1re-18/22 — art.42 al. 5 190 al. 2 lt. b d, 42 al. 5, 326 al. 3 lt. a CP

1re-18/22 — art.42 al. 5 190 al. 2 lt. b d, 42 al. 5, 326 al. 3 lt. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-18/22

1-16047679-01-1r/e-07022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

de către avocatul Procopciuc Angela în numele condamnaților Garașciuc Vladimir

și Garașciuc Valentina cu condamnata Garașciuc Valentina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2021, a sentinței

Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani din 28 decembrie 2017 și încheierii

Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani din 11 ianuarie 2018, în cauza penală în

privința lui

Garașciuc Valentina xxxxx, născută la xxxx, originară

și domiciliată în xxxxx, și

Garașciuc Vladimir xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenii de examinare:

prima instanță: 03.11.2016 - 28.12.2017;

instanța de apel: 30.01.2018 - 02.05.2018;

instanța recurs ordinar: 09.07.2018 – 19.09.2018;

instanța de apel: 08.07.2021 -15.09.2021;

instanța de apel: 22.10.2021- 01.12.2021;

instanța de recurs în anulare: 07.02.2022 - 04.05.2022.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

A C O N S T A T A T :

2017, pronunțată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, prevăzută

la art.509 alin.(6) Cod procedura penală:

Garașciuc Valentina a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.326 alin.(3), lit. a) Cod penal și în baza acestei Legi a fost

condamnată la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 4 500 unități

convenționale, echivalent a 90 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita

funcția publică de secretar al comisiei raionale pentru precăutarea materialelor

(cererilor) victimelor represiunilor politice reabilitate pe un termen de 3 ani.

Garașaciuc Vladimir a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art.42 alin.(5), 326 alin.(3), lit. a) Cod penal și în baza acestei

Legi a fost condamnat la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 4500

unități convenționale, echivalentul a 90 000 lei.

A fost dispusă încetarea procesului penal în privința lui Garașciuc

Valentina pe art.190 alin.(2), lit. b), d) Cod penal și în privința lui Garașciuc

1

Vladimir pe art. art.42 alin.(5), 190 alin.(2), lit. b), d) Cod penal, în temeiul art.2

alin.(1) și art.14 din Legea nr.210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

S-au respins cererile înaintate de către Rusu Adela și Cernei Nina privind

recunoașterea în calitate de părți civile, precum și cea de recunoaștere a lui

Liptcova Anastasia în calitate de succesor legal după decesul Ninei Cernei.

S-au respins cererile depuse de către Cernei Nina și Rusu Adela privind

recunoașterea pe cauza dată în calitate de părți civile, la fel și cererea depusă de

către Liptacova Anastasia de a fi recunoscută în calitate de parte vătămată după

decesul lui Cernei Nina, cât și acțiunile civile înaintate de Cernei Nina prin care

a solicitat încasarea de la Garașciuc Valentina în beneficiul ei sumele de bani în

mărime de 130 000,00 (una sută treizeci mii) lei, 400 (patru sute) euro și 1000,00

(una mie) dolari SUA în calitate de prejudiciu material și cererea lui Rusu Adela

prin care a solicitat încasarea de la Garașciuc Valentina în beneficiul ei suma de

bani în mărime de 80 000,00 (optzeci mii) lei în calitate de prejudiciu material,

ca neîntemeiate.

1.2. Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani din 11 ianuarie

2018, la solicitarea procurorului s-a înlăturat omisiunea vădită din conținutul

sentinței adoptate la 28 decembrie 2017, expunându-se, inclusiv asupra măsurii

asiguratorii, sub formă de confiscare specială a mijloacelor bănești, dispunând:

confiscarea solidară de la ambii inculpați Garașciuc Valentina și Garașciuc

Vladimir a mijloacelor bănești primiți de la Cernei Nina în sumă de 130 000 lei,

400 euro și 1000 dolari SUA sau echivalentul acestora în valută națională conform

cursului oficial de schimb stabilit de BNM la data executării prezentei sentinței,

precum și a mijloacelor bănești primiți de la Rusu Adela în sumă de 80 000 lei cu

trecerea lor forțată și gratuită în folosul statului.

