1ra-1918/2021 — art. 179 alin. 2, 152 alin. 2 lit. e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 25 mai 2020, Josan Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și în 1 baza art. 179 alin. (2) Cod penal la 1 an închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Josan Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din momentul reținerii. Balta Andrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f), 70 alin. (31) Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și în baza art. 179 alin. (2), 70 alin. (31) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Balta Andrian i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 25 mai 2020, cu includerea în termenul de pedepasă a perioadei aflării în arest preventiv de la 15 august 2019 până la 25 mai 2020. Acțiunea civilă înaintată de Dodi Fiodor, privind încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. S-a încasat din contul lui Josan Gheorghe, în beneficiul lui Dodi Fiodor suma de 60 000 lei, în calitate de prejudiciu moral. S-a încasat din contul lui Balta Andrian, în beneficiul lui Dodi Fiodor suma de 50 000 lei, în calitate de prejudiciu moral. S-a încasat în mod solidar, din contul lui Josan Gheorghe și Balta Andrian, în beneficiul lui Dodi Fiodor suma de 10 000 lei, cu titu de cheltuieli pentru asistența juridică. Cerința părții civile Dodi Fiodor privind încasarea din contul inculpaților Josan Gheorghe și Balta Andrian a prejudiciului biologic în mărime de 1 000 000 lei, a fost respinsă. S-a încasat în mod solidar, de la Josan Gheorghe și Balta Andrian, în beneficiul statului suma de 1 276 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 17 ianuarie 2019, în jurul orei 16.00, Josan Gheorghe fiind în stare de ebrietate produsă de consumul de alcool, împreună cu Balta Andrian, intenționat, în lipsa consimțământului proprietarului, au pătruns ilegal în ograda gospodăriei părții vătămate Dodi Fiodor, amplasată în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx și ulterior în locuința acestuia, iar la solicitarea legală a proprietarului de a părăsi domiciliul său, ei au refuzat aplicând violența fizică asupra acestuia, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și au îmbrâncit-o pe partea vătămată minoră Xxxxxxx xxxxxx, cauzându-i dureri fizice și suferințe psihice. 2 Tot Josan Gheorghe, imediat după ce a refuzat de a părăsi domiciliul părții vătămate Dodi Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul din locuința părții vătămate, amplasate în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx, împreună cu Balta Andrian, intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate Dodi Fiodor, iar mai apoi cu o bărdiță, pe care a luat-o de sub patul unde era partea vătămată, a aplicat o lovitură peste membrele inferioare părții vătămate, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară constatare medico-legală nr. 201902D0490 din 19.06.2019, vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de: plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și lezarea totală a meniscului medial; lezarea cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar; plagă tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest nivel. Balta Andrian la 17 ianuarie 2019 în jurul orei 16:00, fiind în stare de ebrietate produsă de consumul de alcool, împreună cu Josan Gheorghe, intenționat, în lipsa consimțământului proprietarului, au intrat în ograda gospodăriei părții vătămate Dodi Fiodor, amplasată în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx și ulterior în locuința acestuia, iar la solicitarea legală a proprietarului de a părăsi domiciliul său, ei au refuzat aplicând violența fizică asupra acestuia, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale corpului și a îmbrâncit-o pe partea vătămată minoră Xxxxxxx xxxxxx, cauzându-i dureri fizice și suferințe psihice. Tot Balta Andrian, imediat după ce a refuzat de a părăsi domiciliul părții vătămate Dodi Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul din locuința părții vătămate, amplasate în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx, împreună cu Josan Gheorghe, intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate, mai apoi cu o bărdiță, pe care a luat-o de pe podea, a aplicat multiple lovituri peste membrele inferioare și superioare părții vătămate, după care a aruncat bărdița și a aplicat o lovitură cu o tigaie, pe care a luat-o de pe masa din antreu, în regiunea capului, în urma loviturii partea vătămată Dodi Fiodor a căzut la podea și a pierdut cunoștința, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201902D0490 din 19.06.2019, vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de: plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul 3 mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și lezarea totală a meniscului medial; lezarea cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar; plagă tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest nivel. Instanța de fond a stabilit că prin acțiunile lor intenționate, inculpații Josan Gheorghe și Balta Andrian au comis infracțiunile prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, cu indicii de calificare – vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, comisă de două persoane, cu deosebită cruzime, și de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu indicii de calificare - pătrunderea ilegală și refuzul de a părăsi domiciliul persoanei, săvârșită cu aplicarea violenței.

