1ra-248/2022 — art. 27, 145 al. 2, lit. e; 145 al. 2, lit. e CP

1ra-248/2022 — art. 27, 145 al. 2, lit. e; 145 al. 2, lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-248/2022

1-21075749-01-1ra-18022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chisinău, Scutelnic Cătălin și de

către avocatul Digor Filip în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2021, în cauza

penală în privința lui,

Babac Ion xxxxxxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxx, originar din satul xxxxxxxxxx,

domiciliat în satul xxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 21 mai 2021 – 03 iunie 2021;

Instanța de apel: 21 iulie 2021 – 30 noiembrie 2021;

Instanța de recurs: 18 februarie 2022 – 18 mai 2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Babac Ion a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute:

- de art. 27, 145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost

stabilită pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

- de art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost

stabilită pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Babac Ion i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

S-a încasat din contul inculpatului Babac Ion, în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în mărime de 24992 (douăzeci și patru mii nouă sute

nouăzeci și doi) lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de Xxxxxxxxxxxxxx, succesor al

părții vătămate Savciuc Valeria, și se încasează în beneficiul acesteia din

contul inculpatului Babac Ion prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în

mărime de 500 000 (cinci sute mii) lei.

02 martie 2021, aproximativ la ora 0100, în strada xxxxxxxxxx, pe fundalul unui

conflict iscat din motive de gelozie, Babac Ion, acționând cu intenție directă în

scopul lipsirii de viață a persoanei, din pistolul de model „xxxxxxxxxxxx”

calibrul 9x19mm, seria și nr. xxxxxxx, deținut legal în baza permisului de

armă cu seria și nr. xxxxxxxxxxxx, eliberat la 18.02.2021, a efectuat mai multe

împușcături asupra Xxxxxxxxxxxxxx, care a intervenit în scopul aplanării

conflictului și despre care cunoștea cu certitudine că este minoră, dar din

cauze independente de voința făptuitorului, decesul victimei

Xxxxxxxxxxxxxx, nu a survenit, fiindu-i cauzate conform raportului de

expertiză judiciară nr. xxxxxxxxxxx din 26.03.2021, vătămare ușoară,

exprimată prin plagă oarbă a coapsei stângi prin armă de foc, plagă prin armă

de foc transfixiantă a coapsei drepte, care au fost produse cu o armă de foc cu

glonte, cu puțin timp înainte de internare.

Acțiunile lui Babac Ion au fost încadrate în baza art. 27, 145 alin. (2) lit.

e) Codul penal, cu indicii calificativi ”tentativă de omor săvârșită cu bună știință

asupra unui minor”.

Tot el, în continuarea acțiunilor infracționale, la data de 02 martie 2021,

aproximativ ora 0100, în strada xxxxxxxxxxx, pe fundalul unui conflict iscat

din gelozie, acționând cu intenție directă în scopul lipsirii de viață a

persoanei, din pistolul de model „xxxxxxxxx” calibrul 9x19mm, seria și nr.

xxxxxxxxxxx, deținut legal în baza permisului de armă cu seria și nr.

xxxxxxxxx, eliberat la 18.02.2021, alergând din urma victimei, care încerca să

se salveze, a efectuat mai multe împușcături asupra Xxxxxxxxxxxxxx, cu care

s-a aflat în relație de iubire și despre care cunoștea cu certitudine că este

minoră, în rezultatul cărui fapt a survenit decesul minorei Savciuc Valeria.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxxxxxxxx din

28.04.2021, moartea lui Xxxxxxxxxxxxxx a survenit în rezultatul leziunilor

balistice - plăgilor prin armă de foc, transfixiante a cutiei toracice,

abdomenului cu lezarea tegumentelor, țesuturilor moi, splinei, ficatului,

ambilor pulmoni, hematorahului bilateral și se califică ca vătămare gravă.

Leziunile balistice au fost produse cu o armă de foc cu glonte și sunt specifice

împușcăturii de la distanță mică.

2

Acțiunile lui Babac Ion au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e)

Codul penal cu indicii calificativi: ”omorul săvârșit cu bună știință asupra unui

minor”.

