1ra-1305/21 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni) din 11 decembrie 2019, Spînu Vasile a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Inculpatul Spînu Vasile a fost învinuit de către organul de urmărire penală pentru faptul că el, la 29 iulie 2018, în intervalul orelor 14.00-17.00, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că doi porci cu greutatea a cîte 70 kg fiecare, în valoare de 1500 lei fiecare, care aparțin cet. Cațăr Andrei, au ieșit din gospodăria ultimului, amplasată în xxxxx, și se aflau pe teritoriul adiacent gospodărie sale, i-a mînat la el în ogradă, după ce i-a sacrificat, astfel cauzându-i părții vătămate Cațăr Andrei un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 3000 lei.

În motivarea soluției de achitare a inculpatului, prima instanță a indicat, că acuzarea, în probarea vinovăției inculpatului nu a prezentat alte probe, decît plângerea lui Cațăr Andrei, procesul-verbal de cercetare la fața locului al gospodăriei ultimului din 30.07.2018 și al inculpatului din 17.08.2018 și declarațiile părții vătămate și a martorilor, care sunt bazate doar pe presupuneri și nicidecum nu demonstrează vinovăția lui Spînu Vasile.

Sentința a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Spînu Vasile 1 să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și în baza acestei legi, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 650 unități convenționale, echivalentul a 32500 lei. De admis acțiunea civilă înaintată de Cațăr Andrei și de încasat din contul lui Spînu Vasile în beneficiul lui Cațăr Andrei suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat. 4.1. În motivarea apelului a invocat, că instanța a constatat, că declarațiile depuse de martorul Munteanu Sorina depuse în cadrul urmăririi penale și cele relatate în ședință de judecată diferă neesențial între ele. Divergențe minore din declarațiile martorului Munteanu Sorina depuse în cadrul urmăririi penale și cele în instanță de judecată au fost înlăturate prin declarațiile inculpatului, care nu neagă aflarea în trecere a 2 porci străini în gospodăria sa. Instanța s-a bazat numai pe declarațiile inculpatului, care este persoana interesată de a fi absolvit de răspunderea penală. Cu atît mai mult că inculpatul nici nu nega că porcii se aflau la el în gospodărie. Instanța de judecată a considerat, că declarațiile martorului Gandrabura Viorel nicidecum nu confirmă vinovăția lui Spînu Vasile în sustragerea a doi porci, care aparțineau lui Cațăr Andrei, ba din contra confirmă onestitatea inculpatului, însă instanța nu a luat drept act comportamentul inculpatului Spînu Vasile, și anume de ce porcii care i-a mânat în ograda sa, văzând că nu sunt ai lui nu a atras atenția, și după declarațiile sale, i-a lăsat liber prin ogradă, dar porcul ce aparținea lui Gandrabura Viorel l-a oprit în ocolul său. Din declarațiile martorului Bețivu Lidia instanța a constatat faptul, că locuind în vecinătate cu Spînu Vasile nu a auzit țipete de porci, dar îndeosebi, caracteristice la sacrificare, însă instanța nu luat în considerație declarațiile martorului Cipurenco Eugenia, din care rezultă că pe la sfîrșitul lunii iulie 2018, din mahalaua cet. Spînu Vasile a auzit țipete de porci. Deja cînd a ajuns la cireadă de la consăteni a auzit că lui Cațăr Andrei i-au dispărut doi porci din gospodărie și că porcii au fugit în sat. În ședință de judecată s-a constatat cu certitudine, că inculpatul în vara anului 2018 avea în gospodărie 6 porci, care posibil, dimineața până la mâncare, țipau. În așa mod instanța a apreciat declarațiile martorului Cipurenco Eugenia unilateral, în favoarea inculpatului, fără a le cerceta sub toate aspectele și imparțial. Susține, că instanța de judecată a apreciat declarațiile martorilor Căldăruș Sergiu și Șmeliov Veaceslav numai sub aspectul că fiind responsabili de cercetarea cazului dat, nu au întreprins toate măsurile în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor. Cu toate că în ședințele