ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.04.2022

1ra-1529/2021 — art. 179 alin. 2; 164 alin. 2 lit. b, e, 166-1 alin. 4 lit. b, c, d, CP

HOTĂRÂRE
19.04.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 179 alin. 2; 164 alin. 2 lit. b, e, 166-1 alin. 4 lit. b, c, d, CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1529/2021 — art. 179 alin. 2; 164 alin. 2 lit. b, e, 166-1 alin. 4 lit. b, c, d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1529/2021

1-20038861-01-1ra-11062021

15 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Buliga

Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 08 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Samonii Andrei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din r-nul Xxxxx s. Xxxxx, domiciliat or.

Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Andrei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 179 alin. (2) Cod penal - la 2 ani închisoare;

- art. 164 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal - la 8 ani închisoare;

- art. 1661 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal – la 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, pe un termen de 12 ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Samonii A. pedeapsa definitivă -

închisoare pe un termen de 15 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, pe un termen de 12 ani.

Acțiunea civilă s-a admis integral și s-a dispus încasarea din contul lui Samonii

(douăzeci mii) euro, cu titlu de prejudiciu moral.

S-a încasat de la Samonii A. în beneficiul statului suma de 2728 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

1

numitului comisariat de miliție din orașul Camenca din r.m.n., sub pretextul

investigării unui pretins caz de furt comis din gospodăria Dumbravă Claudia, din

satul Crasnîi Octeabri, amplasat pe partea stângă a Nistrului, pe teritoriul

administrat de așa numita „rmn”, în săvârșirea căruia erau suspectați Lîsaia

Alionușca și concubinul acesteia Mamontov Constantin, locuitori ai satului Xxxxx,

raionul Xxxxx, împreună cu alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă, prin ordonanța din 18 februarie 2020 f.d.1-2, vol. I), precum și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, dar cu care au acționat cu același scop și

în aceleași interese, investigație în care au luat un rol activ și, în așa circumstanțe,

fiind persoane care acționează cu titlu oficial, contrar prevederilor art. 3 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a

aderat la 12 septembrie 1997, potrivit căruia, nimeni nu poate fi supus torturii, nici

pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, încălcând drepturile

fundamentale prevăzute de art.art. 24, 25 și 29 din Constituția Republicii Moldova,

adoptată la 29 iulie 1994, care prevăd că statul generează și garantează fiecărui om

dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală și siguranța

persoanei sunt inviolabile, precum și inviolabilitatea domiciliului, a săvârșit fapte

prejudiciabile prevăzute de legea penală și pasibile de pedeapsa penală în

următoarele circumstanțe. Astfel, el împreună cu alte două persoane în privința

cărora cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18 februarie 2020 (f.d. 1-2,

vol.I), precum și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în noaptea

de 08.04.2015 spre 09.04.2015, aproximativ la orele 00:30, au pătruns în mod ilegal și

fără consimțământul proprietarului, în domiciliul lui Lîsaia Alionușca și Mamontov

Constantin, amplasat în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, unde, prezentându- se în calitate

de colaboratori de poliție din municipiul Chișinău și că investighează un caz de

omor în care ultimii sunt bănuiți, el, Andrei Samonii, a aplicat violența fizică în

privința lui Alionușca Lîsaia, exprimată prin tragerea de păr din regiunea pieloasă a

capului și aplicarea de lovituri peste diferite părți ale corpului, timp în care o altă

persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18

februarie 2020 (f.d.1-2,Vol.I) și o altă persoană necunoscută organului de urmărire

penală au aplicat violența fizică asupra lui Constantin Mamontov, exprimată prin

aplicarea multiplelor lovituri cu o bâtă din lemn peste diferite părți ale corpului,

cauzându-le astfel victimelor dureri fizice și suferințe psihice.

Astfel, prin acțiunile sale a comis infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod

penal, potrivit indicilor de calificare: violare de domiciliu, adică pătrunderea si rămânerea

ilegală în domiciliul si reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, refuzul de a le

părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței.

Tot el, la aceeași dată de 09.04.2015, aproximativ la orele 00:30, împreună cu alte

două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18

februarie 2020 (f.d.1-2,Vol.I), precum și alte persoane nestabilite de organul de

urmărire penală, în continuarea intențiilor sale criminale, după ce au pătruns ilegal

2

în casa cetățenilor Lîsaia Alionușca și Mamontov Constantin, amplasat în satul

Xxxxx, raionul Xxxxx, având scopul răpirii numiților și transportării ilegale peste

râul Nistru în „r.m.n.”, precum că pentru a investiga un pretins caz de furt comis din

gospodăria lui Claudia Dumbravă din satul Crasnîi Octeabri, acționând de comun

acord și prin înțelegere prealabilă potrivit rolurilor dinainte stabilite cu complicii săi,

i-au răpit pe cetățenii Alionușca Lîsaia și Constantin Mamontov astfel încât aplicând

violența fizică și psihică, prin ce le-a învins rezistența opusă, imobilizându-i prin

aplicarea față de Constantin Mamontov a cătușelor pe mâini și astuparea gurii cu un

căluș, iar Alionușca Lîsaia, fiind trasă și ținută de păr, după care, contrar voinței

victimelor, i-au scos din domiciliu în lenjerie de noapte și i-au târât pe malul râului

Nistru unde îi aștepta o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă

prin ordonanța din 18 februarie 2020 (f.d.1-2,Vol.I), și cu luntrea condusă de ultimul,

i-au transportat pe malul opus al râului Nistru, unde urcându-i într-un automobil

condus de o persoană neidentificată, s-au deplasat într-o direcție necunoscută, unde

s-au aflat, contrar voinței lor pe parcursul a 3 zile până la 12.04.2015.

Astfel, prin acțiunile sale a comis infracțiunea prevăzută de art. 164 alin. (2) lit.

b) si e) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: răpirea a două persoane, acțiune

săvârșită de mai multe persoane.

Tot Samonii Andrei, fiind colaborator a așa numitului comisariat de miliție din

orașul Camenca din r.m.n., sub pretextul investigării unui pretins caz de furt comis

din gospodăria lui Claudia Dumbravă din satul Crasnîi Octeabri, amplasat pe partea

stângă a Nistrului, pe teritoriul administrat de așa numita „rmn”, în săvârșirea

căruia precum că erau suspectați Alionușca Lîsaia și concubinul acesteia Constantin

Mamontov, locuitori ai satului Xxxxx, raionul Xxxxx, împreună cu alte două

persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă prin ordonanța din 18

februarie 2020 (f.d.1-2, vol. I), precum și alte persoane nestabilite de organul de

urmărire penală, dar cu care au acționat cu același scop și în aceleași interese,

investigație în care au luat un rol activ și, în așa circumstanțe, fiind persoane care

acționează cu titlu oficial, având scopul supunerii la acțiuni de tortură și alte rele

tratamente pe cetățenii Alionușca Lîsaia și Constantin Mamontov, după ce, la

09.04.2015, aproximativ la orele 00:30 au pătruns ilegal în casa unde dormeau

numiții, intenționat au început să le aplice multiple lovituri cu o bâtă din lemn peste

diferite părți ale corpului, fapt prin care le-a cauzat suferințe și dureri fizice și psihice

puternice cu scopul obținerii informațiilor și mărturisirilor despre pretinsa

infracțiune pe care precum că o investigau.

