1ra-1529/2021 — Art. 179 alin. 2; 164 alin. 2 lit. b, e, 166-1 alin. 4 lit. b, c, d, CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 05 august 2020, Samonii Andrei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 179 alin. (2) Cod penal - la 2 ani închisoare; - art. 164 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal - la 8 ani închisoare; - art. 1661 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal – la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe un termen de 12 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Samonii A. pedeapsa definitivă - închisoare pe un termen de 15 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe un termen de 12 ani. Acțiunea civilă s-a admis integral și s-a dispus încasarea din contul lui Samonii A. în beneficiul lui Lîsaia Alionușca și Mamontov Constantin suma de 20000 (douăzeci mii) euro, cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat de la Samonii A. în beneficiul statului suma de 2728 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare. 1

Potrivit sentinței s-a constatat, că Samonii A., fiind colaborator a așa numitului comisariat de miliție din orașul Camenca din r.m.n., sub pretextul investigării unui pretins caz de furt comis din gospodăria Dumbravă Claudia, din satul Crasnîi Octeabri, amplasat pe partea stângă a Nistrului, pe teritoriul administrat de așa numita „rmn”, în săvârșirea căruia erau suspectați Lîsaia Alionușca și concubinul acesteia Mamontov Constantin, locuitori ai satului Xxxxx, raionul Xxxxx, împreună cu alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, prin ordonanța din 18 februarie 2020 f.d.1-2, vol. I), precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, dar cu care au acționat cu același scop și în aceleași interese, investigație în care au luat un rol activ și, în așa circumstanțe, fiind persoane care acționează cu titlu oficial, contrar prevederilor art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la 12 septembrie 1997, potrivit căruia, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, încălcând drepturile fundamentale prevăzute de art.art. 24, 25 și 29 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, care prevăd că statul generează și garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile, precum și inviolabilitatea domiciliului, a săvârșit fapte prejudiciabile prevăzute de legea penală și pasibile de pedeapsa penală în următoarele circumstanțe. Astfel, el împreună cu alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18 februarie 2020 (f.d. 1-2, vol.I), precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în noaptea de 08.04.2015 spre 09.04.2015, aproximativ la orele 00:30, au pătruns în mod ilegal și fără consimțământul proprietarului, în domiciliul lui Lîsaia Alionușca și Mamontov Constantin, amplasat în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, unde, prezentându- se în calitate de colaboratori de poliție din municipiul Chișinău și că investighează un caz de omor în care ultimii sunt bănuiți, el, Andrei Samonii, a aplicat violența fizică în privința lui Alionușca Lîsaia, exprimată prin tragerea de păr din regiunea pieloasă a capului și aplicarea de lovituri peste diferite părți ale corpului, timp în care o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18 februarie 2020 (f.d.1-2,Vol.I) și o altă persoană necunoscută organului de urmărire penală au aplicat violența fizică asupra lui Constantin Mamontov, exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu o bâtă din lemn peste diferite părți ale corpului, cauzându-le astfel victimelor dureri fizice și suferințe psihice. Astfel, prin acțiunile sale a comis infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: violare de domiciliu, adică pătrunderea si rămânerea ilegală în domiciliul si reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, refuzul de a le părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței. Tot el, la aceeași dată de 09.04.2015, aproximativ la orele 00:30, împreună cu alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18 februarie 2020 (f.d.1-2,Vol.I), precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în continuarea intențiilor sale criminale, după ce au pătruns ilegal 2 în casa cetățenilor Lîsaia Alionușca și Mamontov Constantin, amplasat în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, având scopul răpirii numiților și transportării ilegale peste râul Nistru în „r.m.n.”, precum că pentru a investiga un pretins caz de furt comis din gospodăria lui Claudia Dumbravă din satul Crasnîi Octeabri, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă potrivit rolurilor dinainte stabilite cu complicii săi, i-au răpit pe cetățenii Alionușca Lîsaia și Constantin Mamontov astfel încât aplicând violența fizică și psihică, prin ce le-a învins rezistența opusă, imobilizându-i prin aplicarea față de Constantin Mamontov a cătușelor pe mâini și astuparea gurii cu un căluș, iar Alionușca Lîsaia, fiind trasă și ținută de păr, după care, contrar voinței victimelor, i-au scos din domiciliu în lenjerie de noapte și i-au târât pe malul râului Nistru unde îi aștepta o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18 februarie 2020 (f.d.1-2,Vol.I), și cu luntrea condusă de ultimul, i-au transportat pe malul opus al râului Nistru, unde urcându-i într-un automobil condus de o persoană neidentificată, s-au deplasat într-o direcție necunoscută, unde s-au aflat, contrar voinței lor pe parcursul a 3 zile până la 12.04.2015. Astfel, prin acțiunile sale a comis infracțiunea prevăzută de art. 164 alin. (2) lit. b) si e) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: răpirea a două persoane, acțiune săvârșită de mai multe persoane. Tot Samonii Andrei, fiind colaborator a așa numitului comisariat de miliție din orașul Camenca din r.m.n., sub pretextul investigării unui pretins caz de furt comis din gospodăria lui Claudia Dumbravă din satul Crasnîi Octeabri, amplasat pe partea stângă a Nistrului, pe teritoriul administrat de așa numita „rmn”, în săvârșirea căruia precum că erau suspectați Alionușca Lîsaia și concubinul acesteia Constantin Mamontov, locuitori ai satului Xxxxx, raionul Xxxxx, împreună cu alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18 februarie 2020 (f.d.1-2, vol. I), precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, dar cu care au acționat cu același scop și în aceleași interese, investigație în care au luat un rol activ și, în așa circumstanțe, fiind persoane care acționează cu titlu oficial, având scopul supunerii la acțiuni de tortură și alte rele tratamente pe cetățenii Alionușca Lîsaia și Constantin Mamontov, după ce, la 09.04.2015, aproximativ la orele 00:30 au pătruns ilegal în casa unde dormeau numiții, intenționat au început să le aplice multiple lovituri cu o bâtă din lemn peste diferite părți ale corpului, fapt prin care le-a cauzat suferințe și dureri fizice și psihice puternice cu scopul obținerii informațiilor și mărturisirilor despre pretinsa infracțiune pe care precum că o investigau. Tot în continuarea acțiunilor sale infracționale, atât în timpul răpirii, dar și după ce i-au transportat ilegal peste râul Nistru în regiunea r.m.n., urmărind același scop de a obține informații și