Lupașcu Zinaida în interesele lui Liptacova Anastasia (succesor de drept a lui

Cernei Nina), prin care au solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cernei Nina și

Rusu Adela să fie recunoscute în calitate de parți civile, cu admiterea integrală

a cererii de chemare în judecată privind încasarea prejudiciului material cauzat

prin infracțiune și admiterea cererii depuse de Liptacova Anastasia de

recunoaștere în calitate de parte vătămată după decesul lui Cernei Nina, cu

încasarea din contul inculpaților Garașciuc Valentina și Garașciuc Vladimir în

beneficiul reclamantei Liptacova Anastasia (succesorul lui Cernei Nina) a sumei

de 130 000 lei, 400 euro, 1000 dolari SUA în contul recuperării prejudiciului

material.

La fel, au solicitat încasarea din contul inculpaților Garașciuc Valentina și

Garașciuc Vladimir în beneficiul reclamantei Rusu Adela a sumei de 80 000 lei

în contul recuperării prejudiciului material.

fost respinse, ca inadmisibile recursurile declarate cu menținerea sentinței fără

modificări.

Liptacova Anastasia și de către Rusu Adela, prin care au solicitat casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cernei

Nina și Rusu Adela să fie recunoscute în calitate de parți civile, cu admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată privind încasarea prejudiciului

material cauzat prin infracțiune și admiterea cererii depuse de Liptacova

Anastasia de recunoaștere în calitate de parte vătămată după decesul lui Cernei

Nina, cu încasarea din contul inculpaților Garașciuc Valentina și Garașciuc

Vladimir în beneficiul reclamantei Liptacova Anastasia (succesorul lui Cernei

2

Nina) a sumei de 130000 lei, 400 euro, 1000 dolari SUA în contul recuperării

prejudiciului material.

La fel, a încasa din contul inculpaților în beneficiul reclamantei Rusu

Adela a sumei de 80000 lei în contul recuperării prejudiciului material.

septembrie 2018, s-a dispus inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate

de Liptacova Anastasia și Rusu Adela, deoarece nu corespund cerințelor de formă

și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.

Procopciuc Angela, au contestat cu recurs încheierea Judecătoriei Drochia,

sediul Râșcani din 11 ianuarie 2018, prin care s-a dispus trecerea în contul

statului a mijloacelor bănești ce constituie obiectul material al infracțiunii,

invocând că adoptarea încheierii nominalizate a avut loc în lipsa părților, mai

mult conținutul acesteia nu le-a fost adus la cunoștință, prin ce le-a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 CEDO.

2021, a fost respins ca fiind inadmisibil recursul declarat, cu menținerea

încheierii contestate fără modificări.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că

potrivit art.437 alin.(1) Cod procedură penală, încheierea Judecătoriei Drochia,

sediul Râșcani din 11 ianuarie 2018, prin care a fost înlăturată omisiunea vădită

din sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 28 decembrie 2017, fiind

parte componentă a sentinței, putea fi contestată doar o dată cu sentința, însă

care nu a fost contestată de către recurenți în ordinea art.509 alin.(6) Cod

procedură penală.

avocatul acesteia, Procopciuc Angela au declarat recurs comun, prin care au

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 28 decembrie

2017, în latura în care prin încheierea de înlăturare a omisiuni din 11.01.2018,

adoptată în ordinea art.250 Cod de procedură penală, a fost completată în ce

privește obiectul material al infracțiunii, și dispusă trecerea în contul Statului a

mijloacelor bănești.

În argumentarea recursului recurenții au invocat că, încheierea de

înlăturare a omisiuni din 11.01.2018 a fost adoptată unipersonal, în lipsa

părților și citării lor legale, precum și fără informarea despre soluția adoptată în

această parte.

Copia încheierii a fost expediată la o altă adresă, decât cea indicată în

mandatul avocațional și au făcut cunoștință cu aceasta, în baza cererii depuse,

abia la 05.10.2021.

Astfel, prin nerespectarea dreptului inculpaților la apărare și oferirea

explicaților, le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și contradictoriu

garantat de art.6 CEDO.

2021, recursul comun al avocatului Procopciuc Angela și Garașciuc Valentina, a

fost respins ca fiind tardiv.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că

inculpații Garașciuc Valentina și Garașciuc Vladimir (decedat la xxxxx fapt

confirmat prin certificatul de deces f.d.57, vol.5), fiind asistații de avocatul

Procopciuc Angela, au participat nemijlocit la examinarea în fond a cauzei

penale, conform procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției, prevăzută de

art.505 Cod procedură penală, (f.d.90-96, 120-123, vol. 4), depunând declarații

(f.d.101, 105 vol.4), fiind absenți doar la ședința din 28.12.2017, când s-a

pronunțat sentința de condamnare.

