Procedură Penală prevede că „cercetarea la fața locului

la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut ce de art.12

(inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de

urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", ale art.301 alin.(1) și (2)

Cod de procedură penală care prevede că "cu autorizarea judecătorului de instrucție se

efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității persoanei,

domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice,

comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte acțiuni prevăzute de lege.

Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului în

domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca

excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în raza ordonanței motivate a

procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit

amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor

acțiuni de urmărire penală in termen de 24 de ore, iar în scop ce control, i se prezintă

7

materialele cauzei penale în care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală".

În urma acțiunilor lui Sterlețchii Evgheni, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Mișin

Serghei au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale Bouros Maria și Bouroș Nadejda, încălcându-le drepturile lor fundamentalei

prevăzute de art.29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și

reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în

reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor

Sterlețchii Evgheni, Bazatin Vitalie, Sidlețchi Iurie și Mișin Serghei a fost cauzate daune

intereselor publice în proporții considerabile, manifestate în activitatea haotică,

samavolnică și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca organ de drept al autorității

publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a legilor, libertăților cetățenilor,

interesele societății și statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile Sterlețchii Evgheni în baza

art.328 alin.(1) Cod penal - depășirea atribuțiilor serviciu, adică săvârșirea de către o

persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor

atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Tot Sterlețchii Evgheni de către organul de urmărire penală este învinuit în faptul

că activând în funcția de inspector al poliției criminale a sectorului de poliție nr.3 al CPS

Buiucani al CGP mun. Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.473EF din

21.0.2011 emis de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană

publică, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordata permanent drepturi și

obligații în vederea prevenirii, curmării, descoperirii infracțiunilor și asigurarea ordinii

publice, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis falsul în

acte publice în următoarele circumstanțe:

Astfel, la 12.06.2012, aproximativ la orele 20:00, Sterlețchii Evgheni, aflându-se

împreună cu colaboratorii de poliție a Buiucani, mun. Chișinău, Mișin Serghei și

Bazatin Vitalie adiacentul casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str.

Victoriei 93, sub pretextul că dețin informația că pe adresa menționată se pot afla

substanțe narcotice, fără a înregistra în modul corespunzător informația data, neavând

permisiunea lui Bouroș Maria și Bouroș Nadejda care domiciliază pe adresa indicată, a

pătruns împreună cu colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun. Chișinău Mișin

Serghei, Bazatin Vitalie în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93,

s. Ghidighici, mun. Chișinău și fără a întocmi proces verbal de cercetare la fața locului,

au ridicat ilegal plante de cânepă.

A doua zi, la 13.06.2012, aproximativ la orele 09:00, Sterlețchii Evgheni, având

scopul legalizării acțiunilor sale, a întocmit personal un raport pe care l-a datat cu ziua

de 12.06.2012, adresat pe numele Comisarului CPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian

Botnariuc, privind necesitatea inițierii unui control privind depistarea plantelor de

cânepă pe adresa mun. Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei, 93, fiind înregistrat în

Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente (R-2) al CPS

Buiucani, mun. Chișinău, cu nr.6452 din 13.06.2012.

Ulterior, tot la 13.06.2012, aproximativ la orele 15:00, Sterlețchi Evgheni a

întocmit personal încă un raport pe numele Comisarului CPS Buiucani, mun. Chișinău,

Lilian Botnariuc, precum că la data de 13.06.2012 în grădina din str. Victoriei 93, com.

Ghidighici au fost depistate șapte plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu

8

cânepă ce aparțin lui Bouroș Maria, solicitând ca materialul nr.6452 din 13.06.2012 să

fie înregistrat în Registrul de evidență al informațiilor cu privire la infracțiuni (R-l) al

CPS Buiucani, mun. Chișinău pentru adoptarea unei decizii conform art.274 al Codului

de procedură penală. La orele 15:20 raportul dat a fost înregistrat de către ofițerul

operativ de serviciu al unității de gardă a CPS Buiucani, mun. Chișinău, Nicolae

Vasilenco în Registrul de evidență al informațiilor cu privire la infracțiuni (R-l) al CPS

Buiucani, mun. Chișinău, cu nr.1422 din 13.06.2012, fiind aplicată impresiunea de

ștampilă-tip a CPS Buiucani, mun. Chișinău și semnătura sa.

În continuare, Sterlețchii Evgheni presupunând că infracțiunea de păstrare a

substanțelor narcotice de către Bouroș Maria nu va putea fi descoperită din cauza

faptului că nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea cercetării la fața

locului de pe str. Victoriei 93, com. Ghidighici, mun. Chișinău, acționând în interes

personal, urmărind scopul diminuării artificiale a numărului de crime nedescoperite pe

sectorul său de activitate și a-și ascunde incompetența sa profesională în stabilirea,

prevenirea, curmarea infracțiunilor, identificarea și punerea sub urmărire penală a

persoanelor care le-au săvârșit, a decis să falsifice raportul din 13.06.2012 prin care a

fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală. În aceste condiții,

Sterlețchii Evgheni, cunoscând despre faptul că temei pentru pornirea urmăririi penale

pe faptul circulației ilegale a substanțelor narcotice îl constituie semănatul sau cultivarea

plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope săvârșite în proporții mari, adică

mai mult de șase plante de cânepă, a întocmit un alt raport pe numele Comisarului CPS

Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, în care a introdus dare denaturate precum

că la data de 13.06.2012 în grădina str. Victoriei 93, s. Ghidighici au fost depistate nu

șapte dar deja cinci plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepa aparțin

Bouroș Maria, pe care a aplicat impresiunea de ștampilă-tip a CPS 13 Buiucani, mun.

Chișinău, înscrisurile de pe această ștampilă fiind efectuate de către o persoană

nestabilită de organul de urmărire penală.

Conform raportului de expertiză grafoscopică nr.024 din 11.01.2014, textul

manuscris cu care au fost completate rubricile impresiunii dreptunghiulare din Raportul

din numele Evgheni Sterlețchii, adresat comisarului CPS Buiucani, datat cu 13.06.2012,

cu conținutul "13.06.12 o/s Vasilenco" nu a fost executat de Vasilenco Nicolae, dar a

fost executat de către o altă persoană.

Raportul falsificat a fost prezentat ofițerului de urmărire penală, Sidlețchi Iurie,

pentru a fi anexat la materialul R-l nr.1422 din 13.06.2012 în locul raportului autentic.

Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Sterlețchii Evgheni, în

baza art.332 alin.(1) Cod penal - falsul în acte publice, adică înscrierea de către o

persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea

unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interese personale.

a solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Sidlețchi Iurie să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Codul penal să-i fie

aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5 ani, iar baza art.90 Cod penal să fie

suspendă condiționat executarea pedepsei cu închisoarea aplicate lui Sidlețchi Iurie pe

un termen de probă de 3 ani.

9

Mișin Serghei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art.328 alin.(1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5

ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

Bazatin Vitalie să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art.328 alin.(1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5

ani, iar baza art.90 Cod penal să fie suspendă condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea aplicate lui Bazatin Vitalie pe un termen de probă de 3 ani.

Sterlețchii Evgheni să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art.328 alin.(1) Cod penal să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții în cadru. Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de

5 ani, iar în baza art.90 Cod penal să fie suspendă condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea pe un termen de probă de 3 ani.

Totodată, solicită a înceta procesul penal în privința lui Sterlețchi Evgheni în baza

art.332 alin.(1) Cod penal deoarece a intervenit termenul de prescripție.

În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că prin probele

administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată s-a stabilit

incontestabil că inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată prin rechizitoriu, iar în

acțiunile lor se întrunesc elementele acestei infracțiuni, și anume prin declarațiile părții

vătămate Bouroș M., Brădăuțan Serghei, Vasilenco N., procesul-verbal de ridicare din

05 decembrie 2012, procesul-verbal de ridicare din 06 decembrie 2012, procesul –

verbal de examinare a documentelor din 20 decembrie 2012, procesul-verbal de ridicare

din 14 ianuarie 2013, procesul-verbal de examinare din 17 ianuarie 2013.

A menționat că săvârșirea de către inculpatul Sterlețchi Ev. a falsului în acte

publice a fost confirmată prin următoarele probe: declarațiile martorului Vasilenco N.,

Pșenicinîi V., proces-verbal de examinare a documentelor din 18 august 2013, proces-

verbal de examinare a documentelor din 10 octombrie 2013, raportul de expertiză

grafoscopică nr.024 din 10.01.2014 și nr.2221/2222 din 28.11.2013.

apelul procurorului a fost admis, casată total sentința, în baza art.409 alin.(2) Cod de

procedură penală, și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care procesul penal de învinuire în privința lui Sterlețchi Ev. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal a fost încetat, cu liberarea acestuia

de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Procesul penal de învinuire a lui Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi

Ev. în comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal a fost încetat, cu

liberarea inculpaților de răspundere penală, în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a făcut referire la statuările

din Hotărârea Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi ale art.328 alin.(1) Cod penal din 27 iunie 2017,

prin care s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) al

art.328 Cod penal nr.985-XV din 18 aprilie 2012 și s-a recunoscut constituțional textul

„dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile (…) drepturilor și intereselor

10

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin.(1) art.328 Cod penal.

După care, s-a evidențiat că, din conținutul rechizitoriului rezultă că inculpaților

Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V., Stelețchi Ev. li s-a imputat depășirea atribuțiilor de

serviciu, adică săvârșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, și anume a prevederilor art.265 alin.(3) Cod procedură

penală, care prevede că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat o bănuială

rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală, colaboratorul

organelor de constatare sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează

cele constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a sesizării pentru a începe

urmărirea penală”.