mărturisiri pe furtul de iepuri, dar și pentru a-i pedepsi pentru comiterea pretinsei infracțiuni de care erau bănuiți, precum și cu scop de a-i intimida și a exercita presiune asupra lor, dar și din motiv de discriminare, deși era perioadă rece a anului, i-au luat forțat în lenjerie de noapte și paralel cu aplicarea violenței le solicitau recunoașterea furtului. Fiind ajunși în regiunea r.m.n., i-au transportat la așa numitul comisariat de miliție din orașul Camenca, unde, în unul 3 din birourile de serviciu, au fost supuși la acțiuni violente manifestate prin lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului. Ulterior, doar la orele 19:40, data de 09.04.2015 au fost prezentați la o persoană care, precum că activa în funcția de anchetator și le-a întocmit actele procesuale de reținere pentru o durată de 72 ore, în cadrul cauzei penale nr.2015170040, unde Alionușca Lîsaia a fost plasată în Izolatorul de Detenție Preventivă, iar Constantin Mamontov urmare a leziunilor corporale cauzate, fiind internat în instituția medicală din orașul Camenca, legat de pat cu cătușe și supravegheat în permanență de persoane necunoscute, până la data de 12.04.2015, orele 13:00, când au fost lăsați să plece în Republica Moldova, acțiuni, care în ansamblu și în totalitatea lor, reieșind din caracterul și conținutul lor, circumstanțele în care au fost comise, reacția tuturor participanților în timpul realizării lor, personalitatea victimelor, au provocat puternice dureri, suferințe fizice și psihice victimelor Alionușca Lîsaia și Constantin Mamontov, exprimate în apariția la părțile vătămate a sentimentului de teamă, de inferioritate și rușine față de cei din jur. În urma acțiunilor de tortură în privința lui Lîsaia Alionușca, conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 432 terminat la 23.12.2015, pe corpul acesteia au fost stabilite lipsa părului pe un sector de 1,5 cm x 1 cm în regiunea temporală pe stânga; echimoză (6x5 cm) de culoare violaceu-verzuie cu o excoriație (1x0,4 cm) pe suprafață, formă liniar-neregulată, detașată de crustă, inferior de articulația genunchiului stâng, leziuni ce au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice prin mecanism de smulgere a părului și lovire cu sau de un obiect (e) dur (e) contondent (e) și se califică ca leziuni corporale neînsemnate, iar reieșind din constatările psihologice, i s-a stabilit diagnosticul „Tulburare de stres posttraumatic. Neuroză traumatică. Sindromul anxios-depresiv cu manifestări psihosomatice”, incluzând simptome tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic și anume: amintiri tulburătoare frecvente și spontane a evenimentelor traumatice; comportament de evitare a stimulilor asociați cu traumele suferite; dereglări afective persistente; stări de vigilență sporită, manifestări care ar putea fi consecințe directe ale evenimentelor traumatice suferite de ea. Constatările psihologice consemnate în privința lui Lîsaia Alionușca au apărut ca reacții scontate și tipice unui stres extrem în cadrul contextului cultural și social al acesteia. Aceste manifestări s-au datorat unei reacții tipice de aflare a lui Lîsaia Alionușca în custodia unor autorități ilegale (arestul nefondat, practic răpită, lipsa mâncării timp de 3 zile, detenție în izolare, izolare forțată de membrii familiei (fecior și partener); agresare fizică (strangulare, lovituri peste cap, trasă de păr); martor la maltratarea concubinului; abuz sexual (amenințări cu violul, umilire sexuală, dezbrăcare forțată parțială în fața mai multor bărbați). În urma acțiunilor de tortură în privința lui Mamontov Constantin, conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 433 terminat la 23.12.2015, la acesta au fost stabilite: excoriații (2) în regiunea posterioară a vertexului capului (formă neregulată) cu dimensiunea de 2x1,5 cm și 1x5x1cm cu crusta mai sus de nivelul pielii; excoriație (1) la colțul extern a ochiului drept (formă neregulată cu 4 crusta mai sus de nivelul pielii și parțial detașată); excoriație (1) pe pavilionul urechii stângi (forma oval-neregulată cu dimensiunea de 2x1 cm cu crusta mai sus de nivelul pielii); echimoză (1) periorbital pe stânga (formă oval-neregulată cu dimensiunea 3x2 cm, culoare verzuie); excoriații punctiforme pe septul nazal cu crusta mai sus de nivelul pielii; excoriație (1) pe buza superioară pe mijloc (formă neregulată cu dimensiunea de 0,5x0,3 cm cu crusta mai sus de nivelul pielii); excoriații multiple pe toată suprafața spatelui (mai accentuat la nivelul treimii inferioare de la nivelul omoplaților), cu trecere pe umeri și treimea superioară a brațelor fața posterioară, iar inferior se prelungesc pe ambele fese și treimea superioară a coapselor fețele posterioare și laterale (formă neregulată, intermitente cu crusta mai sus de nivelul pielii); excoriații la nivelul coatelor pe fața posterioară (similare, intermitente cu dimensiunea de 13x8 cm pe dreapta și 10x15cm pe stânga); plagă la articulația cotului stâng fața posterioară (formă liniară dispusă transversal cu lungimea de 3 cm cu marginile relativ regulate); echimoză pe abdomen sub rebordul costal drept (formă liniară, dispusă în plan transversal cu dimensiunea de 4x1x5cm, la periferie de culoare roșietică pe mijloc gălbuie); excoriații multiple la nivelul ambelor antebrațe în treimea inferioară (formă liniară, dispuse în plan transversal mai exprimate pe dreapta, intermitente cu întrerupere pe fața anterioară cu lățimea diferită, pe dreapta de la 2,5 cm până la 0,5 cm, stânga de la 1 cm până la 0,5 cm); excoriații multiple la nivelul genunchilor pe fața anterioară (formă neregulată, intermitente pe o suprafață de 15x9cm pe dreapta și 13x8 cm pe stânga cu crusta mai sus de nivelul pielii); excoriație (1) pe gamba stângă în treimea inferioară, fața anterioară (formă liniar-neregulată cu dimensiunea de 5x2 cm cu crusta mai sus de nivelul pielii), leziuni cauzate în rezultatul acțiunii traumatice prin mecanisme de lovire cu obiect (e) contondent (e), presare și fricțiune (târâire) și se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată (până la 3 săptămâni), excoriațiile depistate în treimea inferioară a ambelor antebrațe, după caracterul și dispunerea lor (transversale) fiind caracteristice pentru aplicarea cătușelor. Reieșind din constatările psihologice, lui Mamontov Constantin i s-a stabilit diagnosticul „Tulburare de stres posttraumatic. Neuroză traumatică. Sindromul anxios-depresiv”. Manifestările psihologice înregistrate la Mamontov Constantin sunt relevante și includ simptoame tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic și anume: amintiri tulburătoare frecvente ale evenimentelor traumatice; evitarea stimulilor asociați cu trauma; dereglări afective; stări de vigilență sporită, manifestări care ar putea fi consecințe directe ale evenimentelor traumatice, suferite de Mamontov Constantin în timpul arestului și aflării sale în custodia miliției. Constatările psihologice consemnate în privința lui Mamontov Constantin au apărut ca reacții scontate și tipice unui stres extrem în cadrul contextului cultural și social a acestuia. Aceste manifestări s-au datorat unei reacții tipice de aflare a lui Mamontov Constantin în custodia unor autorități ilegale (arestul nefondat-practic răpit); lipsa hranei timp de circa 10 ore; izolare forțată de membrii familiei (fecior și concubină); bătăi repetate peste tot corpul; strangulare; lovituri peste cap; martor la maltratarea concubinei). 