de judecată martorii au confirmat declarațiile atît a părții vătămate Cațăr Andrei, cît și a martorului Munteanu Sorina, instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile lor, în special din ce motive nu a fost posibilă efectuarea cercetării la fața locului în grădina lui Spînu Vasile. Mai mult ca atât, instanța a pus la baza emiterii sentinței declarațiile martorilor apărării xxxxx, deci sunt persoane interesate în cauza dată. Astfel, se constată emiterea tendențioasă a unei sentințe de achitare, probele fiind apreciate unilateral. În așa mod instanța a constatat, că atât inculpatul, cât și 2 soția, ginerele și fiica sa au invocat faptul că gospodăria lor nu este izolată de jur împrejur, în fundul grădinii este o porțiune neîngrădită, după care este cîmpul fostului colhoz, porcii care au intrat în gospodăria lor ar fi fugit spre câmpul, unde nu departe este amplasată și o stână, această versiune, sau altele, nu a fost verificată de organul de urmărire penală, care nu a cercetat sub toate aspectele, complet și obiectiv, circumstanțele cauzei, nu a evidențiat atât circumstanțele, care ar fi probat vinovăția inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea. Însă din declarațiile tuturor martorilor acuzării s-a constatat existența bănuielii rezonabile, că infracțiunea putea fi comisă numai de către Spînu Vasile, fapt ce instanța nu a apreciat, cu toate că la materialele cauzei penale sunt anexate rapoartele ofițerilor de investigații, prin care s-a constatat, că au fost efectuate un șir de acțiuni operative în vederea stabilirii și a altor persoane, care puteau să comită infracțiunea, dar fără careva rezultate pozitive. Mai mult, din declarațiile tuturor martorilor, atât ai acuzării cât și ai apărării, se constată că porcii au fost văzuți în ograda lui Spînu Vasile, însă cum au ieșit nimeni nu a văzut, fapt ce duce la concluzia că porcii au fost dosiți de către Spînu Vasile, ca ulterior să-i poată sacrifica.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, a fost respins apelul ca nefondat și menținută sentința. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat, că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză, a făcut o analiză profundă a probelor prezentate și a făcut concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat, din aceste considerente instanța de apel nu prevede temei pentru a reține argumentele apelantului și a desființa sentința respectivă și a pronunța o sentință de condamnare. Temeinicia sentinței a fost verificată, reieșind din argumentele aduse de către autorul apelului, în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent. Procurorul participant în ședința instanței de apel a solicitat cercetarea suplimentară a probelor administrate conform regulilor generale prevăzute pentru prima instanță, demers care a fost admis de către instanța de apel, fiind audiați: inculpatul Spînu Vasile, partea vătămată Cațăr Andrei, martorul Cațăr Natalia, martorul Munteanu Sorina, martorul Spînu Tatiana, martorul Cipurenco Eugenia, martorul Gasnaș Elena, martorul Gasnaș Andrei, martorul Căldăruș Sergiu, martorul Șmeliov Veaceslav, martorul Gandrabura Viorel. De asemenea în instanța de apel au fost cercetate următoarele probe scrise: - raport nr. 20181100260 din 17.08.2018 al ofițerului de urmărire penală V. Barbăscumpă, prin care acesta raportează despre circumstanțele cauzei (vol. 1, f.d. 3); - raport nr. 20181102044 din 30.07.2018 al ofițerului de serviciu A. Popovici, prin care se atestă că a fost înregistrată înștiințarea telefonică de la serviciul 112, despre aceea că au primit apel telefonic de la Cațăr Andrei, în care solicită ajutorul la depistarea a doi porci, care la data de 29.07.2018, în circumstanțe necunoscute au dispărut din ocolul gospodăriei sale (vol. 1, f.d. 4); 3 - plîngerea cet. Cațăr Andrei din 30.07.2018, prin care solicită de a fi luate măsuri cu consăteanul Spînu Vasile, care la data de 29.07.2018 a ascuns în gospodăria sa 2 porci cu o