1ra-1918/2021 — art. 179 alin. 2, 152 alin. 2 lit. e, f CP

1ra-1918/2021 — art. 179 alin. 2, 152 alin. 2 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1918/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Ion GUZUN

Victor BOICO

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău și de

avocatul Miroslav Căuș în numele părții civile Dodi Fiodor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2021, în

cauza penală privindu-i pe

JOSAN Gheorghe Xxxxxx născut la

xx xxxxx xxxx, originar și domiciliat în s.

Xxxxxx, r-nul Xxxxxx;

BALTA Andrian Xxxxxxx născut la

xx xxxxxxxx xxxx, originar și domiciliat în mun.

Xxxxxxxx, str. Xxxxxx Xxxxx xxx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.10.2019 – 25.05.2020;

Instanța de apel: 25.06.2020 – 28.05.2021;

Instanța de recurs: 07.09.2021 – 20.12.2021.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f)

Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și în

1

baza art. 179 alin. (2) Cod penal la 1 an închisoare cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Josan Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 6 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, începând din momentul reținerii.

Balta Andrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin.

(2) lit. e), f), 70 alin. (31) Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis și în baza art. 179 alin. (2), 70 alin. (31) Cod penal la

1 an și 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Balta Andrian i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând

din 25 mai 2020, cu includerea în termenul de pedepasă a perioadei aflării în arest

preventiv de la 15 august 2019 până la 25 mai 2020.

Acțiunea civilă înaintată de Dodi Fiodor, privind încasarea prejudiciului

material, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-a încasat din contul lui Josan Gheorghe, în beneficiul lui Dodi Fiodor suma

de 60 000 lei, în calitate de prejudiciu moral.

S-a încasat din contul lui Balta Andrian, în beneficiul lui Dodi Fiodor suma

de 50 000 lei, în calitate de prejudiciu moral.

S-a încasat în mod solidar, din contul lui Josan Gheorghe și Balta Andrian, în

beneficiul lui Dodi Fiodor suma de 10 000 lei, cu titu de cheltuieli pentru asistența

juridică.

Cerința părții civile Dodi Fiodor privind încasarea din contul inculpaților

Josan Gheorghe și Balta Andrian a prejudiciului biologic în mărime de 1 000 000

lei, a fost respinsă.

S-a încasat în mod solidar, de la Josan Gheorghe și Balta Andrian, în

beneficiul statului suma de 1 276 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

2019, în jurul orei 16.00, Josan Gheorghe fiind în stare de ebrietate produsă de

consumul de alcool, împreună cu Balta Andrian, intenționat, în lipsa

consimțământului proprietarului, au pătruns ilegal în ograda gospodăriei părții

vătămate Dodi Fiodor, amplasată în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx și ulterior în

locuința acestuia, iar la solicitarea legală a proprietarului de a părăsi domiciliul său,

ei au refuzat aplicând violența fizică asupra acestuia, manifestată prin aplicarea

loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și au îmbrâncit-o

pe partea vătămată minoră Xxxxxxx xxxxxx, cauzându-i dureri fizice și suferințe

psihice.

2

Tot Josan Gheorghe, imediat după ce a refuzat de a părăsi domiciliul părții

vătămate Dodi Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul din locuința părții

vătămate, amplasate în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx, împreună cu Balta

Andrian, intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții vătămate,

manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului părții vătămate Dodi Fiodor, iar mai apoi cu o bărdiță, pe

care a luat-o de sub patul unde era partea vătămată, a aplicat o lovitură peste

membrele inferioare părții vătămate, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară constatare medico-legală nr. 201902D0490 din 19.06.2019, vătămări

corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de: plagă tăiată

regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la nivelul coapsei

drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul mânii drepte în

spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul genunchiului

drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și lezarea totală a meniscului

medial; lezarea cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la nivelul

genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar; plagă tăiată la

nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise așchiate la

nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest nivel.

