1re-45/2022 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-45/2022

(1-21117001-01-1r/e-28032022)

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Nadejda Toma

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare declarat de petiționarul Moroșan Gheorghi, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 decembrie

2021,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.08.2021-18.11.2021;

Instanța de recurs: 09.12.2021-28.12.2021;

Instanța de recurs în anulare: 28.03.2022- 06.04.2022.

c o n s t a t ă:

penală a contestat ordonanța procurorului în Procuratura raionului Drochia, Serghei

Grosu, din 18.03.2021 privind refuzul în începere a urmăririi penale și ordonanța de

respingere a plângerii din 08.07.2021 emisă de Procurorul adjunct-interimar al

Procurorului-șef al Procuraturii raionului Drochia Sergiu Marcauțan.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 18 noiembrie 2021 s-a

respins ca vădit neîntemeiată plângerea depusă de petiționarul Moroșan Gheorghi

privind anularea ordonanței din 18.03.2021 privind refuzul în începerea urmăririi

penale și a ordonanței de respingere a plângerii din 08.07.2021.

Gheorghi, prin care a solicitat anularea încheierii, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care încheierea și ordonanța procurorului din 08.07.2021 să fie anulate, cu

dispunerea efectuării unui control obiectiv, multilateral și sub toate aspectele.

În motivarea recursului, s-a indicat că nu este de acord cu încheierea Judecătoriei

Drochia sediul Centrai din 18 noiembrie 2021, deoarece cauza penală nu a fost

cercetată obiectiv și multilateral.

a fost respins recursul declarat de petiționar, cu menținerea încheierii contestate fără

modificări.

1

4.1 În motivarea concluziei sale, instanța de recurs a menționat că, nu a fost

stabilit faptul ilegalității ordonanței din 18.03.2021 emisă de procurorul în

Procuratura raionului Drochia privind refuzul începerii urmăririi penale, precum și nu

a fost stabilit faptul ilegalității ordonanței din 08.07.2021 privind respingerea

plângerii petiționarului Moroșan Gheorghi, întrucât la adoptarea acestor ordonanțe au

fost respectate întocmai prevederile art. 19 alin. (3) și 254 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs a considerat că corect s-a concluzionat faptul că organul de

urmărire penală a cercetat sub toate aspectele, complet și obiectiv circumstanțele

invocate în plângerea depusă de petiționar și a întreprins toate măsurile prevăzute de

lege pentru a evidenția circumstanțele care dovedesc că afirmațiile și argumentele

petiționarului nu corespund adevărului și sunt declarative. Or, pe caz au fost efectuate

investigații, cu cercetarea sub toate aspectele a circumstanțelor cauzei, prin prisma

invocărilor petiționarului.

În cazurile în care ordonanța de neîncepere a urmăririi penale și clasarea

procesului penal a fost adoptată legal, reluarea cercetării poate avea loc numai dacă

apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmării penale

a afectat hotărârea respectivă. În plângerea înaintată petiționarul nu s-a referit la

existenta unor fapte noi, recent descoperite sau la careva vicii fundamentale, care ar

fi influențat ordonanțele procurorilor, nu a indicat nici ce drepturi și libertăți i se

pretindeau a fi încălcate.

Prin prisma art. 100- 101 Cod de procedură penală. Instanța de recurs a

concluzionat că, la adoptarea hotărârii procurorul era în drept să aprecieze probele

acumulate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor.

În cazul dat procurorul la emiterea ordonanței privind refuzul în începerea urmăririi

penale a apreciat fiecare probă acumulată adoptând o hotărârea legală și întemeiată,

iar afirmațiile petiționarului poartă un caracter declarativ și lipsit de suport probatoriu.

Subsecvent, instanța de recurs nu a atestat încălcarea din partea organelor de

drept a accesului liber la justiție stipulat în art. 20 al Constituției RM, mai mult ca

atât, pretinsa sustragere invocată de Moroșan Gheorghi a fost apreciată abstractă, fără

acoperire de probatoriu elocvent, fiindcă soarta juridică a bunurilor pretinse a fi

sustrase urma să se decidă de instanța civilă de vreme ce organul de urmărire penală

nu avea competență de a decide care bunuri au aparținut soților înainte de încheierea

căsătoriei și care erau cele care au fost dobândite de ei în timpul căsătoriei în baza

unui contract de donație, prin moștenire sau în alt mod cu titlu gratuit și, respectiv,

erau proprietatea exclusivă a soțului căruia i-a aparținut sau care le-a dobândit.

Totodată, bunurile fiecăruia dintre soți puteau fi declarate proprietate a lor comună în

devălmășie dacă se constata că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor

comune investiții care au sporit simțitor valoarea acestor bunuri, în privința cărui

segment civil organul de urmărire penală nu avea competența de a hotărî.

4.2 În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de recurs a devenit irevocabilă.

2

declarat recurs în anulare, prin care solicită casarea deciziei Curții de Apel Bălți din

28 decembrie 2021 și a încheierii Judecătoriei Drochia, sediul Central din 18

noiembrie 2021.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu soluția instanței de recurs,

argumentând din punctul său de vedere cele întâmplate, indicând lipsa cercetării

detailate a materialelor cauzei de către ofițerii organului de urmărire penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Hotărârea judecătorească irevocabilă, împiedică redeschiderea procesului penal

cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către Colegiul

penal.

Or, Colegiul reiterează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

stipulează exhaustiv care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și

anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea

Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii, iar alin. (2) al aceluiași articol, prevede că, recursul în anulare este

inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este

declarat repetat.

Conform art. 456 alin. (1) coroborat cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul

în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 455

Cod de procedură penală.

În textul art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică cerințele cărora

trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special este descris conținutul

acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul

recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea expresă a

temeiurilor prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare

sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,

reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură

penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța, se constată că

chestiunea care a fost examinată de către prima instanță și, ulterior de către instanța

de recurs, prin care a fost menținută încheierea judecătorului de instrucție, adoptată

3

în ordinea reglementată de art. 313 Cod de procedură penală precum, nu sunt

susceptibile de a fi atacate, nu cad sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile

prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce poate fi contestată cu recurs

în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva acesteia este

inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs

în anulare.

Cele enumerate supra indică că, respectivul recurs în anulare, în aspectul

nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar

prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal.

În asemenea condiții, Colegiul penal conchide că titularul recursului nu a

respectat cerințele legale cu privire la întocmirea unei cereri de recurs în anulare,

ignorând prevederile art. 455 Cod de procedură penală în acest aspect.

453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționarul Moroșan

Gheorghi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28

decembrie 2021, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 26 mai 2022.

Președinte: Nadejda Toma

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

4