3

Astfel, la 02.01.2018 copia sentinței a fost expediată în adresa inculpaților

Garașciuc Valentina și Garașciuc Vladimir și a avocatului Procopciuc Angela

(f.d.133), cu indicarea termenul și modalității de contestare, iar la 12.01.2018,

le-a fost expediată inclusiv și copia încheierii din 11.01.2018 de înlăturare a

omisiunii, ca parte componentă a sentinței (f.d.138, vol. 4).

Prin urmare, instanța de recurs a reținut că inculpații și apărătorul lor nu

au atacat în modul și termenul prevăzut de Lege sentința și încheierea de

înlăturare a omisiunii, ea fiind atacată cu recurs în latura civilă doar de către

Rusu Adela și avocatul Lupașcu Zinadia în numele lui Liptcova Anastasia, în

calitate de martori, care a fost respins, ca fiind inadmisibil, iar ca urmare

sentința devenind definitivă și executorie din 02.05.2018, având puterea lucrului

judecat (f.d.205, vol.4).

Procopciuc Angela au declarat în comun recurs în anulare, prin care au solicitat

casarea deciziei adoptate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului recurenții au invocat că prin decizia instanței

de apel au fost admise erori de drept și vicii fundamentale și anume:

- instanța de fond a apreciat eronat prevederile art. art.249, 250 Cod de

procedură penală privind corectarea erorilor materiale și înlăturarea unor

omisiuni vădite, care se reflectă în sumele pretinse de martori, experți, interpreți,

traducători, apărători, asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a

ridicării măsurilor asigurătorii, precum și a altor măsuri, constatând eronat că

confiscarea obiectului infracțiunii este soarta corpului delict;

- aplicarea eronată art.106 Cod penal (confiscarea specială) nu prin

sentința judecătorească - a bunurilor utilizate pentru săvârșirea unei infracțiuni

sau rezultate din infracțiuni, dar prin încheiere;

- neaplicarea art.98 Cod penal ( măsurile de siguranță), care au drept scop

înlăturarea unui pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea

penală, care sânt: d) confiscarea specială;(art.l06 Cod penal), care au fost

introduse în Codul penal prin Legea nr.33 din 06.03.2012, iar în partea

confiscării valorii valutare - prin Legea nr. 60 din 07.04.2016.

Prima instanță a admis vicii fundamentale prin încălcarea esențială a

drepturilor fundamentale și libertăților inculpaților Garașciuc Valentina și

Garașciuc Vladimir, care constau în:

- dreptul la un proces echitabil și contradictoriul prevăzut de alin.(l) art.6

CEDO - pronunțarea unei hotărâri (încheieri) cu soluție de confiscare specială,

în lipsa părților, care nu au fost citate legal;

- dreptul la acces la justiție-prevăzut de alin. (l) art.6 CEDO - prin

încheierea de confiscare a obiectelor utilizate la comiterea infracțiunii nu a fost

admis dreptul de contestare cu recurs separat, ci doar odată cu fondul, fiind

contestată separat - a fost respins ca inadmisibil, în același timp contestarea

actului odată cu fondul - a fost respinsă ca tardivă, fără expunerea soluției de

restabilire termenului omis motivat;

- dreptul la acces la justiție prevăzut de art.6 alin. (l) CEDO - pentru

inculpatul decedat Garașciuc Vladimir în scop de reabilitare dreptul de recurs

putea fi invocat oricând. În locul ultimului recursul a fost semnat de succesorul

legal Valentina Garașciuc și avocatul ales A. Procopciuc, însă, instanța de recurs

nu a emis nici o soluție la cerința în interesele inculpatului decedat;

- dreptul la apărare prevăzut de alin.(2) art.6 CEDO - manifestat prin

examinarea cazului din 11.01.2018 în lipsa inculpaților, dar și avocatului său

ales, prezența căruia a fost obligatorie;

- încălcarea principiului neretroactivității legii penale - art.7 CEDO - s-a

constatat că prin aplicarea confiscării valorii obiectului infracțiunii art.106 Cod

4

penal (modificată) s-a aplicat o normă, care nu era în vigoare la data săvârșirii

faptei pentru care a fost condamnată persoana - prin ce a aplicat o pedeapsă

mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârșiri infracțiunii.

Confiscarea specială prevăzută de art.106 Cod penal a fost introdusă prin legea

nr.33 din 06.03.2012, iar în partea confiscării valorii valutare - prin legea nr. 60

din 07.04.2016.