Balta Andrian la 17 ianuarie 2019 în jurul orei 16:00, fiind în stare de

ebrietate produsă de consumul de alcool, împreună cu Josan Gheorghe, intenționat,

în lipsa consimțământului proprietarului, au intrat în ograda gospodăriei părții

vătămate Dodi Fiodor, amplasată în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx și ulterior în

locuința acestuia, iar la solicitarea legală a proprietarului de a părăsi domiciliul său,

ei au refuzat aplicând violența fizică asupra acestuia, manifestată prin aplicarea

loviturilor cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale corpului și a îmbrâncit-o pe

partea vătămată minoră Xxxxxxx xxxxxx, cauzându-i dureri fizice și suferințe

psihice.

Tot Balta Andrian, imediat după ce a refuzat de a părăsi domiciliul părții

vătămate Dodi Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul din locuința părții

vătămate, amplasate în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx, împreună cu Josan

Gheorghe, intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții

vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate, mai apoi cu o bărdiță, pe

care a luat-o de pe podea, a aplicat multiple lovituri peste membrele inferioare și

superioare părții vătămate, după care a aruncat bărdița și a aplicat o lovitură cu o

tigaie, pe care a luat-o de pe masa din antreu, în regiunea capului, în urma loviturii

partea vătămată Dodi Fiodor a căzut la podea și a pierdut cunoștința, cauzându-i

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D0490 din 19.06.2019,

vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de:

plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la

nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul

3

mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul

genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și lezarea totală

a meniscului medial; lezarea cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la

nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar; plagă

tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise

așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest

nivel.

Instanța de fond a stabilit că prin acțiunile lor intenționate, inculpații Josan

Gheorghe și Balta Andrian au comis infracțiunile prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.

e) și f) Cod penal, cu indicii de calificare – vătămarea intenționată medie a integrității

corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a

sănătății, comisă de două persoane, cu deosebită cruzime, și de art. 179 alin. (2) Cod

penal, cu indicii de calificare - pătrunderea ilegală și refuzul de a părăsi domiciliul

persoanei, săvârșită cu aplicarea violenței.

3.1. Avocatul Ursan Gheorghe, în numele inculpatului Josan Gheorghe, prin

care a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie încetat

procesul penal, în privința lui Josan pe art. 152 alin. (2) Cod penal și numirea unei

pedepse non privative de libertate în baza condamnării lui conform art. 179 alin.

(2) Cod penal.

În motivarea cererii de apel, a indicat următoarele:

- din materialele cauzei penale se constată că procurorul sesizând instanța de

judecată prin rechizitoriul cauzei penale a descris fapta pricinuirii părții vătămate

Dodi Fiodor a leziunilor corporale medii de către învinuitul Josan Gheorghe, fără a

încadra acțiunile acestuia în baza articolului din Codul penal ca infracțiune;

- atât la înaintarea învinuirii, cât și în rechizitoriul formulat în privința lui

Josan Gheorghe, ultimul se invinuiește că intenționat, urmărind scopul de a cauza

leziuni corporale părții vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele părții vătămate, fără a concretiza prin ce s-a

manifestat această cruzime.

- potrivit sentinței, instanța din oficiu a calificat acțiunile lui Josan Gheorghe

în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, ca vătămare intenționată medie a

integrității corporale de două persoane cu o deosebită cruzime;

- instanța și-a argumentat concluzia că deosebita cruzime este o circumstanță

agravantă, prin faptul că partea vătămată a fost suspusă unor suferințe de ordin

fizic psihic care sunt intense, inutile și prelungite în timp;

- încadrarea din oficiu a acțiunilor lui Josan Gheorghe și condamnării în baza

art. 152 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal pe motivul că lipsește o astfel de încadrare în

rechizitoriu, este ilegală și contravine Codului de procedură penală, cu lezarea

4

dreptului la apărare a inculpatului, fiind dată o apreciere incorectă a limitelor în

care se judecă cauza penală cu începerea cercetării judecătorești;

- reieșind din conținutul și sensul art. 325 și 366 Cod de procedură penală, cât

și a titlului II a Codului de procedură penală, condițiile generale a judecării cauzei,

instanța va începe cercetarea judecătorească în limitele învinuirii din rechizitoriu ca

act de finisare a urmăririi penale pin care se sesizează instanța și nu cu învinuirea

înaintată la urmărirea penală din 05.09.2019.