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Ursan Gheorghe, în numele inculpatului Josan Gheorghe, prin care a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie încetat procesul penal, în privința lui Josan pe art. 152 alin. (2) Cod penal și numirea unei pedepse non privative de libertate în baza condamnării lui conform art. 179 alin. (2) Cod penal. În motivarea cererii de apel, a indicat următoarele: - din materialele cauzei penale se constată că procurorul sesizând instanța de judecată prin rechizitoriul cauzei penale a descris fapta pricinuirii părții vătămate Dodi Fiodor a leziunilor corporale medii de către învinuitul Josan Gheorghe, fără a încadra acțiunile acestuia în baza articolului din Codul penal ca infracțiune; - atât la înaintarea învinuirii, cât și în rechizitoriul formulat în privința lui Josan Gheorghe, ultimul se invinuiește că intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele părții vătămate, fără a concretiza prin ce s-a manifestat această cruzime. - potrivit sentinței, instanța din oficiu a calificat acțiunile lui Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, ca vătămare intenționată medie a integrității corporale de două persoane cu o deosebită cruzime; - instanța și-a argumentat concluzia că deosebita cruzime este o circumstanță agravantă, prin faptul că partea vătămată a fost suspusă unor suferințe de ordin fizic psihic care sunt intense, inutile și prelungite în timp; - încadrarea din oficiu a acțiunilor lui Josan Gheorghe și condamnării în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal pe motivul că lipsește o astfel de încadrare în rechizitoriu, este ilegală și contravine Codului de procedură penală, cu lezarea 4 dreptului la apărare a inculpatului, fiind dată o apreciere incorectă a limitelor în care se judecă cauza penală cu începerea cercetării judecătorești; - reieșind din conținutul și sensul art. 325 și 366 Cod de procedură penală, cât și a titlului II a Codului de procedură penală, condițiile generale a judecării cauzei, instanța va începe cercetarea judecătorească în limitele învinuirii din rechizitoriu ca act de finisare a urmăririi penale pin care se sesizează instanța și nu cu învinuirea înaintată la urmărirea penală din 05.09.2019. 3.2. Avocatul Cauș Miroslav, în interesele părții vătămate Dodi Fiodor, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie admisă total acțiunea civilă cu încasarea în beneficiul lui Dodi Fiodor, din contul pârâților Josan Gheorghe și Baltă Andrian în mod solidar prejudiciului material cauzat sub forma unei indemnizații lunare de 6.602,8 lei din data de 17.01.2020 și până la restabilirea capacității de muncă a reclamantului Dodi Fiodor, prejudiciul biologic cauzat în sumă de 1.000.000 lei, prejudiciul moral cauzat în sumă de 500.000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2021, au fost admise apelurile avocaților, casată parțial sentința, în partea condamnării lui Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în partea individualizării executării pedepsei stabilite pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și în partea acțiunii civile privitor la prejudiciul biologic și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: A fost încetat procesul penal în privința lui Josan Gheorghe, în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, din motiv că există alte circumstanțe care condiționează tragerea la răspundere penală. În conformitate cu art. 90 Codul penal, pedeapsa stabilită lui Josan Gheorghe, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani. În conformitate cu art. 90 alin. (6) Codul penal, lui Josan Gheorghe i s-a stabilit obligația de a repara prejudiciul cauzat în mărimea admisă în acțiunea civilă în termen de 6 luni. S-a încasat de la Josan Gheorghe în beneficiul părții vătămate Dodi Fiodor suma de 60 000 lei, cu titlu de prejudiciu biologic. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a consemnat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a ajuns la concluzia comiterii faptelor incriminate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, 5 concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, Colegiul a reținut că nici partea acuzării, nici partea apărării nu contestă circumstanțele de fapt ale cauzei respective. Cu referire la aspectul dacă neincluderea calificării juridice a faptei (circumstanțele de drept) în rechizitoriu implică încetarea procesului penal sau această circumstanță nu constituie un impediment în condamnarea persoanei, instanța de apel a notat prevederile art. 296 alin.