1ra-295/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-295/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-295/2022

1-18045540-01-1ra-25022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de avocatul Victor Polivenco în numele inculpatului Miron Ivan,

de avocatul Elena Vlas în numele inculpatului Rînja Victor, de avocatul Aliona

Rusnac și inculpatul Miron Andrei, de inculpații Miron Andrei, Miron Petru și

Miron Ivan, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 13

decembrie 2021, în privința inculpaților

Miron Andrei XXXXXX;

Miron Ivan XXXXXX;

Miron Petru XXXXXX;

Rînja Victor XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 21.02.2018 - 12.11.2019,

instanța de apel: 05.12.2019 - 13.12.2021,

instanța de recurs: 25.02.2022 - 28.03.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal lărgit,

1

c o n s t a t ă:

Miron Petru au fost achitați de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

Rînja Victor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la

amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei.

Miron Ivan a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la

amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei.

S-a încasat, solidar, de la inculpații Rînja V. și Miron I., în beneficiul lui Anton

Denis prejudiciul material în sumă de 800,59 lei.

S-a încasat, solidar, de la inculpații Rînja V. și Miron I., prejudiciul moral în

beneficiul lui Anton Denis în mărime de 5000 lei și în folosul lui Gorodișteanu

Serghei în sumă de 2000 lei.

inculpatul Miron Ivan, aflându-se împreună cu Rînja Victor, în XXXXXXX,

XXXXXX, au venit cu un automobil la gospodăria lui Gorodișteanu Serghei, la care

în ospeție se afla și consăteanul acestuia Anton Denis, solicitându-le ultimilor să

urce în automobil pentru a discuta în privința unui conflict, ce avuse loc anterior

între Rînja Victor și Anton Denis.

Urcând în automobilul condus de către Miron Ivan, Gorodișteanu Serghei și

Anton Denis, au fost aduși în XXXXXXX, XXXXXX în preajma casei de cultură,

care este un loc public, unde Miron Ivan, intenționat, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu Rînja Victor, din motive josnice, încălcând grosolan ordinea

publică, ce înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de

conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, folosind ca pretext conflictul neînsemnat ce a avut loc

anterior între Rînja Victor și Anton Denis, i-au acostat jignitor pe Anton Denis și

Gorodișteanu Serghei, numindu-l cu cuvinte necenzurate, apoi, dând dovadă de

obrăznicie deosebită, i-au scos forțat din automobil și le-au aplicat mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Acțiunile huliganice ale lui Miron Ivan și Rînja Victor, prin care ei au

încălcat insistent și demonstrativ regulile morale de conduită în societate,

manifestate prin aplicarea asupra lui Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, a

acțiunilor violente, dând dovadă de neobrăzare, comportare batjocoritoare, înjosire

a onoarei și demnității, au continuat circa 15 minute.

Rînja Victor, la 17 iulie 2016, aproximativ la ora 12.00, aflându-se împreună

cu Miron Ivan, în XXXXXXX, XXXXXX, au venit cu un automobil la gospodăria

lui Gorodișteanu Serghei, la care în ospeție se afla și consăteanul acestuia Anton

Denis, solicitându-le ultimilor să urce în automobil pentru a discuta în privința unui

conflict, ce avuse loc anterior între dânsul și Anton Denis.

Urcând în automobilul condus de către Miron Ivan, Gorodișteanu Serghei și

Anton Denis au fost aduși în XXXXXXX, XXXXXX, în preajma casei de cultură,

care este un loc public, unde Rînja Victor, intenționat, prin înțelegere prealabilă și

de comun acord cu Miron Ivan, din motive josnice, încălcând grosolan ordinea

publică, ce înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de

2

conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, folosind ca pretext conflictul neînsemnat ce a avut loc

anterior între Rînja Victor și Anton Denis, i-au acostat jignitor pe Anton Denis și

Gorodișteanu Serghei, numindu-l cu cuvinte necenzurate, apoi dând dovadă de

obrăznicie deosebită, i-au scos forțat din automobil și le-au aplicat multe lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Acțiunile huliganice ale lui Rînja Victor și Miron Ivan, prin care ei au încălcat

insistent și demonstrativ regulile morale de conduită în societate, manifestate prin

aplicarea asupra lui Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, a acțiunilor violente, dând

dovadă de neobrăzare, comportare batjocoritoare, înjosire a onoarei și demnității, au

continuat circa 15 minute.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 179 D din 08.08.2016 lui

Gorodișteanu Serghei i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă fără semne de comoție cerebrală, contuzie a cutiei toracice,

echimoze pe diferite regiuni ale corpului, hemoragie pe sclera ochiului stâng,

hematom pe regiunea occipitală, care corespund categoriei vătămărilor corporale

ușoare; iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 180 D din 08.08.2016

lui Anton Denis i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă cu comoție cerebrală, echimoze pe diferite regiuni ale corpului,

hemoragie pe sclera ochiului drept, hematoame pe regiunea capului care corespund

categoriei vătămărilor corporale ușoare.