Tot în continuarea acțiunilor sale infracționale, atât în timpul răpirii, dar și

după ce i-au transportat ilegal peste râul Nistru în regiunea r.m.n., urmărind același

scop de a obține informații și mărturisiri pe furtul de iepuri, dar și pentru a-i pedepsi

pentru comiterea pretinsei infracțiuni de care erau bănuiți, precum și cu scop de a-i

intimida și a exercita presiune asupra lor, dar și din motiv de discriminare, deși era

perioadă rece a anului, i-au luat forțat în lenjerie de noapte și paralel cu aplicarea

violenței le solicitau recunoașterea furtului. Fiind ajunși în regiunea r.m.n., i-au

transportat la așa numitul comisariat de miliție din orașul Camenca, unde, în unul

3

din birourile de serviciu, au fost supuși la acțiuni violente manifestate prin lovituri

cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului. Ulterior, doar la orele 19:40,

data de 09.04.2015 au fost prezentați la o persoană care, precum că activa în funcția

de anchetator și le-a întocmit actele procesuale de reținere pentru o durată de 72 ore,

în cadrul cauzei penale nr.2015170040, unde Alionușca Lîsaia a fost plasată în

Izolatorul de Detenție Preventivă, iar Constantin Mamontov urmare a leziunilor

corporale cauzate, fiind internat în instituția medicală din orașul Camenca, legat de

pat cu cătușe și supravegheat în permanență de persoane necunoscute, până la data

de 12.04.2015, orele 13:00, când au fost lăsați să plece în Republica Moldova, acțiuni,

care în ansamblu și în totalitatea lor, reieșind din caracterul și conținutul lor,

circumstanțele în care au fost comise, reacția tuturor participanților în timpul

realizării lor, personalitatea victimelor, au provocat puternice dureri, suferințe fizice

și psihice victimelor Alionușca Lîsaia și Constantin Mamontov, exprimate în apariția

la părțile vătămate a sentimentului de teamă, de inferioritate și rușine față de cei din

jur.

În urma acțiunilor de tortură în privința lui Lîsaia Alionușca, conform

raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 432 terminat la 23.12.2015, pe

corpul acesteia au fost stabilite lipsa părului pe un sector de 1,5 cm x 1 cm în

regiunea temporală pe stânga; echimoză (6x5 cm) de culoare violaceu-verzuie cu o

excoriație (1x0,4 cm) pe suprafață, formă liniar-neregulată, detașată de crustă,

inferior de articulația genunchiului stâng, leziuni ce au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice prin mecanism de smulgere a părului și lovire cu sau de un

obiect (e) dur (e) contondent (e) și se califică ca leziuni corporale neînsemnate, iar

reieșind din constatările psihologice, i s-a stabilit diagnosticul „Tulburare de stres

posttraumatic. Neuroză traumatică. Sindromul anxios-depresiv cu manifestări

psihosomatice”, incluzând simptome tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic și

anume: amintiri tulburătoare frecvente și spontane a evenimentelor traumatice;

comportament de evitare a stimulilor asociați cu traumele suferite; dereglări afective

persistente; stări de vigilență sporită, manifestări care ar putea fi consecințe directe

ale evenimentelor traumatice suferite de ea. Constatările psihologice consemnate în

privința lui Lîsaia Alionușca au apărut ca reacții scontate și tipice unui stres extrem

în cadrul contextului cultural și social al acesteia. Aceste manifestări s-au datorat

unei reacții tipice de aflare a lui Lîsaia Alionușca în custodia unor autorități ilegale

(arestul nefondat, practic răpită, lipsa mâncării timp de 3 zile, detenție în izolare,

izolare forțată de membrii familiei (fecior și partener); agresare fizică (strangulare,

lovituri peste cap, trasă de păr); martor la maltratarea concubinului; abuz sexual

(amenințări cu violul, umilire sexuală, dezbrăcare forțată parțială în fața mai multor

bărbați).

În urma acțiunilor de tortură în privința lui Mamontov Constantin, conform

raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 433 terminat la 23.12.2015, la

acesta au fost stabilite: excoriații (2) în regiunea posterioară a vertexului capului

(formă neregulată) cu dimensiunea de 2x1,5 cm și 1x5x1cm cu crusta mai sus de

nivelul pielii; excoriație (1) la colțul extern a ochiului drept (formă neregulată cu

4

crusta mai sus de nivelul pielii și parțial detașată); excoriație (1) pe pavilionul urechii

stângi (forma oval-neregulată cu dimensiunea de 2x1 cm cu crusta mai sus de

nivelul pielii); echimoză (1) periorbital pe stânga (formă oval-neregulată cu

dimensiunea 3x2 cm, culoare verzuie); excoriații punctiforme pe septul nazal cu

crusta mai sus de nivelul pielii; excoriație (1) pe buza superioară pe mijloc (formă

neregulată cu dimensiunea de 0,5x0,3 cm cu crusta mai sus de nivelul pielii);

excoriații multiple pe toată suprafața spatelui (mai accentuat la nivelul treimii

inferioare de la nivelul omoplaților), cu trecere pe umeri și treimea superioară a

brațelor fața posterioară, iar inferior se prelungesc pe ambele fese și treimea

superioară a coapselor fețele posterioare și laterale (formă neregulată, intermitente

cu crusta mai sus de nivelul pielii); excoriații la nivelul coatelor pe fața posterioară

(similare, intermitente cu dimensiunea de 13x8 cm pe dreapta și 10x15cm pe stânga);

plagă la articulația cotului stâng fața posterioară (formă liniară dispusă transversal

cu lungimea de 3 cm cu marginile relativ regulate); echimoză pe abdomen sub

rebordul costal drept (formă liniară, dispusă în plan transversal cu dimensiunea de

4x1x5cm, la periferie de culoare roșietică pe mijloc gălbuie); excoriații multiple la

nivelul ambelor antebrațe în treimea inferioară (formă liniară, dispuse în plan

transversal mai exprimate pe dreapta, intermitente cu întrerupere pe fața anterioară

cu lățimea diferită, pe dreapta de la 2,5 cm până la 0,5 cm, stânga de la 1 cm până la

0,5 cm); excoriații multiple la nivelul genunchilor pe fața anterioară (formă

neregulată, intermitente pe o suprafață de 15x9cm pe dreapta și 13x8 cm pe stânga

cu crusta mai sus de nivelul pielii); excoriație (1) pe gamba stângă în treimea

inferioară, fața anterioară (formă liniar-neregulată cu dimensiunea de 5x2 cm cu

crusta mai sus de nivelul pielii), leziuni cauzate în rezultatul acțiunii traumatice prin

mecanisme de lovire cu obiect (e) contondent (e), presare și fricțiune (târâire) și se

califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată (până

la 3 săptămâni), excoriațiile depistate în treimea inferioară a ambelor antebrațe, după

caracterul și dispunerea lor (transversale) fiind caracteristice pentru aplicarea

cătușelor. Reieșind din constatările psihologice, lui Mamontov Constantin i s-a

stabilit diagnosticul „Tulburare de stres posttraumatic. Neuroză traumatică. Sindromul

anxios-depresiv”. Manifestările psihologice înregistrate la Mamontov Constantin sunt

relevante și includ simptoame tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic și

anume: amintiri tulburătoare frecvente ale evenimentelor traumatice; evitarea

stimulilor asociați cu trauma; dereglări afective; stări de vigilență sporită, manifestări

care ar putea fi consecințe directe ale evenimentelor traumatice, suferite de

Mamontov Constantin în timpul arestului și aflării sale în custodia miliției.