3.1 Procurorul în Procuratura raionului Dubăsari, Țurcanu Tatiana, prin

care a solicitat casarea sentinței în partea individualizării pedepsei penale din

motivul ilegalității sentinței - blândețea pedepsei, rejudecarea cauzei conform

ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care Babac Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 27,145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis și de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, iar în conformitate cu prevederilor art.

84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al

pedepselor, a-i stabili definitiv lui Babac Ion, pedeapsă definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 23 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis, în rest sentința contestată să fie menținută fără modificări.

În susținerea argumentelor procurorul a invocat că:

- soluția pronunțată de instanța de judecată în ce privește latura penală,

din care considerent urmează a fi casată în partea ce ține de mărimea pedepsei

stabilite;

- consideră că pedeapsa inculpatului Babac Ion, a fost greșit

individualizată, neproporțională faptei și pericolului social generat de faptele

infracționale;

- la stabilirea pedepsei, prima instanță nu a ținut cont de scopul

pedepsei penale, care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să

prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a

altor persoane. Întrucât în ședința de judecată, inculpatul Babac Ion a

recunoscut integral învinuirea formulată, expunând factologic circumstanțele

comiterii infracțiunilor și a manifestat căință, la stabilirea pedepsei, instanța

invocând criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75

Cod penal, apreciind favorabil comportamentul inculpatului în timpul și

după consumarea infracțiunii, precum și personalitatea acestuia, prin

aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, a dispus stabilirea pedepsei definitive prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate pentru fiecare infracțiune în parte, stabilindu-i definitiv

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani, fără a lua în

considerare anumite circumstanțe specifice ale comiterii infracțiunilor, și

3

anume efectuarea multiplelor împușcături asupra victimelor minore,

părăsirea locului infracțiunii și ascunderea de organele de poliție, aruncarea

hainelor în care a fost îmbrăcat la momentul comiterii infracțiunii, care relevă

niște trăsături negative de caracter și nihilismul la respectarea normelor de

conviețuire general-umane, fapt care-l prezintă se Babac Ion ca pe o persoană

periculoasă, ce reprezintă un pericol social sporit;

- deși inculpatul Babac Ion a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, recunoscând în totalitate faptele

indicate în rechizitoriu, la stabilirea pedepsei, instanța nu a ținut cont în

ansamblu de probatoriul administrat în faza de urmărire penală, or potrivit

declarațiilor martorilor, și până la comiterea infracțiunilor, Babac Ion s-a

manifestat ca o persoană violentă, aplicând violența și amenințând în repetate

rânduri cu aplicarea violenței, atât victima Savciuc Valeria cât și alte persoane

din anturajul acesteia, fapt care denotă că, inculpatul Babac Ion reprezintă un

pericol public, iar blândețea pedepsei stabilite acestuia, va fi apreciată ca o

atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va

diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție;

- sentința este neîntemeiată în ceia ce privește mărimea pedepsei

stabilite, ca fiind una blândă în raport cu acțiunile săvârșite, inclusiv având în

vedere personalitatea acestuia, și urmează a fi casată în această parte;

- mărimea pedepsei stabilită inculpatului Babac Ion, este neîntemeiată și

contrar prevederilor art. 61 Cod penal, nu va atinge scopul de corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea lui cât și din partea altor persoane.

3.2. Avocatul Russ Sergiu, în interesele inculpatului Babac Ion, prin care

a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi sentințe potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Babac Ion să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă, precum și să fie lăsată fără soluționare latura

civilă.

30 noiembrie 2021, a fost respins ca nefondat, apelul procurorului în

Procuratura raionului Dubăsari, Țurcanu Tatiana și apelul avocatului Russ

Sergiu, în interesele inculpatului Babac Ion și menținută sentința fără

modificări.

4.1 Instanța de apel a stabilit că, la pronunțarea sentinței, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Babac Ion a săvârșit infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au

fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată

și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor.