greutate de 60 kg fiecare (vol. 1, f.d. 5); - proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexă din 30.07.2018, prin care a fost cercetată gospodăria părții vătămate Cațăr Andrei (vol.1, f.d. 7-9); - proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexă din 17.08.2018, prin care a fost cercetată gospodăria inculpatului Spînu Vasile (vol.1, f.d. 19-22); - proces-verbal de constatare din 17.08.2018 al ofițerului S. Căldăruș, prin care sunt constatate circumstanțele cazului (vol. 1, f.d. 23). Potrivit instanței de apel, la soluționarea cauzei, prima instanță a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza și probele prezentate de părți sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu lor din punct de vedere al coroborării lor și întemeiat l-a achitat pe Spînu Vasile de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a notat, că după criteriul obiectiv, se prezumă că sustragerea este săvîrșită pe ascuns, însă din materialele dosarului și fabula acuzării nu rezultă că porcii dispăruți ar fi fost sustrași de către inculpat pe ascuns sau că ar fi fost mînați de el în ograda sa pe ascuns și ulterior sacrificați de acesta. Potrivit învinuirii formulate și reținute în rechizitoriu în sarcina inculpatului, ultimul, la 29.07.2018, în intervalul orelor 14.00-17.00, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că doi porci cu greutatea a cîte 70 kg fiecare, în valoare de 1500 lei fiecare, care aparțin cet. Cațăr Andrei, au ieșit din gospodăria ultimului, amplasată în xxxxx, și se aflau pe teritoriul adiacent gospodăriei sale, i-a mînat la el în ogradă, după ce i-a sacrificat, astfel cauzând-i părții vătămate Cațăr Andrei un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 3000 lei. Reieșind din cele enunțate, instanța de apel a conchis, că ansamblul probelor care au fost prezentate și cercetate în ședința de judecată, confirmă doar faptul, că inculpatul Spînu Vasile a mânat la el în ogradă porcii ce aparțineau părții vătămate Cațăr Andrei, însă de către partea acuzării nu a fost demonstrat scopul inculpatului de sustragere a porcilor părții vătămate, precum și nu a fost dovedit faptul că inculpatul a sacrificat cei doi porci care s-au aflat în gospodăria sa, după cum i se incriminează acestuia prin rechizitoriu. În așa mod, acțiunile lui Spînu Vasile nu cad sub incidența legii penale, la caz lipsind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 186 Cod penal, și anume lipsind latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de furt. Astfel, instanța just a reținut, că din raportul ofițerului operativ de serviciu al IP Dondușeni rezultă, că la data de 30.07.2019 a fost primit un apel telefonic la 112 de la Cațăr Andrei, în care solicită ajutorul la depistarea a 2 porci, care la data 4 de 29.07.2019 în circumstanțe necunoscute au dispărut din ocolul gospodăriei sale (vol. 1, f.d. 4). În plîngerea depusă de Cațăr Andrei la data de 30.07.2019, solicită să fie luate măsuri cu Spînu Vasile, care la data de 29.07.2019 a ascuns în gospodăria sa 2 porci, care s-au „slobozit” din ocolul său și umblau prin sat fără supraveghere (vol. 1, f.d. 5). Spînu Vasile, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și cea de apel, nu a negat faptul că porcii care aparțineau părții vătămate au fost mânați de către el în ograda gospodăriei sale, însă a susținut în mod consecvent, că a mânat porcii în ograda sa deoarece a crezut inițial că porcii sunt ai lui. În așa mod, constituie o presupunere a apelantului faptul, că nimeni nu a văzut ca porcii să iasă din gospodăria inculpatului Spînu Vasile, fapt ce duce la concluzia că porcii au fost dosiți de către ultimul, ca ulterior să-i poată sacrifica. Acest argument nu poate fi pus la baza unei decizii de condamnare a inculpatului, atât timp cât inculpatul și martorii apărării au susținut că în spatele gospodăriei este o porțiune neîngrădită, prin care porcii părții vătămate au ieșit, iar această versiune nu a fost verificată. Cu atât mai