Constatările psihologice consemnate în privința lui Mamontov Constantin au apărut

ca reacții scontate și tipice unui stres extrem în cadrul contextului cultural și social a

acestuia. Aceste manifestări s-au datorat unei reacții tipice de aflare a lui Mamontov

Constantin în custodia unor autorități ilegale (arestul nefondat-practic răpit); lipsa

hranei timp de circa 10 ore; izolare forțată de membrii familiei (fecior și concubină);

bătăi repetate peste tot corpul; strangulare; lovituri peste cap; martor la maltratarea

concubinei).

5

Astfel, prin acțiunile sale, Samonii Andrei a comis infracțiunea prevăzută de

art. 1661 alin. (4) lit. b), c) si d) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: tortura, adică

fapta intenționată prin care a provocat la două persoane dureri sau suferințe fizice sau psihice

puternice cu scopul de a obține de la acestea informații sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru

un act pe care aceștia sunt bănuiți că le-ar fi comis, de a le intimida sau de a exercita presiune

asupra lor, de către mai multe persoane care au acționat cu titlu oficial, fapte comise prin

folosirea instrumentelor speciale și alte obiecte adaptate scopului de a supune torturii.

inculpatului Samonii A., care a solicitat casarea totală a acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Samonii A. să

fie achitat de acuzațiile aduse, deoarece faptele nu au fost săvârșite de inculpat,

consecvent, cu dispunerea respingerii acțiunii civile înaintate împotriva inculpatului.

În motivarea apelului a indicat:

- deși apărarea din start a insistat asupra existenței unui alibi în privința

inculpatului, că dânsul la data și ora comiterii ilegalităților în privința părților

vătămate se afla în alt loc, instanța de fond a ajuns la concluzia despre vinovăția lui

Samonii Andrei în comiterea infracțiunilor incriminate în urma interpretării

distorsionate și eronate a probelor cercetate în ședința de judecată, apreciind drept

juste unele dovezi, și supunând unor critici dure probele apărării, iar unele înscrisuri

nici nu le-a luat în calcul la formarea convingerii intime despre culpabilitatea

inculpatului;

-instanța de fond nu a ținut cont de cerințele art. 1 alin. (2) și (3) și art. 8 Cod de

procedură penală;

- din declarațiile d-ei Lîsaia Alionușca făcute în cadrul urmăririi penale, se

evidențiază împrejurarea, că în declarațiile inițiale nici nu se pomenea despre o

persoană pe nume Andrei. Deci, potrivit procesului-verbal de audiere a părții

vătămate Lîsaia Alionușca din 12.04.2015, orele 18:00 - 20:35 (vol. I, f.d. 47), acțiunea

efectuată de ofițerul de urmărire penală Ceapa Mihail - pe polițiști îi chema Vitea,

Dima, Sergiu, alți doi nu cunoaște;

-potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate Lîsaia Alionușca din

14.03.2016, orele 13:20 - 14:15 (vol. II, f.d. 53), acțiunea efectuată de procurorul

Cojocaru Vladislav, acesta a descris persoanele participante la răpirea și torturarea

sa, după cum urmează: prima persoană pe nume Serghei, era mai mare în funcție și

după vârstă, numele acestei persoane l-a văzut și în comisariat, precis Serghei; a

doua persoană - vârsta 24 - 25 ani pe nume Dima; a treia persoană - tânăr, plinuț; a

patra persoană - nu-l cunoaște, era nu prea înalt, avea pistrui pe față; a cincea

persoană - ginerele d-ei Clavdia Dumbravă - Sergiu Rusnac; a șasea persoană -

șoferul, care era la mașină, nu a participat la maltratare;

-după prezentarea procesului-verbal respectiv, la întrebarea apărătorului, în

instanța de judecată care dintre cei descriși este Samonii Andrei - Lîsaia Alionușca

nu a putut răspunde la întrebare. A manifestat doar emoții, fără să ofere careva

explicații plauzibile și informative, care să convingă obiectiv că Samonii a participat

la comiterea infracțiunii;

6

-este important să fie analizat și luat în considerație raportul de expertiză

complexă medico-legală psihiatrico-psihologică nr. 305a-2015, efectuată în privința

părții vătămate Lîsaia Alionușca (vol.1 f.d.142-145). În raport este indicat «despre cele

întâmplate începe amănunțit, nu permite să fie întreruptă, când este întreruptă se încurcă în

declarații, referitor la numărul de persoane aflate în domiciliu în noaptea de 9 aprilie, la fel

apar unele discordanțe în timpul repetării celor întâmplate. Face impresia că exagerează și

denaturează evenimentele produse...»;

-referitor la participarea lui Samonii Andrei la comiterea infracțiunilor

incriminate, declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca urmează a fi apreciate

critic, care au drept scop răzbunarea pentru ilegalitățile la care a fost supusă, dar

care nu au nimic în comun cu persoana inculpatului;

-potrivit declarațiilor părții vătămate Mamontov Constantin, făcute în cadrul

ședinței de judecată, la 09.04.2015 l-a văzut pe Samonii Andrei în Comisariatul de

Miliție din Camenca, totodată a concretizat că în momentul când răpitorii au intrat în

casă nu dormea și se uita la televizor;

- din declarațiile lui Mamontov Constantin, făcute în cadrul urmăririi penale,

atunci se evidențiază o cu totul altă imagine;

- în total, cu Mamontov Constantin s-au efectuat 13 acțiuni de urmărire penală;

- în ședința de judecată, auzind declarațiile lui Mamontov Constantin, a rămas

profund mirat, chiar indignat de narațiile sale în privința lui Samonii Andrei. În

general, Mamontov C., nu a putut să-l descrie pe inculpat, să releve careva trăsături

caracteristice ale aspectului fizic al inculpatului (deși dacă instanța o să-i vadă fața

fără mască, sunt sigur că v-a constata un specific aparte al feței inculpatului Samonii

Andrei, cu trăsături de neuitat, care obligatoriu trebuiau să se întipărească în

memoria victimei infracțiunii);

-manipularea cu declarațiile lui Mamontov, care pe parcursul urmăririi penale

nici nu a cunoscut despre existența lui Samonii Andrei, iar în ședința imediat

următoare audierii concubinei sale - Lîsaia Alionușca, a început categoric să afirme

că pe Samonii l-a văzut și cunoscut în comisariatul din Camenca. Apărarea

consideră, că dacă Mamontov Constantin era să fie primul audiat în ședință, atunci

nici nu pomenea despre existența lui Samonii Andrei;

- solicită să atragă atenția și asupra afirmației lui Mamontov Constantin,

precum că la 09.04.2015 nu dormea și se uita la televizor;

- cu Lîsîi Ion în total s-au efectuat 13 acțiuni/procedee de urmărire penală.

Audiați în cadrul urmăririi penale și a ședinței de judecată, martorii Ganceariuc

Diana și Amarfi Andrei nu au comunicat careva date relevante referitor la

confirmarea participării lui Samonii Andrei în comiterea infracțiunilor incriminate;

- deși pe lista probelor acuzării mai figurau încă 10 martori, acuzatorul de stat

s-a dezis de prezentarea acestor probe;

- la solicitarea apărării, în ședința de judecată a fost cercetat alt înscris (vol. 2

f.d. 103) - nota informativă din 28 iunie 2016, întocmită de către procurorul Cojocaru

V., conform căreia: «în discuție cu colaboratorul SIS Arcadie Moraru pe marginea cauzei

penale nr.2015380173, unde ultimul mi-a comunicat că, are informație operativă că

7

infracțiunea investigată a fost comisă de Igor Stupchevici, Dima Stupchevici, Dima Chiroșca,

Serghei Panaida și Serghei Criplivschii, dar informație trebuie verificată». Astfel, nu este

clar ce este cu Samonii Andrei;

-organul de urmărire penală, nici acuzatorul de stat nu au aflat care este soarta

dosarului penal nr.2015170040, în cadrul căruia părțile vătămate procesual au fost

reținute, fiind învinuite de comiterea unei infracțiuni pe malul stâng al r. Nistru;

- instanței au fost prezentate suplimentar două înscrisuri, ce vin să confirme

poziția apărării referitor la existența alibiu-lui la Samonii Andrei, anume: copia

carnetului de muncă, din care rezultă că Samonii Andrei a efectuat serviciul în

organele afacerilor interne ale rmn în perioada 15.09.2009 - 21.10.2016 și certificatul

din comisariatul de miliție al raionului Camenca, prin care au fost confirmate

funcțiile deținute de Samonii Andrei și perioadele în care s-a aflat în aceste funcții.