4

În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea

probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor respective, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în

sentință, sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. e) Cod penal – ”tentativă de omor

săvîrșită cu bună știință asupra unui minor” și infracțiunea prevăzută la art. 145

alin. (2) lit. e) Cod penal - ”omorul săvârșit cu bună știință asupra unui minor”.

În continuare, instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea

categoriei și termenului de pedeapsă a ținut cont de gravitatea infracțiunilor

comise, care potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal se atribuie la categoria celor

excepțional de grave, de motivul acesteia, de forma vinovăției comiterii

infracțiunii – prin intenție, dar și de personalitatea inculpatului, care anterior

nu a fost judecat pentru infracțiuni similare (revendicare f.d. 90, vol. 1), la

evidența medicului psiholog/narcolog nu se află (certificatele eliberate de

Secția Consultativă Spitalul raional Criuleni, f.d. 88-89, vol. 1), se

caracterizează pozitiv la locul de trai (caracteristica, f.d. 85, vol. 2).

În conformitate cu prevederile art.76 Cod penal, circumstanțe atenuante

nu au fost reținute, iar cu referire la recunoașterea vinovăției, se reține că

ultima nu este o circumstanță atenuantă, deoarece circumstanței respective i s-

ar acorda o dublă valență juridică, recunoașterea vinovăției fiind ca condiție la

aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, respectiv fiindu-i

redusă 1/3 din pedeapsa cu închisoare aplicată inculpatului.

În conformitate cu prevederile art.77 Cod penal, circumstanță agravantă

a fost stabilită, săvârșirea infracțiunii cu folosirea armei.

Instanța de apel a conchis că, pedeapsa numită inculpatului este una

echitabilă, fiind numită cu respectarea strictă a prevederilor legislației în

vigoare și careva temei de a interveni în sentință, inclusiv, din oficiu lipsește.

Iar prima instanță corect a apreciat că, pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. e) Cod penal – ”tentativă de omor

săvârșită cu bună știință asupra unui minor” este oportună aplicarea pedepsei cu

închisoare pe un termen de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, iar pentru infracțiunea prevăzută la art. 145 alin. (2)

lit. e) Cod penal - ”omorul săvârșit cu bună știință asupra unui minor” instanța de

judecată a considerat corespunzător stabilirea unei pedepse cu închisoare pe

un termen de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

A mai reținut instanța de apel și faptul că prima instanță întemeiat a

reținut aplicabilitatea prevederilor art.84 alin. (1) Cod penal, aplicând în

privința acestuia prevederile enunțate, ultimului fiindu-i aplicată pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, ori în continuarea temeiniciei

aplicabilității pedepsei penale se reține că, potrivit art.84 alin.(1) Cod penal,

5

dacă o persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor

infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de

judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau

parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de

închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani,

care nu au mai fost condamnate - pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6

luni. În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două

sau mai multor infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă

poate fi stabilită și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai

aspră.

În contextul circumstanțelor expuse, instanța de apel a constatat că,

situația inculpatului îi permit de a concluziona că, pedeapsa cu închisoarea în

cuantumul fixat de prima instanță, este echitabilă în coraport cu

personalitatea acestuia și faptele comise, or, pronunțarea unei hotărâri de

condamnare pentru termenul stabilit constituie un avertisment sever pentru

inculpat, și astfel, a respins ca nefondate criticile invocate de acuzatorul de

stat în cererea de apel, cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de avocatul Digor

Filip, potrivit căreia, inculpatul Babac Ion a recunoscut vina în comiterea

faptelor imputate integral și a solicitat examinarea cauzei penale în privința sa

în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, sincer s-a căit de

cele comise, anterior nu a fost judecat, a contribuit activ la elucidarea

circumstanțelor faptelor ce li se impută, or, aceste circumstanțe nu indică la

faptul că, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din

partea acestuia este posibilă prin aplicarea unei pedepse penale mai blânde, la

limita minimă, deoarece inculpatul a comis infracțiuni excepțional de grave, și

anume tentativă de omor săvârșită cu bună știință asupra unui minor și

omorul săvârșit cu bună știință asupra unui minor, respectiv, a comis un

concurs de infracțiuni.

