1ra-248/2022 — art. 27, 145 al. 2, lit. e; 145 al. 2, lit. e CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari) din 03 iunie 2021, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Babac Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute: - de art. 27, 145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. - de art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Babac Ion i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1 S-a încasat din contul inculpatului Babac Ion, în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 24992 (douăzeci și patru mii nouă sute nouăzeci și doi) lei. S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de Xxxxxxxxxxxxxx, succesor al părții vătămate Savciuc Valeria, și se încasează în beneficiul acesteia din contul inculpatului Babac Ion prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în mărime de 500 000 (cinci sute mii) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la data de 02 martie 2021, aproximativ la ora 0100, în strada xxxxxxxxxx, pe fundalul unui conflict iscat din motive de gelozie, Babac Ion, acționând cu intenție directă în scopul lipsirii de viață a persoanei, din pistolul de model „xxxxxxxxxxxx” calibrul 9x19mm, seria și nr. xxxxxxx, deținut legal în baza permisului de armă cu seria și nr. xxxxxxxxxxxx, eliberat la 18.02.2021, a efectuat mai multe împușcături asupra Xxxxxxxxxxxxxx, care a intervenit în scopul aplanării conflictului și despre care cunoștea cu certitudine că este minoră, dar din cauze independente de voința făptuitorului, decesul victimei Xxxxxxxxxxxxxx, nu a survenit, fiindu-i cauzate conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxxxxxxxx din 26.03.2021, vătămare ușoară, exprimată prin plagă oarbă a coapsei stângi prin armă de foc, plagă prin armă de foc transfixiantă a coapsei drepte, care au fost produse cu o armă de foc cu glonte, cu puțin timp înainte de internare. Acțiunile lui Babac Ion au fost încadrate în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. e) Codul penal, cu indicii calificativi ”tentativă de omor săvârșită cu bună știință asupra unui minor”. Tot el, în continuarea acțiunilor infracționale, la data de 02 martie 2021, aproximativ ora 0100, în strada xxxxxxxxxxx, pe fundalul unui conflict iscat din gelozie, acționând cu intenție directă în scopul lipsirii de viață a persoanei, din pistolul de model „xxxxxxxxx” calibrul 9x19mm, seria și nr. xxxxxxxxxxx, deținut legal în baza permisului de armă cu seria și nr. xxxxxxxxx, eliberat la 18.02.2021, alergând din urma victimei, care încerca să se salveze, a efectuat mai multe împușcături asupra Xxxxxxxxxxxxxx, cu care s-a aflat în relație de iubire și despre care cunoștea cu certitudine că este minoră, în rezultatul cărui fapt a survenit decesul minorei Savciuc Valeria. Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxxxxxxxx din 28.04.2021, moartea lui Xxxxxxxxxxxxxx a survenit în rezultatul leziunilor balistice - plăgilor prin armă de foc, transfixiante a cutiei toracice, abdomenului cu lezarea tegumentelor, țesuturilor moi, splinei, ficatului, ambilor pulmoni, hematorahului bilateral și se califică ca vătămare gravă. Leziunile balistice au fost produse cu o armă de foc cu glonte și sunt specifice împușcăturii de la distanță mică. 2 Acțiunile lui Babac Ion au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e) Codul penal cu indicii calificativi: ”omorul săvârșit cu bună știință asupra unui minor”.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procurorul în Procuratura raionului Dubăsari, Țurcanu Tatiana, prin care a solicitat casarea sentinței în partea individualizării pedepsei penale din motivul ilegalității sentinței - blândețea pedepsei, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Babac Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27,145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar în conformitate cu prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor, a-i stabili definitiv lui Babac Ion, pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 23 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, în rest sentința contestată să fie menținută fără modificări. În susținerea argumentelor procurorul a invocat că: - soluția pronunțată de instanța de judecată în ce privește latura penală, din care considerent urmează a fi casată în partea ce ține de mărimea pedepsei stabilite; - consideră că pedeapsa inculpatului Babac Ion, a fost greșit individualizată, neproporțională faptei și pericolului social generat de faptele infracționale; - la stabilirea pedepsei, prima instanță nu a ținut cont de scopul pedepsei penale, care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane. Întrucât în ședința de judecată, inculpatul Babac Ion a recunoscut integral învinuirea formulată, expunând factologic circumstanțele comiterii infracțiunilor și a manifestat căință, la stabilirea pedepsei, instanța invocând criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 Cod penal, apreciind favorabil comportamentul inculpatului în timpul și după consumarea infracțiunii, precum și personalitatea acestuia, prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a dispus stabilirea pedepsei definitive prin cumulul parțial al