3.2. Avocatul Cauș Miroslav, în interesele părții vătămate Dodi Fiodor, prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura civilă, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care să fie admisă total acțiunea civilă cu încasarea în beneficiul lui Dodi Fiodor,

din contul pârâților Josan Gheorghe și Baltă Andrian în mod solidar prejudiciului

material cauzat sub forma unei indemnizații lunare de 6.602,8 lei din data de

17.01.2020 și până la restabilirea capacității de muncă a reclamantului Dodi

Fiodor, prejudiciul biologic cauzat în sumă de 1.000.000 lei, prejudiciul moral

cauzat în sumă de 500.000 lei și a cheltuielilor de judecată.

au fost admise apelurile avocaților, casată parțial sentința, în partea condamnării lui

Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în partea

individualizării executării pedepsei stabilite pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 179 alin. (2) Cod penal și în partea acțiunii civile privitor la prejudiciul

biologic și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

A fost încetat procesul penal în privința lui Josan Gheorghe, în baza art. 152

alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că există alte circumstanțe care

condiționează tragerea la răspundere penală.

În conformitate cu art. 90 Codul penal, pedeapsa stabilită lui Josan Gheorghe,

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

În conformitate cu art. 90 alin. (6) Codul penal, lui Josan Gheorghe i s-a

stabilit obligația de a repara prejudiciul cauzat în mărimea admisă în acțiunea

civilă în termen de 6 luni.

S-a încasat de la Josan Gheorghe în beneficiul părții vătămate Dodi Fiodor

suma de 60 000 lei, cu titlu de prejudiciu biologic.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a consemnat că, instanța

de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a ajuns la concluzia comiterii

faptelor incriminate.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

5

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor.

Totodată, Colegiul a reținut că nici partea acuzării, nici partea apărării nu

contestă circumstanțele de fapt ale cauzei respective.

Cu referire la aspectul dacă neincluderea calificării juridice a faptei

(circumstanțele de drept) în rechizitoriu implică încetarea procesului penal sau

această circumstanță nu constituie un impediment în condamnarea persoanei,

instanța de apel a notat prevederile art. 296 alin.(1) și (2) Codul de procedură

penală, menționând că este cert faptul că rechizitoriul, în mod obligator, trebuie să

conțină încadrarea juridică a faptei. Această încadrarea este un drept exclusiv al

procurorului. Formularea învinuirii în dispozitivul rechizitoriul constă din

descrierea succintă a faptei penale (laturii obiective) cu dispoziția de învinuire a

făptuitorului în comiterea infracțiunii (infracțiunilor) prevăzute de articolul,

aliniatul și punctul articolului din partea specială a Codului Penal.

La caz, instanța de apel a constatat că lui Josan Gheorghe i se incriminează

următoarea faptă: Josan Gheorghe, imediat după ce a refuzat de a părăsi

domiciliul părții vătămate Dodi Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul

din locuința părții vătămate, amplasate în satul Hirișeni, raionul Telenești,

împreună cu Balta Andrian Vladimir, intenționat, urmărind scopul de a cauza

leziuni corporale părții vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate

Dodi Fiodor, iar mai apoi cu o bărdiță, pe care a luat-o de sub patul unde era

partea vătămată, a aplicat o lovitură peste membrele inferioare părții vătămate,

cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară constatare medicolegală nr.

201902D0490 din 19.06.2019, vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății

de lungă durată sub formă de: plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi

tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului

cvadriceps; plagă tăiată la nivelul mânii drepte în spațiul interdigital III cu

lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a

ligamentului propriu patelar și lezarea totală menisculuui medial; lezarea

cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu

lezarea totală a ligamentului propriu patelar; plagă tăiată la nivelul gambei

drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor

gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest nivel. Însă, lipsește în

rechizitoriu calificarea juridică a acestei fapte.

Citând prevederile art. 249, 250 Cod de procedură penală, Colegiul penal a

statuat că, la caz nu este vorba despre o eroare, deoarece lipsește calificarea

juridică a unei fapte. Eroarea putea fi aplicabilă dacă era stipulată această calificare

juridică, dar cu unele inexactități evidente.