Potrivit certificatului, Samonii Andrei din 01.06.2012 până la 21.10.2016 a exercitat

funcția de ofițer de serviciu al unității de gardă al POB/ț din Camenca;

-aceste probe instanța de fond le-a apreciat critic, pe motiv că aceste înscrisuri

au fost eliberate de niște autorități neconstituționale ce nu sunt recunoscute de către

Republica Moldova, și nu pot fi catalogate drept probe;

- acele auto-proclamate autorități sunt neconstituționale, dar cetățeanul de rând

ce vină are, dacă a activat în oarecare structură/organizație, primește pensie de la

acele autorități, ce înseamnă că anumite fapte nu corespund adevărului. În situația

de față, apărarea consideră, că înscrisurile urmau a fi apreciate doar din punctul de

vedere al demonstrării unor împrejurări de fapt, care vin să confirme poziția

apărării. Or în caz contrar - cum poate apărarea să-și probeze poziția (e un cerc

vicios - auto-proclamatele nu oferă răspunsuri oficiale; cele pe care le-am obținut în

mod privat - nu sunt apreciate drept probe de autoritățile R.M.);

- cineva trebuie să răspundă pentru ilegalitățile comise împotriva lui

Mamontov Constantin și Lîsaia Alionușca, mai mult, organul de urmărire penală

trebuia să raporteze conducerii de vârf a țării - că uite este o finalitate în acel dosar -

dar în realitate - oare a fost demonstrat că anume Samonii Andrei este unul dintre

infractori, oare a fost exclusă cumva versiunea înaintată de inculpat că dispune de

un alibi pentru ziua și ora comiterii infracțiunii, oare organele de urmărire penală au

întreprins absolut toate măsurile posibile pentru stabilirea adevărului pe caz (mă

refer la persoanele participante), începând de la anumite file ale dosarului examinat,

se evidențiază că cineva a desenat dosarul în privința lui Samonii, într-o manieră

sovietică, mușamalizând unele probe, trecând cu vederea altele. Ca să nu fie doar

declarativ - conform aceluiași certificat SIS - a participat și un oarecare Menzarari - și

unde se vede măcar o acțiune de urmărire penală în acea direcție. Normal, a fost mai

comod să-l reținem pe Samonii, care logic dacă ar fi știut că este căutat de autoritățile

RM pentru comiterea infracțiunilor din 09.04.2015, nici nu ar fi venit în dreapta

Nistrului, dar culmea - s-a adresat la aceste autorități pentru obținerea buletinului de

identitate și a pașaportului, conștientizând că va fi reținut, mai ales, că potrivit

materialelor dosarului mai deține și cetățenia altui stat;

8

-Samonii A. într-adevăr în perioada comiterii infracțiunilor activa în cadrul

comisariatului de miliție din or. Camenca. Însă, el activa la funcția de ofițer de

serviciu al unității de gardă, care nu are nici o atribuție cu căutarea, escortarea,

chestionarea persoanelor. Era responsabil de recepționarea și furnizarea

informațiilor, controlul izolatorului de detenție preventivă, exact cum este

reglementată funcția ofițerului de serviciu în RM. De aceea este aberantă acuzarea

unui «colaborator staționar” de implicarea în executarea unor misiuni operative în

teren;

- Samonii A. la 09.04.2015 a primit serviciul în unitatea de gardă a

comisariatului, iar noaptea a petrecut-o acasă lângă soție și copii. La urmărirea

penală nimeni nici nu și-a pus întrebarea de a o audia pe soția lui Samonii asupra

subiectului dat, dar avea să se confirme alibi-ul inculpatului, deoarece la momentul

comiterii infracțiunilor se afla în alt loc, decât cel al comiterii infracțiunii;

-analizând în complex toate probele și argumentele prezentate, nu este clar

prin ce probe obiective este demonstrată participația, respectiv vinovăția lui Samonii

Andrei în comiterea crimelor împotriva lui Mamontov Constantin și Lîsaia

Alionușca. Doar prin declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca, care la o

examinare amănunțită nu suportă nici o critică. Declarațiile lui Mamontov, care

după cum am arătat mai sus, au fost făcute în sensul respectiv numai sub influența

concubinei. Totodată, martorul ocular, acesta fiind chiar fiul părții vătămate, a

declarat că nu-l cunoaște și nu l-a mai văzut pe inculpat. Probabil că Alionușca și l-a

văzut pe Samonii în Comisariatul de la Camenca, dar în legătură cu alte

circumstanțe, însă nu poate să-i incrimineze persoanei unele fapte conform

rechizitoriului, pe care nu le-a comis, mai mult, că acesta dispune și de un alibi,

confirmat și prin propriile declarații, și prin declarațiile soției, și prin documentele

obținute;

- inculpatul Samonii Andrei nu a comis infracțiunile incriminate, la momentul

comiterii acestora aflându-se în alt loc;

- insistă și asupra respingerii acțiunii civile înaintate în cadrul procesului penal

împotriva lui Samonii Andrei, deoarece acesta nu poate fi supus răspunderii civile

delictuale, întrucât nu a comis infracțiunile.

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

fond corect a judecat cauza și a dat o apreciere legală probelor prezentate, starea de

fapt reținută și de drept apreciată, concordă cu probele administrate și examinate în

ședința de judecată, instanța just încadrând acțiunile inculpatului Samonii Andrei în

baza art. 179 alin. (2) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ,,violare de domiciliu,

adică pătrunderea si rămânerea ilegală în domiciliul si reședința unei persoane fără

consimțământul acesteia, refuzul de a le părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea

violenței”; art. 164 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, potrivit indicilor de calificare:,,

răpirea a două persoane, acțiune săvârșită de mai multe persoane ”; art.1661 alin. (4) lit. b),

c) și d) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: tortura, adică fapta intenționată prin

9

care a provocat la două persoane dureri sau suferințe fizice sau psihice puternice cu scopul de

a obține de la acestea informații sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru un act pe care acestia

sunt bănuiți că le-ar fi comis, de a le intimida sau de a exercita presiune asupra lor, de către

mai multe persoane care au acționat cu titlu oficial, fapte comise prin folosirea instrumentelor

speciale si alte obiecte adaptate scopului de a supune torturii .

În confirmarea acestei concluzii, instanța de apel a reținut în calitate de

probe, date citirii de partea acuzării în cadrul examinării cauzei în apel: plângerea de

la cet. Lîsîi I. depuse la data de 09.04.2015 (vol.I, f.d.27); procesul-verbal de cercetare

la fața locului din data de 09.04.2015 (vol.I, f.d.29-42); raportul de expertiză medico-

legală nr.187 din 12.04.2015 (vol. I, f.d.66-67); raportul de expertiză medico-legală

nr.188 din 12.04.2015 cu foto tabel (vol.I, f.d.72-75); procesul-verbal de examinare a

obiectului din data de 14.04.2015 cu foto tabel (vol.I, f.d.78-81); ordonanță de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din data de 14.04.2015

(vol – I f.d. 82); informația oferită de Serviciul de Informații și Securitate al RM nr.