Respectiv, s-a atestat că, potrivit rechizitoriului, inculpații ar fi comis fapta

prejudiciabilă incriminată lor la data de 12 iunie 2012, iar în conformitate cu prevederile

art.8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc

de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012 pentru modificarea

și completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14

martie 2003, art.265 s-a completat cu alin.(3) cu următorul cuprins: “Dacă a depistat o

infracțiune ori a constatat o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă,

ofițerul de urmărire penală, colaboratorul organelor de constatare menționate la art.273

alin.(1) lit. a)-c) sau procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele

constatate și concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe

urmărirea penală.” Având în vedere cele expuse, instanța de apel a stabilit faptul că

Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V., Stelețchi Ev. li s-a incriminat comiterea faptei

prejudiciabile la data de 12 iunie 2012, dată la care nu au intrat în vigoare completările

la art.265 Cod procedură penală, operate prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, prin urmare

a apărut necesitatea de a exclude din învinuirea adusă inculpaților faptul că aceștia au

acționat contrar prevederilor art.265 alin.(3) Cod de procedură penală, pe motiv că

aceste prevederi au intrat în vigoare, după data comiterii faptei prejudiciabile.

În continuare, ținând seama de interpretările date de Curtea Constituțională vizavi

de art.328 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a constatat fapta imputabilă inculpaților

Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V., Sterlețchi Ev., ajungând la concluzia că aceștia se

fac vinovați de comiterea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, adică

săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, iar

acțiunile infracționale ale lui Sterlețchi Ev. cuprind elementele constitutive și ale

infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal– falsul în acte publice, adică

înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false,

precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din

interese personale.

Instanța de apel a consemnat că, în conformitate cu prevederile art.118 alin.(2)

Cod de procedură penală (în vigoare la data de 2 iunie 2012) „cercetarea la fața locului

la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut de art.12

(inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de

urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție”.

Potrivit art.301 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală „cu autorizarea

11

judecătorului de instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitare

a inviolabilității persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței,

convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte

acțiuni prevăzute de lege. Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție,

cercetare la fața locului în domiciliu și punerea bunurilor sub sechestru în urma

percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără autorizarea judecătorului de instrucție, în

raza ordonanței motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și

în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul de instrucție trebuie să fie informat despre

efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de

control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sunt argumentate acțiunile de

urmărire penală efectuat”.

În conformitate cu art.29 din Constituția Republicii Moldova, domiciliul și

reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în

reședința unei persoane fără consimțământul acesteia.

În corespundere cu prevederile pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire,

înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la

infracțiuni, aprobat prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 „Primirea

sesizărilor, indiferent de locul și timpul comiterii faptelor infracționale sesizate, de

plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de lucru, iar de către unitățile

de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în serviciu - pe parcursul a 24 de ore.

În afara încăperilor de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, primind sesizarea despre infracțiunii, urmează să comunice

imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al organului prin telefon sau prin

intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită

a lor în unitatea de gardă va dura mai mult de trei ore”.

Din materialele cauzei penale, și anume din declarațiile martorului Bouroș M.,

susținute și în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, s-a reținut că martorul a

confirmat faptul că a interzis inculpaților să intre în ograda ei, însă aceștia insistau să

intre, deoarece i-au comunicat că cunoșteau că în ograda ei cresc fire de cânepă. Polițiștii

au insistat și au intrat fără polițistul de sector, ea i-a urmat și fiind indignată, ajungând

la plantele menționate, le-a rupt acolo pe loc și le-a spus că nimeni nu va lua plantele

până nu vine inspectorul de sector Sergiu, care să confirme că ei sunt polițiști. Ei au ieșit

în drum, iar peste 30 minute a venit inspectorul de sector Sergiu, pe care l-a întrebat de

ce au venit așa persoane la dânsa, la care el i-a spus că a fost la o ședință, iar persoanele

care au intrat în ograda sa sunt de rang mai înalt ca el, din poliția criminală.

Totodată, Bouroș M. a indicat că ulterior după ce a venit Brădăuțan S., ea le-a

permis să intre în grădină. Unul din ei a strâns firele de cânepă din grădină, spunând ce

le duce să le ardă. Erau vreo 4-5 plante, nu mai multe. Din conținutul procesului-verbal

de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012 rezultă că acesta a fost întocmit de către

OUP al CPs Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchi Iu. Procesul-verbal a fost completat cu

mâna, cu pastă de scris albastră. La rubrica în temeiul este indicat „autosesizării”. La

rubrica alți participanți sunt indicați IPC Bazatin V., IPC Mișin S., IPC Sterlețchi Eu.

Cercetarea a început la ora 11:30 și s-a încheiat la ora 21:05. Textul scris la partea

constatatoare este următorul „că locul cercetării îl constituie grădina de lângă casa de

locuit din str. Victoriei, 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău. Grădina respectivă reprezintă

un lot de teren de aproximativ 200 m2 , împrejmuit cu gard din sârmă metalică întărită

12

cu stâlpi din beton, amplasată în partea lateral stânga a casei, intrarea efectuându-se

printr-o poartă de metal. Pe perimetrul grădinii cresc copaci, în grădină pe întreaga arie

crescând viță de vie cu înălțimea de aproximativ 1-1,5 m., legată de pari din lemn. Întreg

terenul fiind cultivat, în partea stângă a grădinii, pe mijloc, la 2 m. de la gard sunt

depistate cinci plante, rădăcini de culoare verde, asemănător cânepă, scoase din pământ

și zdrobite, împrăștiate pe o arie de 2 m. Masa vegetală respectivă a fost filmată cu

camera video, fiind împachetată într-un pachet din hârtie și sigilată. Pe pachet

aplicându-se inscripția „Masa vegetală de culoare verde, depistată și ridicată la

efectuarea CFL pe str. Actoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău; 5 plante vegetale

asemănătoare cu cânepă”.

Din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012

instanța de apel nu a constatat acordul cet. Bouroș M. privind pătrunderea în domiciliu

și cercetarea locului. Din atare considerente, au fost apreciate critic declarațiile

inculpaților, care au susținut că de fapt partea vătămată Bouroș M. le-a permis să intre

în ograda sa, deoarece versiunea de apărare a inculpaților a fost combătută prin

declarațiile acesteia.

La fel, instanța de apel a apreciat că versiunea de apărare a inculpaților este

combătută și prin însuși procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012,

care nu conține acordul proprietarului sau posesorului legal privind pătrunderea în

domiciliu și efectuarea cercetării la fața locului.

Martorul Bărduțan S. a confirmat că la fața locului erau inculpații Sidlețchi Iu.,

Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev., fapt ce rezultă și din conținutul procesului-verbal

de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012, deși actul procesual este semnat doar de

două persoane.

Așadar, din ansamblul probelor administrate de către acuzatorul de stat, instanța

de apel a reținut că inculpații Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev., au

efectuat cercetarea la fața locului la domiciliu fără permisiunea părții vătămate Bouroș

M., care a refuzat ca aceștia să pătrundă în domiciliul ei, fără prezența polițistului de

sector, acțiunea care nu a fost efectuată în baza unei ordonanței motivate a organului de

urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție.

Latura obiectivă a infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu” se

caracterizează prin săvârșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; cauzarea daunelor în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; prezența

legăturii de cauzalitate între acțiunile comise și urmările nominalizate.

Prin acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege urmează de înțeles asemenea acțiuni care: vădit depășesc competența

persoanei cu funcție de răspundere, ținând de competența persoanei cu funcție de

răspundere ierarhic superioară sau a unui organ colegial ar putea fi întreprinse de către

persoana cu funcție de răspundere numai în prezența unor circumstanțe excepționale

indicate în lege; nu pot fi comise de către nimeni, nici într-un fel de circumstanțe.

Prin depășirea atribuțiilor de serviciu se au în vedere asemenea acțiuni ale

persoanelor cu funcție de răspundere, în privința cărora, în actele normative

corespunzătoare, este limitat cercul subiecților care sunt în drept să le comită, iar

persoana în cauză la categoria acestor subiecți nu se referă sau există o anumită limitare

a condițiilor în prezența cărora persoana este în drept să comită acțiunile date, sau, în

13

genere, există interdicție referitor la comiterea acțiunilor corespunzătoare.

Pentru existența componenței date de infracțiune este necesar ca acțiunile

persoanei cu funcție de răspundere să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate de lege, în mod vădit, adică indiscutabil, fără dubii, circumstanță neîndoielnică

și pentru făptuitor.

În speța dată, s-a constatat că inculpații Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și

Sterlețchi Ev. au realizat acțiuni directe care au depășit în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, și anume art.118 alin.(2), art.301 alin.(1) și (2) Cod

procedură penală și prevederile pct. 5) al Instrucțiunii privind modul de primire,

înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la

infracțiuni, aprobat prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008, or, inculpații

au acționat contrar prevederilor legale menționate, și anume fără a înregistra informația

dată și neavând permisiunea cet. Bouroș M. și Bouroș N., care domiciliau pe adresa în

cauză, au pătruns în ograda casei, apoi pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93 s.

Ghidighici mun. Chișinău și au ridicat ilegal, fără întocmirea a careva acte – plante de

cânepă de la domiciliul lui Bouroș M. și Bouroș N.

Ulterior, în scopul de a ascunde săvârșirea depășirii atribuțiilor de serviciu

comise, inculpatul Sidlețchi Iu., care a documentat acțiunile ilegale, a întocmit la poarta

gospodăriei cet. Bouroș M. și Bouroș N. un proces-verbal în acest sens, acțiune de

urmărire penală care nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție al Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău.