S-a subliniat că legislația națională indică expres și limitat care omisiuni

vădite pot fi înlăturate și anume: sumele pretinse de martori, experți, interpreți,

6

traducători, apărători, asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării

măsurilor asiguratorii, precum și a altor măsuri procesuale. Deci, omisiunile din

careva act procesual se pot referi doar la aceste aspecte, care sunt exhaustiv

prevăzute de Codul de procedură penală. Deci, prin procesul-verbal de corectare a

erorilor nu poate fi acoperită lipsa indicării calificării juridice din rechizitoriu.

Prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, sunt guvernate de

principiul contradictorialității, acesta asigurând un rol pasiv al instanței în disputa

dintre părți, respectiv instanța nu poate modifica din inițiativa sa acuzarea,

îndeosebi în cazul în care o asemenea acuzare lipsește (lipsește circumstanța de

fapt).

Concluzia care se impune, rezidă în faptul că instanța „este limitată” în a se

expune prin circumstanțele stipulate în rechizitoriu. Instanța de judecată nu poate

stabili mai mult decît este indicat în rechizitoriu. Adică, dacă lipsesc circumstanțele

de drept (calificarea juridică a unei fapte) în rechizitoriu, atunci instanța de

judecată nu le poate indica în sentință.

Această „limitare” a instanței de judecată nu poate fi acoperită prin ordonanța

de punere sub învinuire, deoarece acestea sunt acte procesuale diferite, iar

legislația clar și fără echivoc indică prin care act procesual sunt stabilite limitele

judecării cauzei.

În concluzie, Colegiul penal a considerat necesar de a înceta procesul penal

în privința lui Josan Gheorghe, în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

La individualizarea pedepsei, Colegiul a statuat că inculpatul a săvârșit o

infracțiune din imprudență, iar totalitatea caracteristicilor personalității

inculpatului și anume că inculpatul Josan Gheroghe este condamnat pentru prima

dată pentru o infracțiune mai puțin gravă, permit a concluziona că este posibilă

corectarea ultimului fără a aplica privarea de libertate, cu obligarea acestuia de a

repara prejudiciul, în limita admisă în acțiunea civilă, în termen de 6 luni.

Făcând referire la prevederile art. 219 alin. (2) – (4), 220 alin. (1) și (2) Cod

de procedură penală, Colegiul penal a statuat că soluția instanței de fond de

admitere a în principiu a acțiunii civile în partea ce ține de încasarea prejudiciului

material este una temeinică și echitabilă, or, pentru a solicita un astfel de

prejudiciu, partea vătămată Dodi Fiodor trebuie să probeze că avea un venit

anumit, iar probarea acestor circumstanțe ar fi provocat amânarea procesului, prin

urmare fiind justificată admiterea în principiu a acestei cerințe din acțiunea civilă.

Totodată, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 1398 alin. (1), 1422,

1423 Cod civil, a considerat ca fiind întemeiată și echitabilă soluția primei instanțe

și în partea stabilirii și încasării prejudiciului moral.

Cu referire la prejudiciul biologic, Colegiul penal a considerat necesar de a

admite partial acestă cerință din acțiunea civilă. Analizînd prevederile art. 19 Cod

civil (în redacția actuală), s-a reținut că prejudiciul biologic, de fapt, constituie un

prejudiciu nepatrimonial. Obligația reparării prejudiciului nepatrimonial de către

7

făptuitor era prevăzută și în Codul civil în redacția la momentul comiterii faptei.

Obligația respectivă exista, însă nu avea denumirea pe care o are la momentul

actual. Deci, Colegiul penal consideră necesar de a admite parțial această cerință,

stabilind un cuantum de 60 000 lei.

Astfel, ținând cont de acțiunile concrete ale fiecărui inculpat, Colegiul a

concluzionat ca este echitabil, ca încasarea prejudiciului biologic să se pună în

sarcina inculpatului Josan Gheorghe.