Instanța a statuat ca fiind dovedită integral vina inculpaților Miron Ivan și

Rînja Victor, și le-a încadrat acțiunile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca

acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane.

Totodată, instanța a constatat că, inculpatul Miron Andrei este învinuit că la

17 iulie 2016, aproximativ la ora 12.00, împreună cu Miron Petru și alte două

persoane necunoscute, se aflau în XXXXXXX, XXXXXX în preajma casei de

cultură, care este un loc public, moment în care, lângă ei a oprit un automobil condus

de către Miron Ivan, în care se aflau Rînja Victor, Gorodișteanu Serghei și Anton

Denis.

În continuare, Miron Andrei este învinuit că, intenționat, prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu Rînja Victor, Miron Ivan și Miron Petru, din motive

josnice, încălcând grosolan ordinea publică, ce înseamnă o totalitate de relații sociale

ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a

persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, folosind ca pretext

conflictul neînsemnat ce avuse loc anterior între Rînja Victor și Anton Denis, i-au

acostat jignitor pe Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, numindu-l cu cuvinte

necenzurate, apoi dând dovadă de obrăznicie deosebită, i-au scos forțat din

automobil și le-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului.

Acțiunile lui Miron Andrei, Miron Petru, Miron Ivan, Rînja Victor prin care

ei au încălcat insistent și demonstrativ regulile morale de conduită în societate,

manifestate prin aplicarea asupra lui Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, a

3

acțiunilor violente, dând dovadă de neobrăzare, comportare batjocoritoare, înjosire

a onoarei și demnității, au continuat circa 15 minute.

Miron Petru este învinuit că la 17 iulie 2016, aproximativ la ora 12.00,

împreună cu Miron Andrei și alte două persoane necunoscute, se aflau în

XXXXXXX, XXXXXX, în preajma casei de cultură, care este un loc public.

În acel moment, lângă ei a oprit automobilul condus de către Miron Ivan, în

care se aflau Rînja Victor, Gorodișteanu Serghei și Anton Denis.

În continuare, Miron Petru este învinuit că, intenționat, prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu Rînja Victor, Miron Ivan și Miron Andrei, din

motive josnice, încălcând grosolan ordinea publică, ce înseamnă o totalitate de relații

sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a

persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, folosind ca pretext

conflictul neînsemnat ce avuse loc anterior între Rînja Victor și Anton Denis, i-au

acostat jignitor pe Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, numindu-l cu cuvinte

necenzurate, apoi dând dovadă de obrăznicie deosebită, i-au scos forțat din

automobil și le-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului.

Acțiunile huliganice ale lui Miron Andrei, Miron Petru, Miron Ivan, Rînja

Victor, prin care ei au încălcat insistent și demonstrativ regulile morale de conduită

în societate, manifestate prin aplicarea asupra lui Anton Denis și Gorodișteanu

Serghei, a acțiunilor violente, dând dovadă de neobrăzare, comportare

batjocoritoare, înjosire a onoarei și demnității, au continuat circa 15 minute.

Instanța a conchis că fapta inculpaților Miron Andrei și Miron Petru nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

și ei urmează a fi achitați.

Totodată, învinuirea înaintată lui Miron Andrei și Miron Petru nu și-a găsit

confirmarea, iar probele administrate dovedesc nevinovăția acestora în comiterea

infracțiunii imputate.

Olga Gaugaș, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpații Miron Andrei, Miron Petru, Miron Ivan și Rînja Victor

să fie condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de

1000 unități convenționale, cu încasarea din contul inculpaților în beneficiul lui

Anton Denis a prejudiciului material în sumă de 6452,23 lei și moral în mărime de

50.000 lei, iar în beneficiul lui Gorodișteanu Serghei - prejudiciul moral în mărime

de 50.000 lei.

Apelanta a invocat că în partea descriptivă a sentinței, instanța de fond a

indicat că „analizând probele expuse și elucidând situația de fapt, instanța de

judecată ajunge la concluzia că fapta inculpaților Miron Andrei și Miron Petru nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din

care considerente aceștia urmează a fi achitați”, iar în dispozitivul sentinței inculpații

Miron Andrei și Miron Petru au fost achitați „...din motivul că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat”, sentința fiind vădit ilegală, neîntemeiată și nemotivată.

În același timp, vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii de huliganism

în privința lui Anton Denis și Gorodișteanu Serghei a fost dovedită prin declarațiile

părților vătămate Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, ale martorilor Gorodișteanu

4

Lucia, Cotea Angela, Anton Cristina, Socoliuc Mihail, Capra Valeriu, Velișca

Veronica, rapoartele de expertiză medico-legală nr. 179D și 180D din 08.08.2016 în

privința lui Gorodișteanu Serghei și Anton Denis.