5 Astfel, prin acțiunile sale, Samonii Andrei a comis infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (4) lit. b), c) si d) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: tortura, adică fapta intenționată prin care a provocat la două persoane dureri sau suferințe fizice sau psihice puternice cu scopul de a obține de la acestea informații sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru un act pe care aceștia sunt bănuiți că le-ar fi comis, de a le intimida sau de a exercita presiune asupra lor, de către mai multe persoane care au acționat cu titlu oficial, fapte comise prin folosirea instrumentelor speciale și alte obiecte adaptate scopului de a supune torturii.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Buliga Ion în numele inculpatului Samonii A., care a solicitat casarea totală a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Samonii A. să fie achitat de acuzațiile aduse, deoarece faptele nu au fost săvârșite de inculpat, consecvent, cu dispunerea respingerii acțiunii civile înaintate împotriva inculpatului. În motivarea apelului a indicat: - deși apărarea din start a insistat asupra existenței unui alibi în privința inculpatului, că dânsul la data și ora comiterii ilegalităților în privința părților vătămate se afla în alt loc, instanța de fond a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Samonii Andrei în comiterea infracțiunilor incriminate în urma interpretării distorsionate și eronate a probelor cercetate în ședința de judecată, apreciind drept juste unele dovezi, și supunând unor critici dure probele apărării, iar unele înscrisuri nici nu le-a luat în calcul la formarea convingerii intime despre culpabilitatea inculpatului; -instanța de fond nu a ținut cont de cerințele art. 1 alin. (2) și (3) și art. 8 Cod de procedură penală; - din declarațiile d-ei Lîsaia Alionușca făcute în cadrul urmăririi penale, se evidențiază împrejurarea, că în declarațiile inițiale nici nu se pomenea despre o persoană pe nume Andrei. Deci, potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate Lîsaia Alionușca din 12.04.2015, orele 18:00 - 20:35 (vol. I, f.d. 47), acțiunea efectuată de ofițerul de urmărire penală Ceapa Mihail - pe polițiști îi chema Vitea, Dima, Sergiu, alți doi nu cunoaște; -potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate Lîsaia Alionușca din 14.03.2016, orele 13:20 - 14:15 (vol. II, f.d. 53), acțiunea efectuată de procurorul Cojocaru Vladislav, acesta a descris persoanele participante la răpirea și torturarea sa, după cum urmează: prima persoană pe nume Serghei, era mai mare în funcție și după vârstă, numele acestei persoane l-a văzut și în comisariat, precis Serghei; a doua persoană - vârsta 24 - 25 ani pe nume Dima; a treia persoană - tânăr, plinuț; a patra persoană - nu-l cunoaște, era nu prea înalt, avea pistrui pe față; a cincea persoană - ginerele d-ei Clavdia Dumbravă - Sergiu Rusnac; a șasea persoană - șoferul, care era la mașină, nu a participat la maltratare; -după prezentarea procesului-verbal respectiv, la întrebarea apărătorului, în instanța de judecată care dintre cei descriși este Samonii Andrei - Lîsaia Alionușca nu a putut răspunde la întrebare. A manifestat doar emoții, fără să ofere careva explicații plauzibile și informative, care să convingă obiectiv că Samonii a participat la comiterea infracțiunii; 6 -este important să fie analizat și luat în considerație raportul de expertiză complexă medico-legală psihiatrico-psihologică nr. 305a-2015, efectuată în privința părții vătămate Lîsaia Alionușca (vol.1 f.d.142-145). În raport este indicat «despre cele întâmplate începe amănunțit, nu permite să fie întreruptă, când este întreruptă se încurcă în declarații, referitor la numărul de persoane aflate în domiciliu în noaptea de 9 aprilie, la fel apar unele discordanțe în timpul repetării celor întâmplate. Face impresia că exagerează și denaturează evenimentele produse...»; -referitor la participarea lui Samonii Andrei la comiterea infracțiunilor incriminate, declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca urmează a fi apreciate critic, care au drept scop răzbunarea pentru ilegalitățile la care a fost supusă, dar care nu au nimic în comun cu persoana inculpatului; -potrivit declarațiilor părții vătămate Mamontov Constantin, făcute în cadrul ședinței de judecată, la 09.04.2015 l-a văzut pe Samonii Andrei în Comisariatul de Miliție din Camenca, totodată a concretizat că în momentul când răpitorii au intrat în casă nu dormea și se uita la televizor; - din declarațiile lui Mamontov Constantin, făcute în cadrul urmăririi penale, atunci se evidențiază o cu totul altă imagine; - în total, cu Mamontov Constantin s-au efectuat 13 acțiuni de urmărire penală; - în ședința de judecată, auzind declarațiile lui Mamontov Constantin, a rămas profund mirat, chiar indignat de narațiile sale în privința lui Samonii Andrei. În general, Mamontov C., nu a putut să-l descrie pe inculpat, să releve careva trăsături caracteristice ale aspectului fizic al inculpatului (deși dacă instanța o să-i vadă fața fără mască, sunt sigur că v-a constata un specific aparte al feței inculpatului Samonii Andrei, cu trăsături de neuitat, care obligatoriu trebuiau să se întipărească în memoria victimei infracțiunii); -manipularea cu declarațiile lui Mamontov, care pe parcursul urmăririi penale nici nu a cunoscut despre existența lui Samonii Andrei, iar în ședința imediat următoare audierii concubinei sale - Lîsaia Alionușca, a început categoric să afirme că pe Samonii l-a văzut și cunoscut în comisariatul din Camenca. Apărarea consideră, că dacă Mamontov Constantin era să fie primul audiat în ședință, atunci nici nu pomenea despre existența lui Samonii Andrei; - solicită să atragă atenția și asupra afirmației lui Mamontov Constantin, precum că la 09.04.2015 nu dormea și se uita la televizor; - cu Lîsîi Ion în total s-au efectuat 13 acțiuni/procedee de urmărire penală. Audiați în cadrul urmăririi penale și a ședinței de judecată, martorii Ganceariuc Diana și Amarfi Andrei nu au comunicat careva date relevante referitor la confirmarea participării lui Samonii Andrei în comiterea infracțiunilor incriminate; - deși pe lista probelor acuzării mai figurau încă 10 martori, acuzatorul de stat s-a dezis de prezentarea acestor probe; - la solicitarea apărării, în ședința de judecată a fost cercetat alt înscris (vol. 2 f.d. 103) - nota informativă din 28 iunie 2016, întocmită de către procurorul Cojocaru V., conform căreia: «în discuție cu colaboratorul SIS Arcadie Moraru pe marginea cauzei penale nr.2015380173, unde ultimul mi-a comunicat că, are informație operativă că 7 infracțiunea investigată a fost comisă de Igor Stupchevici, Dima Stupchevici, Dima Chiroșca, Serghei Panaida și Serghei Criplivschii, dar informație trebuie verificată». Astfel, nu este clar ce este cu Samonii Andrei; -organul de urmărire penală, nici acuzatorul de stat nu au aflat care este soarta dosarului penal nr.2015170040, în cadrul căruia părțile vătămate