345 din 17.04.2015 cu foto tabel (vol. I, f.d.89-92); proces-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din data de 29.04.2015 (vol.I, f.d.104-105); act nr. 305a-2015

de expertiză psihiatrico - legală (narcologico-legală) efectuate în condiții de staționar.

(vol. I, f.d.148-151); extras din fișa medicală nr. 1872 pe numele Mamontov

Constantin (vol.I, f.d.182-183); extras din fișa medicală nr. 1871 pe numele Lîsaia

Alionușca (vol. I, f.d.184-185); raport de expertiză medico-legală nr.432 din data de

23.11.2015 referitor la Lîsaia Alionusca (Vol.I, f.d.200-206); raportul de expertiză

medico-legală nr.433 din data de 23.11.2015 (Vol.I, f.d.210-216); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din data de 11.02.2016 (Vol.I, f.d.228-230); informații de la SIS

referitor la subiecții implicați în furtul persoanelor nr. 3-43d/20162 din 22.01.2020

(Vol.III f.d.50-51); proces-verbal de examinare și ridicare a informației de pe web site

din 29.01.2020 (Vol.III, f.d.65 - 67); ordonanța privind recunoașterea și atașarea la

dosar a mijloacelor materiale de probă (vol. III f.d.68); proces-verbal de examinare și

ridicare a informației de pe web site din 29.01.2020 (vol. III, f.d.69-71); ordonanța

privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă din

29.01.2020 (vol. III, f.d. 72); proces-verbal de ridicare din 30.01.2020 (vol. III, f.d.74);

proces de examinare a documentelor din data de 30.01.2020 (vol.III, f.d.75-76);

ordonanță privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de

probă (vol.III, f.d.77); proces-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din

data de 30.01.2020 (vol.III, f.d.80-87); proces-verbal de confruntare între partea

vătămată Lîsaia Alionușca și inculpatul Samonii Andrei din data de 30.01.2020 (Vol.

III, f.d. 88-90); declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca din data de 25.05.2020,

depuse în prima instanță (vol. IV, f.d. 141-146); declarațiile părții vătămate

Mamontov Constantin din data de 11.06.2020 (vol. IV, f.d. 147-151); declarațiile

martorului Lîsîi Ion din data de 19.06.2020 (vol. IV,f.d. 152-154); declarațiile

martorului Goncearuc Diana din data de 19.06.2020, depuse în prima instanță (vol.

IV, f.d.155-156) declarațiile părții vătămate Mamontov Constantin din data de

11.06.2020, depuse în prima instanță (vol. IV,f.d.157-158), probe ce demonstrează

vinovăția inculpatului în cele incriminate.

10

Avocatul Buliga Ion în ședința instanței de apel a făcut și el trimitere la unele

probe ce demonstrează contrariul cu explicație la aceste file, cum ar fi: plângerea de

la Lîsîi I. depusă la data de 09.04.2015 (vol.I, f.d.27); recipisa acord la efectuarea

cercetării la fața locului Lîsîi Ion din 09.04.2015 (vol.I, f.d.28); explicații Lîsîi Ion din

09.04.2015 (vol.I, f.d.43); proces-verbal de audiere parte vătămată Lîsaia A. din

12.04.2015 - pe polițisti îi chema Vitea, Dima, Sergiu, alți doi nu cunoaște (vol.I,

f.d.47); cererea de recunoaștere parte vătămată Mamantov C. din 12.04.2015 (vol.I,

f.d.49); proces-verbal de audiere a părții vătămate Mamontov C. din 12.04.2015 - nu a

declarat nimic despre Samonii A.(vol.I f.d.51); proces-verbal de audiere a martorilor

Lîsîi Ion din 09.04.2015- a descris semnalmentele celor 4 - niciunul nu este

asemănător cu Samonii A. (vol.I, f.d.53); răspunsul nr. 345 cu anexă din 17.04.2015 a

Direcției Teritoriale Florești a Serviciului de Informații și Securitate al RM (vol.I,

f.d.89-92); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Mamontov C.

din 29.04.2015- a recunoscut persoana pe foto nr. 2, dar nu este Samonii A. (vol.I,

f.d.93); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie -Mamontov C.

din 29.04.2015 (Vol.I f.d.95); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie -Mamontov C din 29.04.2015 (vol.I, f.d.97); proces-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie - Mamontov C. din 29.04.2015 (vol.I, f.d.99); proces-verbal

de recunoaștere a persoanei după fotografie -Mamontov din 29.04.2015 (vol.I f.d.

101); raportul de expertiză complexă medico-legală psihiatrico-psihologică nr. 305a-

2015 efectuată în privința părții vătămate Lîsaia Alionusca (Vol.I f.d.142-145); proces-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Lîsîi I. din 22.09.2015 (vol.I,

f.d.170); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Lîsîi I. din

22.09.2015 (la foto nr. 5 era Samonii A.) (Vol. I, f.d. 172); proces-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie Lîsîi I. din 22.09.2015 (Vol. I f.d.174);

proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Lîsîi I. din 22.09.2015

(vol.I, f.d. 176); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Lîsîi I. din

22.09.2015 (vol. I, f.d.178); proces-verbal de audiere a martorului Lîsîi I. din

23.03.2016; proces-verbal de audiere parte vătămată Lîsaia A. din 14.03.2016; (vol.II,

f.d.53), proces-verbal de audiere martor Lîsîi I. din 27.04.2016 (vol.II f.d. 55); proces-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Lîsîi I. din 27.04.2015 (vol. II, f.d.

57); proces-verbal de audiere a părții vătămată Mamontov C. din 27.04.2016- (vol.II,

f.d.60); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie-Mamantov C. din

27.04.2016 - a recunoscut o persoană, dar nu este Samonii A. (vol.II, f.d.62); proces-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Mamontov C. din 27.04.2016 (vol.

II, f.d. 63); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie Mamontov C.

din 27.04.2016 (vol. II f.d.64); notă informativă din 28.06.2016 (vol.II, f.d.103); proces-

verbal de audiere a părții vătămate Mamontov C. din 19.09.2016 (vol. II,f.d. 130);

proces-verbal de audiere a martorului Lîsîi I. din 27.01.2020 (vol. III, f.d.15); proces-

verbal de audiere a părții vătămate Mamontov C. din 27.01.2020 (vol. III f.d. 60);

declarațiile martorului Samonii Victoria la urmărire penală -declarații analogice (vol.

III f.d.109); copia carnetului de muncă a lui Samonii A. nr. 056096 (vol.VI f.d.62-67);

certificat din SRAI Camenca- date despre funcțiile deținute de Samonii A. (vol.VI,

11

f.d.68); declarațiile martorului Samonii Victoria în instanța de fond (Vol.VI, f.d.159);

răspunsul la interpelarea avocatului a așa-numitul Șef al SRAI Camenca cu nr. de

ieșire 3/4355 din 29.10.2020 (vol.VII f.d.15).

Din aceste considerente, instanța de apel a considerat motivele invocate în

apelul declarat de avocat în interesele inculpatului Samonii Andrei ca fiind

nefondate și necesar a fi respinse.

Instanța de apel a mai reținut că, inculpatul Samonii Andrei anterior nu a fost

condamnat, este căsătorit, are un copil minor la întreținere, vina nu și-a recunoscut-

o, neangajat în câmpul muncii.