(1) și (2) Codul de procedură penală, menționând că este cert faptul că rechizitoriul, în mod obligator, trebuie să conțină încadrarea juridică a faptei. Această încadrarea este un drept exclusiv al procurorului. Formularea învinuirii în dispozitivul rechizitoriul constă din descrierea succintă a faptei penale (laturii obiective) cu dispoziția de învinuire a făptuitorului în comiterea infracțiunii (infracțiunilor) prevăzute de articolul, aliniatul și punctul articolului din partea specială a Codului Penal. La caz, instanța de apel a constatat că lui Josan Gheorghe i se incriminează următoarea faptă: Josan Gheorghe, imediat după ce a refuzat de a părăsi domiciliul părții vătămate Dodi Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul din locuința părții vătămate, amplasate în satul Hirișeni, raionul Telenești, împreună cu Balta Andrian Vladimir, intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate Dodi Fiodor, iar mai apoi cu o bărdiță, pe care a luat-o de sub patul unde era partea vătămată, a aplicat o lovitură peste membrele inferioare părții vătămate, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară constatare medicolegală nr. 201902D0490 din 19.06.2019, vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de: plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și lezarea totală menisculuui medial; lezarea cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar; plagă tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest nivel. Însă, lipsește în rechizitoriu calificarea juridică a acestei fapte. Citând prevederile art. 249, 250 Cod de procedură penală, Colegiul penal a statuat că, la caz nu este vorba despre o eroare, deoarece lipsește calificarea juridică a unei fapte. Eroarea putea fi aplicabilă dacă era stipulată această calificare juridică, dar cu unele inexactități evidente. S-a subliniat că legislația națională indică expres și limitat care omisiuni vădite pot fi înlăturate și anume: sumele pretinse de martori, experți, interpreți, 6 traducători, apărători, asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării măsurilor asiguratorii, precum și a altor măsuri procesuale. Deci, omisiunile din careva act procesual se pot referi doar la aceste aspecte, care sunt exhaustiv prevăzute de Codul de procedură penală. Deci, prin procesul-verbal de corectare a erorilor nu poate fi acoperită lipsa indicării calificării juridice din rechizitoriu. Prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, sunt guvernate de principiul contradictorialității, acesta asigurând un rol pasiv al instanței în disputa dintre părți, respectiv instanța nu poate modifica din inițiativa sa acuzarea, îndeosebi în cazul în care o asemenea acuzare lipsește (lipsește circumstanța de fapt). Concluzia care se impune, rezidă în faptul că instanța „este limitată” în a se expune prin circumstanțele stipulate în rechizitoriu. Instanța de judecată nu poate stabili mai mult decît este indicat în rechizitoriu. Adică, dacă lipsesc circumstanțele de drept (calificarea juridică a unei fapte) în rechizitoriu, atunci instanța de judecată nu le poate indica în sentință. Această „limitare” a instanței de judecată nu poate fi acoperită prin ordonanța de punere sub învinuire, deoarece acestea sunt acte procesuale diferite, iar legislația clar și fără echivoc indică prin care act procesual sunt stabilite limitele judecării cauzei. În concluzie, Colegiul penal a considerat necesar de a înceta procesul penal în privința lui Josan Gheorghe, în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. La individualizarea pedepsei, Colegiul a statuat că inculpatul a săvârșit o infracțiune din imprudență, iar totalitatea caracteristicilor personalității inculpatului și anume că inculpatul Josan Gheroghe este condamnat pentru prima dată pentru o infracțiune mai puțin gravă, permit a concluziona că este posibilă corectarea ultimului fără a aplica privarea de libertate, cu obligarea acestuia de a repara prejudiciul, în limita admisă în acțiunea civilă, în termen de 6 luni. Făcând referire la prevederile art. 219 alin. (2) – (4), 220 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal a statuat că soluția instanței de fond de admitere a în principiu a acțiunii civile în partea ce ține de încasarea prejudiciului material este una temeinică și echitabilă, or, pentru a solicita un astfel de prejudiciu, partea vătămată Dodi Fiodor trebuie să probeze că avea un venit anumit, iar probarea acestor circumstanțe ar fi provocat amânarea procesului, prin urmare fiind justificată admiterea în principiu a acestei cerințe din acțiunea civilă. Totodată, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 1398 alin. (1), 1422, 1423 Cod civil, a considerat ca fiind întemeiată și echitabilă soluția primei instanțe și în partea stabilirii și încasării prejudiciului moral. Cu referire la prejudiciul