ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.03.2022

1ra-1941/2021 — art. 352-1 CP

HOTĂRÂRE
04.03.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 352-1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1941/2021 — art. 352-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1941/2021

1-20070321-01-1ra-10092021

17 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat, împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2021, de către

avocatul Catana Eugeniu, în numele inculpatului

MITITELU Simion XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.06.2020– 25.01.2021;

Instanța de apel: 11.03.2021 – 22.06.2021;

Instanța de recurs: 10.09.2021-17.01.2022.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

2021, a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Mititelu Simion în baza

art. 3521 alin. (2) Cod penal, liberându-l de răspundere penală, în temeiul art. 60

alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

ales la alegerile locale generale din 14 iunie 2015 în calitate consilier în Consiliul

orășenesc Sângera, mun. Chișinău, mandat validat prin Hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinăul nr. 3-143.15 din 26 iunie 2015, conform art. 3 alin. (1)

lit. b) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din

17.06.2016, fiind subiect ai declarării averii și a intereselor personale, fiind obligat

conform art. 6 alin. (1) al aceleiași legi de a depune declarația de avere și interese

personale anual, până la 31 martie, indicând veniturile obținute împreună cu

membrii de familie în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale la data depunerii declarației, a săvârșit neincluderea

intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale în următoarele

circumstanțe:

Mititelu Simion, urmărind scopul de a nu declara proprietățile reale, știind cu

certitudine că din 02 noiembrie 1999 deține în proprietate casa de locuit cu nr.

1

cadastral XXXXX, amplasată în XXXXX, construcție accesorie cu nr. cadastral

XXXXX, amplasată în XXXXX, deținută în proprietate din 02.11.1999 și terenul

aferent casei de locuit și construcției accesorii nr. cadastral XXXXX, cu suprafața

0,1351 ha, amplasat în XXXXX, deținut în proprietate în baza Titlului de

autentificare din 25.09.2000, la fel, 88 loturi de teren agricol extravilan amplasate

în XXXXX, după cum urmează: terenuri cu nr. cadastral XXXXX; cu nr. cadastral

XXXXX; cu nr. cadastral XXXXX; cu nr. cadastral XXXXX, fiind dobândite prin

contracte de vânzare-cumpărare în perioada anilor 2000-2014, intenționat, nu a

inclus informația despre deținerea în proprietate a bunurilor respective la rubricile

„Terenuri” și „Clădiri și construcții’ din capitolul III „ bunuri imobile în țară și/sau

în străinătate” a declarației de avere și interese personale depusă la Autoritatea

Națională de Integritate la 31 martie 2018.

Tot Mititelu Simion, urmărind scopul de a nu declara proprietățile reale, știind

cu certitudine că de la 26.11.1999 deține în proprietate o unitate de transport de tip

remorcă, anul fabricării 1986, cu n/î XXXXX, intenționat, nu a inclus informația

despre deținerea în proprietate a acesteia la rubrica ,,Autoturisme, camioane,

remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace de transport naval/aerian,

alte mijloace de transport supuse înmatriculării din capitolul III „Bunuri imobile în

țară și/sau în străinătate” a declarației de avere și interese personale depusă la

Autoritatea Națională de Integritate la 31 martie 2018.

Tot Mititelu Simion, urmărind scopul de a nu declara proprietățile reale, știind

cu certitudine că avea calitatea de fondator și administrator al întreprinderii

individuale MIT-VIT-MITITELU, înregistrată în Registrul de Stat al unităților de

drept la 27.03.1997, intenționat, nu a inclus informația respectivă în capitolul VI

„Cote-părți/acțiuni în capitalul social al unui agent economic” și la rubrica

„Calitatea de asociat, de acționar sau de membru al unui agent economic, de

membru al organelor de conducere, de administrare, de revizie sau de control în

cadrul unor organizații necomerciale sau societăți comerciale ori calitatea de

membru al unor organizații necomerciale sau internaționale” din capitolul VIII

„Interese personale” a declarației de avere și interese personale depusă la

Autoritatea Națională de Integritate la 31 martie 2018.

Aceste acțiuni ale inculpatului, prima instanță le-a încadrat în baza art. 3521

alin. (2) Cod penal – falsul în declarații, adică neincluderea intenționată a unor

date în declarația de avere și interese personale.