Instanța de apel a menționat că, atât circumstanțe atenuante, precum și

agravante în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal, în acțiunile

inculpatului Samonii Andrei nu au fost stabilite. Având în vedere caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunilor respective, ele atribuindu-se la categoria celor

mai puțin grave, grave și deosebit de grave, dar și atitudinea inculpatului față de

faptele pe care le-a comis, astfel, instanța de judecată corect i-a stabilit inculpatului

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare în limitele sancțiunii articolelor

incriminate.

La stabilirea mărimii pedepsei pentru infracțiunile comise, instanța de fond just

a stabilit că, nu sunt stabilite circumstanțe atenuante și agravante în acest caz, că

părțile vătămate au pretenții materiale/morale față de inculpat, nu are antecedente

penale, are un copil minor la întreține, se află în arest preventiv pe acest caz mai

mult de 6 luni, iar din aceste considerente s-a aplicat pedeapsa în limita stabilită de

lege pentru infracțiunile comise cu aplicarea regulilor concursului de infracțiuni prin

cumulul parțial al pedepselor stabilite.

Referitor la cele invocate în apel de către partea apărării referitor la alibiul

inculpatului, instanța de apel le-a apreciat critic și le-a respins deoarece potrivit

declarațiilor soției inculpatului Samonii Viorica a declarat că nu-și amintește cu

precizie ziua de 08 spre 09 aprilie 2015, deoarece nu a fost marcată printr-un

eveniment deosebit, fiind o obișnuită zi de rutină, astfel aceste declarații nu pot fi

puse la fundamentul unei decizii de achitare.

În viziunea instanței de apel, urmează a fi lăsate fără apreciere și așa numitul

răspuns la solicitarea avocatului al șefului pretinsului „comisariat de miliție

Camenca”, dat fiind că acesta este eliberat de către o autoritate nerecunoscută atât de

către Republica Moldova, cât și de către organizațiile internaționale, veridicitate

acestui răspuns instanța de apel a apreciat-o critic și a respins-o.

Privitor la argumentul părții apărării precum că, partea vătămată Mamontov

Constantin, cât și martorul Lîsîi Ion nu a putut să-l descrie pe Samonii Andrei,

instanța de apel a reținut că potrivit declarațiilor atât a părții vătămate Mamontov

Constantin, cât și a părții vătămate Lîsaia Alionușca și martorului Lîsîi Ion, date în

cadrul urmării penale, ședința de judecată și în instanța de apel partea vătămată

Mamontov Constantin, fiind încătușat din start, a fost maltratat în permanență,

aflându-se în imposibilitate de a-l memora pe Samonii Andrei, mai mult ca atât, că s-

12

a constatat cu precizie că, ultimul s-a aflat mai mult în preajma părții vătămate Lîsaia

Alionușca, iar infracțiunea a fost comisă pe timp de noapte.

Referitor la argumentele apărătorului privind contradicțiile din declarațiile

depuse de partea vătămată Lîsaia Alionușca pe parcursul urmăririi penale și în

instanța de fond și de apel, instanța le-a considerat neesențiale, dat fiind că acestea

au fost consecutive, rezultând din faptul, că la etapa inițială a urmăririi penale,

partea vătămată fiind stresată de cele întâmplate a făcut doar o descriere generală a

faptelor, iar ulterior după prezentarea spre recunoaștere a inculpatului, l-a

recunoscut ca persoana care de rând cu alții a pătruns în locuința sa, anume acesta a

târât-o de păr până la r. Nistru. (v.1 f.d.104-105). Aceste declarații au fost susținute

de către partea vătămată Lîsaia Alionușca și în cadrul confruntării cu inculpatul

Samonii Andrei (v.3, f.d. 88-89), cât și în instanța de fond și de apel. Nu există temei

de a pune sub îndoială veridicitate acestor declarații.

avocatul Buliga I. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu

dispunerea achitării lui Samonii A., deoarece fapta nu întrunește elementele

infracțiunii (fapta nu a fost săvârșită de inculpat).

În motivarea recursului invocă:

- în instanța de apel de către apărare a mai fost prezentat un înscris (de care

apărarea nu dispunea la faza examinării dosarului în instanța de fond) și a solicitat

anexarea acestuia la materialele cauzei în calitate de mijloc material de probă -

document, cu aprecierea lui corespunzătoare în tot complexul de probe analizate în

cadrul cauzei penale. Este vorba despre răspunsul la interpelarea avocatului a așa-

numitul Șef al SRAI Camenca cu nr. de ieșire 3/4355 din 29.10.2020 (interpelarea

avocatului a fost anexată la materialele cauzei încă de prima instanță);

- decizia este una formală, care nu a acoperit tot spectrul de chestiuni ce urmau

a fi examinate și apreciate în cadrul ședinței de judecată. Mai mult ca atât, mai

degrabă că s-a ținut cont de interesul politic al Republicii Moldova de a-și proteja

cetățenii împotriva oricărui abuz. Dar în același timp, puterea judecătorească comite

un alt abuz, împotriva altui cetățean al Republicii Moldova (egal în drepturi cu

victimele infracțiunii), prin care îl condamnă la o pedeapsă pentru o infracțiune pe

care nu a comis-o.

Referitor la motivul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

- cererea de apel s-a întemeiat pe motivele: a) neconcordanțe esențiale în

declarațiile părților vătămate și martorului Lîsîi Ion; b) concluziile experților referitor

la veridicitatea declarațiilor părții vătămate Lîsaia Alionușca; c) declarațiile

martorului Samonii Victoria; d) excluderea din probatoriu a unor documente; e)

anexarea, aprecierea, analizarea și expunerea în consecință asupra unor mijloace

materiale de probă;

- pe unele motive invocate în cererea de apel, instanța s-a pronunțat formal,

iar unele motive din cererea de apel le-a trecut cu vederea;

- asupra neconcordanței declarațiilor părților vătămate și martorului Lîsîi

13

Ion, instanța de apel a constatat că, declarațiile au fost consecvente. Dar în cererea de

apel s-a făcut o prezentare generală a declarațiilor respective, cu indicarea

amănunțită ce au declarat numiții, și cu indicarea filelor dosarului, cu citarea

declarațiilor corespunzătoare;

- apelantul nu a fost auzit de instanța de apel. Colegiul penal doar a descris

anumite declarații, favorabile din punctul de vedere al acuzării, dar nu le-a analizat

din alte perspective, în primul rând, al veridicității, pertinenței și coroborării;

- instanța în nici un fel nu a apreciat și nu a analizat argumentul apărării,

potrivit căruia în raportul de expertiză complexă medico-legală psihiatrico-

psihologică nr. 305a-2015, efectuată în privința părții vătămate Lîsaia Alionușca

(vol.l f.d.142 - 145), expres este indicat «despre cele întâmplate începe amănunțit, nu

permite să fie întreruptă, când este întreruptă se încurcă în declarații, referitor la numărul de

persoane aflate în domiciliu în noaptea de 9 aprilie, la fel apar unele discordanțe în timpul

repetării celor întâmplate. Face impresia că exagerează și denaturează evenimentele

produse...». Deși această împrejurare trebuia să pună în gardă magistrații desemnați

în soluționarea cauzei, le-au trecut cu vederea;

- referitor la declarațiile d-nei Samonii Victoria - soția inculpatului, instanțele de

fond și apel au fost greșit orientate de acuzare pe o pistă eronată în interpretarea

declarațiilor acesteia;