Totodată, pentru maltratarea lui Rînja Victor la 16.07.2016, Anton Denis a

fost sancționat contravențional în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional cu

amendă în mărime de 500 lei.

Inculpații nu au avut temeiuri legale pentru maltratarea lui Anton Denis și

Gorodișteanu Serghei la 17.07.2016, iar prin comportamentul lor ilegal în loc public,

au încălcat liniștea persoanelor care se aflau alături (centrul XXXXXXX, miezul

zilei, ziua de duminică) și, intenționat, fără niciun motiv legal, le-au cauzat vătămări

corporale ușoare lui Anton Denis și Gorodișteanu Serghei. Faptul că la 16.07.2016

Anton Denis și Rînja Victor au avut un conflict, nu prezintă temei legal pentru

inculpați de a se răzbuna pe Anton Denis și, cu atât mai mult, de a-l maltrata pe

Gorodișteanu Serghei.

3.1. A declarat apel și partea vătămată Anton Denis, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu încasarea din contul acestora a

prejudiciului material în sumă de 6452,23 lei și moral în mărime de 500.000 lei.

Apelantul a indicat că pe 17.07.2016, în XXXXXXX, XXXXXX, el și

Gorodișteanu Serghei au fost aduși cu automobil lui Miron Ivan. În timp ce se afla

în ospeție la Gorodișteanu Serghei, fără careva motiv a fost luat din curtea

gospodăriei acestuia și cu forța, a fost scos din ogradă și pus în automobilul lui Miron

Ivan. În automobilul lui Miron Ivan mai era soția lui și socrul Rînja Victor. Nici el,

nici Gorodișteanu Serghei nu au știut ca o să fie duși în XXXXXXX. Pe drum Rînja

Victor îi aplica lovituri. Ei toți s-au îmbrâncit în centrul XXXXXXX. Automobilul

s-a oprit, acolo îi așteptau Miron Andrei și Miron Petru, mai fiind 2 bărbați

necunoscuți. Aceștia i-au scos pe el și Gorodișteanu Serghei din automobil și au

început să-i lovească. Gorodișteanu Serghei a fost lovit cu pumnii și picioarele de

către Miron Ion și Miron Petru. Pe el l-au bătut Miron Ivan, Miron Petru, Miron

Andrei și Rînja Victor. Erau plini de sânge, au rupt hainele. După ce a fost bătut de

Miron Ivan, Miron Petru, Miron Andrei și Rînja Victor, a primit tratament și a

suportat cheltuieli în sumă de 6452,23 lei. De asemenea a avut de suferit și moral,

prejudiciul moral apreciindu-l la suma de 500.000 lei.

După ce a depus plângerea, Miron Andrei i-a propus bani, pentru a o retrage.

Totodată, declarațiile lui sunt confirmate prin declarațiile martorilor audiați în

instanță, iar martorii Miron Victoria și Chetrari Viorel au spus minciuni.

3.2. Partea vătămată Gorodișteanu Serghei, la fel, a declarat apel, solicitând

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie

condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu încasarea din contul

acestora a prejudiciului moral în mărime de 200.000 lei.

Apelantul a invocat că pe 17.07.2016, în XXXXXXX, XXXXXX, el și Anton

Denis au fost aduși cu automobil lui Miron Ivan, fiind luați din curtea gospodăriei

sale. În automobilul lui Miron Ivan erau soția lui și socrul Rînja Victor. Nici el, nici

Anton Denis nu au știut ca o să fie duși în XXXXXXX. Pe drum Rînja Victor îi

aplica lovituri lui Anton Denis. Ei toți s-au îmbrâncit. Automobilul s-a oprit în

centrul satului, acolo îi așteptau Miron Andrei și Miron Petru, mai fiind 2 bărbați

5

necunoscuți. Aceștia i-au scos din automobil și au început să-i lovească. Pe el l-au

lovit cu pumnii și picioarele Miron Ion și Miron Petru. Pe Anton Denis l-au bătut

Miron Ivan, Miron Petru, Miron Andrei și Rînja Victor. Erau plini de sânge, au rupt

hainele. S-a tratat acasă, urma să plece în străinătate, însă din cauza tratamentului nu

a plecat și a pierdut locul de muncă.

Totodată, Miron Andrei i-a propus bani lui Anton Denis, pentru a-și retrage

plângerea de la poliție.

Declarațiile lui au fost confirmate prin declarațiile martorilor audiați în

instanță, iar martorii Miron Victoria și Chetrari Viorel au spus minciuni.

3.3. Avocatul Vitalie Vangheli a declarat apel, solicitând casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Miron Ivan să fie

achitat.