În conformitate cu prevederile pct.92 din Hotărârea Curții Constituționale nr.22

din 27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art.328

alin.(1) Cod penal din 27 iunie 2017, în partea ce ține de urmările prejudiciabile cauzate

„drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, Curtea

observă că prevederile art.126 alin.(2) Cod penal stabilesc că pentru evaluarea

caracterului considerabil al prejudicierii acestora urmează a fi luat în considerare gradul

lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Cu privire la claritatea noțiunii

„daune considerabile”, Curtea observă că noțiunea „daune considerabile” își găsește

explicația în art.126 alin.(2) Cod penal, care prevede următoarele: „Caracterul

considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare

valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul

acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial

asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor

ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Din atare considerente, la stabilirea gradului lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, instanța de apel a ținut cont că, în conformitate cu art.8 par. 1

din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

fundamentale, orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie,

a domiciliului și a corespondenței sale. Noțiunea de „domiciliu”, în sensul art.8 este

locul unde o persoană trăiește pe o bază stabilă astfel încât orice cadru de viață poate

constitui un domiciliu în conformitate cu art.8 par. 1 din Convenție, cu excepția

eventuală a caselor de vacanță și a căminelor-ateliere sau alte locuințe temporare.

Conform practicii naționale, la drepturi și interese ocrotite de lege ale persoanelor

fizice se referă: inviolabilitățile (dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și psihică,

dreptul la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la ocrotirea vieții intime,

14

familiale și private etc.); drepturile sociale, economice și culturale (dreptul la învățătură,

dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la muncă și protecția socială a muncii, dreptul la

proprietate, dreptul la grevă etc.); drepturi exclusiv politice (dreptul de a alege și dreptul

de a fi ales); drepturi social politice (libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor,

dreptul la informație, dreptul la asociere etc.); drepturi garanții (dreptul de petiționare,

dreptul persoanei vătămate de către o autoritate publică etc.).

Dacă dauna cauzată de către persoana publică, ca efect al depășirii atribuțiilor de

serviciu este de natură nepatrimonială, la aprecierea caracterului considerabil al daunei,

urmează a se ține cont de criteriul prevăzut la alin.(2) art.126 Cod penal, și anume:

gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În speță, instanța de apel a apreciat că prin săvârșirea acțiunilor de depășire a

atribuțiilor de serviciu de către inculpații Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi

Ev. au fost cauzate daune în proporții considerabile părții vătămate Bouroș M., fiindu-i

lezat dreptul la inviolabilitatea domiciliului prevăzut de art.29 din Constituția Republicii

Moldova, natura cărui drept este nepatrimonială, însă la aprecierea caracterului

considerabil s-a ținut cont de poziția părții vătămate referitor la aprecierea caracterului

considerabil al daunei cauzate.

Totodată, în ceea ce privește capătul de acuzare incriminat inculpatului Sterlețchi

Ev. privind comiterea falsului în acte publice, instanța de apel a apreciat că vinovăția

ultimului a fost pe deplin constatată prin probele administrate de acuzatorul de stat.

După care, instanța de apel, făcând trimitere la prevederile art.391 alin.(1) Cod

procedură penală, a consemnat că sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă:

6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală. Conform art.332 alin.(1) Cod procedură penală, în cazul

în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în

art.art.275 pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, precum și

în cazurile prevăzute în art.art.53-60 Cod penal, prin sentința motivată, instanța

încetează procesul penal în cauza respectivă.

În corespundere cu art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene:

a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

La caz, inculpatul Sterlețchi Ev. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.332

alin.(1) Cod penal, în perioada 12 iunie 2012 – 13 iunie 2012, iar de la ziua săvârșirii

infracțiunii a expirat termenul de 2 ani, în conformitate cu art.60 alin.(1) lit. a) Cod

penal, respectiv, se constată că a expirat termenul de tragere la răspundere penală a

inculpatului, din care motive, se va dispune încetarea procesului penal în privința lui

Sterlețchi Ev., cu liberarea acestuia de răspundere penală.

Totodată, în conformitate cu art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează

de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele

termene: 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Prin urmare, acțiunile

infracționale ale inculpaților Sidlețchi Iu., Mișin S., Bazatin V. și Sterlețchi Ev.

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, infracțiunea

care în conformitate cu criteriile prevăzute de art.16 Cod penal, se califică ca infracțiune

mai puțin gravă, însă având în vedere că aceasta a fost comisă de inculpați la data de 12

iunie 2016, dată de la care a expirat termenul de 5 ani, respectiv, se constată că a expirat

termenul de tragere la răspundere penală.

15

procesului penal, inculpații o contestă cu recursuri ordinare solicitând, în unanimitate,

casarea acesteia și menținerea sentinței de achitare în privința lor.

La caz, au fost declarate patru cereri de recurs din partea inculpaților Bazatin V.,

Sterlețchi Ev., precum și a avocatul Gavriliuc I. în numele inculpatului Mișin S. și

avocatului Ciofu I. în numele inculpatului Sidlețchi Iu. După conținut, cererile de recurs

prezintă elemente de similitudine, părțile invocând, în esență, următoarele argumente:

- instanța de apel la judecarea cauzei a admis o eroare gravă de fapt, prin aceea

că a pus la baza condamnării inculpaților declarațiile martorilor: Bradauțan S.,

Vasilenco N., Galaniuc S., Danilo C., care nu au fost audiați în instanța de apel, astfel,

dând o nouă interpretare declarațiilor martorilor care au fost audiați în instanța de fond

și care au determinat prima instanță de a se îndoi de acuzații și a motiva achitarea;

- adoptarea unei hotărâri de condamnare, după achitare, pronunțată fără audierea

martorilor și fără administrarea vreunei probe noi este contrară cerințelor unui proces

echitabil și încalcă grav prevederile art.6.1 din Convenție;

- nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea

prevederilor art.24 și art.26 Cod de procedură penală, care obligă acuzatorul de stat,

după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, să solicite audierea martorilor

și să prezinte în ședința de judecată probe în susținerea acuzării înaintate, urmează să

fie apreciate ca nesusținere a acuzării în privința inculpatului în cadrul examinării

apelului declarat împotriva sentinței de achitare;

- în opinia părții apărării, corect a statuat prima instanță că, în acțiunile

inculpaților nu se întrunesc elementele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu,

după cum pretinde procurorul;

- însăși partea vătămată Bouroș M. fiind audiată a comunicat că, deși inițial nu le

permitea colaboratorilor de poliție să intre în ograda sa, ulterior le-a permis cu condiția

că vine polițistul de sector (f.d.167-169, vol. II);

- partea vătămată atât în ședința instanței de fond, cât și a instanței de apel a

declarat că nu i s-a cauzat nici un prejudiciu și nu are careva pretenții fată de inculpați

prin urmare lipsește cauzarea prejudiciului;

- infracțiunea prevăzută de art.328 alin.(1) Cod penal este una materială și se

consideră consumată din momentul producerii daunelor prevăzute de norma legală;

- din dispoziția art.328 Cod penal rezultă că, pentru atragerea la răspundere penală

făptuitorul urmează să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege

și nicidecum a unui ordin, care are caracter de recomandare, or ordinul menționat nu

este un act oficial, nu are putere normativă, nu este inclus în prevederile Codului de

procedură penală;

- Bazatin V. și Sterlețchi E. activau în funcție de inspector al poliției criminale, în

atribuțiile lui nu intra autorizarea acțiunilor de urmărire penală la judecătorul de

instrucție și nici informarea judecătorului de instrucție despre efectuarea acestor acțiuni

de urmărire penală în termen de 24 de ore, după cum l-i se incriminează prin actul de

sesizare a instanței;

- în ceea ce privește capătul de acuzație incriminat inculpatului Sterlețchi Ev. în

baza art.332 alin.(1) Cod penal, privind comiterea falsului în acte publice, instanța de

apel a apreciat că vinovăția acestuia a fost pe deplin constatată prin probele administrate

de acuzatorul de stat, fără însă să motiveze cum a ajuns la concluzia respectivă;

16

- acțiunea prejudiciabilă prevăzută la art.332 alin.(1) Cod penal prevede două

modalități: 1) introducerea în documentele oficiale autentice a constatărilor sau

mențiunilor false; 2) fie contrafacerea documentelor oficiale (adică, confecționarea

documentelor oficiale false), fie modificarea conținutului unor documente oficiale

autentice;

- în actul de învinuirea nu este clar descrisă modalitatea de falsificare a

documentului oficial fals de către Sterlețchi Ev., mai mult decât atât, din probele

administrate nu rezultă că acesta intenționat a falsificat raportul din 13 iunie 2012, prin

care a fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală;

- de asemenea, se pretinde că acuzatorul de stat nu a probat existența intenției

inculpatului Sterlețchi Ev. de a comite infracțiunea prevăzută de art.332 Cod penal;

- CtEDO a sancționat România în cauza Mischie c. României (cererea nr.

50224/07, Hotărârea din 16 septembrie 2014), statuând ca este inadmisibilă

condamnarea unei persoane în apel, după achitarea acesteia de prima instanță, fără a se

administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond. Judecătorii CtEDO interzic

reinterpretarea acelorași probe;

- potrivit Hotărârii CEDO în cauza Petrica Manolachi contra României (cererea

nr. 36605/04; Secția a II-a, 5 martie 2013), judecătorii europeni au notat că instanțele

de control judiciar au înlocuit sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare

fără a administra vreo probă nouă. Jurisprudența Curții subliniază în acest sens că

posibilitatea unui acuzat de a se confrunta cu un martor în fața instanței care se pronunță

în ultimul grad cu privire la acuzație constituie o garanție a unui proces echitabil, în

măsura în care observațiile instanței cu privire la comportamentul și credibilitatea unui

martor pot avea consecințe pentru acuzat;

- în practica judiciară națională definiția de fapte noi se deține în Hotărârea Curții

Constituționale nr.12 din 14 mai 2015 (pct.61-64) unde s-a specificat că „faptele noi”

constituie date despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul de urmărire

penală la data adoptării ordonanței atacate și care nici nu puteau fi cunoscute la acea

dată, iar „fapte recent descoperite” sunt faptele care existau la data adoptării ordonanței

atacate, însă nu au putut fi descoperite;

- în acțiunile inculpatului Mișin S. nu se conțin elementele infracțiunii prevăzute

de art.328 alin.(1) Cod penal, întrucât procurorul a eșuat în probarea existenței laturii

obiective a acestei infracțiuni, iar încălcarea unei dispoziții din Instrucțiunea de serviciu,

nu poate echivala cu încălcarea unui act normativ;

- potrivit art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat

împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre

de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării

solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor

constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea inculpatului, ceea ce la caz nu s-a respectat.