Eugeniu, în numele inculpatului Mititelu Simion, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin

care Mititelu Simion să fie achitat pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivare apelului, apărătorul a indicat că învinuirea nu corespunde

exigențelor art. 281 alin. (2) Cod procedură penală, în ordonanța de punere sub

învinuire nefiind indicat motivul săvârșirii infracțiunii și semnul calificativ, aceasta

conținând toate semnele infracțiunii prevăzute în dispoziția art. 3521 alin. (2) Cod

penal, nefiind desfășurat nici unul.

Totodată, prin ordonanța procurorului din 10.02.2020 Mititelu Simion a fost

scos de sub învinuire pe motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele

2

infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal, lipsind intenția, iar

inspectorul de integritate a omis termenul de contestare a acesteia.

Mai mult, învinuirea înaintată inculpatului și starea de fapt constatată de

prima instanță, cu încălcarea art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate au fost

apreciate în mod greșit.

2021 a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a constatat că, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul Mititelu Simion a săvârșit infracțiunea incriminată și că

procesul penal în privința acestuia urmează a fi încetat pe motiv că a intervenit

termenul de prescripție.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea probelor administrate,

apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Astfel, cu toate că inculpatul nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia a fost

dovedită integral prin:

- declarațiile martorului Brînzilă Maria potrivit cărora la începutul anului

2018, a fost împuternicită ca persoană din cadrul Administrației Publice Locale

Sângera, pentru ridicarea cheițelor electronice și repartizarea funcționarilor cu

obligarea depunerilor declarațiilor. Astfel, în luna martie 2018, toți consilierii

locali sub semnătura au primit cheile publice, la fel, Mititelu Simion, fiind consilier

local, a primit această cheie la 16 martie 2018, însă nu cunoaște dacă a depus sau

nu declarația. Stick-ul este însoțit de o parolă unică, care o cunoaște doar

beneficiarul fiind necesară prezentarea actelor confirmative care demonstrează

dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile și veniturilor bănești a

membrilor familiei și a persoanelor ce stau la întreținere. Cheile au fost repartizate

contrasemnătură, prin urmare Mititelu Simion a semnat la 16 martie 2018 lista

pentru primirea cheii electronice. Lui Mititelul Simion, i-a fost adusă la cunoștință

procedura de completarea declarațiilor. Consilierii au început din 2018, să depună

declarațiile despre avere în formă electronică. Când i-a înmânat cheia electronică

lui Mititelu Simion, i-a înmânat și instrucția sub formă de broșură, care este în plic

de la CTI sigilat cu cheia electronică, totodată l-a anunțat și explicat ce trebuie să

facă. Plicul era sigilat de Departamentul CTI, i-a fost explicat ultimei informația,

pe care ulterior o transmitea tuturor lucrătorilor.

- declarațiile martorului Griciuc Ada potrivit cărora în privința inculpatului,

prin Actul de constatare din 10.10.2019 s-a stabilit încălcarea regimului juridic a

declarării averii și intereselor personale, prin includerea de date incomplete, în

declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 și anume nu au fost

declarate 88 loturi de teren agricol, teren aferent casei de locuit, casa de locuit și

construcția accesorie, o unitate de transport, calitatea de fondator și administrator a

ÎI „MIT-VIT-MITITELU” precum și veniturile realizate din comercializarea

roadei obținută de pe cele 88 loturi de teren agricol.

În anul 2016, Mititelu Simion nu a depus declarația pe avere și interes

personal, perioada supusă controlului a vizat de la data de 01 ianuarie 2016 până la

data inițierii controlului. Potrivit legii, declarația se depune de către subiectul

3

declarării pe propria răspundere. Mititelu Simion a invocat că nu cunoștea cum să

completeze o declarație și că a fost ajutat de o altă persoană. Formularul declarației

este anexa legii nr. 33/2016, unde începând din anul 2017, declarațiile se depun

prin calculator datorită sistemului E-integritate. La dosar sunt actele care confirmă

că Mititelu Simion a recepționat cheița electronică. Mititelu Simion nu a rectificat

declarația în termen de 30 zile lui oferite prin lege. Consilierii locali au devenit

subiecți ai declarării, începând cu anul 2017.