5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău

prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

În argumentarea cererii depuse, invocă:

- hotărârea instanței de apel este neîntemeiată în partea încetării procesului

penal în privința lui Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal,

pe motiv că există alte circumstanțe care condiționează tragerea la răspundere

penală, cât și în partea individualizării greșite a pedepsei penale aplicare în privința

inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicare

nefondate prevederile art. 90 Cod penal;

- la dispunerea încetării procesului penal în privința lui Josan Gheorghe,

instanța de apel a admis erori de drept. Astfel, temei pentru încetarea procesului

penal pe episodul de învinuire a lui Josan Gheorghe, a constituit faptul că în partea

dispozitivului rechizitoriului lipsea încadrarea juridică a faptei comise de către

ultimul pe episodul de învinuire a inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 152

alin. (2) lit. e) și f) Cod penal;

- în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, procurorul a prezentat

procesul-verbal de corectare a erorii materiale din 13.05.2021, prin care a fost

înlăturată omisiunea admisă, însă instanța de apel a indicat că eroarea respectivă nu

poate fi corectată în baza procesului-verbal de corectare a erorii materiale, pe

motiv că nu se regăsesc temeiurile preăvzute la art. 250 Cod de procedură penală.

- la individualizarea pedepsei, instanța de apel eronat a indicat că infracțiunea

săvârșită de Josan Gheorghe, este una savârșită din imprudență, or, latura

subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 179 Cod penal se manifestă doar prin

intenție directă și nicidecum prin imprudență;

- eronat au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului

Josan Gheorghe, fără a fi indicate motivele condamnării cu suspendarea executării

pedepsei;

- instanța de apel era obligată să se expună asupra motivelor invocate de

procuror în ședința instanței de apel, precum că inculpatul a comis 2 infracțiuni,

dintre care una este gravă și una mai puțin gravă, nu a recuperat prejudiciul cauzat

prin infracțiune, anterior a fost tras la răspundere contravențională pentru acte de

8

huliganism, că acesta se caracterizează negativ și că în urma săvârșirii infracțiunii,

partea vătămată până în prezent urmează tratament și nu se poate deplasa de

sinestătător.

5.2. Avocatul Miroslav Căuș în numele părții civile Dodi Fiodor, prin care,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea parțială a sentinței instanței de fond în latura civilă, casarea totală a

deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță în această parte, prin care să fie

încasat prejudiciul material, moral și biologic conform acțiunii civile.

În argumentarea cererii de recurs, indică:

- instanța de apel eronat a dispus încetarea procesului penal pe art. 152 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal în privința inculpatului Josan Gheorghe, din motivul lipsei

încadrării juridice a faptei cuprinse în rechizitoriu, deși în ședința de judecată

procurorul a prezentat procesul-verbal de corectare a erorilor materiale, fiind astfel

dată o interpretare eronată prevederilor art. 249, 250 Cod de procedura penală, care

prevede posibilitatea corectării erorilor admise în actele de procedură.

- sunt greșite concluziile instanței de apel, că lipsa încadrării juridice a faptei

nu poate fi corectată prin proces-verbal de corectare conform art. 249 Cod de

procedură penală, din motiv că această omisiune nu ar fi o eroare materială;

- prin ordonanța de punere sub învinuire a lui Josan Gheorghe, organul de

urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 152

alin. (2) lit. e), f) Cod penal, iar în rechizitoriu a indicat expres acțiunile care cad

sub incidența art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, care corespund și sunt identice

cu cele indicate în ordonanța de punere sub învinuire;

- eronat au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului

Josan Gheorghe, fără a fi indicate motivele condamnării cu suspendarea executării

pedepsei;

- instanța de apel, în mod incorect a examinat cauza penală în lipsa

inculpatului, făcând referire la prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură

penală, însă nu a ținut cont de prevederile art. 321 Cod de procedură penală;

- acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material sub forma

indemnizației lunare a fost admisă în principiu, deși cuantumul acesteia fusese

demonstrat prin probele anexate la dosar;

- prima instanță eronat a admis doar parțial suma prejudiciului moral,

rezumându-se la 110 000 lei de la ambii inculpați, iar instanța de apel în mod

incorect a determinat suma prejudiciului biologic de 60 000 lei de un singur

inculpat, fiind redusă disproporționat cu suferințele cauzate părții vătămate Dodi

Fiodor care din cauza plăgilor cauzate acestuia nu se poate deplasa, fiind în scaun

cu rotile.