Conform Rechizitoriului infracțiunea prevăzută de art.326 alin.(3) Cod

penal a fost comisă în perioada anilor 2013-2015, adică până la adoptarea legii

penale aplicate.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare

este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța

de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să

examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu

prevederile art. art.431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător.

În conformitate cu art. 432 alin.(2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

În conformitate cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art.6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate

cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a

afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prevederile pct. 44) art.6 Cod de procedură penală determină ca viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată,

o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal reiterează că

una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea

acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea

cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea atacată.

La caz, Colegiul penal atestă din textul recursului în anulare declarat, că

recurentul solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 01 decembrie 2021, invocând drept temei pentru depunerea recursului în

anulare și redeschiderea procesului, aceleași temeiuri, care au fost declarate și

în recurs, de fapt exprimându-și dezacordul cu respingerea recursului ca fiind

depus peste termen.

În acest context, instanța de recurs în anulare reține că, potrivit

materialelor cauzei Garașciuc Valentina și Garașciuc Vladimir (decedat la

28.05.2021, fapt confirmat prin certificatul de deces f.d.57, vol. IV), fiind asistați

de avocatul Procopciuc Angela, au participat nemijlocit la examinarea cauzei în

fond, conform procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției, prevăzută de

art. 505 Cod de procedură penală (f.d.90-96, 120-123, vol. IV), au depus

5

declarații (f.d.101, 105 vol. IV), absentând doar la ședința din 28.12.2017, când

s-a pronunțat sentința de condamnare.

La 02.01.2018, copia sentinței le-a fost expediată la adresa domiciliului,

indicată în dosar (f.d.133), cu indicarea termenul și modalității de contestare.

Ulterior la 12.01.2018, în adresa inculpaților și avocatului Procopciuc Angela a

fost expediată inclusiv și copia încheierii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din

11.01.2018 de înlăturare a omisiunii din sentință (f.d.138, vol. IV). Însă, nici

inculpații Garașciuc Valentina și Garașciuc Vladimir și nici avocatul acestora, nu

au contestat sentința și încheierea de înlăturare a omisiunii, în modul și

termenul prevăzut de art.403 Cod de procedură penală.

După cum rezultă din materialele cauzei, sentința a fost atacată cu recurs

în latura civilă doar de către Rusu Adela și avocatul Lupașcu Zinaida în numele

Liptcova Anastasiei, în calitate de martori, care au fost respinse ca fiind

inadmisibile, iar ca urmare sentința devenind definitivă și executorie din

02.05.2018, având puterea lucrului judecat (f. d. 205, vol. IV).

De asemenea, Colegiul penal reține că, atât Garașciuc Vladimir și Garașciuc

Valentina cât și avocatul Procopciuc Angela au participat la examinarea în recurs

a cauzei, fapt ce rezultă din conținutul deciziei instanței de recurs, în care se face

referire inclusiv și la încheierea de înlăturare a omisiunii din 11.01.2018, ce a fost

anexată la dosar și cu care părțile puteau să facă cunoștință până la examinarea

cazului, și să o conteste în modul prevăzut de Lege, ceea ce în speța nu s-a

realizat, decizia instanței de recurs devenind definitivă și executorie.

Mai mult ca atât, Garașciuc Vladimir și Garașciuc Valentina în ședința

instanței de recurs au solicitat respingerea recursurilor declarate cu menținerea

sentinței instanței de fond, ca fiind legală și întemeiată (f.d.191-197, vol. IV).

În acest sens, instanța de recurs în anulare ține să menționeze că, motivele

invocate în recursul în anulare reflectă în sine opinia subiectivă a recurenților în

partea ce ține de respingerea recursului ca tardiv, ceea ce nu constituie un viciu

fundamental și, în acest sens, temei de intervenire în procedura precedentă nu

se constată.

Mai mult, instanța de recurs în anulare mai invocă că, în jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

“inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cauza

Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999).

Acest principiu insistă asupra faptului că, nici o parte la proces nu este în

drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii doar

în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei.

Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a

corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o

reexaminare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două

păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare.

O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și

obligatorii (a se vedea cauza Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie

2007).

În consecință, Colegiul penal constată că, hotărârea judecătorească

irevocabilă contestată este legală și întemeiată, iar recursul în anulare declarat

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

6

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul

Procopciuc Angela în numele condamnaților Garașciuc Vladimir și Garașciuc

Valentina cu condamnata Garașciuc Valentina, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2021, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

7