- prin cererea de apel a solicitat instanței excluderea probei răspunsul nr. 345

cu anexă din 17.04.2015 a Direcției Teritoriale Florești a Serviciului de Informații și

Securitate al Republicii Modova, (vol.1 f.d.89 - 92), deoarece nu poate fi acceptată și

apreciată drept probă în prezenta cauză penală, întrucât nu a fost nici recunoscută ca

atare, nici anexată potrivit cerințelor CPP, însă și instanța de fond, și instanța de apel

au lăsat această cerință fără a decide;

- în cererea de apel a fost menționat, că în instanța de fond au fost prezentate

suplimentar două înscrisuri, ce vin să confirme poziția apărării referitor la existența

alibiu-lui la Samonii Andrei, anume: copia carnetului de muncă, din care rezultă că

Samonii Andrei a efectuat serviciul în organele afacerilor interne ale rmn în peroada

15.09.2009 - 21.10.2016 și certificatul din comisariatul de miliție al raionului

Camenca, prin care au fost confirmate funcțiile deținute de Samonii Andrei și

perioadele în care s-a aflat în aceste funcții. Potrivit certificatului, Samonii Andrei

din 01.06.2012 până la 21.10.2016 a exercitat funcția de ofițer de serviciu al unității de

gardă al POBfl din Camenca. Aceste probe instanța de fond le-a apreciat critic, pe

motiv că aceste înscrisuri au fost eliberate de niște autorități neconstituționale care

nu sunt recunoscute de către Republica Moldova, și nu pot fi catalogate drept probe;

- în instanța de apel a fost prezentat răspunsul la interpelarea avocatului a așa-

numitul șef al SRAI Camenca cu nr. de ieșire 3/4355 din 29.10.2020 (interpelarea

avocatului a fost anexată la materialele cauzei încă de prima instanță). Răspunsul a

fost obținut doar în urma intervenției și cu aportul misiunii OSCE în Moldova.

Potrivit comunicării respective, Samonii Andrei în noaptea 08 - 09 aprilie 2015 nu a

participat la reținerea cetățenilor Mamontov Constantin și Lîsaia Alionușca. A

argumentat instanțelor, că altfel apărarea nu poate să-și dovedească poziția. Da,

14

acele auto-proclamate autorități sunt neconstituționare, dar cetățeanul de rând ce

vină are, dacă a activat în oarecare structură/organizație, primește pensie de la acele

autorități, ce înseamnă că anumite fapte nu corespund adevărului. În situația de față,

apărarea consideră, că înscrisurile urmau a fi apreciate doar din punctul de vedere al

demonstrării unor împrejurări de fapt, care vin să confirme poziția apărării. Or în

caz contrar - cum poate apărarea să-și probeze poziția (e un cerc vicios - auto-

proclamatele nu oferă răspunsuri oficiale; cele pe care le-am obținut în mod privat -

nu sunt apreciate drept probe de autoritățile R.M.);

- documentele pe care le-a prezentat apărarea instanțelor de judecată corespund

întru-totul cerințelor legale, urmau a fi apreciate și luate în considerație în tot

ansamblul de probe analizate de judecată, dar a fost mai ușor să le dea la o parte, să

se ascundă în dosul declarației «emise de autoritățile neconstituționale». În speța

concretă, datorită neluării în considerare a unor probe, o persoană nevinovată a fost

condamnată la pedeapsa închisorii pe un termen de 15 ani.

Referitor la motivul hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

- concluziile instanțelor de fond și de apel se bazează pe probe și circumstanțe,

pe care parțial le-au luat în considerație la emiterea soluțiilor. Instanțele inferioare

nu au dat apreciere probelor prezentate de apărare (declarațiile martorului și

înscrisurile), de aceea au ajuns la concluzii eronate;

- nefiind apreciate toate probele în complexul lor, motivele invocate de

instanțele de fond și apel la soluționarea dosarului, nu pot fi considerate ca fiind

motive suficiente pentru întemeierea soluției.

Referitor la motivul instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

- Samonii Andrei, dispune de un alibi, demonstrat prin declarațiile martorului

Samonii Victoria și documentele prezentate de apărare instanțelor de judecată.

Neluând în considerație probele prezentate de apărare, instanța de apel s-a aflat în

necunoștință de cauză, admițând acea eroare gravă de fapt, care a afectat soluția sa;

- Samonii Andrei, la data comiterii infracțiunilor incriminate, se afla la

domiciliu. Dânsul nu era colaborator operativ, împuternicit cu sarcini de căutare,

reținere, aducere a persoanelor care au comis infracțiuni.

Referitor la motivul nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

- nu poate nega că, au fost comise un șir de infracțiuni de către un grup de

persoane. Însă, în speță, nu există careva probe, care să demonstreze că Samonii

Andrei a participat la comiterea crimelor, mai mult, există probe - documente

(respinse de instanțele de judecată naționale) și declarații (martorul Samonii

Victoria), care dovedesc că inculpatul la momentul comiterii infracțiunilor se afla în

altă parte.

În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat de

15

către avocat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat,

deoarece instanța de apel judecând cauza, întemeiat a constatat circumstanțele de

fapt și de drept ale cauzei, corect stabilind vinovăția lui Samonii A. în baza art. 179

alin. (2), 164 alin. (2) lit. b), e) și 1661 alin. 4 lit. b), c), d) Cod penal.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente:

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Pornind de la aceea că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza

chestiunilor de drept, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, se

rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară, la

etapa precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434 Cod de

procedură penală.

În concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept pe

care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

Soluția instanței de recurs adoptată pe marginea acestei cauze, în drept, se

întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a

hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată, în cazul în care esența erorii judiciare admise nu poate fi

înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii.

Revenind la textul recursului ordinar declarat de către avocatul Buliga Ion în

numele inculpatului, se constată că, recurentul invocă temei de drept prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

16

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nefiind apreciate toate probele în

ansamblu, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu

au fost întrunite elementele infracțiunii.

Totodată, verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele

cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la judecarea cauzei nu a

examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la toate motivele esențiale

invocate în ordine de apel.

Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii

judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate în prezenta speță, în instanța

de apel, unde au fost puse pentru discuție, inclusiv câteva argumente principale,

care au rămas fără răspuns și anume faptul că:

-în raportulul de expertiză complexă medico-legală psihiatrico-psihologică nr. 305a-

2015, efectuat în privința părții vătămate Lîsaia Alionușca (vol.1 f.d.142-145), este indicat,

”despre cele întâmplate începe amănunțit, nu permite să fie întreruptă, când este întreruptă

se încurcă în declarații, referitor la numărul de persoane aflate în domiciliu în noaptea de 9

aprilie, la fel apar unele discordanțe în timpul repetării celor întâmplate. Face impresia că

exagerează și denaturează evenimentele produse...”;

- contradicțiile în declarațiile părții vătămate Mamontov C., date la diferite etape ale

procesului;

-declarațiile părții vătămate Lîsaia Alionușca urmează a fi apreciate critic, care au

drept scop răzbunarea pentru ilegalitățile la care a fost supusă, dar care nu au nimic în

comun cu persoana inculpatului;

- la solicitarea apărării, în ședința de judecată a fost cercetat alt înscris (vol. 2 f.d. 103)

- nota informativă din 28 iunie 2016, întocmită de către procurorul Cojocaru V., conform

căreia: ”în discuție cu colaboratorul SIS Arcadie Moraru pe marginea cauzei penale

nr.2015380173, unde ultimul mi-a comunicat că, are informație operativă că infracțiunea

investigată a fost comisă de Igor Stupchevici, Dima Stupchevici, Dima Chiroșca, Serghei

Panaida și Serghei Criplivschii, dar informație trebuie verificată”. Astfel, nu este clar ce este

cu Samonii Andrei;

- la momentul comiterii infracțiunilor se afla în alt loc, decât cel al comiterii

infracțiunii;

- nu este clar prin ce probe obiective este demonstrată participația, respectiv vinovăția

lui Samonii Andrei;

- excluderea probei răspunsul nr. 345 cu anexă din 17.04.2015 a Direcției Teritoriale

Florești a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Modova, (vol.1 f.d.89 - 92),

deoarece nu poate fi acceptată și apreciată drept probă în prezenta cauză penală, întrucât nu a

fost nici recunoscută ca atare, nici anexată potrivit cerințelor CPP, însă și instanța de fond, și

instanța de apel au lăsat această cerință fără a decide.

Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, au fost indicate

toate motivele expuse mai sus, ulterior fiind menționate probele scrise ce au fost

verificate în instanța de apel, fiind descrise și procesele verbale de audiere a

martorilor, redat conținutul declarațiilor părților vătămate, însă fără a fi descrise

declarațiile inculpatului, considerând în cele din urmă că vina inculpatului în baza

17

art. 179 alin. (2), 164 alin. (2) lit. b), e), 1661 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, este

confirmată, însă instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra tuturor motivelor

esențiale menționate mai sus, fără o fi făcută o analiză sau o argumentare din care

considerente alegațiile nominalizate sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate,

limitându-se cu expunerea selectivă doar asupra unor argumente, în final

concluzionând că ”În baza probelor anexate la materialele cauzei și ținând cont de

circumstanțele și consecințele produse în urma comiterii faptei infracționale, Colegiul penal

reține faptul că, acțiunile inculpatului Samonii Andrei corect au fost încadrate în baza art.

179 alin. (2) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ,,violare de domiciliu, adică

pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul și reședința unei persoane fără

consimțământul acesteia, refuzul de a le părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea

violenței”; art. 164 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ,,răpirea a

două persoane, acțiune săvârșită de mai multe persoane ”; art.1661 alin. (4) lit. b), c) și d)

Cod penal, potrivit indicilor de calificare: ”tortura, adică fapta intenționată prin care a

provocat la două persoane dureri sau suferințe fizice sau psihice puternice cu scopul de a

obține de la acestea informații sau mărturisiri, de a le pedepsi pentru un act pe care acestia

sunt bănuiți că le-ar fi comis, de a le intimida sau de a exercita presiune asupra lor, de către

mai multe persoane care au acționat cu titlu oficial, fapte comise prin folosirea instrumentelor

speciale si alte obiecte adaptate scopului de a supune torturii”.

Astfel, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel deși în decizie a

menționat „în baza probelor anexate”, aceasta doar le descrie, însă nu descrie și nu

apreciază declarațiile inculpatului în cumul cu celelalte probe, fără a efectua o

analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra

admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate

la caz, precum și în instanța de apel.

La fel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel a descris declarațiile părții

vătămate Mamontov C., care a declarat că ”susține declarațiile pe care le-a depus în

prima instanță sub jurământ, este de acord cu acele declarații. Pe Samonii A. îl cunoaște, l-a

văzut cum o ținea de păr pe soția sa. ...” Însă, în continuare, în partea motivată, instanța

de apel menționează că ”Privitor la argumentul părții apărării precum că, partea vătămată

Mamontov C., cât și martorul Lîsîi I. nu a putut să-l descrie pe Samonii A., Colegiul penal

reține că, potrivit declarațiilor atât a părții vătămate Mamontov C., cât și a părții vătămate

Lîsaia A. și martorului Lîsîi I., date în cadrul urmăririi penale, ședința de judecată și în

instanța de apel, partea vătămată Mamontov C., fiind încătușat din start a fost maltratat în

permanență, aflându-se în imposibilitate de a-l memora pe Samonii A. ...” Reieșind din cele

expuse, Colegiul penal lărgit atestă faptul că, instanța de apel face concluzii fără a

ține cont de totalitatea probelor administrate în cauză și declarațiile părților pe care

doar le descrie, dar nu le apreciază în cumul cu toate probele, conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal lărgit statuează că, instanța de apel a constatat

faptul comiterii de către inculpat a infracțiunilor incriminate, fără a oferi răspunsuri

asupra tuturor argumentelor invocate în acest sens de către apelant.

18

Din prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, rezultă că instanța de

apel, judecînd apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să

cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței,

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Din conținutul deciziei instanței de apel, instanța de recurs constată că aceste

prevederi legale totalmente au fost ignorate și anume instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul expus în pct. 3 din prezenta

decizie.

Nepronunțîndu-se asupra motivelor invocate de apelant, instanța de apel s-a

redus la fraze generale, fără a stabili temeiurile de fapt și de drept ce au dus la

respingerea apelului declarat. Astfel, instanța de apel fără a face trimitere la careva

probe din dosar, a concluzionat doar că „în baza probelor anexate la materialele cauzei,

acțiunile inculpatului corect au fost încadrate...” Motivele din apel trebuie examinate

printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind

confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Deci argumentele expuse în pct.

3 din prezenta decizie, de fapt, constituie fondul apelului și nepronunțarea asupra

acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel.

Totodată, Colegiul penal lărgit specifică faptul că, obligația de motivare a

hotărîrilor judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui

proces echitabil. Conform jurisprudenței CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal, avînd posibilitatea ca această hotărîre să poată fi verificată în

cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere

de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003), Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007),

Albina c. Romîniei (2005), Boldea c. Romîniei (2007).

Rezumînd cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală).

Așadar, Colegiul penal constată că și-au găsit confirmare temeiurile pentru

recurs invocate de recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

Prin prisma considerentelor relevate, se apreciază temeinicia recursului

nominalizat, impunîndu-se admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei atacate și

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

19

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului, prezența sau lipsa în

acțiunile inculpatului a infracțiunilor incriminate, să verifice dacă în acțiunile

inculpatului sunt sau nu prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin.

(4) lit. b), c), d) Cod penal, reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu în

coroborare cu faptele stabilite în ședința de judecată și probele cercetate nemijlocit în

ședința de judecată, ținând cont de motivele invocate în apeluri și de faptul că,

inculpatul era colaborator a așa numitului comisariat de miliție din orașul Camenca

din r.m.n. și statutul r.m.n. - autoritate autoproclamată transnistriană, să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO,

să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417

Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Buliga Ion în numele

inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08

aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Samonii Andrei Xxxxx, și se dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 19 aprilie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Plămădeală Ghenadie

20

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-04-21
0,94
1ra-135/2022 — art. 42, 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-135/2022 1-20014867-01-1ra-27012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 02 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Plămăd
CSJ 2021-03-03
0,94
1ra-749/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d, art. 192 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-749/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 03 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda examinând admisibili
CSJ 2022-05-04
0,94
1ra-234/22 — art.165 alin.2 lit. b si d art.206 alin.3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-234/22 1-16059595-01-1ra-15022022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 04 mai 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și
CSJ 2022-06-15
0,94
1ra-562/2022 — art.320/1, art.320/1, art.320/1, 201/1 alin.1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-562/2022 1-21012893-01-1ra-11042022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie
CSJ 2022-11-29
0,94
1ra-598/22 — art.art.152 al.2 lit. b, 287 al.3 Cp
Dosarul nr. 1ra-598/2022 1-19016497-01-1ra-19042022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurc
Sursă