5.3. Referință a fost depusă de către avocatul Ursan Gheorghe în numele

inculpatului Josan Gheorghe, prin care menționează că inculpatul Josan Gheorghe

9

a achitat părții vătămate prejudiciul de 60 000 lei, iar recursurile urmează a fi

declarate ca inadmisibile.

atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acestea

urmează a fi admise în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este

în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de

apel, raportată la argumentele recurenților, constată că instanța de apel la adoptarea

soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii

procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată

încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea

10

instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă

eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea

Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri

detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real

problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în

considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza

pronunțării acesteia.

CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către

instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea

totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze

din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării

unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar

astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze

penale.

Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării

integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să evidențieze că, încadrarea

juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și

pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând,

concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al

acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea

textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente

periculoasă ce face obiectul cauzei penale.

La caz, au fost declarate două cereri de recurs, instanța fiind sesizată atât de

procuror, care pledează pentru casarea integrală a deciziei Curții de Apel și

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, cât și de avocatul părții vătămate

Dodi Fiodor, care solicită casarea parțială a sentinței în latura civilă și casarea

totală a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să

fie admisă integral.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reține ca fiind racordabile speței și

prevederile art. 426 Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de recurs

examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a

declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără a

crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului.

Așadar, pe marginea prezentei cauze penale a fost condamnat și inculpatul

Balta Adrian, care nu a contestat hotărârile judecătorești adoptate la caz, dar ținând

cont de faptul că temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1), art. 427 Cod de

11

procedură penală se răsfrâng și asupra acestuia, Colegiul penal conchide că prin

extindere, decizia adoptată urmează a fi casată și în privința acestuia.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Având în vedere că printre cererile depuse se regăsește și cea a procurorului,

Colegiul Penal lărgit se va expune prioritar asupra acesteia, conducându-se în acest

sens de dispozițiile art. 433 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea cauzei, a

încadrat din oficiu acțiunile inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2)

lit. e), f) Cod penal, contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală,

care statuează că, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în

privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin

aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la

apărare. Modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite

numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit notează că sentința judecătorească de

condamnare trebuie să fie clară și accesibilă în primul rând pentru persoana

inculpată, deoarece prin condamnare anume inculpatul este acela, drepturile și

interesele căruia sunt limitate prin sentința de condamnare. Respectiv, inculpatul

are dreptul de a cunoaște exact încadrarea juridică a faptelor sale, pentru săvârșirea

cărora a fost condamnat.

Mai mult ca atât, instanța de fond practic doar a enumerat probele prezentate

de acuzare, iar la motivarea soluției de condamnare, nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în

raport cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, indicând la

general că probele prezentate de acuzare demonstrează vinovăția inculpaților în

săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

Examinând apelurile declarate de către apărătorul inculpatului Josan

Gheorghe și avocatul părții vătămate Dodi Fiodor, instanța de apel deși just a

dispus casarea sentinței instanței de fond având în vedere erorile sus-menționate, la

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, nu a identificat și menționat

erorile comise de către prima instanță, la rejudecarea cauzei, a comis la rândul său

un șir de erori de drept.

12

a) Potrivit prevederilor art. 321 alin. (1), (2), (4) - (6), 330 alin. (1) Cod de

procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc

cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol.

Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul: 1) când inculpatul

se ascunde de la prezentarea în instanță; 2) când inculpatul, fiind în stare de arest,

refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat

și de apărătorul lui; 3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor

infracțiuni ușoare cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa. (4) În caz

de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se amână, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin.(2). Instanța, în cazul neprezentării nemotivate a

inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a

inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă

măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului,

să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea

inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne. Instanța

decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute în alin.(2)

pct.1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că persoana

pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă în judecată a renunțat

în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se

apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea penală și de la judecată.

Suspendarea judecării cauzei se dispune în cazul în care se constată că inculpatul

suferă de o boală gravă care îi împiedică participarea la judecarea cauzei.