- declarațiile martorului Duca Ion potrivit cărora Mititelu Simion și alți colegi

i-au solicitat să-i ajute la depunerea declarației pe venit, din motiv că acestea erau

persoane care nu posedă calculatorul, respectiv a utilizat și cheia electronică a

inculpatului la depunerea declarației pentru acesta. La depunerea declarației, la fel,

întimpina dificultăți. Mititelu Simion i-a transmis toată informația despre toată

averea pe care o deține, în manuscris. Nu au avut nici un fel de instructaj, se

clarificau de sine stătător. A inclus în declarație toate terenurile scrise de Mititelu

Simion.

- petiția lui Guzun Sergiu înregistrată în cancelaria Procuraturii Anticorupție

cu nr. 2749pet/18 din 15.12.2018, privind pretinsele acțiuni ilegale ale consilierului

din cadrul Consiliului orășenesc Sângera, mun. Chișinău, Mititelu Simion.

- declarația de avere și interese personale depusă de Mititelu Simion, în care

nu se conține informația despre toate bunurile aflate în proprietatea inculpatului;

- procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 09/04 din 21.01.2019 în privința

lui Mititelu Simion.

- scrisoarea nr. 04-04/110 din 23.01.2019, prin care Mititelu Simion a fost

înștiințat despre inițierea procedurii de control privind eventuala încălcare a

regimului juridic al declarării de avere și interese personale, recepționate la

23.01.2019.

- decizia Camerei înregistrării de Stat din 27 februarie 1997, înregistrată cu nr.

104081310, privind crearea ÎI „MIT-VIT-MITITELU”, fondator fiind Mititelu

Simion.

- titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren înregistrat la OCT

Chișinău cu nr. XXXXX la 10.10.2000, privind dreptul de proprietate privată a lui

Mititelu Simion asupra lotului de teren cu suprafața de 0,1351 ha, situat în

- contractele de vânzare-cumpărare a celor 88 loturi de teren agricol extravilan

amplasate în XXXXX, după cum urmează: terenuri cu nr. cadastral XXXXX; cu

nr. cadastral XXXXX; cu nr. cadastral XXXXX; cu nr. cadastral XXXXX; cu nr.

cadastral XXXXX.

- invitația adresată lui Mititelu Simion, prin care este informat că are dreptul

de a prezenta în termen de 15 zile explicațiile privind nedeclararea veniturilor în

perioada anilor 2016-2017, recepționată la 30.07.2019.

- actul de constatare nr. 100/04 din 10.10.2019, emis de către Autoritatea

Națională de Integritate, potrivit căruia s-a constatat nerespectarea cerințelor de

declarare a averii și neindicarea în declarația de avere și interese personale a 91

bunuri imobile și un bun mobil, expediată la 10.10.2019.

- procesul-verbal de ridicare și examinare din 15 noiembrie 2019, în cadrul

căreia de la secretarul Consiliului orășenesc Sângera, mun. Chișinău, Brînzila

4

Maria, au fost ridicate și examinate copiile actelor de primire-predare care

confirmă recepționarea cheii publice cu semnătura digitală de către Mititelu

Simion și actul propriu-zis.

- act de primire-predare nr. 250655-ANI/0211 a serviciilor de certificare a

cheilor publice subiecților declarării averii și intereselor personale din 30.09.2019

potrivit căreia este specificat că Mititelu Simion a primit la 02.10.2019, contra

semnătură, dispozitivul securizat cu nr. de serie CTS- 77442 în temeiul cererii nr.

506327.

- procesul-verbal de confruntare din 24 ianuarie 2020, petrecută între bănuitul

Mititelu Simion și martorul Duca Ion, în care aceștia își mențin declarațiile de la

faza de urmărire penală.

Instanța de apel a conchis că, probele enunțate supra, analizate din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, în ansamblu, prin

coroborare cu declarațiile părții vătămate, infirmă argumentele apelantului.

La caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de prima instanță

și conținutul real al probelor.

Nerecunoașterea vinei nu echivalează cu achitarea deoarece circumstanțele

stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de

către inculpat a faptelor încriminate și o califică ca o metodă de apărare, or

persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit,

învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor

intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală.

Prima instanță nu a completat învinuirea adusă inculpatului, ci doar a

constatat, în conformitate cu prevederile art. 385 Cod de procedură penală, fapta și

norma materială, descriind semnele calificative ale infracțiunii incriminate.