2018, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că procedura de

examinare a apelului, după o hotărâri de achitare pronunțată de prima instanță, prezintă

unele particularități aparte. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art.6 din

17

CEDO, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de Curtea Europeană în

jurisprudența sa, și prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, potrivit cărora

după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate

dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței

de apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor

constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea unei persoane.

Colegiul penal lărgit a evidențiat că, mutatis mutandis, instanța de apel nu este în

drept să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția inculpaților de comiterea

infracțiunilor imputate acestora prin rechizitoriu, bazând-u-se exclusiv pe lucrările

primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea acestora. Or, după o hotărâre de

achitare pronunțata de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța de apel

să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor acuzării, declarațiile

cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea inculpaților. În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de

probă se desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat

principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările

relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate.

În continuare, instanța de recurs a menționat că, în cererile de recurs recurenții

critică anume faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale

și a constatat vinovăția inculpaților bazându-se preponderent pe probele cercetate de

prima instanță, cărora li s-a dat citire și care inițial au fost puse la baza achitării acestora,

ceea ce, la caz, s-a confirmat.

Instanța de recurs a menționat că, din actele dosarului s-a adeverit că instanța de

apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente în acest sens și nu a audiat

nemijlocit martorii acuzării a căror declarații, în opinia instanței, au influențat în mod

direct soluționarea acestei cauze, prin aceasta încălcând dispoziția art.415 alin.(21) Cod

de procedură penală.

Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată din

data de 25 octombrie 2017, instanța de apel a purces la examinarea probelor și

înscrisurilor, printre care se regăsesc:

- declarațiile martorului Bradauțan S. de la f.d.118-119, vol. II;

- declarațiile martorului Vasilenco N. de la f.d.171-173, vol. II;

- declarațiile martorului Galaniuc S. de la f.d.183-185, vol. II;

- declarațiile martorului Danilo C. de la f.d.4-5, vol. II;

- declarațiile martorului Pșenicnîi V. de la f.d.14-147, vol. II.

În acest punct de analiză, urmează de notat că procurorul a dat citire tuturor

declarațiilor nominalizate supra, cu consemnarea faptului dat în procesul-verbal,

deoarece martorii respectivi nu au fost prezenți la nici o ședință de judecată, dintre cele

desfășurate de instanța de apel ( f.d.16, vol. IV).

Mai mult, verificând actele procesuale preparatorii întocmite de instanța de apel,

instanța de recurs a constatat că, în general, printre acestea lipsește confirmarea citării

martorilor nominalizați.

Cu toate acestea, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reflectat

declarațiile date de martorii acuzării și anume de: Bradauțan S., Vasilenco N., Galaniuc

S., Danilo C., Pșenicnîi V., redând cu exactitate conținutul acestora și indicând expres

18

că acestea au fost date de dânșii doar în prima instanță.

Aici, a remarcat faptul că, declarațiile acestor martori au fost puse de către prima

instanță la baza sentinței de achitare. Adică, având la bază aceleași probe, instanța de

apel, din contra, a statuat că acestea confirmă vinovăția inculpaților.

Instanța de recurs a ajuns la concluzia că, instanța de apel a întemeiat, inter alia,

hotărârea pe declarațiile martorilor: Bradauțan S., Vasilenco N., Galaniuc S., Danilo C.,

Pșenicnîi V., fără a-i fi citat și ascultat nemijlocit în cadrul ședinței de judecată.

În continuare, instanța de recurs a menționat că, o altă carență procesuală admisă

de instanța de apel la întocmirea hotărârii vizează partea dispozitivă a acesteia, care nu

corespunde întru-totul exigențelor din legea procesual-penală. În particular, fiind vorba

despre aceea că, în conținutul deciziei adoptate de instanța de apel, aceasta statuează

asupra faptului că, prin probele din dosar, se confirmă vinovăția inculpaților de cele

incriminate prin actul de sesizare a instanței, însă, având în vedere intervenirea

prescriptibilității termenului de tragere la răspundere penală a inculpaților pentru faptele

infracționale comise, s-a dispus încetarea procesului penal, cu liberarea acestora de la

răspunderea penală. Or, în cazul în care în urma judecării cauzei se constată că inculpații

se fac vinovați de cele incriminate prin rechizitoriu, faptul dat trebuie consemnat

neapărat în dispozitiv, după care urmând a fi dispus încetarea procesului penal, cu

liberarea inculpaților de la răspunderea penală, întrucât a intervenit termenul de

prescripție prevăzut de art.60 Cod penal, pentru tragere la răspundere penală.

În contextul dat, instanța de recurs a ajuns la concluzia că, decizia instanței de

apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

fost respins apelul procurorului, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței.

7.1. În argumentarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță a

stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză, a dat analiză profundă probelor

prezentate și a făcut concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat, din aceste

considerente instanța de apel nu prevede temei pentru a reține argumentele apelantului

și a desființa sentința respectivă și a pronunța o sentința de condamnare.

Temeinicia sentinței a fost verificată, reieșind din argumentele aduse de către

autorul apelului, în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent.

Procurorul participant în ședința instanței de apel a solicitat cercetarea suplimentară a

probelor administrate conform regulilor generale prevăzute pentru prima instanță,

demers care a fost admis de către instanța de apel, fiind audiați: martorul Pșenicnîi

Vitalie, precum și materiale ale cauzei penale: conținutul declarațiilor părții vătămate

Bouroș Maria, fiind audiată în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.167-170, vol.

II), cauza 7013038122), conținutul declarațiilor martorului Vasilenco Nicolae, fiind

audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.171-173, vol. II), conținutul

declarațiilor martorului Galaniuc Serghei (f.d.183-185, vol. II), conținutul declarațiilor

martorului Danilo Constantin Vasile, fiind audiat în ședința de judecată a instanței de

fond (f.d.4-5, vol. III), conținutul declarațiilor martorului Bradauțan Serghei, fiind

audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.118-119, vol. II).

De asemenea, în instanța de apel au fost cercetate următoarele probe scrise:

conținutul raportului procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău Dumitru

Railean cu privire la sesizarea privind acțiunile ilegale ale colaboratorilor de poliție

Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori, Bazatin Vitalie Vasile, și Sterlețchii

19

Evgheni Vladimir din data de 12 iunie 2012, și materialele anexate la acesta: explicația

Măriei Bouroș, Nadejdei Bouroș, copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din

12 iunie 2012, raportul inspectorului SPC CP s. Buiucani mun. Chișinău Sterlețchi

Evgheni din 13.06.2012 (f.d.3, 4-9 Vol. I), ordonanța procurorului în Procuratura sect.

Buiucani, mun. Chișinău Dumitru Railean din 05 decembrie 2012 prin care s-a dispus

ridicarea la sediul CP s. Buiucani, mun. Chișinău, bir.9, de la Șeful unității de gardă

Morărenco Mihail a volumului nr.12 al R-2 CP s. Buiucani pentru anul 2012 (f.d.28),

conținutul procesului-verbal de ridicare din 05 decembre 2012 prin care se confirmă că

au fost ridicate următoarele obiecte: Registrul de evidență a înștiințărilor privitoare la

infracțiuni și incidente (R-2) a CP s. Buiucani, volumul 12/12, început la 03.06.2012

(f.d.29), conținutul procesului verbal de examinare din 05 decembrie 2012 prin care a

fost examinat Registrul de evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și incidente

(R2) a CP s. Buiucani (f.d.30-31), copiile din Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor

privitoare la infracțiuni și incidente al CP s. Buiucani (f.d.33-67), conținutul procesului

verbal de examinare din 05 decembrie 2012 prin care a fost examinat Registrul de

evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și incidente (R1) a CP s. Buiucani

(f.d.70), copiile din Registrul nr.1 de evidență a înștiințărilor privitoare la infracțiuni și

incidente al CP s. Buiucani (f.d.73-89), conținutul procesului-verbal și ordonanță de

ridicare din 06 decembre 2012 prin care se confirmă că au fost ridicate următoarele

obiecte: materialul R-1 nr.1422 din 13.06.2012 prin care la 2 septembrie 2011 a fost

emisă ordonanță de neîncepere a urmăririi penale, cu anexe materialul privind

neînceperea urmăririi penale R/l-1422 din (f.d.90, 91, 115), procesul - verbal de

examinare din 05 decembrie 2012 prin care a fost supus examinării volumul unic al

materialului nr.1422 înregistrat la data de 13.06.2012 în R-l al CPS Buiucani, mun.

Chișinău, care constituie un material cusut și numerotat, la momentul examinării cu 25

file, cu foaie de titlul pe care sunt tapate textele „Ministerul afacerilor interne/

Comisariatul de poliție sectorul Buiucani/Secția de urmărire penală/Material/privind

neînceperea urmăririi penale/R/l-1422 din 13.06.2012/ mun. Chișinău/2012 "Pe

cuprinsul foii sunt scrise cu pastă de culoare albastră cifrele "778". în cadrul examinării

s-a stabilit că în materialul dat sunt examinate circumstanțele prin care la 12.06.2012 în

grădina din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun. Chișinău au fost depistate plante de

cânepă. Materialul dat este alcătuit din borderou, în care sunt enumerate materialele ce

se conțin (23 pagini).