biologic, Colegiul penal a considerat necesar de a admite partial acestă cerință din acțiunea civilă. Analizînd prevederile art. 19 Cod civil (în redacția actuală), s-a reținut că prejudiciul biologic, de fapt, constituie un prejudiciu nepatrimonial. Obligația reparării prejudiciului nepatrimonial de către 7 făptuitor era prevăzută și în Codul civil în redacția la momentul comiterii faptei. Obligația respectivă exista, însă nu avea denumirea pe care o are la momentul actual. Deci, Colegiul penal consideră necesar de a admite parțial această cerință, stabilind un cuantum de 60 000 lei. Astfel, ținând cont de acțiunile concrete ale fiecărui inculpat, Colegiul a concluzionat ca este echitabil, ca încasarea prejudiciului biologic să se pună în sarcina inculpatului Josan Gheorghe.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În argumentarea cererii depuse, invocă: - hotărârea instanței de apel este neîntemeiată în partea încetării procesului penal în privința lui Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, pe motiv că există alte circumstanțe care condiționează tragerea la răspundere penală, cât și în partea individualizării greșite a pedepsei penale aplicare în privința inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicare nefondate prevederile art. 90 Cod penal; - la dispunerea încetării procesului penal în privința lui Josan Gheorghe, instanța de apel a admis erori de drept. Astfel, temei pentru încetarea procesului penal pe episodul de învinuire a lui Josan Gheorghe, a constituit faptul că în partea dispozitivului rechizitoriului lipsea încadrarea juridică a faptei comise de către ultimul pe episodul de învinuire a inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal; - în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, procurorul a prezentat procesul-verbal de corectare a erorii materiale din 13.05.2021, prin care a fost înlăturată omisiunea admisă, însă instanța de apel a indicat că eroarea respectivă nu poate fi corectată în baza procesului-verbal de corectare a erorii materiale, pe motiv că nu se regăsesc temeiurile preăvzute la art. 250 Cod de procedură penală. - la individualizarea pedepsei, instanța de apel eronat a indicat că infracțiunea săvârșită de Josan Gheorghe, este una savârșită din imprudență, or, latura subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 179 Cod penal se manifestă doar prin intenție directă și nicidecum prin imprudență; - eronat au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului Josan Gheorghe, fără a fi indicate motivele condamnării cu suspendarea executării pedepsei; - instanța de apel era obligată să se expună asupra motivelor invocate de procuror în ședința instanței de apel, precum că inculpatul a comis 2 infracțiuni, dintre care una este gravă și una mai puțin gravă, nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, anterior a fost tras la răspundere contravențională pentru acte de 8 huliganism, că acesta se caracterizează negativ și că în urma săvârșirii infracțiunii, partea vătămată până în prezent urmează tratament și nu se poate deplasa de sinestătător. 5.2. Avocatul Miroslav Căuș în numele părții civile Dodi Fiodor, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a sentinței instanței de fond în latura civilă, casarea totală a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță în această parte, prin care să fie încasat prejudiciul material, moral și biologic conform acțiunii civile. În argumentarea cererii de recurs, indică: - instanța de apel eronat a dispus încetarea procesului penal pe art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal în privința inculpatului Josan Gheorghe, din motivul lipsei încadrării juridice a faptei cuprinse în rechizitoriu, deși în ședința de judecată procurorul a prezentat procesul-verbal de corectare a erorilor materiale, fiind astfel dată o interpretare eronată prevederilor art. 249, 250 Cod de procedura penală, care prevede posibilitatea corectării erorilor admise în actele de procedură. - sunt greșite concluziile instanței de apel, că lipsa încadrării juridice a faptei nu poate fi corectată prin proces-verbal de corectare conform art. 249 Cod de procedură penală, din motiv că această omisiune nu ar fi o eroare materială; - prin ordonanța de punere sub învinuire a lui Josan Gheorghe, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, iar în rechizitoriu a indicat expres acțiunile care cad sub incidența art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, care corespund și sunt identice cu cele indicate în ordonanța de punere sub învinuire; - eronat au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului Josan Gheorghe, fără a fi indicate motivele condamnării cu suspendarea executării pedepsei; - instanța de apel, în mod incorect a examinat cauza penală în lipsa inculpatului, făcând referire la prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, însă nu a ținut cont de prevederile art. 321 Cod de procedură penală; - acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material sub forma indemnizației lunare a fost admisă în principiu, deși cuantumul acesteia fusese demonstrat prin probele anexate la dosar; - prima instanță eronat a admis doar parțial suma prejudiciului moral, rezumându-se la 110 000 lei de la ambii inculpați, iar instanța de apel în mod incorect a determinat suma prejudiciului biologic de 60 000 lei de un singur inculpat, fiind redusă disproporționat cu suferințele cauzate părții vătămate Dodi Fiodor care din cauza plăgilor cauzate acestuia nu se poate deplasa, fiind în scaun cu rotile. 