Însă, contrar prevederilor legale menționate supra, instanța de apel, fără a ține

cont de faptul că, deși inculpatul Josan Gheorghe a depus cerere de examinare a

cauzei în lipsa sa, aceasta este învinuit de săvârșirea a 2 infracțiuni, dintre care una

este o infracțiune gravă, și că cererea acestuia este însoțită de extrase medicale,

potrivit căror Josan Gheorghe a suferit „fractură multifragmentară calcaneul

bilateral, fractura metatarsianului V, piciorul drept și fractura L3”, fiind

spitalizat, iar la externare, imobilizat în scaunul cu rotile (f.d. 130-145. Vol. III),

eronat a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia, prin prisma prevederilor art.

412 alin. (5) Cod de procedură penală.

Cele relatate denotă faptul că, judecarea cauzei în instanța de apel, a avut loc

în lipsa inculpatului Josan Gheorghe, eroare prevăzută în pct. 4) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului în cazul în care judecarea cauzei a avut loc fără participarea

inculpatului, precum și a apărătorului, când participarea lor era obligatorie

potrivit legii.

b) Colegiul lărgit notează și faptul că, latura subiectivă a infracțiunii

prevăzute la art. 179 Cod penal, se manifestă prin intenție directă.

Astfel, instanța de apel, eronat a pus la baza soluției de aplicare a prevederilor

13

art. 90 Cod penal, în privința inculpatului Josan Gheorghe, săvârșirea unei

infracțiuni din imprudență, aplicând în privința acestuia o pedeapsă individualizată

contrar prevederilor legale, eroare prevăzută la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală.

c) Potrivit prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6), 394 alin. (4) Cod de

procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă, există

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală. Partea descriptivă a sentinței de încetare a

procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru

încetarea procesului penal.

În sensul vizat, Colegiul penal lărgit, notează că instanța de apel, la

expunderea de motive care au stat la baza soluției de încetare a procesului penal, în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deși a indicat că, la caz

nu este vorba despre o eroare sau omisiune care poate fi corectă conform art. 249 –

250 Cod de procedură penală, deoarece lipsește calificarea juridică a unei fapte, a

constatat că o astfel de încălcare nu poate fi înlăturată prin procesul-verbal de

corectare a erorilor/ înlăturare a omisiunilor, însă a omis cu desăvârșire să

motiveze soluția respectivă prin prisma prevederilor art. 251 Cod de procedură

penală, care prevede în mod exhaustiv încălcările care atrag nulitatea actelor

procedurale.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit, notează că, culpabilitatea inculpatului se

stabilește de către instanța de judecată prin sentință de încetare la aplicarea

următoarelor temeiuri:

1) în cazurile prevăzute în art. 54-56 din Codul penal (liberarea de răspundere

penală a minorilor; liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională; liberarea în legătură cu renunțarea de bunăvoie la săvârșirea

infracțiunii;

2) în cazurile conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și

art. 57 Cod penal (liberarea de răspundere penală în legătură cu căința activă) sau

art. 58 Cod penal ( liberarea de răspundere penală în legătură cu schimbarea

situației);

3) fapta persoanei constituie o contravenție.

Însă, instanța de apel deși a dispus încetarea procesului penal în privința lui

Josan Gheorghe, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a

constatat că „ …lui Josan Gheorghe, i se incriminează următoarea faptă: Josan

Gheorghe imediat după ce a refuzat de a părăsi domiciliul părții vătămate Dodi

Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul din locuința părții vătămate,

amplasate în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx, împreună cu Balta Andrian,

intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții vătămate,

manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului părții vătămate Dodi Fiodor, iar mai apoi cu o bărdiță,

14

pe care a luat-o de sub patul unde era partea vătămată, a aplicat o lovitură peste

membrele inferioare părții vătămate, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară constatare medico-legală nr. 201902D0490 din 19.06.2019, vătămări

corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de: plagă

tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la

nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul

mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la

nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și

lezarea totală a meniscului medial; lezarea cindilului medial femurului drept;

plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu

patelar; plagă tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu;

fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu

plăgi tăiate la acest nivel.”, formulare care de altfel, este specifică sentințelor de

achitare, unde se indică învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a

fost trimisă în judecată.

d) Totodată, Colegiul notează, că sentința nu trebuie să conțină formulări care

demonstrează sau pun la îndoială vinovăția altor persoane pentru săvârșirea

infracțiunii.