pedepselor aplicate pentru fiecare infracțiune în parte, stabilindu-i definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani, fără a lua în considerare anumite circumstanțe specifice ale comiterii infracțiunilor, și 3 anume efectuarea multiplelor împușcături asupra victimelor minore, părăsirea locului infracțiunii și ascunderea de organele de poliție, aruncarea hainelor în care a fost îmbrăcat la momentul comiterii infracțiunii, care relevă niște trăsături negative de caracter și nihilismul la respectarea normelor de conviețuire general-umane, fapt care-l prezintă se Babac Ion ca pe o persoană periculoasă, ce reprezintă un pericol social sporit; - deși inculpatul Babac Ion a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, la stabilirea pedepsei, instanța nu a ținut cont în ansamblu de probatoriul administrat în faza de urmărire penală, or potrivit declarațiilor martorilor, și până la comiterea infracțiunilor, Babac Ion s-a manifestat ca o persoană violentă, aplicând violența și amenințând în repetate rânduri cu aplicarea violenței, atât victima Savciuc Valeria cât și alte persoane din anturajul acesteia, fapt care denotă că, inculpatul Babac Ion reprezintă un pericol public, iar blândețea pedepsei stabilite acestuia, va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție; - sentința este neîntemeiată în ceia ce privește mărimea pedepsei stabilite, ca fiind una blândă în raport cu acțiunile săvârșite, inclusiv având în vedere personalitatea acestuia, și urmează a fi casată în această parte; - mărimea pedepsei stabilită inculpatului Babac Ion, este neîntemeiată și contrar prevederilor art. 61 Cod penal, nu va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui cât și din partea altor persoane. 3.2. Avocatul Russ Sergiu, în interesele inculpatului Babac Ion, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi sentințe potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Babac Ion să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, precum și să fie lăsată fără soluționare latura civilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 30 noiembrie 2021, a fost respins ca nefondat, apelul procurorului în Procuratura raionului Dubăsari, Țurcanu Tatiana și apelul avocatului Russ Sergiu, în interesele inculpatului Babac Ion și menținută sentința fără modificări. 4.1 Instanța de apel a stabilit că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Babac Ion a săvârșit infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. 4 În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor respective, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. e) Cod penal – ”tentativă de omor săvîrșită cu bună știință asupra unui minor” și infracțiunea prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal - ”omorul săvârșit cu bună știință asupra unui minor”. În continuare, instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă a ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise, care potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal se atribuie la categoria celor excepțional de grave, de motivul acesteia, de forma vinovăției comiterii infracțiunii – prin intenție, dar și de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat pentru infracțiuni similare (revendicare f.d. 90, vol. 1), la evidența medicului psiholog/narcolog nu se află (certificatele eliberate de Secția Consultativă Spitalul raional Criuleni, f.d. 88-89, vol. 1), se caracterizează pozitiv la locul de trai (caracteristica, f.d. 85, vol. 2). În conformitate cu prevederile art.76 Cod penal, circumstanțe atenuante nu au fost reținute, iar cu referire la recunoașterea vinovăției, se reține că ultima nu este o circumstanță atenuantă, deoarece circumstanței respective i s- ar acorda o dublă valență juridică, recunoașterea vinovăției fiind ca condiție la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, respectiv fiindu-i redusă 1/3 din pedeapsa cu închisoare aplicată inculpatului. În conformitate cu prevederile art.77 Cod penal, circumstanță agravantă a fost stabilită, săvârșirea infracțiunii cu folosirea armei. Instanța de apel a conchis că, pedeapsa numită inculpatului este una echitabilă, fiind numită cu respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare și careva temei de a interveni în sentință, inclusiv, din oficiu lipsește. Iar prima instanță corect a apreciat că, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. e) Cod penal – ”tentativă de omor săvârșită cu bună știință asupra unui minor” este oportună aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar pentru infracțiunea prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal - ”omorul săvârșit cu bună știință asupra unui minor” instanța de judecată a considerat corespunzător stabilirea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A mai reținut instanța de apel și faptul că prima instanță întemeiat a reținut aplicabilitatea prevederilor art.84 alin. (1) Cod penal, aplicând în privința acestuia prevederile enunțate, ultimului fiindu-i aplicată pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, ori în continuarea temeiniciei aplicabilității pedepsei penale se reține că, potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, 5 dacă o persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate - pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6 luni. În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră. În contextul circumstanțelor expuse, instanța de apel a constatat că, situația inculpatului îi permit de a concluziona că, pedeapsa cu închisoarea în cuantumul fixat de prima instanță, este echitabilă în coraport cu personalitatea acestuia și faptele comise, or, pronunțarea unei hotărâri de condamnare pentru termenul stabilit constituie un avertisment sever pentru inculpat, și astfel, a respins ca nefondate criticile invocate de acuzatorul de stat în cererea de apel, cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului. Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de avocatul Digor Filip, potrivit căreia, inculpatul Babac Ion a recunoscut vina în comiterea faptelor imputate integral și a solicitat examinarea cauzei penale în privința sa în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, sincer s-a căit de cele comise, anterior nu a fost judecat, a contribuit activ la elucidarea circumstanțelor faptelor ce li se impută, or, aceste circumstanțe nu indică la faptul că, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea acestuia este posibilă prin aplicarea unei pedepse penale mai blânde, la limita minimă, deoarece inculpatul a comis infracțiuni excepțional de grave, și anume tentativă de omor săvârșită cu bună știință asupra unui minor și omorul săvârșit cu bună știință asupra unui minor, respectiv, a comis un concurs de infracțiuni. În ceea ce privește alegațiile părții apărării referitor la starea psiho- emoțională a inculpatului Babac Ion la momentul săvârșirii infracțiunilor, provocată de victime, instanța de apel a menționat că, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxxxxxxxx din 22 aprilie 2021, s-a concluzionat că la momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută, Babac Ion tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, având capacitatea de a-și da seama și a dirija cu acțiunile sale, deci a acționat cu discernământ, fiind prin urmare, responsabil de fapta ce i se impută (f.d. 150-158, vol. 1). În acest sens, instanța de apel a apreciat că, acest aspect nu micșorează gradul de pericol social al faptelor comise și a urmărilor prejudiciabile survenite, și anume că, inculpatul a comis infracțiuni excepțional de grave, 6 survenind decesul persoanei, iar din aceste considerente, solicitarea părții apărării de a stabili inculpatului pedeapsa la limita minimă urmează a fi respinsă ca fiind nefondată. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut că, prima instanță a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele speței, astfel în rezultatul infracțiunii comise de către inculpat succesorului legal al părții vătămate decedate i-au fost cauzate suferințe nedescrise, iar rănile sufletești determinate de decesul subit și violent al fiicei sale vor afecta încă mult timp, iar în cazul unora, posibil chiar până la sfârșitul vieții, conștiința fiecăreia din rudele sale apropiate, implicit conștiința părții civile. Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe care a relatat că, ”acuitatea acestor suferințe morale este amplificată de conștientizarea faptului că partea vătămată era la o vârstă fragedă, iar decesul acesteia a curmat o serie de planuri de viață, legate de ea, dar care implicau și alte persoane. Or, după decesul fiicei sale Savciuc Valeria, mama acesteia Xxxxxxxxxxxxxx a rămas fără un copil și fără sprijin. Suferințele cauzate rudelor apropiate, implicit succesorului părții vătămate sunt deosebit de acute, reieșind din conștientizarea de către această persoană a modului în care a acționat inculpatul în raport cu partea vătămată, precum și conștientizarea a condițiilor în care a survenit decesul acesteia”, din care considerente a decis admiterea parțială a prejudiciului moral, în mărime de 500 000 (cinci sute mii) lei, or, gravitatea suferințelor suportate de succesorul legal în circumstanțele psihice descrise sunt echivalente mărimii prejudiciului acordat și reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de ultima.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: - Procurorul în Procuratura de circumscripție Chisinău, Scutelnic Cătălin, prin care invocând incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. - Avocatul Digor Filip în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, și pronunțarea unei noi sentințe potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Babac Ion să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, precum și să fie lăsată fără soluționare latura civilă. 