În ceea ce privește alegațiile părții apărării referitor la starea psiho-

emoțională a inculpatului Babac Ion la momentul săvârșirii infracțiunilor,

provocată de victime, instanța de apel a menționat că, potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. xxxxxxxxxx din 22 aprilie 2021, s-a concluzionat că la

momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută, Babac Ion tulburări psihice de

intensitate psihotică nu a manifestat, având capacitatea de a-și da seama și a

dirija cu acțiunile sale, deci a acționat cu discernământ, fiind prin urmare,

responsabil de fapta ce i se impută (f.d. 150-158, vol. 1).

În acest sens, instanța de apel a apreciat că, acest aspect nu micșorează

gradul de pericol social al faptelor comise și a urmărilor prejudiciabile

survenite, și anume că, inculpatul a comis infracțiuni excepțional de grave,

6

survenind decesul persoanei, iar din aceste considerente, solicitarea părții

apărării de a stabili inculpatului pedeapsa la limita minimă urmează a fi

respinsă ca fiind nefondată.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut că, prima

instanță a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele speței, astfel în

rezultatul infracțiunii comise de către inculpat succesorului legal al părții

vătămate decedate i-au fost cauzate suferințe nedescrise, iar rănile sufletești

determinate de decesul subit și violent al fiicei sale vor afecta încă mult timp,

iar în cazul unora, posibil chiar până la sfârșitul vieții, conștiința fiecăreia din

rudele sale apropiate, implicit conștiința părții civile.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe

care a relatat că, ”acuitatea acestor suferințe morale este amplificată de

conștientizarea faptului că partea vătămată era la o vârstă fragedă, iar decesul

acesteia a curmat o serie de planuri de viață, legate de ea, dar care implicau și

alte persoane. Or, după decesul fiicei sale Savciuc Valeria, mama acesteia

Xxxxxxxxxxxxxx a rămas fără un copil și fără sprijin. Suferințele cauzate

rudelor apropiate, implicit succesorului părții vătămate sunt deosebit de

acute, reieșind din conștientizarea de către această persoană a modului în care

a acționat inculpatul în raport cu partea vătămată, precum și conștientizarea a

condițiilor în care a survenit decesul acesteia”, din care considerente a decis

admiterea parțială a prejudiciului moral, în mărime de 500 000 (cinci sute mii)

lei, or, gravitatea suferințelor suportate de succesorul legal în circumstanțele

psihice descrise sunt echivalente mărimii prejudiciului acordat și reprezintă o

justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de ultima.

- Procurorul în Procuratura de circumscripție Chisinău, Scutelnic

Cătălin, prin care invocând incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, și dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

- Avocatul Digor Filip în numele inculpatului prin care invocând

incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea parțială a deciziei, și pronunțarea unei noi sentințe potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Babac Ion să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă, precum și să fie lăsată fără soluționare latura

civilă.

5.1. În susținerea recursului procurorul invocă:

- instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe

caz prevederile art. 75 Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite

lui Babac Ion nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale și

consecințele survenite;

- nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării față de condamnat a

pedepsei diminuate spre minimul numit, nu a constatat și stabilit

7

circumstanțele cauzei și persoanei celui vinovat, care ar justifica concluzia că

nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită.

- instanța nu a ținut cont că în cazul în care inculpatul a comis

2 infracțiuni excepțional grave, dintre care una din ele cu consecințe

ireparabile - decesul a unei persoane, lipsind circumstanțe atenuante pe caz,

din care se constată că pedeapsa numită reprezintă o soluție de pedeapsă

penală prea blîndă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale sub

aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane;

- instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului Babac Ion nu a

ținut cont de faptul că infracțiunea s-a soldat: provocarea decesului unei

persoane urmare a infracțiunii săvîrșite și cauzarea vătămărilor corporale unei

alte persoane, consecință a unui alt scop urmărit de inculpat;

- instanța de apel, diminuând pedeapsa spre minimul sancțiunii lui

Babac Ion nu a ținut cont de coraportul circumstanțelor atenuante (care pe caz

sînt într-un număr puțin și limitat) și celor agravante stabilite, precum și de

faptul că pedeapsă redusă pînă la minimul prevăzut de sancțiune se consideră

echitabilă atunci cînd s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante din

cele enumerate la art. 76 Cod penal.