Apelantul a indicat că inculpatul nu a aplicat lovituri lui Anton Denis și

Gorodișteanu Serghei.

Or, acuzarea nu a prezentat probe care să confirme săvârșirea de către inculpat

a infracțiunii incriminate, iar acțiunile lui nu pot fi calificate ca huliganice, deoarece

nu întrunesc elementele infracțiunii de huliganism.

3.4. A declarat apel și inculpatul Miron Ivan, solicitând casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Apelantul a indicat că acuzarea nu a prezentat probe pertinente, admisibile și

concludente care ar dovedi vinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

2021, apelurile au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Miron Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul

expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Miron Petru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Rînja Victor a fost considerat condamnat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul

expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Miron Ivan a fost considerat condamnat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul

expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

De la inculpați s-a încasat, solidar, în beneficiul lui Anton Denis prejudiciul

material în sumă de 800,59 lei.

De la inculpați s-a încasat în beneficul lui Anton Denis prejudiciul moral în

mărime de a câte 5000 lei, fiecare, și în folosul lui Gorodișteanu Serghei - în mărime

de a câte 5000 lei, fiecare.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond eronat și contradictoriu a dispus

achitarea inculpaților Miron Andrei și Miron Petru de sub învinuirea săvârșirii

infracțiunii incriminate.

6

Deși, în partea dispozitivă a sentinței a indicat că Miron Andrei și Miron Petru

se achită de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați, în partea descriptivă a

sentinței a indicat ca temeiuri de achitare - lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile

acestora.

Deci, se atestă o neconcordanță în stabilirea temeiului ce stă la baza achitării

inculpaților, fiind constatate în sentință concluzii și temeiuri de achitare diferite,

prevăzute de art. 390 alin. (1) pct. 2) și pct. 3) Cod de procedură penală. Iar

menționarea concomitentă a două temeiuri de achitare ce se exclud una pe alta, în

aceeași hotărâre judecătorească, este o eroare de procedură.

În același timp, concluzia instanței de fond privind achitarea lor nu este în

acord cu probele administrate, care nu confirmă temeinicia sentinței, fiind prezente

suficiente probe pertinente, concludente și utile, care urmează a fi puse la baza unei

sentințe de condamnare.

Astfel, în urma evaluării probelor prezentate nu au fost reținute dubii

rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpaților Miron Andrei și Miron Petru, iar

în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost acumulate probe veridice

suficiente care demonstrează comiterea de către inculpați a infracțiunii incriminate.

Or, instanța de fond nu a supus aprecierii cuvenite declarațiile părților

vătămate Gorodișteanu Serghei și Anton Denis, care au indicat că la 17.07.2016,

fiind aduși de către inculpații Rînja Victor și Miron Ivan cu automobilul ultimului,

în centru XXXXXXX, XXXXXX, au fost maltratați, inclusiv de Miron Andrei și

feciorul lui, Miron Petru, care îi așteptau la fața locului.

Mai mult, afirmațiile părților vătămate că au maltratați de către inculpații

Miron Ivan, Miron Petru, Miron Andrei și Rînja Victor se confirmă și prin rapoartele

de expertiză medico-legală nr. 179/D din 04.08.2016 și nr. 180/D din 04.08.2016,

prin declarațiile martorilor Cotea Angela și Anton Cristina.

Totodată, martorul Chetrari Viorel, deși a confirmat că pe 17.07.2016, toată

ziua, inculpatul Miron Petru s-a aflat cu el, a indicat că nu cunoaște nimic referitor

la maltratarea părților vătămate, însă a venit în instanța de judecată, deoarece Miron

Petru l-a rugat să vină și să spună că la 17.07.2016, acesta s-a aflat toată ziua acasă.

Însă, Miron Petru, la etapa urmăririi penale n-a indicat acest fapt, deși se

prezumă că atunci ținea minte mai bine evenimentele care au avut loc și doar în

ședința de judecată din 24.06.2019, peste o perioadă de doi ani, a înaintat versiunea

referitor la faptul aflării toată ziua cu Chetrari Viorel, care nu poate fi apreciată ca

fiind credibilă și pusă la baza unei sentințe de achitare, deoarece aceasta nu putea fi

verificată după o perioadă îndelungată. Mai mult, această versiune contravine

declarațiilor părților vătămate care, pe parcursul urmăririi penale și în instanța de

fond, au dat declarații consecvente și au indicat inclusiv faptul maltratării în cadrul

acțiunilor huliganice și de către inculpatul Miron Petru.

Deci, probele administrate denotă cu certitudine vinovăția inculpaților Miron

Andrei și Miron Petru în comiterea infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal.