Astfel, pagina nr.1 conține raportul inspectorului secției poliție criminală a CPS

Buiucani, mun. Chișinău Sterlețchi Evgheni din 13.06.2012, adresat comisarului CPS

Buiucani Lilian Botnariuc privind necesitatea examinării conform art.274 Cod de

Procedură penală a faptului depistării și ridicării a 5 plante vegetale de culoare verde

asemănătoare cu cânepa. Raportul dat a fost înregistrat în R-l al CPS Buiucani la data

de 13.06.2012 cu nr.1422, de către ofițerul de serviciu Vasilenco, fapt atestat prin

ștampila aplicată pe raport și rezoluția din 13.06.2012 "dl. Sidlețchi conform art.274

Cod de procedură penală, termen 14.06.2012", fiind aplicată o semnătură

asemănătoare’' a Șefului SUP a CPS Buiucani, mun. Chișinău Vitalie Pșenicinîi.

Pagina nr.2 reprezintă o explicație scrisă de mână, fără dată, de către Dănilă

Constantin, care locuiește pe str. Fundul Văii 16, s. Ghidighici, pe faptul că la vecina sa

cet. Bouroș Maria în ogradă crește cânepă.

Paginile nr.3 și 4 reprezintă un proces verbal de cercetare la fața locului, întocmit

20

la 12 iunie 2012 de către OUP al CPS Buiucani, mun. Chișinău Sidlețchii Iurie. Procesul

verbal este completat cu mână, cu pastă de scris albastră. La rubrica în temeiul este

indicat "autosesizării". La rubrica alți participanți sunt indicați IPC Bazatin Vitalie, IPC

Mișin Sergiu, TPC Sterlețchi Eugen. Cercetarea a început la ora 11:30 și s-a încheiat la

ora 21:05. Textul scris la partea constatatoare este următorul „că locul cercetării îl

constituie grădina de lângă casa de locuit din str. Victoriei, 93, s. Ghidighici, mun.

Chișinău. Grădina respectivă reprezintă un lot ce teren de aproximativ 200 m2,

împrejmuit cu gard din sârmă metalică întărită cu stâlpi din beton, amplasată în partea

lateral stânga a casei, intrarea efectuându-se printr-o poartă de metal. Pe perimetrul

grădinii cresc copaci, în grădină pe întreaga arie crescând viță de vie cu înălțimea de

aproximativ 1-1,5 m, legată de pari din lemn. întreg terenul fiind cultivat, în partea

stângă a grădinii, pe mijloc, la 2 m de la gard depistăm cinci plante, rădăcini de culoare

verde, asemănător cânepă, scoase din pământ și zdrobite, împrăștiate pe o arie de 2 m.

Masa vegetală respectivă a fost filmată cu camera video, fiind împachetată într-un

pachet din hârtie și sigilată. Pe pachet aplicându-se inscripția „Masa vegetală de culoare

verde, depistată și ridicată la efectuarea CFL pe str. Actoriei 93, s. Ghidighici, mun.

Chișinău; vegetale asemănătoare cu cânepă". Cercetarea la fața locului a fost efectuată

pe timp de zi, cu o vizibilitate normală, la temperatura aerului de 26 grade C". La rubrica

obiectelor ridicate de la fața locului, sunt indicate cinci plante vegetale de culoare verde

asemănătoare cu cânepă.

Deși la cercetare la fața locului au participat patru persoane, procesul verbal pe

toate foile a fost semnat doar de două persoane.

Pagina nr.5 reprezintă raportul inspectorului SPC a CPS Buiucani, mun. Chișinău

Sterlețchi Evgheni scris către comisarul CPS Buiucani, mun. Chișinău, Lilian

Botnariuc, precum că la data de 12.06.2012 la ei a parvenit informația operativă a cărei

sursă nu poate fi divulgată precum că în com. Ghidighici, str. Victoriei 93, în grădina

doamnei Maria între rândurile viței de vie crește steble de cânepă. Prin raport se solicită

ca materialul să fie înregistrat în R-2 al CPS Buiucani, mun. Chișinău. Raportul este

datat cu ziua de 12.06.2012 și semnat, însă, ștampila de înregistrare aplicată în partea

dreaptă de sus este din 13.06.2012, fiind indicat numărul 6452 de către ofițerul de

serviciu Vasilenco în partea stângă de sus este o rezoluție cu textul "dl Sterlețchi termen

18.06.12 L. Botnariuc 13.06.12", însă fără semnătură.

Paginile nr.6-8 reprezintă raportul de constatare tehnic-științific nr.267 din

19.06.2012 prin care s-a stabilit că plantele prezentate la cercetare ridicate la 12.06.2012

în cadrul cercetării la fața locului reprezintă plante de cânepă, care se referă la

substanțele narcotice.

Paginile nr.9-12 reprezintă rapoartele OUP al CPS Buiucani, mun. Chișinău

Sidlețchi Iurie, prin care era prelungit termenul, de examinare pe marginea »materialului

R-l nr.1422 până la 21.06.2012, 25.06.2012, 28.06.2012, 03.07.2012.

Paginile 13-14 conțin chitanța nr.97 prin care la 03.07.2012 a fost transmisă în

camera de păstrare a corpurilor delicte o sacoșă sigilată cu nr.267. Corpurile delicte lea

primit plutonierul BSL Dascăl.

Pagina 14 este scrisoarea de însoțire adresată responsabilului pentru camera de

păstrare a corpurilor delicte a CPS Buiucani, mun. Chișinău.

Pagina nr.15 conține raportul cu propunere de a nu pomi urmărirea penală din

03.07.2012 adresat Procuraturii sect. Buiucani, mun. Chișinău de către Sidletchii Iurie,

21

coordonat de către conducătorul organului de urmărire penală al CPS Buiucani, mun.

Chișinău, Pșenicinîi Vitalie.

Pagina 16 conține scrisoarea de însoțire a materialului, cu numerele de intrare a

corespondenței în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău.

Pagina nr.17 reprezintă explicația Nadejda Bouroș din 20.08.2012 primită în

cadrul examinării materialului de către procurorul Raileanu Dumitru.

Pagina nr.18 reprezintă explicația Bouroș Maria din 12.09.2012 primită în cadrul

examinării materialului de către procurorul Raileanu Dumitru, în care sunt descrise

circumstanțele efectuării de către colaboratorii de poliție ai CPS Buiucani, mun.

Chișinău a cercetării la fața locului la 12.06.2012 în ograda casei în care locuia.

Paginile nr.19-20 reprezintă copia buletinului de identitate a cet. Bouroș Nadejda.

Pagina nr.21 reprezintă copia raportului de autosesizare a procurorului Raileanu

Dumitru din 13.09.2012.

Paginile nr.22-23 reprezintă ordonanța privind neînceperea urmăririi penale în

privința Bouroș Nadejda din 12.09.2012 emisă de către procurorul Raileanu Dumitru în

baza materialului R1 nr.1422 din 13.06.2012." (f.d.116-117), conținutul procesului-

verbal de ridicare din 14 ianuarie 2013 de la Roibu Elena a sintezei informațiilor și

infracțiunilor înregistrate în R-l și R-1 a CPS Buiucani pentru data de 12.06.2012 și

13.06.2013 (f.d.161), conținutul procesului-verbal de examinare din 17 ianuarie 2013

prin care au fost examinate sintezele informațiilor și infracțiunilor înregistrate în R-l și

R-2 a CPS Buiucani pentru data de 12.06.2012 și 13.06.2013, împreună cu ordonanța

din 17 ianuarie 2013 de recunoaștere și anexare a documentelor la cauza penală.

Cauza penală nr.2012038108, Volumul I: conținutul Raportului procurorului în

Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău Dumitru Railean cu privire la sesizarea

privind acțiunile ilegale ale colaboratorului de poliție Sterlețchii Evgheni Vladimir din

data de 12 iunie 2012 și 13 iunie 2012, și materialele anexate la acesta (f.d.3, 4-15),

conținutul procesului verbal de examinare a documentelor din 18 august 2013, prin care

a fost supus examinării 2 (două) file de format A4 care reprezintă rapoarte din numele

lui Sterlețchi Evgheni datate cu 12.06.2012 și 13.06.2012 (f.d.23-25). Lista membrilor

grupului operativ din 12 iunie și 2013 iunie 2012 (f.d.30-32), conținutul procesului

verbal de examinare a documentelor din 10 octombrie 2013, prin care a fost supus

examinării 31 file de format A4 care reprezintă copii din Registrul de evidență a

înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente (R-2) al CPS Buiucani, mun. Chișinău

pentru zilele de 12.06.2012 și 13.06.2012 (f.d.79), conținutul raportului de expertiză

grafoscopică nr.2221/2222 din 28.11.2013, prin care s-a stabilit că semnăturile din

numele Evgheni Sterlețchi de la rubricile „Insp. SPC CP s. Buiucani mun. Chișinău

locotenent de poliție" din raportul din numele lui Evgheni Sterlețchi, adresat

comisarului CP s. Buiucani, datat cu 12.06.2012 și din raportul din numele lui Evgheni

Sterlețchii, adresat comisarului CP s. Buiucani, datat cu 13.06.2012 au fost executate de

către însuși Evgheni Sterlețchi (f.d.180-201), conținutul raportului de expertiză

grafoscopică nr.024 din 10.01.2014, prin care s-a stabilit că textul manuscris cu care au

fost completare rubricile impresiunii dreptunghiulare din Raportul din numele Evgheni

Sterlețchii, adresat comisarului CP s. Buiucani, datat cu 13.06.2012, cu conținutul:

„13.06.12 1422 o/s Vasilenco, nu a fost executat de Vasilenco Nicolae, dar a fost

executat de către o altă persoană. De stabilit, dacă rubricile impresiunii dreptunghiulare

din Raportul din numele lui Sterlețchii Evgheni din 13.06.2012 au fost completate de

22

către Pșenicinii Vitalie sau de către Sterlețchii Evgheni, sau de către Sidlețchi Iurie, nu

a fost posibil. Totodată a mai stabilit că Textul manuscris cu care au fost completate

rubricile impresiunii dreptunghiulare din Raportul din numele lui Evgheni Sterlețchii,

adresat comisarului CP s. Buiucani, datat cu 12.06.2012 cu conținutul: „13.06.12 1422

o/s Vasilenco au fost executate de persoane diferite (f.d.206 Vol. II).