5.2. În susținerea recursului avocatul Digor Filip în numele inculpatului

invocă:

- atât prima instanță cât și instanța de apel nu au ținut cond de anumite

circumstanțe atenuante;

- atât prima instanță cât și instanța de apel nu au motivat clar care este

prejudiciul și de cine a fost inițiat.

declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Reieșind din conținutul recursurilor de recurs ordinar declarate în

speță, Colegiul penal constată că procurorul a invocat temei pentru recurs

stipulat la pct.10) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel când: 10) s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

8

În recursul declarat de avocatul Digor Filip în numele inculpatului, s-a

invocat temeiul de drept prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Instanța de recurs menționează, din conținutul pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, rezultă că legislatorul a prevăzut în ea 5 cazuri de

contestare a hotărârilor judecătorești, însă recurentul, indicând această eroare

de drept, nu a concretizat care din aceste cazuri ca temei pentru casare le pune

la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea

din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este

inadmisibilă și prin urmare, prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de

recurs ordinar.

În continuare, Colegiul penal analizând decizia instanței de apel în

raport cu argumentele din recursul procurorului, constată că eroarea de drept

invocată de recurent pct.10) art.427 Cod de procedură penală și anume că

instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile art. 75 Cod

penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite lui Babac Ion nu a ținut cont de

circumstanțele prezentei cauze penale și consecințele survenite, nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat.

Așadar, verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept

citată, Colegiul constată că, acest temei nu-și găsește confirmare în speța

dedusă judecății, or din lucrările dosarului se constată că instanța de apel și-a

motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61,

75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului,

stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării

respective se relevă următoarele.

Colegiul penal menționează că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni,

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune,

avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a

fost condamnat inculpatul, or conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei

9

recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în

vedere principalul criteriu – gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se

măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând

ca celelalte două criterii alăturate și distincte – persoana infractorului și

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute

în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol

social concret al activității infracționale săvârșite.

În special, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele ce

judecă fondul cauzei au efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în

viața socială, ținând cont de pericolul social al faptei comise și modalitatea

săvârșirii acesteia, luând în considerație și lipsa circumstanțelor atenuante

precum și prezența circumstanței agravante, astfel, în speță pedeapsa numită

inculpatului este una echitabilă, fiind numită cu respectarea strictă a

prevederilor legislației în vigoare.

În contextul expus, se menționează că, instanța de apel menținând

sentința, a reținut că, la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă prima

instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise, care potrivit art. 16

alin. (6) Cod penal se atribuie la categoria celor excepțional de grave, de

motivul acesteia, de forma vinovăției comiterii infracțiunii – prin intenție, dar

și de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat pentru

infracțiuni similare (revendicare f.d. 90, vol. 1), la evidența medicului

psiholog/narcolog nu se află (certificatele eliberate de Secția Consultativă

Spitalul raional Criuleni, f.d. 88-89, vol. 1), se caracterizează pozitiv la locul de

trai (caracteristica, f.d. 85, vol. 2).

Totodată, la caz Colegiul mai denotă că, criticile formulate de recurent

în recurs sunt identice cu cele indicate în apel și au format obiect de discuție la

judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin (hotărârea CtEDO García Ruiz

versus Spania), or materialul probator al cauzei penale dovedește

incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la

pronunțarea hotărârii recurate.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu

a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a

aplicat inculpatului Babac Ion pedeapsa individualizată conform prevederilor

legale, astfel încât recursul ordinar declarat de procuror este vădit

neîntemeiat.

10

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și

raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursul înaintat de

procuror, sunt vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chisinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul

Digor Filip în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Babac Ion xxxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

11