Argumentul apelantului precum că Mititelu Simion nu a inclus în declarația sa

de avere și interese personale pentru anul 2017 a bunurilor nominalizate, din motiv

că nu au fost organizate seminare de instructaj corespunzător de către administrația

Primăria Sângera, considerându-l drept o versiune de apărare, care vine în

contradicție cu probele examinate în cadrul cercetării judecătorești, or aceasta nu

este o condiție obligatorie pentru răspunderea penală în temeiul art. 3521 alin. (2)

Cod penal.

Cu certitudine s-a constatat că faptele de care a fost învinuit inculpatul au fost

săvârșite anume de el or, anume Mititelu Simion, deținând funcția de consilier în

Consiliul orășenesc Sângera, mun. Chișinău, subiect al declarării averii și

intereselor personale, intenționat nu a inclus bunurile și veniturile în declarația de

avere și interese personale pentru anul 2017.

La fel, prima instanță detaliat și-a argumentat concluzia referitor la faptul că

acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii în baza cărora a fost

recunoscut vinovat, concluzii care sunt juste și a căror reluare nu se mai impune.

Reieșind din circumstanțele mai sus constatate și ținând cont de faptul, că

infracțiunea prevăzută de art. 3521 alin. (2) Cod penal prevede pedeapsa de până la

1 an închisoare, a avut loc în anul 2017, conform prevederilor art. 16 alin. (2) Cod

penal se clasifică ca o infracțiune ușoară, de aceea în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a)

Cod penal, termenul prescripției de atragere la răspundere penală, constituie 2 ani.

5

Deci, prima instanța corect a ajuns la concluzia adoptării unei sentințe de

încetare a procesului penal în temeiul art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, cu

liberarea de la răspunderea penală, în legătură cu faptul intervenirii prescripției.

Eugeniu, în numele inculpatului Mititelu Simion, care invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și

dispunerea achitării lui Mititelu Simion.

În motivarea recursului, titularul invocă motivele de drept ale apelului (a se

vedea pct. 3 a prezentei hotărâri) și menționează că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Supreme de Justiție, Guțan Pavel care solicită respingerea acestuia ca vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece, judecând cauza, instanța de apel

just a constatat vinovăția și corect a încadrat acțiunile inculpatului.

lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia, or, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală indică că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

La caz, titularul subscrie prezența erorii de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Analizând argumentele fixate în recursul ordinar, în raport cu materialele

dosarului, Colegiul Penal lărgit constată că decizia instanței de apel urmează a fi

desființată ad integrum inclusiv și din alte considerente, nearătate în cererile de

recurs (art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală), or, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, aceasta este în drept să-l

admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată (art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală).

Potrivit jurisprudenței constante, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

6

Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze

suplimentar probele administrate de prima instanță precum și să administreze

probe noi, pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii

temeinice vis-a-vis de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel

de sesizare a instanței.

Pentru corectitudinea judecării prezentei cauze, este imperios de a supune

analizei și aprecierii toate probele acumulate în dosar. De altfel, în cadrul cercetării

judecătorești se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și

împrejurărilor importante, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire,

publicitate și contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către

instanța de judecată pentru formularea opiniei asupra învinuirii aduse unei

persoane.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță, putând da o nouă apreciere probelor și fiind

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, fiindcă dreptul la

un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt

examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen

efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le

aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus Romania).

Astfel, pornind de la faptul că apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și

de drept și declanșează o continuare a judecării cauzei în fond, producând un efect

devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în

drept, în privința persoanelor ce a fost declarat, Colegiul penal reține că, în cauza

dată, instanța de apel nu și-a exercitat în deplină măsură atribuțiile prevăzute de

lege.

Într-un prim aspect se menționează că, prima instanță și-a motivat soluția

contradictoriu și partea descriptivă nu corespunde dispozitivului hotărârii, iar

instanța de apel nu a reacționat, în modul prevăzut de lege, asupra acestei erori de

drept, repetând-o întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o

sentința neîntemeiată legal.

Asupra celor constatate supra, Colegiul reține că, potrivit actelor

judecătorești, prima instanță a hotărât încetarea procesului penal intentat în privința

lui Mititelu Simion în baza art. 3521 alin. (2) Cod penal și liberarea acestuia de

răspundere penală, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a făcut referire la art. 275 pct. 4) Cod de

procedură penală, art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 391 alin. (1) pct.