5.3. Referință a fost depusă de către avocatul Ursan Gheorghe în numele inculpatului Josan Gheorghe, prin care menționează că inculpatul Josan Gheorghe 9 a achitat părții vătămate prejudiciul de 60 000 lei, iar recursurile urmează a fi declarate ca inadmisibile.

Judecând recursurile ordinare declarate și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acestea urmează a fi admise în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată la argumentele recurenților, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea 10 instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia. CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale. Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să evidențieze că, încadrarea juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente periculoasă ce face obiectul cauzei penale. La caz, au fost declarate două cereri de recurs, instanța fiind sesizată atât de procuror, care pledează pentru casarea integrală a deciziei Curții de Apel și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, cât și de avocatul părții vătămate Dodi Fiodor, care solicită casarea parțială a sentinței în latura civilă și casarea totală a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral. Subsecvent, Colegiul penal lărgit reține ca fiind racordabile speței și prevederile art. 426 Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului. Așadar, pe marginea prezentei cauze penale a fost condamnat și inculpatul Balta Adrian, care nu a contestat hotărârile judecătorești adoptate la caz, dar ținând cont de faptul că temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1), art. 427 Cod de 11 procedură penală se răsfrâng și asupra acestuia, Colegiul penal conchide că prin extindere, decizia adoptată urmează a fi casată și în privința acestuia. Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Având în vedere că printre cererile depuse se regăsește și cea a procurorului, Colegiul Penal lărgit se va expune prioritar asupra acesteia, conducându-se în acest sens de dispozițiile art. 433 alin. (3) din Codul de procedură penală. Din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea cauzei, a încadrat din oficiu acțiunile inculpatului Josan Gheorghe în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, care statuează că, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod. În această ordine de idei, Colegiul lărgit notează că sentința judecătorească de condamnare trebuie să fie clară și accesibilă în primul rând pentru persoana inculpată, deoarece prin condamnare anume inculpatul este acela, drepturile și interesele căruia sunt limitate prin sentința de condamnare. Respectiv, inculpatul are dreptul de a cunoaște exact încadrarea juridică a faptelor sale, pentru săvârșirea cărora a fost condamnat. Mai mult ca atât, instanța de fond practic doar a enumerat probele prezentate de acuzare, iar la motivarea soluției de condamnare, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, indicând la general că probele prezentate de acuzare demonstrează vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. Examinând apelurile declarate de către apărătorul inculpatului Josan Gheorghe și avocatul părții vătămate Dodi Fiodor, instanța de apel deși just a dispus casarea sentinței instanței de fond având în vedere erorile sus-menționate, la rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, nu a identificat și menționat erorile comise de către prima instanță, la rejudecarea cauzei, a comis la rândul său un șir de erori de drept. 12 a) Potrivit prevederilor art. 321 alin. (1), (2), (4) - (6), 330 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul: 1) când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță; 2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui; 3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa. (4) În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se amână, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Instanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne. Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute în alin.