5.1. În susținerea recursului procurorul invocă: - instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile art. 75 Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite lui Babac Ion nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale și consecințele survenite; - nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării față de condamnat a pedepsei diminuate spre minimul numit, nu a constatat și stabilit 7 circumstanțele cauzei și persoanei celui vinovat, care ar justifica concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită. - instanța nu a ținut cont că în cazul în care inculpatul a comis 2 infracțiuni excepțional grave, dintre care una din ele cu consecințe ireparabile - decesul a unei persoane, lipsind circumstanțe atenuante pe caz, din care se constată că pedeapsa numită reprezintă o soluție de pedeapsă penală prea blîndă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane; - instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului Babac Ion nu a ținut cont de faptul că infracțiunea s-a soldat: provocarea decesului unei persoane urmare a infracțiunii săvîrșite și cauzarea vătămărilor corporale unei alte persoane, consecință a unui alt scop urmărit de inculpat; - instanța de apel, diminuând pedeapsa spre minimul sancțiunii lui Babac Ion nu a ținut cont de coraportul circumstanțelor atenuante (care pe caz sînt într-un număr puțin și limitat) și celor agravante stabilite, precum și de faptul că pedeapsă redusă pînă la minimul prevăzut de sancțiune se consideră echitabilă atunci cînd s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal. 5.2. În susținerea recursului avocatul Digor Filip în numele inculpatului invocă: - atât prima instanță cât și instanța de apel nu au ținut cond de anumite circumstanțe atenuante; - atât prima instanță cât și instanța de apel nu au motivat clar care este prejudiciul și de cine a fost inițiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursurilor de recurs ordinar declarate în speță, Colegiul penal constată că procurorul a invocat temei pentru recurs stipulat la pct.10) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când: 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 8 În recursul declarat de avocatul Digor Filip în numele inculpatului, s-a invocat temeiul de drept prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Instanța de recurs menționează, din conținutul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că legislatorul a prevăzut în ea 5 cazuri de contestare a hotărârilor judecătorești, însă recurentul, indicând această eroare de drept, nu a concretizat care din aceste cazuri ca temei pentru casare le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. În continuare, Colegiul penal analizând decizia instanței de apel în raport cu argumentele din recursul procurorului, constată că eroarea de drept invocată de recurent pct.10) art.427 Cod de procedură penală și anume că instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile art. 75 Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite lui Babac Ion nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale și consecințele survenite, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Așadar, verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că, acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății, or din lucrările dosarului se constată că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective se relevă următoarele. Colegiul penal menționează că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul, or conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei 9 recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu – gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte – persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. În special, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele ce judecă fondul cauzei au efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, ținând cont de pericolul social al faptei comise și modalitatea săvârșirii acesteia, luând în considerație și lipsa circumstanțelor atenuante precum și prezența circumstanței agravante, astfel, în speță pedeapsa numită inculpatului este una echitabilă, fiind numită cu respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare. În contextul expus, se menționează că, instanța de apel menținând sentința, a reținut că, la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise, care potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal se atribuie la categoria celor excepțional de grave, de motivul acesteia, de forma vinovăției comiterii infracțiunii – prin intenție, dar și de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat pentru infracțiuni similare (revendicare f.d. 90, vol. 1), la evidența medicului psiholog/narcolog nu se află (certificatele eliberate de Secția Consultativă Spitalul raional Criuleni, f.d. 88-89, vol. 1), se caracterizează pozitiv la locul de trai (caracteristica, f.d. 85, vol. 2). Totodată, la caz Colegiul mai denotă că, criticile formulate de recurent în recurs sunt identice cu cele indicate în apel și au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin (hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania), or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat inculpatului Babac Ion pedeapsa individualizată conform prevederilor legale, astfel încât recursul ordinar declarat de procuror este vădit neîntemeiat. 10 Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursul înaintat de procuror, sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chisinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Digor Filip în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Babac Ion xxxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 iunie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 11