procesual au fost reținute, fiind învinuite de comiterea unei infracțiuni pe malul stâng al r. Nistru; - instanței au fost prezentate suplimentar două înscrisuri, ce vin să confirme poziția apărării referitor la existența alibiu-lui la Samonii Andrei, anume: copia carnetului de muncă, din care rezultă că Samonii Andrei a efectuat serviciul în organele afacerilor interne ale rmn în perioada 15.09.2009 - 21.10.2016 și certificatul din comisariatul de miliție al raionului Camenca, prin care au fost confirmate funcțiile deținute de Samonii Andrei și perioadele în care s-a aflat în aceste funcții. Potrivit certificatului, Samonii Andrei din 01.06.2012 până la 21.10.2016 a exercitat funcția de ofițer de serviciu al unității de gardă al POB/ț din Camenca; -aceste probe instanța de fond le-a apreciat critic, pe motiv că aceste înscrisuri au fost eliberate de niște autorități neconstituționale ce nu sunt recunoscute de către Republica Moldova, și nu pot fi catalogate drept probe; - acele auto-proclamate autorități sunt neconstituționale, dar cetățeanul de rând ce vină are, dacă a activat în oarecare structură/organizație, primește pensie de la acele autorități, ce înseamnă că anumite fapte nu corespund adevărului. În situația de față, apărarea consideră, că înscrisurile urmau a fi apreciate doar din punctul de vedere al demonstrării unor împrejurări de fapt, care vin să confirme poziția apărării. Or în caz contrar - cum poate apărarea să-și probeze poziția (e un cerc vicios - auto-proclamatele nu oferă răspunsuri oficiale; cele pe care le-am obținut în mod privat - nu sunt apreciate drept probe de autoritățile R.M.); - cineva trebuie să răspundă pentru ilegalitățile comise împotriva lui Mamontov Constantin și Lîsaia Alionușca, mai mult, organul de urmărire penală trebuia să raporteze conducerii de vârf a țării - că uite este o finalitate în acel dosar - dar în realitate - oare a fost demonstrat că anume Samonii Andrei este unul dintre infractori, oare a fost exclusă cumva versiunea înaintată de inculpat că dispune de un alibi pentru ziua și ora comiterii infracțiunii, oare organele de urmărire penală au întreprins absolut toate măsurile posibile pentru stabilirea adevărului pe caz (mă refer la persoanele participante), începând de la anumite file ale dosarului examinat, se evidențiază că cineva a desenat dosarul în privința lui Samonii, într-o manieră sovietică, mușamalizând unele probe, trecând cu vederea altele. Ca să nu fie doar declarativ - conform aceluiași certificat SIS - a participat și un oarecare Menzarari - și unde se vede măcar o acțiune de urmărire penală în acea direcție. Normal, a fost mai comod să-l reținem pe Samonii, care logic dacă ar fi știut că este căutat de autoritățile RM pentru comiterea infracțiunilor din 09.04.2015, nici nu ar fi venit în dreapta Nistrului, dar culmea - s-a adresat la aceste autorități pentru obținerea buletinului de identitate și a pașaportului, conștientizând că va fi reținut, mai ales, că potrivit materialelor dosarului mai deține și cetățenia altui stat; 8 -Samonii A. într-adevăr în perioada comiterii infracțiunilor activa în cadrul comisariatului de miliție din or. Camenca. Însă, el activa la funcția de ofițer de serviciu al unității de gardă, care nu are nici o atribuție cu căutarea, escortarea, chestionarea persoanelor. Era responsabil de recepționarea și furnizarea informațiilor, controlul izolatorului de detenție preventivă, exact cum este reglementată funcția ofițerului de serviciu în RM. De aceea este aberantă acuzarea unui «colaborator staționar” de implicarea în executarea unor misiuni operative în teren; - Samonii A. la 09.04.2015 a primit serviciul în unitatea de gardă a comisariatului, iar noaptea a petrecut-o acasă lângă soție și copii. La urmărirea penală nimeni nici nu și-a pus întrebarea de a o audia pe soția lui Samonii asupra subiectului dat, dar avea să se confirme alibi-ul inculpatului, deoarece la momentul comiterii infracțiunilor se afla în alt loc, decât cel al comiterii infracțiunii; -analizând în complex toate probele și argumentele prezentate, nu este clar prin ce probe obiective este demonstrată participația, respectiv vinovăția lui Samonii Andrei în comiterea crimelor împotriva lui Mamontov Constantin și Lîsaia Alionușca. Doar prin declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca, care la o examinare amănunțită nu suportă nici o critică. Declarațiile lui Mamontov, care după cum am arătat mai sus, au fost făcute în sensul respectiv numai sub influența concubinei. Totodată, martorul ocular, acesta fiind chiar fiul părții vătămate, a declarat că nu-l cunoaște și nu l-a mai văzut pe inculpat. Probabil că Alionușca și l-a văzut pe Samonii în Comisariatul de la Camenca, dar în legătură cu alte circumstanțe, însă nu poate să-i incrimineze persoanei unele fapte conform rechizitoriului, pe care nu le-a comis, mai mult, că acesta dispune și de un alibi, confirmat și prin propriile declarații, și prin declarațiile soției, și prin documentele obținute; - inculpatul Samonii Andrei nu a comis infracțiunile incriminate, la momentul comiterii acestora aflându-se în alt loc; - insistă și asupra respingerii acțiunii civile înaintate în cadrul procesului penal împotriva lui Samonii Andrei, deoarece acesta nu poate fi supus răspunderii civile delictuale, întrucât nu a comis infracțiunile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a judecat cauza și a dat o apreciere legală probelor prezentate, starea de fapt reținută și de drept apreciată, concordă cu probele administrate și examinate în ședința de judecată, instanța just încadrând acțiunile inculpatului Samonii Andrei în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ,,violare de domiciliu, adică pătrunderea si rămânerea ilegală în domiciliul si reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, refuzul de a le părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței”; art. 164 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, potrivit indicilor de calificare:,, răpirea a două persoane, acțiune săvârșită de mai multe persoane ”; art.1661 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: tortura, adică fapta intenționată prin 9 care a provocat la două persoane dureri sau suferințe fizice sau psihice puternice cu scopul de a obține de la acestea informații sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru un act pe care acestia sunt bănuiți că le-ar fi comis, de a le intimida sau de a exercita presiune asupra lor, de către mai multe persoane care au acționat cu titlu oficial, fapte comise prin folosirea instrumentelor speciale si alte obiecte adaptate scopului de a supune torturii . În confirmarea acestei concluzii, instanța de apel a reținut în calitate de probe, date citirii de partea acuzării în cadrul examinării cauzei în apel: plângerea de la cet. Lîsîi I. depuse la data de 09.04.2015 (vol.I, f.d.27); procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 09.04.2015 (vol.I, f.d.29-42); raportul de expertiză medico- legală nr.187 din 12.04.2015 (vol. I, f.d.66-67); raportul de expertiză medico-legală nr.188 din 12.04.2015 cu foto tabel (vol.I, f.d.72-75); procesul-verbal de examinare a obiectului din data de 14.04.2015 cu foto tabel (vol.I, f.d.78-81); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din data de 14.04.2015 (vol – I f.d. 82); informația oferită de Serviciul de Informații și Securitate al RM nr. 345 din 17.04.2015 cu foto tabel (vol. I, f.d.89-92); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din data de 29.04.2015 (vol.I, f.d.104-105); act nr. 305a-2015 de expertiză psihiatrico - legală (narcologico-legală) efectuate în condiții de staționar. (vol. I, f.d.148-151); extras din fișa medicală nr. 1872 pe numele Mamontov Constantin (vol.I, f.d.182-183); extras din fișa medicală nr. 1871 pe numele Lîsaia Alionușca (vol. I, f.d.184-185); raport de expertiză medico-legală nr.432 din data de 23.11.2015 referitor la Lîsaia Alionusca (Vol.I, f.d.200-206); raportul de expertiză medico-legală nr.433 din data de 23.11.2015 (Vol.I, f.d.210-216); procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 11.02.2016 (Vol.I, f.d.228-230); informații de la SIS referitor la subiecții implicați în furtul persoanelor nr. 3-43d/20162 din 22.01.2020 (Vol.III f.d.50-51); proces-verbal de examinare și ridicare a informației de pe web site din 29.01.2020 (Vol.III, f.d.65 - 67); ordonanța privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă (vol. III f.d.68); proces-verbal de examinare și ridicare a informației de pe web site din 29.01.2020 (vol. III, f.d.69-71); ordonanța privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă din 29.01.2020 (vol. III, f.d. 72); proces-verbal de ridicare din 30.01.2020 (vol. III, f.d.74); proces de examinare a documentelor din data de 30.01.2020 (vol.III, f.d.75-76); ordonanță privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă (vol.III, f.d.77); proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din data de 30.01.2020 (vol.III, f.d.80-87); proces-verbal de confruntare între partea vătămată Lîsaia Alionușca și inculpatul Samonii Andrei din data de 30.01.2020 (Vol. III, f.d. 88-90); declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca din data de 25.05.2020, depuse în prima instanță (vol. IV, f.d. 141-146); declarațiile părții vătămate Mamontov Constantin din data de 11.06.2020 (vol. IV, f.d. 147-151); declarațiile martorului Lîsîi Ion din data de 19.06.2020 (vol. IV,f.d. 152-154); declarațiile martorului Goncearuc Diana din data de 19.06.2020, depuse în prima instanță (vol. IV, f.d.155-156) declarațiile părții vătămate Mamontov Constantin din data de 11.06.2020, depuse în prima instanță (vol. IV,f.d.157-158), probe ce demonstrează vinovăția inculpatului în cele incriminate. 10 Avocatul Buliga Ion în ședința instanței de apel a făcut și el trimitere la unele probe ce demonstrează contrariul cu explicație la aceste file, cum ar fi: plângerea de la Lîsîi I. depusă la data de 09.04.2015 (vol.I, f.d.27); recipisa acord la efectuarea cercetării la fața locului Lîsîi Ion din 09.04.2015 (vol.I, f.d.28); explicații Lîsîi Ion din 09.04.2015 (vol.I, f.d.43); proces-verbal de audiere parte vătămată Lîsaia A. din 12.04.2015 - pe polițisti îi chema Vitea, Dima, Sergiu, alți doi nu cunoaște (vol.I, f.d.47); cererea de recunoaștere parte vătămată Mamantov C. din 12.04.2015 (vol.I, f.d.49); proces-verbal de audiere a părții vătămate Mamontov C. din 12.04.2015 - nu a declarat nimic despre Samonii A.(vol.I f.d.51); proces-verbal de audiere a martorilor Lîsîi Ion din 09.04.2015- a descris semnalmentele celor 4 - niciunul nu este asemănător cu Samonii A. (vol.I, f.d.53); răspunsul nr. 345 cu anexă din 17.04.2015 a Direcției Teritoriale Florești a Serviciului de Informații și Securitate al RM (vol.I, f.d.89-92); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Mamontov C. din 29.04.2015- a recunoscut persoana pe foto nr. 2, dar nu este Samonii A. (vol.I, f.d.93); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie -Mamontov C. din 29.04.2015 (Vol.I f.d.95); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie -Mamontov C din 29.04.2015 (vol.I, f.d.97); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie - Mamontov C. din 29.04.2015 (vol.I, f.d.99); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie -Mamontov din 29.04.2015 (vol.I f.d. 101); raportul de expertiză complexă medico-legală psihiatrico-psihologică nr. 305a- 2015 efectuată în privința părții vătămate Lîsaia Alionusca (Vol.I f.d.142-145); proces- verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Lîsîi I. din 22.09.2015 (vol.I, f.d.170); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Lîsîi I. din 22.09.2015 (la foto nr. 5 era Samonii A.) (Vol. I, f.d. 172); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Lîsîi I. din 22.09.2015 (Vol. I f.d.174); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Lîsîi I. din 22.09.2015 (vol.I, f.d. 176); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Lîsîi I. din 22.09.2015 (vol. I, f.d.178); proces-verbal de audiere a martorului Lîsîi I. din 23.03.2016; proces-verbal de audiere parte vătămată Lîsaia A. din 14.03.2016; (vol.II, f.d.53), proces-verbal de audiere martor Lîsîi I. din 27.04.2016 (vol.II f.d. 55); proces- verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Lîsîi I. din 27.04.2015 (vol. II, f.d. 57); proces-verbal de audiere a părții vătămată Mamontov C. din 27.04.2016- (vol.II, f.d.60); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Mamantov C. din 27.04.2016 - a recunoscut o persoană, dar nu este Samonii A. (vol.II, f.d.62); proces- verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Mamontov C. din 27.04.2016 (vol. II, f.d. 63); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Mamontov C. din 27.04.2016 (vol. II f.d.64); notă informativă din 28.06.2016 (vol.II, f.d.103); proces- verbal de audiere a părții vătămate Mamontov C. din 19.09.2016 (vol. II,f.d. 130); proces-verbal de audiere a martorului Lîsîi I. din 27.01.2020 (vol. III, f.d.15); proces- verbal de audiere a părții vătămate Mamontov C. din 27.01.2020 (vol. III f.d. 60); declarațiile martorului Samonii Victoria la urmărire penală -declarații analogice (vol. III f.d.109); copia carnetului de muncă a lui Samonii A. nr. 056096 (vol.VI f.d.62-67); certificat din SRAI Camenca- date despre funcțiile deținute de Samonii A. (vol.VI, 11 f.d.68); declarațiile martorului Samonii Victoria în instanța de fond (Vol.VI, f.d.159); răspunsul la interpelarea avocatului a așa-numitul Șef al SRAI Camenca cu nr. de ieșire 3/4355 din 29.10.2020 (vol.VII f.d.15). Din aceste considerente, instanța de apel a considerat motivele invocate în apelul declarat de avocat în interesele inculpatului Samonii Andrei ca fiind nefondate și necesar a fi respinse. Instanța de apel a mai reținut că, inculpatul Samonii Andrei anterior nu a fost condamnat, este căsătorit, are un copil minor la întreținere, vina nu și-a recunoscut- o, neangajat în câmpul muncii. Instanța de apel a menționat că, atât circumstanțe atenuante, precum și agravante în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal, în acțiunile inculpatului Samonii Andrei nu au fost stabilite. Având în vedere caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor respective, ele atribuindu-se la categoria celor mai puțin grave, grave și deosebit de grave, dar și atitudinea inculpatului față de faptele pe care le-a comis, astfel, instanța de