6), 7) Cod de procedură penală, coroborate cu art. 60 alin. (1) lit. a) și alin. (5) Cod

penal (a se vedea pct. 3.4-3.5 a sentinței).

Fiind sesizată cu apel de către apărare, instanța de apel a menținut această

statuare a primei instanțe, indicând că „Reieșind din circumstanțele mai sus

constatate și ținând cont de faptul, că infracțiunea prevăzută de art. 3521 alin. (2)

7

Cod penal – prevede pedeapsa de până la 1 an închisoare, a avut loc în anul 2017,

conform prevederilor art.16 alin.(2) Cod penal se clasifică ca o infracțiune

ușoară, de aceea în temeiul art. 60 alin.(1) lit. a) Cod penal, termenul prescripției

de atragere la răspundere penală, constituie – 2 ani.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de fond corect a ajuns la concluzia

adoptării unei sentințe de încetare a procesului penal în temeiul art. 332 alin. (5)

Cod de procedură penală în privința lui Mititelu Simion cu liberarea de la

răspunderea penală în legătură cu faptul intervenirii prescripției tragerii la

răspunderea penală, în cazul dat – 2 ani, conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod

penal.” (a se vedea pct. 3.4-3.5 a deciziei).

Din normele procesual-penale, Colegiul reține că, la întocmirea unei hotărâri,

instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 și art. 397 Cod de procedură

penală.

Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar conținutul ei se expune în

mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă

legătură logică cu ea.

Încetarea procesului în cazul intervenirii termenului de prescripție, la etapa

urmăririi penale (art. 275 Cod de procedură penală) cât și la cea de judecare a

cauzei, e posibil doar cu acordul persoanei aflate pe banca de acuzare.

Din interpretarea normelor procesual-penale (art. 350 Cod de procedură

penală), rezultă că încetarea procesului penal, în temeiurile prevăzute de art. 332

Cod de procedură penală, intervine până la etapa cercetării judecătorești (etapa

preliminară), iar dacă aceasta a fost desfășurată, sentința se adoptă în temeiurile art.

389-391 Cod de procedură penală.

Conținutul pct. 6) alin. (1) art. 391 Cod de procedură penală se referă la

cazurile expres prevăzute de lege și anume situația descrisă în dispoziția art. 11

alin. (4), art. 57-58, alin. (4) art. 165 și art. 206, alin. (5) art. 217 și alin. (4) art. 325

Cod penal.

Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în

cazul expirării termenului de prescripție.

În speță, aceste prescripții de drept nu au fost întocmai respectate de către

prima instanță, deoarece a desfășurat cercetarea judecătorească, or inculpatul nu a

recunoscut vina și au fost cercetate nemijlocit și contradictoriu probele

administrate de părți (a se vedea procesele-verbale ale ședințelor de judecată

întocmite de prima instanță), prevederile art. 332 Cod de procedură penală nefiind

aplicabile.

Totodată, inculpatul nu și-a dat acordul la încetarea procesului penal în

temeiul intervenirii prescripției tragerii la răspunderea penală, or la materialele

cauzei nu este anexat un asemenea act.

Mai mult, chestiunea cu privire la intervenirea prescripției tragerii la

răspunderea penală a fost menționată de acuzare, în cadrul dezbaterilor judiciare,

iar prima instanță nu a reluat cercetarea judecătorească, nu a pus în discuție cu

8

apărarea și nu a audiat inculpatul asupra acestea, aducând atingere echității

procedurii.

Prin urmare, prima instanță nu era în drept să pronunțe o sentință de încetare

pe motivul intervenirii prescripției tragerii la răspunderea penală și instanța de apel

nu s-a expus asupra chestiunilor de fapt și de drept enunțate supra, preluând o

abordare incorectă, ce contravine prevederilor art. 391 și 394 Cod de procedură

penală, or ea era obligată să desființeze hotărârea și să judece cauza potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

O altă eroare de drept admisă de prima instanță și preluată de cea de apel se

referă la faptul că nu a fost acordată deplină eficientă prevederilor legale transpuse

în dispoziția art. 101 Cod de procedură penală.

În lumina practicii CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale

pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și

de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele

pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului

administrat în cauză. Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și

motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile

aplicării art. 6 CoEDO, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile

au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus

Finlanda).