Astfel, instanța de apel reține ca constatată fapta de comitere de către Miron

Andrei și Miron Petru a infracțiunii de huliganism, săvârșită în următoarele

circumstanțe:

7

Miron Andrei, pe 17 iulie 2016, aproximativ la orele 12.00, împreună cu

Miron Petru și alte două persoane necunoscute, se aflau în XXXXXXX,

XXXXXX, în preajma casei de cultură care este un loc public, moment în care, lângă

ei a oprit un automobil condus de către Miron Ivan, în care se aflau Rînja Victor,

Gorodișteanu Serghei și Anton Denis.

În continuare, Miron Andrei, intenționat, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu Rînja Victor, precum și Miron Ivan, și Miron Petru - din motive

josnice, încălcând grosolan ordinea publică, ce înseamnă totalitate de relații sociale

ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a

persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, folosind ca pretext

conflictul neînsemnat ce avuse loc anterior între Rînja Victor și Anton Denis, i-au

acostat jignitor pe Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, numindu-i cu cuvinte

necenzurate, apoi, dând dovada de obrăznicie deosebită, i-au scos forțat din

automobil și le-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului.

Acțiunile huliganice ale lui Miron Andrei, Miron Petru, Miron Ivan, Rînja

Victor, prin care ei au încălcat insistent și demonstrativ regulile morale de conduită

în societate, manifestate prin aplicarea asupra lui Anton Denis și Gorodișteanu

Serghei, a acțiunilor violente, dând dovadă de neobrăzare, comportare

batjocoritoare, înjosire a onoarei și demnității, au continuat circa 15 minute.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 179 D din 08.08.2016, lui

Gorodișteanu Serghei, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă

cranio-cerebrală închisă fără semne de comoție cerebrală, contuzie a cutiei toracice,

echimoze pe diferite regiuni ale corpului, hemoragie pe sclera ochiului stâng,

hematom pe regiunea occipitală, care corespund categoriei vătămărilor corporale

ușoare, iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 180 D din 08.08.2016,

lui Anton Denis i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă cu comoție cerebrală, echimoze pe diferite regiuni ale corpului,

hemoragie pe sclera ochiului drept, hematoame pe regiunea capului care corespund

categoriei vătămărilor corporale ușoare.

Miron Petru, pe 17 iulie 2016, aproximativ la orele 12.00, împreună cu

Miron Andrei și alte două persoane necunoscute, se aflau în XXXXXXX,

XXXXXX, în preajma casei de cultură, care este un loc public.

În acel moment, lângă ei a oprit un automobil condus de către Miron Ivan, în

care se aflau Rînja Victor, Gorodișteanu Serghei și Anton Denis.

În continuare, Miron Petru, intenționat, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord cu Rînja Victor, precum și Miron Ivan, și Miron Andrei - din motive josnice,

încălcând grosolan ordinea publică, ce înseamnă o totalitate de relații sociale ce

asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, folosind ca pretext conflictul

neînsemnat ce avuse loc anterior între Rînja Victor și Anton Denis, i-au acostat

jignitor pe Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, numindu-i cu cuvinte necenzurate,

apoi, dând dovadă de obrăznicie deosebită, i-au scos forțat din automobil și le-au

aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Acțiunile huliganice ale lui Miron Andrei, Miron Petru, Miron Ivan, Rînja

Victor, prin care au încălcat insistent și demonstrativ regulile morale de conduită în

8

societate, manifestate prin aplicarea asupra lui Anton Denis și Gorodișteanu Serghei,

a acțiunilor violente, dând dovadă de neobrăzare, comportare batjocoritoare, înjosire

a onoarei și demnității, au continuat circa 15 minute.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 179 D din 08.08.2016 lui

Gorodișteanu Serghei i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă fără semne de comoție cerebrală, contuzie a cutiei toracice,

echimoze pe diferite regiuni ale corpului, hemoragie pe sclera ochiului stâng,

hematom pe regiunea occipitală, care corespund categoriei vătămărilor corporale

ușoare; iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 180 D din 08.08.2016

lui Anton Denis i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă cu comoție cerebrală, echimoze pe diferite regiuni ale corpului,

hemoragie pe sclera ochiului drept, hematoame pe regiunea capului care corespund

categoriei vătămărilor corporale ușoare.

Prin acțiunile lor intenționate, Miron Andrei și Miron Petru au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc,

prin cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane.

În același timp, instanța de fond la judecarea cauzei a admis o eroare, care

urmează a fi corectată.

Or, instanța de fond, la descrierea și constatarea faptei infracționale ca fiind

dovedită, n-a reținut un alineat din învinuirea înaintată lui Miron Ivan, și anume:

„Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 179D din 08.08.2016 lui

Gorodișteanu Serghei i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă

cranio-cerebrală închisă fără semne de comoție cerebrală, contuzie a cutiei

toracice, echimoze pe diferite regiuni ale corpului, hemoragie pe sclera ochiului

stâng, hematom pe regiunea occipitală, care corespund categoriei vătămărilor

corporale ușoare; iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 180 D din

08.08.2016 lui Anton Denis i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă

cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală, echimoze pe diferite regiuni ale

corpului, hemoragie pe sclera ochiului drept, hematoame pe regiunea capului care

corespund categoriei vătămărilor corporale ușoare”.