judecată corect i-a stabilit inculpatului aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare în limitele sancțiunii articolelor incriminate. La stabilirea mărimii pedepsei pentru infracțiunile comise, instanța de fond just a stabilit că, nu sunt stabilite circumstanțe atenuante și agravante în acest caz, că părțile vătămate au pretenții materiale/morale față de inculpat, nu are antecedente penale, are un copil minor la întreține, se află în arest preventiv pe acest caz mai mult de 6 luni, iar din aceste considerente s-a aplicat pedeapsa în limita stabilită de lege pentru infracțiunile comise cu aplicarea regulilor concursului de infracțiuni prin cumulul parțial al pedepselor stabilite. Referitor la cele invocate în apel de către partea apărării referitor la alibiul inculpatului, instanța de apel le-a apreciat critic și le-a respins deoarece potrivit declarațiilor soției inculpatului Samonii Viorica a declarat că nu-și amintește cu precizie ziua de 08 spre 09 aprilie 2015, deoarece nu a fost marcată printr-un eveniment deosebit, fiind o obișnuită zi de rutină, astfel aceste declarații nu pot fi puse la fundamentul unei decizii de achitare. În viziunea instanței de apel, urmează a fi lăsate fără apreciere și așa numitul răspuns la solicitarea avocatului al șefului pretinsului „comisariat de miliție Camenca”, dat fiind că acesta este eliberat de către o autoritate nerecunoscută atât de către Republica Moldova, cât și de către organizațiile internaționale, veridicitate acestui răspuns instanța de apel a apreciat-o critic și a respins-o. Privitor la argumentul părții apărării precum că, partea vătămată Mamontov Constantin, cât și martorul Lîsîi Ion nu a putut să-l descrie pe Samonii Andrei, instanța de apel a reținut că potrivit declarațiilor atât a părții vătămate Mamontov Constantin, cât și a părții vătămate Lîsaia Alionușca și martorului Lîsîi Ion, date în cadrul urmării penale, ședința de judecată și în instanța de apel partea vătămată Mamontov Constantin, fiind încătușat din start, a fost maltratat în permanență, aflându-se în imposibilitate de a-l memora pe Samonii Andrei, mai mult ca atât, că s- 12 a constatat cu precizie că, ultimul s-a aflat mai mult în preajma părții vătămate Lîsaia Alionușca, iar infracțiunea a fost comisă pe timp de noapte. Referitor la argumentele apărătorului privind contradicțiile din declarațiile depuse de partea vătămată Lîsaia Alionușca pe parcursul urmăririi penale și în instanța de fond și de apel, instanța le-a considerat neesențiale, dat fiind că acestea au fost consecutive, rezultând din faptul, că la etapa inițială a urmăririi penale, partea vătămată fiind stresată de cele întâmplate a făcut doar o descriere generală a faptelor, iar ulterior după prezentarea spre recunoaștere a inculpatului, l-a recunoscut ca persoana care de rând cu alții a pătruns în locuința sa, anume acesta a târât-o de păr până la r. Nistru. (v.1 f.d.104-105). Aceste declarații au fost susținute de către partea vătămată Lîsaia Alionușca și în cadrul confruntării cu inculpatul Samonii Andrei (v.3, f.d. 88-89), cât și în instanța de fond și de apel. Nu există temei de a pune sub îndoială veridicitate acestor declarații.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar declarat de către avocatul Buliga I. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu dispunerea achitării lui Samonii A., deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii (fapta nu a fost săvârșită de inculpat). În motivarea recursului invocă: - în instanța de apel de către apărare a mai fost prezentat un înscris (de care apărarea nu dispunea la faza examinării dosarului în instanța de fond) și a solicitat anexarea acestuia la materialele cauzei în calitate de mijloc material de probă - document, cu aprecierea lui corespunzătoare în tot complexul de probe analizate în cadrul cauzei penale. Este vorba despre răspunsul la interpelarea avocatului a așa- numitul Șef al SRAI Camenca cu nr. de ieșire 3/4355 din 29.10.2020 (interpelarea avocatului a fost anexată la materialele cauzei încă de prima instanță); - decizia este una formală, care nu a acoperit tot spectrul de chestiuni ce urmau a fi examinate și apreciate în cadrul ședinței de judecată. Mai mult ca atât, mai degrabă că s-a ținut cont de interesul politic al Republicii Moldova de a-și proteja cetățenii împotriva oricărui abuz. Dar în același timp, puterea judecătorească comite un alt abuz, împotriva altui cetățean al Republicii Moldova (egal în drepturi cu victimele infracțiunii), prin care îl condamnă la o pedeapsă pentru o infracțiune pe care nu a comis-o. Referitor la motivul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. - cererea de apel s-a întemeiat pe motivele: a) neconcordanțe esențiale în declarațiile părților vătămate și martorului Lîsîi Ion; b) concluziile experților referitor la veridicitatea declarațiilor părții vătămate Lîsaia Alionușca; c) declarațiile martorului Samonii Victoria; d) excluderea din probatoriu a unor documente; e) anexarea, aprecierea, analizarea și expunerea în consecință asupra unor mijloace materiale de probă; - pe unele motive invocate în cererea de apel, instanța s-a pronunțat formal, iar unele motive din cererea de apel le-a trecut cu vederea; - asupra neconcordanței declarațiilor părților vătămate și martorului Lîsîi 13 Ion, instanța de apel a constatat că, declarațiile au fost consecvente. Dar în cererea de apel s-a făcut o prezentare generală a declarațiilor respective, cu indicarea amănunțită ce au declarat numiții, și cu indicarea filelor dosarului, cu citarea declarațiilor corespunzătoare; - apelantul nu a fost auzit de instanța de apel. Colegiul penal doar a descris anumite declarații, favorabile din punctul de vedere al acuzării, dar nu le-a analizat din alte perspective, în primul rând, al veridicității, pertinenței și coroborării; - instanța în nici un fel nu a apreciat și nu a analizat argumentul apărării, potrivit căruia în raportul de expertiză complexă medico-legală psihiatrico- psihologică nr. 305a-2015, efectuată în privința părții vătămate Lîsaia Alionușca (vol.l f.d.142 - 145), expres este indicat «despre cele întâmplate începe amănunțit, nu permite să fie întreruptă, când este întreruptă se încurcă în declarații, referitor la numărul de persoane aflate în domiciliu în noaptea de 9 aprilie, la fel apar unele discordanțe în timpul repetării celor întâmplate. Face impresia că exagerează și denaturează evenimentele produse...». Deși această împrejurare trebuia să pună în gardă magistrații desemnați în soluționarea cauzei, le-au trecut cu vederea; - referitor la declarațiile d-nei Samonii Victoria - soția inculpatului, instanțele de fond și apel au fost greșit orientate de acuzare pe o pistă eronată în interpretarea declarațiilor acesteia; - prin cererea de apel a solicitat instanței excluderea probei răspunsul nr. 345 cu anexă din 17.04.2015 a Direcției Teritoriale Florești a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Modova, (vol.1 f.d.89 - 92), deoarece nu poate fi acceptată și apreciată drept probă în prezenta cauză penală, întrucât nu a fost nici recunoscută ca atare, nici anexată potrivit cerințelor CPP, însă și instanța de fond, și instanța de apel au lăsat această cerință