Potrivit instanței de apel, la soluționarea cauzei, prima instanță a ținut cont în

deplină măsură de prevederile art.99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza și

probele prezentate de părți sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu lor din punct

de vedere al coroborării lor și întemeiat a dispus achitarea inculpaților Sterlețchii

Evgheni, Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art.328 alin.(1) și art.332 alin.(1) Cod penal, potrivit elementelor

constitutive, depășirea atribuțiilor de serviciu, adică, săvârșirea de către o persoană

publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice și

drepturilor și intereselor ocrotite de ocrotite lege ale persoanelor fizice, precum și

nevinovăția inculpatului Sterlețchii Evgheni în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.332 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat, că în situația din speță acuzatorul de stat nu a dovedit

nici existența temeiului real și nici a celui juridic, de atragere la răspundere penală a

inculpaților Sterlețchii Evgheni, Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie, iar din

probele prezentate nu rezultă în mod cert și fără echivoc că ultimii ar fi comis

infracțiunile imputate.

Instanța de apel a conchis că, săvârșirea obiectul juridic special al infracțiunii

prevăzute la alin.(1) art.328 Cod penal îl constituie relațiile sociale cu privire la buna

desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune îndeplinirea de către

o persoană publică a obligațiilor de serviciu în mod corect, fără excese, cu respectarea

intereselor publice, precum și. a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice și ale celor juridice. Obiectul material al acestei infracțiuni îl reprezintă sau poate

să-l reprezinte corpul persoanei ori bunurile mobile sau imobile.

Victimă a infracțiunii specificate la alin.(1) art.328 Cod penal este persoana fizică

sau juridică, ale cărei drepturi sau interese ocrotite de lege suferă daune în proporții

considerabile.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.328 Cod penai se exprimă prin: 1)

fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege; 2) urmările prejudiciabile cauzate intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura

cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Instanța de apel a mai precizat, că acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, poate ave loc prin oricare din următoarele

patru modalități faptice: - săvârșirea unei acțiuni care ține de competența unei alte

persoane cu funcție de răspundere (de exemplu, a unei persoane cu funcție de răspundere

ierarhic superioare din același sistem departamental, ori a unei persoane cu funcție de

răspundere din același sistem departamental căreia făptuitorul nu i se supune, ori unei

persoane cu funcție de răspundere din alt sistem departamental); - săvârșirea unei acțiuni

care putea fi comisă de către făptuitor numai în prezența unor circumstanțe deosebite,

23

indicate în lege sau într-un alt act normativ; - săvârșirea unipersonală a unei acțiuni pe

care o poate efectua exclusiv un organ colegial; - săvârșirea unei acțiuni pe care nimeni

și în nici un fel de circumstanțe nu este în drept să le săvârșească.

Instanța de apel a constatat, că specific pentru acțiunea prejudiciabilă de depășire

a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege este că făptuitorul comite o

acțiune care nu este în competența lui de serviciu sau în competența exclusivă a lui de

serviciu, dar este în competența unei alte persoane sau a unui alt organ ori acțiune care

nu se află în competența a nici unei persoane sau a nici unui organ. Este adevărat că, la

etapa inițială de săvârșire a infracțiunii specificate la alin.(1) art.328 Cod penal, punctul

de plecare este competența de serviciu a făptuitorului. Or, în mod firesc, pentru a depăși

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, trebuie mai întâi să te afli în cadrul

acelor limite, însă, ulterior, desfășurarea activității infracționale ia o asemenea turnură,

încât cele săvârșite de făptuitor excedă cadrul drepturilor și atribuțiilor ce i-au fost

acordate prin lege.

Instanța de apel a reținut, că din actul de învinuire rezultă că inculpații Sterlețchii

Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile

au fost puși sub învinuire pe faptul că la 12.06.2012 contrar dispozițiilor art.265 alin.(3)

Cod de procedură penală, care dispune că „dacă a depistat o infracțiune ori a constatat

o bănuială rezonabilă cu privire la o infracțiune comisă, ofițerul de urmărire penală,

colaboratorul organelor de constatare menționate la art.273 alin.(1) lit. a)-c) sau

procurorul întocmește un proces-verbal în care consemnează cele constatate și

concomitent dispune înregistrarea imediată a autosesizării pentru a începe urmărirea

penală", fără a înregistra în modul corespunzător informația data, neavând permisiunea

Bouroș Măriei care domiciliază pe adresa indicată, depășindu-și atribuțiile de serviciu,

au pătruns împreună pe teritoriul grădinii din str. Victoriei 93, s. Ghidighici, mun.

Chișinău și au efectuat cercetării la fața locului, de unde au ridicat plante de cânepă.

Învinuirea se bazează pe încălcarea prevederilor art.265 alin.(3) Cod de procedură

penală, care a fost introdus prin Legea nr.66 din 05.04.2012, publicat la data de

27.07.2012 în Monitorul Oficial Nr.155-159.

Totodată, potrivit circumstanțelor constatate, fapta imputată inculpaților a avut

loc la data de 12 iunie 2012, adică anterior modificărilor introduse în Codul de

procedură penală la data de 27.07.2012, iar art.3 alin.(2) Cod de procedură penală,

prevede că, legea procesuală penală poate avea efect ultra activ, adică dispozițiile ei, în

perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, pot rămâne aplicabile acțiunilor

procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul ultra activ se stipulează în legea nouă.

La fel, potrivit actului de învinuire inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir,

Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile sunt învinuiți în

încălcarea prevederilor pct.5 al Instrucțiunii privind modul de primire, înregistrare,

evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații cu privire la infracțiuni aprobat

prin Ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 care prevede că "în afara încăperilor

de serviciu ale organelor, colaboratorii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu,

primind sesizarea despre infracțiuni, urmează să comunice imediat ofițerului de serviciu

al unității de gardă al organului prin telefon sau prin intermediul altor mijloace de

legătură conținutul sesizării, dacă transmiterea nemijlocită a lor în unitatea de gardă va

dura mai mult de trei ore".

Așa dar, ordinul nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 dispozițiile cărui se

24

invocă a fi încălcate în actul de învinuire reprezintă un ordin comun al Procurorului

General, Ministrului de interne și altor demnitari din organele de forță, deci un

regulament intern.

Din dispoziția art.328 Cod penal rezultă că, pentru atragerea la răspundere penală

făptuitorul urmează, să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

și nicidecum a unui ordin care are caracter de recomandare, or, ordinul menționat nu

este un act oficial, nu are putere normativă intrată în vigoare, nu este inclusă în

prevederile Codului de procedură penală.

Potrivit art.2 alin.(4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter

procesual din alte legi naționale, pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în

prezentul cod.

Totodată, potrivit art.5 din Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare

a actelor oficiale nr.173 din 06.07.1994 republicată la 10.10.2008 în M.O. nr.183-185,

actele oficiale nominalizate la alin.(1) intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial sau la data indicată în text, cu excepția actelor menționate la art.2. Actele oficiale

ce intră în vigoare la data prevăzută în textul actului respectiv se publică în Monitorul

Oficial în termen de 10 zile de la data adoptării.

Mai mult, din actul de învinuire rezultă că inculpaților Sterlețchii Evgheni

Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile le este

imputată încălcarea prevederilor art.118 alin.(2) Cod de procedură penală, (în vigoare

la data de 02 iunie 2012) ale Codului de Procedură Penală care prevede că „cercetarea

la fața locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul prevăzut

de art.12 (inviolabilitatea domiciliului) se efectuează în baza ordonanței motivate a

organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție", ale art.301

alin.(1) și (2) Cod de procedură penală care prevede că „cu autorizarea judecătorului de

instrucție se efectuează acțiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilității

persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenței, convorbirilor telefonice,

comunicărilor telegrafice și a altor comunicări, precum și alte: acțiuni prevăzute de lege.

Acțiunile de mărire penală sub formă de percheziție, cercetare la fața locului, domiciliu

și punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziției pot fi efectuate, ca excepție, fără

autorizarea judecătorului de instrucție, în baza ordonanței motivate a procurorului, în

cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în cazurile ce nu permit amânare. Judecătorul

de instrucție trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acțiuni, de urmărire penală

în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în

care sânt argumentate acțiunile de urmărire penală efectuate".

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond just și întemeiat a stabilit că

inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și

Bazatin Vitalie Vasile nu au intrat în domiciliul părții vătămate Bouroș Maria fără

acordul acesteia, acest fapt fiind confirmat prin declarațiile martorului Bradauțan

Serghei care la acel moment activa în calitate de ofițer de sector, care a comunicat

instanței de fond că în momentul în care a ajuns la adresa mun. Chișinău s. Ghidighici,

str. Victoriei 93, la domiciliul Măriei Bouroș colegii săi erau în afara curții și grădinii

părții vătămate, iar din drum se observă ce este în ogradă și grădină deoarece gospodăria

părții vătămate este îngrădită cu un gard de sârmă (f.d.118-119, vol. II, cauza penală

nr.2013038122).

De asemenea, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a reținut la

25

caz și declarațiile martorului Danilov Constantin din care urmează că a auzit cum vecina

a comunicat colaboratorilor de poliție că le permite să intre în ogradă doar dacă vine

polițistul de sector, ulterior când acesta a apărut le-a permis să intre precum și

declarațiile părții vătămate Bouroș Maria din care urmează că deși inițial nu le permitea

colaboratorilor de poliție să intre în ograda sa, ulterior le-a permis cu condiția că vine

polițistul de sector.

Acelea-și circumstanțe rezultă și din declarațiile inculpaților Sterlețchii Evgheni

Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore și Bazatin Vitalie Vasile date în instanța de fond, care

au comunicat că inițial partea vătămată nu le-a permis să intre în ogradă, punând condiția

să fie prezent polițistul de sector, ei l-au chemat iar ulterior proprietara le-a permis să

intre, iar după ce proprietara a refuzat să semneze recipisă prin care le-ar permite

efectuarea cercetării la fața locului au ieșit din ogradă și au întocmit procesul verbal de

cercetare la fața locului în afara ogrăzii Măriei Bouroș.