Astfel, instanța de apel constată și reține în acțiunile lui Miron Ivan, că el la

17 iulie 2016, aproximativ la orele 12.00, aflându-se împreună cu Rînja Victor, în

XXXXXXX, XXXXXX, au venit cu un automobil la gospodăria lui Gorodișteanu

Serghei, la care în ospeție se afla și consăteanul acestuia Anton Denis, solicitând

ultimilor să urce în automobil pentru a discuta în privința unui conflict, ce avuse loc

anterior între Rînja Victor și Anton Denis.

Urcând în automobilul condus de către Miron Ivan, Gorodișteanu Serghei și

Anton Denis au fost aduși în XXXXXXX, XXXXXX, în preajma casei de cultură,

care este un loc public, unde Miron Ivan, intenționat, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu Rînja Victor, din motive josnice, încălcând ordinea publică, ce

înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire

în societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față

de societate, folosind ca pretext conflictul neînsemnat ce a avut loc anterior între

Rînja Victor și Anton Denis, i-au acostat jignitor pe Anton Denis și Gorodișteanu

9

Serghei, numindu-i cu cuvinte necenzurate, apoi, dând dovadă de obrăznicie

deosebită, i-au scos forțat din automobil și le-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii

și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Acțiunile huliganice ale lui Miron Ivan și Rînja Victor, prin care ei au

încălcat insistent și demonstrativ regulile morale de conduită în societate,

manifestate prin aplicarea asupra lui Anton Denis și Gorodișteanu Serghei, a

acțiunilor violente, dând dovadă de neobrăzare, comportare batjocoritoare, înjosire

a onoarei și demnității, au continuat circa 15 minute.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 179D din 08.08.2016 lui

Gorodișteanu Serghei i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă fără semne de comoție cerebrală, contuzie a cutiei toracice,

echimoze pe diferite regiuni ale corpului, hemoragie pe sclera ochiului stâng,

hematom pe regiunea occipitală, care corespund categoriei vătămărilor corporale

ușoare; iar conform raportului de expertiză medico-legală nr. 180 D din 08.08.2016

lui Anton Denis i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă cu comoție cerebrală, echimoze pe diferite regiuni ale corpului,

hemoragie pe sclera ochiului drept, hematoame pe regiunea capului, care corespund

categoriei vătămărilor corporale ușoare.

În același timp, deoarece infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) Cod penal

a fost săvârșită la data de 17.07.2016, iar din momentul comiterii până în prezent au

trecut mai mult de 5 ani, inculpații urmează a fi liberați de pedeapsa penală în temeiul

expirării termenului de prescripție.

deciziei menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Rînja

Victor să fie achitat.

Recurentul indică că inculpatul a solicitat respingerea apelurilor declarate de

procuror și părțile vătămate, relatând că a avut un conflict cu Anton Vasile, care l-a

bătut, iar a doua zi el l-a bătut pe Anton Vasile. Cu toate că nu a contestat sentința,

nu este de acord cu soluția instanței de fond.

Decizia instanței de apel, la fel, este neîntemeiată și urmează a fi casată din

motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii. Or, inculpatul nu

recunoaște vina și consideră că a fost condamnat incorect, iar probele administrate

nu dovedesc vinovăția acestuia.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

5.1. Declară recurs ordinar și avocatul Victor Polivenco, în care solicită

casarea totală a deciziei menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Miron Ivan să fie achitat.

Recurentul invocă că instanța de apel, la pronunțarea deciziei, a reținut că

inculpatul Miron Ivan, din motive josnice, încălcând grosolan ordinea publică, ce

înseamnă totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în

societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimând vădită lipsă de respect față de

societate, folosind ca pretext conflictul neînsemnat ce avuse loc anterior între Rînja

Victor și Anton Denis, i-au acostat jignitor pe Anton Denis și Gorodișteanu Serghei,

numindu-i cu cuvinte necenzurate, apoi, dând dovadă de obrăznicie deosebită, i-au

10

scos forțat din automobil și le-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12.08.2021 a fost admisă

parțial excepția de neconstituționalitate și declarate neconstituționale cuvintele

„grosolan” și textul „cinism sau” din articolul 287 alin. (1) Cod penal, adoptat prin

Legea nr. 985 din 18.04.2002.

Astfel, este prezent temeiul pentru recurs prevăzut de art. 435 alin. (1) pct. 9)

Cod de procedură penală, or conform art. 10 alin. (1) Cod penal în cazul în care după

comiterea infracțiunii intervine o lege mai favorabilă pentru inculpat, aceasta are

efect retroactiv.