fără a decide; - în cererea de apel a fost menționat, că în instanța de fond au fost prezentate suplimentar două înscrisuri, ce vin să confirme poziția apărării referitor la existența alibiu-lui la Samonii Andrei, anume: copia carnetului de muncă, din care rezultă că Samonii Andrei a efectuat serviciul în organele afacerilor interne ale rmn în peroada 15.09.2009 - 21.10.2016 și certificatul din comisariatul de miliție al raionului Camenca, prin care au fost confirmate funcțiile deținute de Samonii Andrei și perioadele în care s-a aflat în aceste funcții. Potrivit certificatului, Samonii Andrei din 01.06.2012 până la 21.10.2016 a exercitat funcția de ofițer de serviciu al unității de gardă al POBfl din Camenca. Aceste probe instanța de fond le-a apreciat critic, pe motiv că aceste înscrisuri au fost eliberate de niște autorități neconstituționale care nu sunt recunoscute de către Republica Moldova, și nu pot fi catalogate drept probe; - în instanța de apel a fost prezentat răspunsul la interpelarea avocatului a așa- numitul șef al SRAI Camenca cu nr. de ieșire 3/4355 din 29.10.2020 (interpelarea avocatului a fost anexată la materialele cauzei încă de prima instanță). Răspunsul a fost obținut doar în urma intervenției și cu aportul misiunii OSCE în Moldova. Potrivit comunicării respective, Samonii Andrei în noaptea 08 - 09 aprilie 2015 nu a participat la reținerea cetățenilor Mamontov Constantin și Lîsaia Alionușca. A argumentat instanțelor, că altfel apărarea nu poate să-și dovedească poziția. Da, 14 acele auto-proclamate autorități sunt neconstituționare, dar cetățeanul de rând ce vină are, dacă a activat în oarecare structură/organizație, primește pensie de la acele autorități, ce înseamnă că anumite fapte nu corespund adevărului. În situația de față, apărarea consideră, că înscrisurile urmau a fi apreciate doar din punctul de vedere al demonstrării unor împrejurări de fapt, care vin să confirme poziția apărării. Or în caz contrar - cum poate apărarea să-și probeze poziția (e un cerc vicios - auto- proclamatele nu oferă răspunsuri oficiale; cele pe care le-am obținut în mod privat - nu sunt apreciate drept probe de autoritățile R.M.); - documentele pe care le-a prezentat apărarea instanțelor de judecată corespund întru-totul cerințelor legale, urmau a fi apreciate și luate în considerație în tot ansamblul de probe analizate de judecată, dar a fost mai ușor să le dea la o parte, să se ascundă în dosul declarației «emise de autoritățile neconstituționale». În speța concretă, datorită neluării în considerare a unor probe, o persoană nevinovată a fost condamnată la pedeapsa închisorii pe un termen de 15 ani. Referitor la motivul hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. - concluziile instanțelor de fond și de apel se bazează pe probe și circumstanțe, pe care parțial le-au luat în considerație la emiterea soluțiilor. Instanțele inferioare nu au dat apreciere probelor prezentate de apărare (declarațiile martorului și înscrisurile), de aceea au ajuns la concluzii eronate; - nefiind apreciate toate probele în complexul lor, motivele invocate de instanțele de fond și apel la soluționarea dosarului, nu pot fi considerate ca fiind motive suficiente pentru întemeierea soluției. Referitor la motivul instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. - Samonii Andrei, dispune de un alibi, demonstrat prin declarațiile martorului Samonii Victoria și documentele prezentate de apărare instanțelor de judecată. Neluând în considerație probele prezentate de apărare, instanța de apel s-a aflat în necunoștință de cauză, admițând acea eroare gravă de fapt, care a afectat soluția sa; - Samonii Andrei, la data comiterii infracțiunilor incriminate, se afla la domiciliu. Dânsul nu era colaborator operativ, împuternicit cu sarcini de căutare, reținere, aducere a persoanelor care au comis infracțiuni. Referitor la motivul nu au fost întrunite elementele infracțiunii. - nu poate nega că, au fost comise un șir de infracțiuni de către un grup de persoane. Însă, în speță, nu există careva probe, care să demonstreze că Samonii Andrei a participat la comiterea crimelor, mai mult, există probe - documente (respinse de instanțele de judecată naționale) și declarații (martorul Samonii Victoria), care dovedesc că inculpatul la momentul comiterii infracțiunilor se afla în altă parte. În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat de 15 către avocat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel judecând cauza, întemeiat a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, corect stabilind vinovăția lui Samonii A. în baza art. 179 alin. (2), 164 alin. (2) lit. b), e) și 1661 alin. 4 lit. b), c), d) Cod penal.

Judecând recursul în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Pornind de la aceea că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza chestiunilor de drept, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, se rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară, la etapa precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434 Cod de procedură penală. În concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel. Soluția instanței de recurs adoptată pe marginea acestei cauze, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care esența erorii judiciare admise nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii. Revenind la textul recursului ordinar declarat de către avocatul Buliga Ion în numele inculpatului, se constată că, recurentul invocă temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu 16 cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nefiind apreciate toate probele în ansamblu, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Totodată, verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la toate motivele esențiale invocate în ordine de apel. Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate în prezenta speță, în instanța de apel, unde au fost puse pentru discuție, inclusiv câteva argumente principale, care au rămas fără răspuns și anume faptul că: -în raportulul de expertiză complexă medico-legală psihiatrico-psihologică nr. 305a- 2015, efectuat în privința părții vătămate Lîsaia Alionușca (vol.1 f.d.142-145), este indicat, ”despre cele întâmplate începe amănunțit, nu permite să fie întreruptă, când este întreruptă se încurcă în declarații, referitor la numărul de persoane aflate în domiciliu în noaptea de 9 aprilie, la fel apar unele discordanțe în timpul repetării celor întâmplate. Face impresia că exagerează și denaturează evenimentele produse...”; - contradicțiile în declarațiile părții vătămate Mamontov C., date la diferite etape ale procesului; -declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca urmează a fi apreciate critic, care au drept scop răzbunarea pentru ilegalitățile la care a fost supusă, dar care nu au nimic în comun cu persoana inculpatului; - la solicitarea apărării, în ședința de judecată a fost cercetat alt înscris (vol. 2 f.d. 103) - nota informativă din 28 iunie 2016, întocmită de către procurorul Cojocaru V., conform căreia: ”în discuție cu colaboratorul SIS Arcadie Moraru pe marginea cauzei penale nr.2015380173, unde ultimul mi-a comunicat că, are informație operativă că infracțiunea investigată a fost comisă de Igor Stupchevici, Dima Stupchevici, Dima Chiroșca, Serghei Panaida și Serghei Criplivschii, dar informație trebuie verificată”. Astfel, nu este clar ce este cu Samonii Andrei; - la momentul comiterii infracțiunilor se afla în alt loc, decât cel al comiterii infracțiunii; - nu este clar prin ce probe obiective este demonstrată participația, respectiv vinovăția lui Samonii Andrei; - excluderea probei răspunsul nr. 345 cu anexă din 17.04.2015 a Direcției Teritoriale Florești a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Modova, (vol.1 f.d.89 - 92), deoarece nu poate fi acceptată și apreciată drept probă în prezenta cauză penală, întrucât nu a fost nici recunoscută ca atare, nici anexată potrivit cerințelor CPP, însă și instanța de fond, și instanța de apel au lăsat această cerință fără a decide. Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, au fost indicate toate motivele expuse mai sus, ulterior fiind menționate probele scrise ce au fost verificate în instanța de apel, fiind descrise și procesele verbale de audiere a martorilor, redat conținutul declarațiilor părților vătămate, însă fără a fi descrise declarațiile inculpatului, considerând în cele din urmă că vina inculpatului în baza 17 art. 179 alin. (2), 164 alin. (2) lit. b), e), 1661 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, este confirmată, însă instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra tuturor motivelor esențiale menționate mai sus, fără o fi făcută o analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate, limitându-se cu expunerea selectivă doar asupra unor argumente, în final concluzionând că ”În baza probelor anexate la materialele cauzei și ținând cont de circumstanțele și consecințele produse în urma comiterii faptei infracționale, Colegiul penal reține faptul că, acțiunile inculpatului Samonii Andrei corect au fost încadrate în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ,,violare de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul și reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, refuzul de a le părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței”; art. 164 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ,,răpirea a două persoane, acțiune săvârșită de mai multe persoane ”; art.1661 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ”tortura, adică fapta intenționată prin care a provocat la două persoane dureri sau suferințe fizice sau psihice puternice cu scopul de a obține de la acestea informații sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru un act pe care acestia sunt bănuiți că le-ar fi comis, de a le intimida sau de a exercita presiune asupra lor, de către mai multe persoane care au acționat cu titlu oficial, fapte comise prin folosirea instrumentelor speciale si alte obiecte adaptate scopului de a supune torturii”. Astfel, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel deși în decizie a menționat „în baza probelor anexate”, aceasta doar le descrie, însă nu descrie și nu apreciază declarațiile inculpatului în cumul cu celelalte probe, fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz, precum și în instanța de apel. La fel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel a descris declarațiile părții vătămate Mamontov C., care a declarat că ”susține declarațiile pe care le-a depus în prima instanță sub jurământ, este de acord cu acele declarații. Pe Samonii A. îl cunoaște, l-a văzut cum o ținea de păr pe soția sa… ” Însă, în continuare, în partea motivată, instanța de apel menționează că ”Privitor la argumentul părții apărării precum că, partea vătămată Mamontov C., cât și martorul Lîsîi I. nu a putut să-l descrie pe Samonii A., Colegiul penal reține că, potrivit declarațiilor atât a părții vătămate Mamontov C., cât și a părții vătămate Lîsaia A. și martorului Lîsîi I., date în cadrul urmăririi penale, ședința de judecată și în instanța de apel, partea vătămată Mamontov C., fiind încătușat din start a fost maltratat în permanență, aflându-se în imposibilitate de a-l memora pe Samonii A… ” Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă faptul că, instanța de apel face concluzii fără a ține cont de totalitatea probelor administrate în cauză și declarațiile părților pe care doar le descrie, dar nu le apreciază în cumul cu toate probele, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul penal lărgit statuează că, instanța de apel a constatat faptul comiterii de către inculpat a infracțiunilor incriminate, fără a oferi răspunsuri asupra tuturor argumentelor invocate în acest sens de către apelant. 18 Din prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecînd apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Din conținutul deciziei instanței de apel, instanța de recurs constată că aceste prevederi legale totalmente au fost ignorate și anume instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul expus în pct. 3 din prezenta decizie. Nepronunțîndu-se asupra motivelor invocate de apelant, instanța de apel s-a redus la fraze generale, fără a stabili temeiurile de fapt și de drept ce au dus la respingerea apelului declarat. Astfel, instanța de apel fără a face trimitere la careva probe din dosar, a concluzionat doar că „în baza probelor anexate la materialele cauzei, acțiunile inculpatului corect au fost încadrate...” Motivele din apel trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Deci argumentele expuse în pct. 3 din prezenta decizie, de fapt, constituie fondul apelului și nepronunțarea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. Totodată, Colegiul penal lărgit specifică faptul că, obligația de motivare a hotărîrilor judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui proces echitabil. Conform jurisprudenței CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, avînd posibilitatea ca această hotărîre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003), Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007), Albina c. Romîniei (2005), Boldea c. Romîniei (2007). Rezumînd cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Așadar, Colegiul penal constată că și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. Prin prisma considerentelor relevate, se apreciază temeinicia recursului nominalizat, impunîndu-se admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. 19 La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului, prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a infracțiunilor incriminate, să verifice dacă în acțiunile inculpatului sunt sau nu prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu în coroborare cu faptele stabilite în ședința de judecată și probele cercetate nemijlocit în ședința de judecată, ținând cont de motivele invocate în apeluri și de faptul că, inculpatul era colaborator a așa numitului comisariat de miliție din orașul Camenca din r.m.n. și statutul r.m.n. - autoritate autoproclamată transnistriană, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Buliga Ion în numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Samonii Andrei Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 19 aprilie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Plămădeală Ghenadie 20