(2) pct.1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă în judecată a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea penală și de la judecată. Suspendarea judecării cauzei se dispune în cazul în care se constată că inculpatul suferă de o boală gravă care îi împiedică participarea la judecarea cauzei. Însă, contrar prevederilor legale menționate supra, instanța de apel, fără a ține cont de faptul că, deși inculpatul Josan Gheorghe a depus cerere de examinare a cauzei în lipsa sa, aceasta este învinuit de săvârșirea a 2 infracțiuni, dintre care una este o infracțiune gravă, și că cererea acestuia este însoțită de extrase medicale, potrivit căror Josan Gheorghe a suferit „fractură multifragmentară calcaneul bilateral, fractura metatarsianului V, piciorul drept și fractura L3”, fiind spitalizat, iar la externare, imobilizat în scaunul cu rotile (f.d. 130-145. Vol. III), eronat a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia, prin prisma prevederilor art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală. Cele relatate denotă faptul că, judecarea cauzei în instanța de apel, a avut loc în lipsa inculpatului Josan Gheorghe, eroare prevăzută în pct. 4) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului în cazul în care judecarea cauzei a avut loc fără participarea inculpatului, precum și a apărătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii. b) Colegiul lărgit notează și faptul că, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 179 Cod penal, se manifestă prin intenție directă. Astfel, instanța de apel, eronat a pus la baza soluției de aplicare a prevederilor 13 art. 90 Cod penal, în privința inculpatului Josan Gheorghe, săvârșirea unei infracțiuni din imprudență, aplicând în privința acestuia o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, eroare prevăzută la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. c) Potrivit prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6), 394 alin. (4) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă, există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal. În sensul vizat, Colegiul penal lărgit, notează că instanța de apel, la expunderea de motive care au stat la baza soluției de încetare a procesului penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deși a indicat că, la caz nu este vorba despre o eroare sau omisiune care poate fi corectă conform art. 249 – 250 Cod de procedură penală, deoarece lipsește calificarea juridică a unei fapte, a constatat că o astfel de încălcare nu poate fi înlăturată prin procesul-verbal de corectare a erorilor/ înlăturare a omisiunilor, însă a omis cu desăvârșire să motiveze soluția respectivă prin prisma prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, care prevede în mod exhaustiv încălcările care atrag nulitatea actelor procedurale. Subsidiar, Colegiul penal lărgit, notează că, culpabilitatea inculpatului se stabilește de către instanța de judecată prin sentință de încetare la aplicarea următoarelor temeiuri: 1) în cazurile prevăzute în art. 54-56 din Codul penal (liberarea de răspundere penală a minorilor; liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională; liberarea în legătură cu renunțarea de bunăvoie la săvârșirea infracțiunii; 2) în cazurile conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 57 Cod penal (liberarea de răspundere penală în legătură cu căința activă) sau art. 58 Cod penal ( liberarea de răspundere penală în legătură cu schimbarea situației); 3) fapta persoanei constituie o contravenție. Însă, instanța de apel deși a dispus încetarea procesului penal în privința lui Josan Gheorghe, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a constatat că „ …lui Josan Gheorghe, i se incriminează următoarea faptă: Josan Gheorghe imediat după ce a refuzat de a părăsi domiciliul părții vătămate Dodi Fiodor, la solicitarea acestuia, fiind în dormitorul din locuința părții vătămate, amplasate în s. Xxxxxxxx r-nul Xxxxxxxxxx, împreună cu Balta Andrian, intenționat, urmărind scopul de a cauza leziuni corporale părții vătămate, manifestând o deosebită cruzime, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului părții vătămate Dodi Fiodor, iar mai apoi cu o bărdiță, 14 pe care a luat-o de sub patul unde era partea vătămată, a aplicat o lovitură peste membrele inferioare părții vătămate, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară constatare medico-legală nr. 201902D0490 din 19.06.2019, vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de: plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și lezarea totală a meniscului medial; lezarea cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar; plagă tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest nivel.”, formulare care de altfel, este specifică sentințelor de achitare, unde se indică învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată. d) Totodată, Colegiul notează, că sentința nu trebuie să conțină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăția altor persoane pentru săvârșirea infracțiunii. Dacă unii participanți ai infracțiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost eliberați de răspunderea penală, instanța, în cazul în care aceasta are importanță pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârșirea infracțiunii, încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanțe esențiale, poate face referire în sentință la participarea acestor persoane la infracțiune, cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privința lor. În acest sens, este notabil și faptul că, instanța de apel deși nu a constatat culpabilitatea lui Josan Gheorghe la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, menținând sentința în partea condamnării lui Baltă Andrian în baza art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, trece cu vederea faptul că Baltă Andrian, rămâne condamnat pentru săvârșirea faptelor respective „…împreună cu Josan Gheorghe…”. e) Ulterior, deși instanța de apel a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului Josan Gheorghe a fost trimisă în judecată, fără a stabili culpabilitatea acestuia la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în urma căreia, părții vătămate Dodi Fiodor i-au fost cauzate vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de: plagă tăiată regiunea parietală dreapta; plăgi tăiate mâna dreaptă; plagă tăiată la nivelul coapsei drepte cu lezarea mușchiului cvadriceps; plagă tăiată la nivelul mânii drepte în spațiul interdigital III cu lezarea tendoanelor; plagă tăiată la nivelul genunchiului drept cu lezarea totală a ligamentului propriu patelar și lezarea totală a meniscului medial; lezarea cindilului medial femurului drept; plagă tăiată la nivelul genunchiului stâng cu lezarea totală a ligamentului propriu 15 patelar; plagă tăiată la nivelul gambei drepte cu lezarea nervului peroneu; fracturi deschise așchiate la nivelul ambelor gambe fără implicarea canalului cu plăgi tăiate la acest nivel, fără a oferi o motivare corespunzătoare a dispus încasarea prejudiciului biologic în mărime de 60 000 lei, din contul inculpatului Josan Gheorghe, poziție pe care Colegiul lărgit o apreciază ca fiind una contradictorie, lipsită de o motivare corespunzătoare și ambiguă. Mai mult ca atât, instanța de apel, nu a motivat nici într-un fel, soluția de încasare a prejudiciului biologic doar din contul lui Josan Gheorghe, în pofida faptului că partea vătămată Dodi Fiodor, în apelul declarat a solicitat încasarea acestuia atât din contul lui Josan Gheorghe cît și din contul lui Balta Andrian. La fel, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, și nu a dat raspuns la toate argumentele expuse în apelulul avocatului Miroslav Cauș, în numele părții civile Dodi Fiodor. Colegiul lărgit atenționează că motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, acordând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs, elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea hotărârilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora și prin prevederile art. 6 din CEDO. În atare situație, Colegiul penal lărgit consideră, că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 414, 417, 419 Cod de procedură penală, deoarece nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Ținând cont de faptul că procedura de examinare în apel a cauzei penale în privința lui Josan Gheorghe și Balta Andrian a fost declanșată inclusiv la cererea de apel al părții civile, Colegiul dispune și admiterea recursului ordinar al avocatului părții civile Dodi Fiodor, pentru a acorda instanței de apel posibilitatea examinării multiaspectuală a cauzei penale și a da răspuns, inclusiv la toate argumentele expuse în cererile de apel, cât și in ședința instanței de apel, întru respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO. Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când, judecarea cauzei a avut loc fără participarea inculpatului, precum și a apărătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii, instanța de apel n u s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, s-au aplicat pedeapse individualizate contrar prevederilor 16 legale ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față, ținând cont de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, să aprecieze rolul fiecărui inculpat, reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu în coroborare cu faptele stabilite în ședința de judecată și legalitea probelor cercetate nemijlocit în ședința de judecată, să țină cont de motivele invocate în apeluri, recursuri și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii, cât și de prevederile art. 225 Cod de procedură penală și de parctica CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală. 17 7.În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău și de avocatul Miroslav Căuș în numele părții civile Dodi Fiodor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2021, în privința inculpatului JOSAN Gheorghe Xxxxxx și prin extindere, în privința inculpatului BALTA Andrian Xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17 februarie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecători Liliana CATAN Iurie DIACONU Ion GUZUN Victor BOICO 18