Cu toate că instanța de apel a reținut declarațiile martorilor apărării și acuzării,

fiind enumerate cele relatate și demonstrate prin martori, nu le-a apreciat pe deplin,

în comun cu declarațiile inculpatului Miron Ivan și ale părților vătămate, sub

aspectul respingerii cererii de achitare.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9) Cod de

procedură penală.

5.2. Avocatul Aliona Rusnac și inculpatul Miron Andrei declară recurs

ordinar, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței

instanței de fond.

Recurenții indică că instanța de apel a ignorat motivele invocate de apărare,

mai mult, le-a respins ca fiind nefondate, susținând argumentele acuzării.

Iar probele administrate, care sunt suficiente, directe, utile și, în ansamblu,

coroborează între ele, demonstrând că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea

incriminată, nu au fost apreciate just, totodată, nefiind prezentate probe care să

confirme că acesta a comis infracțiunea.

Or, din probele administrate nu rezultă că starea de fapt stabilită și dovedită

că inculpatul Miron Andrei a săvârșit intenționat fapte social periculoase.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală.

5.3. Inculpații Miron Petru și Miron Andrei, la fel, declară recursuri ordinare,

în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel.

Recurenții menționează, similar, că decizia pronunțată este ilegală,

neîntemeiată și nu poate fi justificată, or, adoptarea unei soluții în favoarea părților

vătămate, cu încălcarea dreptului la apărare prin neadmiterea probelor, considerate

de instanța de apel ca nefiind credibile și aprecierea critică a declarațiilor martorilor

Chetrari Viorel, Socoliuc Mircea, Capra Valeriu, Velișca Vera, concluziile dubioase

ale rapoartelor de expertiză medico-legale, care confirmă doar prezența unor

vătămări corporale și nu demonstrează comiterea de către ei a acțiunilor de

huliganism, în ansamblu, demonstrând nevinovăția lor în comiterea infracțiunii

incriminate.

În drept, recursurile sunt întemeiate pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

12) Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

5.4. Inculpatul Miron Ivan, declară recurs ordinar, în care solicită casarea

deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

11

Recurentul invocă că instanța de fond, la judecarea cauzei penale, a respectat

normele procesuale și a conchis asupra vinovăției lui și a lui Rînja Victor în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, la descrierea și constatarea

faptei infracționale ca fiind dovedită, nu a reținut un alineat din învinuirea înaintată.

Însă, instanța de fond, reieșind din formularea textului sentinței, de fapt, nu a

reținut fapta care i-a fost incriminată.

Or, instanțele de fond și de apel nu au elucidat circumstanțele cauzei, care au

o importanță deosebită pentru stabilirea adevărului, erorile admise de instanța de

fond fiind menținute de instanța de apel, care, potrivit pct. 14 alin. 3) din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit face următoarele concluzii.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii.

Însă, conform art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu

recurs sentințele în privința cărora inculpatul nu a folosit calea apelului, dacă legea

prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs

doar decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația.

Potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la

alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau

încălcarea a avut loc în instanța de apel.

În această consecutivitate și cu referire la recursul ordinar declarat de avocata

Elena Vlas în numele inculpatului Rînja Victor, se reține că ultimul nu au utilizat în

prealabil calea de atac - apelul, în situația în care legea prevede această cale de atac

(pct. 3. - 5. din decizie).

Pe lângă aceasta, în acest recurs ordinar lipsește cu desăvârșire contestarea

deciziei instanței de apel în aspectul privind eventuala înrăutățire a situației

inculpatului, cum prescrie art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală (pct. 5. din

decizie).

Astfel, recursul de pe rol, în care se invocă doar nevinovăția și achitarea

inculpatului, nu are niciun suport legal, deci este unul neîntemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este neîntemeiat, recursul avocatei Elena Vlas, în

numele inculpatului Rînja Victor, urmează a fi respins ca inadmisibil.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

12

hotărârii. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este

în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

inculpatului. Potrivit art. 426 Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a

declarat recurs, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai

gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la recursurile ordinare ale avocaților Victor

Polivenco și Aliona Rusnac, inculpaților Miron Andrei, Miron Petru și Miron Ivan

(pct. 5.1. - 5.4. din decizie), Colegiul Penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

Astfel, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin. (1) Cod

de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct.

1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă

inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Conform art. 101 alin. (1) și

(4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată

să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate. Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor

cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea

inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în

sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări

ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) a constatat în descriptiv diverse motive de achitare a inculpaților Miron

Andrei și Miron Petru, care se contrazic reciproc și generează consecințe juridice

diferite, indicând că: „...fapta inculpaților Miron Andrei și Miron Petru nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și ei urmează a fi

achitați..., totodată, învinuirea înaintată lui Miron Andrei și Miron Petru nu și-a găsit

confirmarea, iar probele administrate dovedesc nevinovăția acestora în comiterea infracțiunii

imputate...”.