Prin urmare, instanța de apel a considerat corectă concluzia instanței de fond prin

care s-a stabilit cu certitudine că, de către inculpați nu au fost încălcate prevederile

art.118 Cod de procedură penal, în vigoare la acel moment. Aceștia au acționat în limita

împuternicirilor stabilite de lege, or, din probele cercetate mai sus rezultă că, de către

inculpați nu a fost violat domiciliul lui Maria Bouroș, ultima le-a permis să intre în

ogradă, iar procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2012 a fost întocmit

în afara ogrăzii acesteia. Inculpații Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore,

Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile fiind colaboratori ai CP s. Buiucani, mun.

Chișinău, adică fiind persoane publice care prin numirea și stipularea legii i-au fost

acordate permanent drepturi și obligații în vederea efectuării urmăririi penale, în virtutea

legii și-au exercitat obligațiunile de serviciu în vederea cercetării sesizării cu privire la

creșterea plantelor de cânepă în grădina amplasată în mun. Chișinău, sat. Ghidighici,

str. Victoriei 93, or, potrivit raportului de constatare tehnică-științifică nr.267 din 19

iunie 2012 rezultă că cinci plante prezentate la cercetare ridicate la 12 iunie 2012 în

cadrul cercetării la fața locului pe str. Victoriei 93, sat. Ghidighici, mun. Chișinău

reprezintă plante de cânepă, care se referă la substanțe narcotice.

Instanța de apel a mai precizat, că infracțiunea specificată la art.328 Cod penal

este una materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii daunelor

prevăzute de norma legală.

În ce privește al doilea semn al laturii obiective - urmările prejudiciabile, se

menționează că, prima instanță just a reținut că la descrierea faptei acuzatorul de stat a

invocat cauzarea daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor prevăzute

de lege Mariei Bouroș, încălcându-i drepturile sale fundamentale prevăzute de art.29

Constituția Republicii Moldova, care prevede că domiciliul și reședința sunt inviolabile.

Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără

consimțământul acesteia. Totodată, în urma acțiunilor lui Sterlețchi Evgheni, Bazatin

Vitalie, Sidlețchi Iurie și Mișin Serghei au fost cauzate daune intereselor publice în

proporții considerabile, manifestate în activitatea haotică, samavolnică și lezarea prin

aceasta a imaginii poliției ca organ de drept- al autorității publice chemate să apere pe

baza respectării stricte a legilor viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele

societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime.

Prin urmare, având în vedere că, la caz s-a stabilit cu certitudine că inculpații

Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin

26

Vitalie Vasile în exercitarea funcției la CPS Buiucani, mun.Chișinău la data de 12 iunie

2012 nu au depășit atribuțiile conferite de lege, instanța de apel a considerat că prima

instanță corect a stabilit și faptul că inculpații nu i-au încălcat careva drepturi părții

vătămate Maria Bouroș, la caz lipsește cauzarea prejudiciului indicat în actul de

învinuire, astfel acțiunile inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie

Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile nu întrunesc latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, dispoziția art.328 alin.(1) Cod penal, menționează

despre săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni ce depășesc în mod Vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordata prin lege. Aceasta înseamnă că făptuitorul

manifestă certitudine, este lipsit de orice îndoială, nu are dubii că depășește limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. În lipsa caracterului vădit al depășirii

limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, răspunderea nu poate fi aplicată

potrivit art.328 alin.(1) Cod penal.

Motivele infracțiunii specificate la alin.(1) art.328 Cod penal constă în: interesul

material; năzuința de a obține unele avantaje nepatrimoniale; răzbunare; gelozie;

interpretarea eronată a obligațiilor de serviciu; excesul de zel etc, însă la caz prima

instanță corect a stabilit că lipsește intenția inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir,

Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile de a depăși

atribuțiile sale de serviciu, or aceștia au acționat în limitele stabilite de lege.

Mai mult, instanța de fond corect a reținut că, în actul de învinuire nu este reflectat

motivul din care inculpații ar comite infracțiunea imputată de acuzatorul de stat, însă

acest fapt urma a fi reflectat în actul de acuzare, prin urmare prima instanță corect a

stabilit și faptul că în acțiunile inculpaților nu întrunesc nu întrunesc latura subiectivă a

infracțiunii pre văzute de art.328 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că, analizând probele și apreciindu-le prin prisma

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, consideră că, nu s-a demonstrat prin

probe incontestabile existența faptei infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal,

iar vinovăția inculpaților Sterlețchii Evgheni Vladimir, Sidlețchi Iurie Grigore, Mișin

Serghei Igori și Bazatin Vitalie Vasile nu a fost dovedită prin probe suficiente,

pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală,

motiv din care sentința de achitare, este întemeiată.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Sterlețchii Evgheni în baza art.332

alin.(1) Cod penal, instanța de apel a reținut că obiectul juridic special al infracțiunii

prevăzute la alin.(1) art.332 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la buna

desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care este condiționată de încrederea

publică în autenticitatea documentelor oficiale.

Obiectul material sau imaterial al acestei infracțiuni reprezintă documentul oficial

autentic sau materia primă utilizară în vederea falsificării documentului oficial.

Totodată, produsul infracțiunii în cauză îl constituie documentul oficial fals.

Prin „document" se are în vedere entitatea care se particularizează prin

următoarele caracteristici: - formează un lot unitar între suportul material sau electronic

și informația fixată pe el; - informația pe care o poartă documentul se exprimă sub formă

de text, înregistrare audio, imagine sau oricare altă formă permite perceperea și

identificarea univocă a informației în mod direct sau cu ajutorul unor mijloace tehnice

instrumentale ori programate; - destinația lui este de a fi transmis în timp și spațiu,

27

funcția lui este de a informa și a proba, fiind întocmit de un subiect competent, dotat cu

mențiuni de formă și format determinat.

Totodată, documentul oficial este documentul care, conține informații care au fost

elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane

oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept; atestă

fapte având relevanță juridică; circulă în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență

strictă și control al circulației.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute art.332 alin.(1) Cod penal se

caracterizează în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de înscriere în documentele

oficiale a unor date vădit false ori de falsificare a unor astfel de documente, iar

infracțiunea prevăzută la art.332 alin.(1) Cod penal este o infracțiune formală. Ea se

consideră consumată din momentul înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit

false ori al falsificării unor astfel de documente.

Din actul de învinuire urmează că Sterlețchi Evgheni presupunând că infracțiunea

de păstrare a substanțelor narcotice de către Bouroș Maria nu va putea fi descoperită din

cauza faptului că nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea cercetării la

fața locului de pe str. Victoriei, 93 com. Ghidighici, mun. Chișinău, acționând în interes

personal, urmărind scopul diminuării artificiale a numărului de crime nedescoperite pe

sectorul său de activitate și a-și ascunde incompetența sa profesională în stabilirea,

prevenirea, curmarea infracțiunilor, identificarea și punerea sub urmărire penală a

persoanelor care le- au săvârșit, a decis să falsifice raportul din 13.06.2012 prin care a

fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală. În aceste condiții,

Sterlețchi Evgheni, cunoscând despre faptul că temei pentru pornirea urmăririi penale

pe faptul circulației ilegale a substanțelor narcotice îl constituie semănatul sau cultivarea

plantelor care conțin substanțe narcotice psihotrope săvârșite în proporții mari, adică

mai mult de șase plante de cânepă, a întocmit un alt raport pe numele Comisarului CPS

Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, în care a introdus date denaturate precum că

la data de 13.06.2012 în grădina din str. Victoriei 93, com. Ghidighici au fost depistate

nu șapte dar deja cinci plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepa ce

aparțin lui Bouroș Maria, pe care a aplicat impresiunea de ștampilă-tip a CP s. Buiucani,

mun. Chișinău, înscrisurile de pe această ștampilă fiind efectuate de către o persoană

nestabilită de organul de urmărire penală.

Instanța de apel a reținut că din actul de învinuire nu rezultă modalitatea de

comitere a faptei imputate inculpatului Sterlețchii Evgheni Vladimir, or, legiuitorul,

indică expres că acțiunii prejudiciabile prevăzute la art.332 alin.(1) Cod penal sunt: 1)

înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false; sau 2) falsificarea

documentelor oficiale.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a stabilit că

din actul de învinuire nu este clar modalitatea de falsificare a documentului oficial fals,

mai mult decât atât, prin probele administrate nu rezultă că Sterlețchii Evgheni Vladimir

intenționat a falsificat raportul din 13 iunie 2012 prin care a fost inițiat controlul în baza

art.274 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță just a stabilit că în

situația din speță nu este clar scopul inculpatului Sterlețchii Evgheni Vladimir la

falsificarea documentului oficial fals, având în vedere că în actul de învinuire este

indicat că Sterlețchii Evgheni Vladimir, „urmărind scopul diminuării artificiale a

28

numărului de crime nedescoperite pe sectorul său de activitate și a-și ascunde

incompetența sa profesională ... a întocmit un alt raport pe numele Comisarului. GPS

Buiucani, mun. Chișinău, Lilian Botnariuc, în care a introdus date denaturate precum că

la data de 13.06.2012 în grădina din str. Victoriei 93, com. Ghidighici au fost depistate

nu șapte dar deja cinci plante vegetale de culoare verde asemănătoare cu cânepa ce

aparțin Bouroș Maria". Or, potrivit declarațiilor martorului Vasilenco Nicolae date în

ședința instanței de fond se confirmă că în registru scrie 7 plante, iar în raport scrie 5

plante, nu exclude că este o greșeală tehnică, având în vedere volumul mare de lucru.