Dacă unii participanți ai infracțiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost

eliberați de răspunderea penală, instanța, în cazul în care aceasta are importanță

pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârșirea infracțiunii,

încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanțe esențiale, poate face referire în

sentință la participarea acestor persoane la infracțiune, cu indicarea temeiurilor de

încetare a procesului în privința lor.

În acest sens, este notabil și faptul că, instanța de apel deși nu a constatat

culpabilitatea lui Josan Gheorghe la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152

alin. (2) lit. e), f) Cod penal, menținând sentința în partea condamnării lui Baltă

Andrian în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, trece cu vederea faptul că

Baltă Andrian, rămâne condamnat pentru săvârșirea faptelor respective

„…împreună cu Josan Gheorghe…”.

e) Ulterior, deși instanța de apel a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în

privința învinuitului Josan Gheorghe a fost trimisă în judecată, fără a stabili

culpabilitatea acestuia la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e),

f) Cod penal, în urma căreia, părții vătămate Dodi Fiodor i-au fost cauzate

vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de:

plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la

nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul

mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la

nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și

lezarea totală a meniscului medial; lezarea cindilului medial femurului drept;

plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu

15

patelar; plagă tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu;

fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu

plăgi tăiate la acest nivel, fără a oferi o motivare corespunzătoare a dispus

încasarea prejudiciului biologic în mărime de 60 000 lei, din contul inculpatului

Josan Gheorghe, poziție pe care Colegiul lărgit o apreciază ca fiind una

contradictorie, lipsită de o motivare corespunzătoare și ambiguă.

Mai mult ca atât, instanța de apel, nu a motivat nici într-un fel, soluția de

încasare a prejudiciului biologic doar din contul lui Josan Gheorghe, în pofida

faptului că partea vătămată Dodi Fiodor, în apelul declarat a solicitat încasarea

acestuia atât din contul lui Josan Gheorghe cît și din contul lui Balta Andrian.

La fel, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile acuzării

invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare

vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, și nu a dat raspuns la

toate argumentele expuse în apelulul avocatului Miroslav Cauș, în numele părții

civile Dodi Fiodor.

Colegiul lărgit atenționează că motivarea soluției pronunțate de instanța de

judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea

justiției, acordând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu

privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs,

elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea

hotărârilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora și

prin prevederile art. 6 din CEDO.

În atare situație, Colegiul penal lărgit consideră, că decizia instanței de apel

contravine prevederilor art. 414, 417, 419 Cod de procedură penală, deoarece nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Ținând cont de faptul că procedura de examinare în apel a cauzei penale în

privința lui Josan Gheorghe și Balta Andrian a fost declanșată inclusiv la cererea

de apel al părții civile, Colegiul dispune și admiterea recursului ordinar al

avocatului părții civile Dodi Fiodor, pentru a acorda instanței de apel posibilitatea

examinării multiaspectuală a cauzei penale și a da răspuns, inclusiv la toate

argumentele expuse în cererile de apel, cât și in ședința instanței de apel, întru

respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 10) Cod

de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când, judecarea cauzei a avut loc fără participarea inculpatului, precum și a

apărătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii, instanța de apel n

u s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărârii, s-au aplicat pedeapse individualizate contrar prevederilor

16

legale ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează

pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.

25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra

acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea

Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce

țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice

prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v.

Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions

1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de

Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de

a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față,

ținând cont de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca

Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură

penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, să aprecieze rolul

fiecărui inculpat, reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu în coroborare cu

faptele stabilite în ședința de judecată și legalitea probelor cercetate nemijlocit în

ședința de judecată, să țină cont de motivele invocate în apeluri, recursuri și

dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii, cât și de prevederile art. 225 Cod

de procedură penală și de parctica CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală.

17

7.În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău și de avocatul Miroslav Căuș în

numele părții civile Dodi Fiodor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 mai 2021, în privința inculpatului JOSAN Gheorghe Xxxxxx

și prin extindere, în privința inculpatului BALTA Andrian Xxxxxx și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17 februarie

2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Ion GUZUN

Victor BOICO

18