13

Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpații Miron Andrei și Miron

Petru se achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal din motiv că: „fapta nu a fost săvârșită de inculpați”;

b) doar a trecut în revistă dovezile administrate, însă nu a apreciat fiecare

probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

inclusiv cu circumstanțele concrete și de fapt și de drept indicate în învinuirea

înaintată inculpaților, neindicând motivele pentru care a respins unele probe, în

special aduse în sprijinul acuzării, și a admis alte probe.

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o

analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute.

Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru

a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul

operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele

pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată

cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza

aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar;

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței

adoptate.

Totodată, conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art. 419 Cod de procedură

penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Conform art. 394 alin. (1)

pct. 1), 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare

trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție,

motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile

instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. Potrivit

art. 7 alin. (6) Cod de procedură penală, Hotărârile Curții Constituționale privind

neconstituționalitatea unor prevederi legale sunt obligatorii pentru instanțele de

judecată. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus

la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile

de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr. 22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

14

Însă, instanța de apel, a omis prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, enunțate mai sus, și, repetându-le întocmai, nu a desființat total

sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând, parțial, o sentință nemotivată și neîntemeiată

legal.

Mai mult, indicând în dispozitiv că inculpații Miron Ivan și Rînja Victor se

consideră condamnați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, și că în rest dispozițiile sentinței se mențin, a menținut sentința în partea

privind descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, conform cărei este

constatat că infracțiunea imputată celor patru inculpați a fost comisă doar de către

Miron Ivan de comun acord cu Rînja Victor.

Totodată, contrazicând această constatare a instanței de fond, instanța de apel

a rezumat inițial în descriptiv ca: „...constatată fapta de comitere de către Miron Andrei și

Miron Petru a infracțiunii de huliganism, săvârșită în următoarele circumstanțe: Miron Andrei,

pe 17 iulie 2016, aproximativ la orele 12.00, împreună cu Miron Petru și alte două persoane

necunoscute..., în continuare, Miron Andrei, intenționat, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord cu Rînja Victor, precum și Miron Ivan, și Miron Petru...”, apoi iarăși s-a contrazis

indicând că: „constată și reține în acțiunile lui Miron Ivan, că el la 17 iulie 2016, aproximativ

la orele 12.00, aflându-se împreună cu Rînja Victor, în s. Horodiște..., unde Miron Ivan,

intenționat, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Rînja Victor..., acțiunile huliganice

ale lui Miron Ivan și Rînja Victor, prin care ei au încălcat insistent și demonstrativ regulile

morale de conduită în societate, manifestate prin aplicarea asupra lui Anton Denis și

Gorodișteanu Serghei, a acțiunilor violente...”.

Prin urmare, instanța de apel a descris absolut neclar și divergent, că fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită, ar fi fost comisă de către Miron Andrei

împreună cu Miron Petru și alte două persoane necunoscute, de către Miron

Andrei, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Rînja Victor, precum și

Miron Ivan, și Miron Petru, de către Miron Ivan, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu Rînja Victor – împrejurări de fapt care le contrazic și pe cele

constatate de prima instanță, și menținute de instanța de apel;

b) nu s-a pronunțat sub nicio formă dacă, Hotărârea Curții Constituționale nr.

25 din 12.08.2021, prin care au fost declarate neconstituționale cuvintele „grosolan”

și textul „cinism sau” din articolul 287 alin. (1) Cod penal, are incidență asupra speței

de pe rol sau nu (pct. 5.1. din decizie).

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, și că recursurile ordinare declarate de avocatul Victor

Polivenco, în numele inculpatului Miron Ivan, de avocatul Aliona Rusnac și

inculpatul Miron Andrei, de inculpații Miron Andrei, Miron Petru și Miron Ivan,

sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

15

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursurilor ordinare vizate supra, casării totale a deciziei

contestate, prin extindere și în privința inculpatului Rînja Victor, în vederea

soluționării juste a cauzei și în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Elena Vlas, în

numele inculpatului Rînja Victor, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de

Apel Bălți din 13 decembrie 2021.

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Victor Polivenco, în numele

inculpatului Miron Ivan, de avocatul Aliona Rusnac și inculpatul Miron Andrei, de

inculpații Miron Andrei, Miron Petru și Miron Ivan, casează total decizia Colegiului

Penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2021, în privința inculpaților Miron

Andrei XXX, Miron Ivan XXXX, Miron Petru XXXX și, prin extindere, în privința

inculpatului Rînja Victor XX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 15

aprilie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

16