Instanța de apel a mai precizat, că este de acord și cu constatarea instanței de fond

cu privire la faptul că este incertă acuzarea precum că Sterlețchii Evgheni a aplicat

impresiunea de ștampilă-tip a CPS Buiucani, mun. Chișinău, pe raportul din 13 iunie

2012 prin care a fost inițiat controlul în baza art.274 Cod de procedură penală,

înscrisurile de pe această ștampilă fiind efectuate de către o persoană nestabilită de

organul de urmărire penală. Or, potrivit declaraților inculpatului Sterlețchii Evgheni

Vladimir date în ședință de judecată în instanța de fond și susținute în apel, se confirmă

că acesta a lăsat raportul despre informația cu privire la cultivarea plantelor de cânepă

pe adresa mun. Chișinău sat. Ghidighici, str. Victoriei 93 la unitatea de gardă, mai

departe nu cunoaște ce s-a întâmplat (f.d.19-22, vol.3, cauza penală nr.2013038122).

Totodată, din declarațiile martorului Vasilenco Nicolae date în ședința instanței de fond

rezultă că ștampila se păstrează în unitatea de gardă, în masa de serviciu, atât ștampila

pentru R1 cât și pentru R2, au acces la ștampile ajutorul de serviciu, sectoristul de

serviciu, polițistul șofer de serviciu, șeful unității de gardă, statului major, șeful IP

Buiucani, adjunctul, persoanele care pot intra în unitatea de gardă, circumstanțe

confirmate și de martorul Galanciuc Serghei în ședința instanței de fond.

Instanța de apel a stabilit că, prima instanță corect a constatat că circumstanțele

indicate în actul de învinuire nu probează existența laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, or, în temeiul prevederilor art.19 alin.(3) Cod

de procedură penală , organul de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile

prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a

circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția

bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și

circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea, iar acțiunile inculpatului

Sterlețchii Evgheni din ziua de 12 iunie 2012 sunt perfect legale, nefiind constată

depășirea atribuțiilor de serviciu, iar acuzatorul de stat nu a probat existența intenției

inculpatului de a-și ascunde incompetența profesională în stabilirea, prevenirea,

curmarea infracțiunilor identificarea și punerea sub urmărire penală a persoanelor

săvârșit la investigarea sesizării cu privire la plantelor de cânepă pe adresa mun.

Chișinău, s. Ghidighici, str. Victoriei 93, acțiunile colaboratorului fiind perfect legale.

Instanța de apel a conchis că, prin prisma materialului probator administrat în

cauza penală, se atestă faptul că poziția acuzării este una lipsită de suport juridic,

deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că fapta inculpaților nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, or, soluția primei instanțe privind

achitarea inculpaților de sub învinuirea înaintată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.332 alin.(1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, este

una corectă, adoptată în baza tuturor probelor administrate, care au fost corect apreciate

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din

29

punct de vedere al coroborării, conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală.

art.427 alin.(1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu a dat deplină

eficiență prevederilor art.art.95, 100, 101 Cod de procedură penală, or, săvârșirea

infracțiunii incriminate inculpaților, se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile,

concludente, care se află într-o coroborare reciprocă, administrate de către organul de

urmărire penală în prezenta cauză și cercetate în instanța de judecată.

Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art.414 și art.417 Cod de procedură

penală, ilegal a adoptat o decizie de menținere a sentinței de achitare, dând prioritate în

exclusivitate depozițiilor inculpaților, care au negat în instanță vinovăția sa, nu a dat

apreciere probele prezentate în sprijinul acuzării.

Concluzionează acuzarea, că instanța de apel nu a analizat în ansamblu toate

probele administrate la dosar, nu a respectat prevederile legale menționate și neîntemeiat

a constatat că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunilor imputate.

În absența unor încheieri motivate a președintelui instanței de apel au fost

înlocuiți mai mulți judecători, pe final cauza fiind examinată de către alți judecători

decât cei indicați inițial în PIGD.

referință pe marginea recursului ordinar declarat, pledând pentru inadmisibilitatea

acestuia și menținerea deciziei instanței de apel.

9.1. Inculpatul Sidlețchi Iurie, a depus referință la recursul procurorului, pledând

pentru respingerea acestuia ca inadmisibil și menținerea deciziei instanței de apel fără

modificări.

penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea

părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată că recursul

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate

cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit reține că, recurentul indică în calitate de temeiuri pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art.427 alin.(1) pct. 2) și 6) Cod de procedură

penală, în sensul că, instanța nu a fost compusă potrivit legii; instanța de apel nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că, motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

30

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Astfel, ce tine de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art.427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția” Colegiul penal lărgit constată că nu este incident în speță, dat fiind

faptul că, la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat prevederile art.art.414

alin.(1) și (5), 417 alin.(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de

către procuror, întemeind-u-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță,

verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d.64 – 88 vol. VII), iar decizia instanței de

apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția de menținere a sentinței primei

instanțe, prin care s-a decis corect achitarea lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin

Vasile și Sterlețchii Evghenii.

De asemenea, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul primordial își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și de către instanța de apel,

care în opinia lui confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate,

Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe au

fost apreciate de către prima instanță și instanța de apel prin coroborare între ele, iar

obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, or, Colegiul

penal lărgit nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate

de recurent în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că, atât prima instanță cât și instanța de

apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art.101 Cod de procedură

penală, expunându-se în decizie și în sentință cu privire la motivele respingerii

argumentelor părții acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității

stipulat în art.24 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit susține că, alegațiile recurentului precum că probele

administrate în cursul urmăririi penale, demonstrează fără nici un dubiu faptul că

inculpații au comis infracțiunile încriminate, au fost obiect de discuții atât în prima

instanță cât și în instanța de apel asupra cărora prima instanță s-a expus în sentință

(f.d.73-113, vol. III) și instanța de apel în decizie (f.d.64 – 88, vol. VII), motivare pe

care Colegiul penal lărgit o consideră corectă și o însușește, ce este conform practicii

CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Referitor la argumentele invocate de recurent în susținerea temeiului prevăzut de

art.427 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, în materialele cauzei (f.d.2, vol. VII)

există încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău, prin care s-a dispus examinarea

cauzei în ordine de apel în completul de judecată – Teleucă Stelian, Varbii (Cecan)

Silvia și Gîrbu Silvia, conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021 în

cauza penală privindu-i pe Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie și Sterlețchii

Evgheni, completul de judecată a fost - Teleucă Stelian, Varbii (Cecan) Silvia și Gîrbu

Silvia, astfel, Colegiul penal respinge ca declarative alegațiile în susținerea temeiului

prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiuri de a pune la îndoială

31

veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc, iar motivarea

din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest

fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezenta erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută,

iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021, în cauza penală în privința lui

Sidlețchi Iurie xxxx, Mișin Serghei xxxx, Bazatin Vitalie xxxx și Sterlețchii Evgheni

xxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

32

12 mai 2022 Dosarul nr. 1ra-2089/2022

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală

privindu-i pe Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, și Sterlețchi Evgheni.

respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Sidlețchi Iurie xxxx, Mișin

Serghei xxxx, Bazatin Vitalie xxxx și Sterlețchii Evgheni xxxx, cu menținerea deciziei

atacate.

penală, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului

de judecată, deoarece consider că recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, urma a fi admis, cu casarea deciziei

și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.328 alin.(1) Cod penal au fost achitați, din motiv că acțiunile inculpaților nu întrunesc

elementele infracțiunii. Sterlețchi Evgheni învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 328 alin.(1) și art. 332 alin.(1) Cod penal a fost achitat, din motiv că acțiunile

inculpatului nu întrunesc elementele acestor infracțiuni.

Instanța de apel, în al doilea set de proceduri, prin decizia adoptată la 06 iulie

2021, a respins apelul procurorului, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței.

invocate în recurs, de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov

Oleg, se atestă că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în

partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță

și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În contextul celor expuse, se relevă, că instanța de apel la rejudecarea cauzei, în al

doilea set de proceduri, după pronunțarea unei sentințe de achitare a lui Sidlețchi

Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie de comiterea infracțiunii prevăzute de art.328

alin.(1) Cod penal și Sterlețchi Evgheni învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 328 alin.(1) și art. 332 alin.(1) Cod penal, nu s-a pronunțat asupra argumentelor

din apel, privind aprecierea greșită de prima instanță a probelor administrate, dar și

despre interpretarea greșită a normei materiale.

33

În aceeași ordine de idei, se reține obligația instanței de a-și motiva hotărârea face

parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit

considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În contextul celor expuse, se relevă, că instanța de apel la judecarea cauzei trebuia

să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților, să verifice și să

aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, constat că, instanța de apel în partea descriptivă a hotărârii pronunțate a

menționat că: ”instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și nevinovăția

inculpaților Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie, care nu a fost devedită, achitându-

i pe Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei și Bazatin Vitalie de comitertea infracțiunii prevăzute de art.

328 alin. (1) Cod penal și pe Sterelțchii Evghenii în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

328 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul că faptele acestora nu întrunesc

elementele infracțiunii.”, descriind declarațiile părților vătămate, a martorilor menționați

și a indicat materialele cauzei, fără a le da o apreciere în corespundere cu art. 101 Cod

de procedură penală, și nu s-a expus asupra argumentelor procurorului.

În urma celor expuse se atestă, că instanța de apel, în partea descriptivă doar a

descris probele, fără a le evalua și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea

fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității

probelor, ignorând totalmente probele administrate la caz, precum și în instanța de

apel. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la

proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor

probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta

de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, menționez că, instanța de apel, nu a analizat aspectele învinuirii înaintate

lui Sidlețchi Iurie, Mișin Serghei, Bazatin Vitalie, și Sterlețchi Evgheni prin rechizitoriu,

nu a evaluat probele, limitându-se doar la concluzia că în acțiunile inculpaților nu se

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, cu

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată, considerînd, instanța de apel urmează să rejudece

cauza, dînd răspuns la toate argumentele acuzării și să adopte o soluție argumentată.

Judecător Cobzac Elena

34