Potrivit art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă administrată de părți

trebuie să fie verificată și apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul

de urmărire penală sau instanța de judecată.

Colegiul specifică că, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este

important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea

procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel

lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor.

La caz, cu referire la învinuirea adusă în baza art. 3521 alin. (2) Cod penal,

nici prima instanță și nici cea de apel nu au făcut o coroborare între probele

administrate, în pct. 2.1-2.3 a sentinței și pct. 11-15 a deciziei au fost doar enunțate

probele, descriindu-se conținutul declarațiilor făcute de martori, fără a fi indicat ce

circumstanțe acestea confirmă, iar statuările primei instanțe și a celei de apel nu

pot fi considerate ca corespunzând exigențelor CoEDO.

Așadar, Colegiul penal lărgit specifică că, pentru corectitudinea judecării

prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în

dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la

echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în hotărârile

instanțelor de fond și de apel lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, în

ansamblu, prin coroborare, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

9

Omisiunea instanțelor ce judecă fondul de a face o analiză a probatoriului

administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu

certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această

etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea

cauzei.

În continuare, Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsește întemeiate

criticele titularului dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării

deciziei adoptate de instanța de apel și consideră relevant de a puncta că apelantul

a sesizat instanța asupra faptului că:

- învinuirea nu corespunde exigențelor art. 281 alin. (2) Cod procedură penală,

or în ordonanța de punere sub învinuire nu este indicat motivul săvârșirii

infracțiunii și semnul calificativ, aceasta conținând toate semnele infracțiunii

prevăzute în dispoziția art. 3521 alin. (2) Cod penal, nefiind desfășurat nici unul;

- învinuirea nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești;

- prin ordonanța procurorului din 10.02.2020 Mititelu Simion a fost scos de

sub învinuire pe motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal, lipsind intenția, iar inspectorul de

integritate a omis termenul de contestare a acesteia;

- starea de fapt constatată de prima instanță depășește limitele învinuirii

aduse;

- probele administrate au fost apreciate în mod greșit.

Lecturând textul deciziei, se constată că instanța de apel a dat răspuns la

argumentele apelantului prin fraze de ordin general, argumente neconcrete și

nefiind întemeiate legal.

În opinia Colegiului Penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie

fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe

motivat, deoarece în viziunea apelantului, aceste motive ar putea răsturna soluția

adoptată de prima instanță și afecta temeinicia hotărârii, cu atât mai mult că, în

lumina jurisprudenței CtEDO, deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra

motivelor de respingere a fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija

versus Spania), acestea nu sunt scutite de obligația de a examina în modul

corespunzător principalele motive invocate și de a le da un răspuns (hotărârea

Moreira Ferreira versus Portugalia).

Astfel, a avut loc o încălcare esențială a legii procesuale penale, fiind prezentă

eroarea de drept stipulată la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

întrucât, în urma examinării coroborate a materialului cauzei, rezultă un viciu

juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept.

La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele

invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate, să le

dea o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, ținând cont de temeiurile casării deciziei atacate, să

înlăture omisiunile admise cu referire la cerințele apelantului și să pronunțe o

10

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Catana Eugeniu, în numele

inculpatului MITITELU Simion, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 iunie 2021în cauza penală privindu-l pe MITITELU Simion

XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 04 martie 2022.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-07-29
0,94
1ra-340/2022 — art. 320 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-340/2022 1-18123687-01-1ra-07032022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 mai 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte TOMA Nadejda judecători CATAN Liliana GUZUN Ion BOICO
CSJ 2022-05-12
0,94
1ra-13/2022 — art. 324 alin. 4, 326 alin. 1, 327 alin. 1, 290 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-13/2022 1-17288954-01-1ra-03012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 14 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte TOMA Nadejda judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie
CSJ 2022-06-30
0,94
1ra-384/2022 — art. 186 alin. 2 lit. b, d, art. 192-1 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-384/2022 1-18015854-01-1ra-17032022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 mai 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte TOMA Nadejda judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GU
CSJ 2021-05-21
0,93
1ra-286/2021 — art.320 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-286/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 07 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, examinând, f
CSJ 2022-08-16
0,93
1ra-643/2022 — art 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-643/2022 1-21146157-01-1ra-28042022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte TOMA Nadejda judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie
Sursă