mult, că organul de urmărire penală nu a dovedit faptul sacrificării porcilor de către inculpat, acțiune reținută în sarcina ultimului prin rechizitoriu. În același context, instanța de apel a considerat nefondate alegațiile apelantului, precum că instanța nu a luat drept act comportamentul inculpatului Spînu Vasile, și anume de ce porcii care i-a mînat în ograda sa, văzând că nu sunt ai lui, i-a lăsat liber prin ogradă, dar porcul ce aparținea lui Gandrabura Viorel l-a oprit în ocolul său. Declarațiile martorului Gandrabura Viorel sunt irelevante în cazul din speță, întrucât ultimul în instanța de apel a declarat că despre cazul din speță nu cunoaște nimic. Totodată, faptul că inculpatul a oprit în ocolul său porcul ce aparținea lui Gandrabura Viorel nu confirmă în nici un mod vinovăția inculpatului în prezenta cauză, faptul dat neavând nici o tangență cu circumstanțele cauzei, vina inculpatului urmând a fi dovedită de partea acuzării prin probe concrete, care să indice în mod direct asupra comiterii de către inculpat a faptelor reținute prin rechizitoriu. Totodată, nici declarațiile părții vătămate sau a martorilor acuzării nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, deoarece din conținutul lor nu rezultă, că inculpatul a avut intenția de a ascunde porcii părții vătămate, și nici faptul că inculpatul a sacrificat cei doi porci. Instanța de apel a respins alegațiile apelului, prin care se invocă faptul că prima instanță nu a luat în considerație declarațiile martorilor Căldăruș Sergiu și Șmeliov Veaceslav, în special din ce motive nu a fost posibilă efectuarea cercetării la fața locului în gospodăria lui Spînu Vasile. Or, colaboratorii de poliție au confirmat în ședința de judecată, că la data de 30.07.2019 au cercetat gospodăria lui Spînu Vasile, nu au depistat probe, care ar fi confirma că porcii pierduți i-a sustras Spînu Vasile, sau că i-ar fi „sacrificat”, însă nu au întocmit proces-verbal de cercetare la fața locului, invocând că a început a ploua, iar în casă nu au efectuat percheziție, pentru că nu dispuneau de autorizația 5 judecătorului de instrucție. Totodată, urmează a fi menționat, că soția inculpatului xxxxx a declarat, că colaboratorii de poliție nu au dorit să între în casă și alte încăperi, nu i-au cerut acordul, ea însă nu le-a interzis să verifice casa și alte încăperi, pentru a se convinge, că porcii pierduți de Cațăr Andrei nu sunt la ei în gospodărie și nu au fost sacrificați. Gospodăria lui Spînu Vasile, adică locul unde se pretinde că ar fi dispărut porcii, a fost din nou examinată de colaboratorii de poliție doar la 17.08.2019, fiind întocmit proces-verbal de cercetare la fața locului cu acordul inculpatului, însă nu s-au depistat porcii, sau alte probe care ar demonstra că porcii ar fi fost sustrași și „sacrificați” de Spînu Vasile, cum este indicat în rechizitoriu. Totodată, sunt irelevante motivele invocate de colaboratorii de poliție privind imposibilitatea întocmirii procesului-verbal de cercetare la fața locului la data de 30.07.2018, având în vedere că ultimii totuși au efectuat cel puțin o cercetare vizuală a gospodăriei inculpatului, în rezultatul căreia nu au depistat porcii părții vătămate și nici urme sau probe care ar confirma că inculpatul a sacrificat porcii lui Cațăr Andrei. Astfel, în dispozitivul rechizitoriului este indicat, că Spînu Vasile la data de 29 iulie 2019 „a mânat porcii la el în ogradă, după ce i-a sacrificat”. Însă din probele administrate reiese, că atît Cațăr Andrei la data de 29.07.2018, cît și colaboratorii de poliție Sergiu Căldăruș și Veaceslav Șmeliov la data de 30.07.2018, au fost în gospodăria inculpatului, dar nu au depistat careva urme sau probe, care ar confirma vinovăția lui Spînu Vasile în sustragerea porcilor și sacrificarea lor. Instanța de apel a respins argumentul invocat în apel, precum că prima instanță nu luat în considerație declarațiile martorului Cipurenco Eugenia, fără a le cerceta sub toate aspectele și imparțial. Or, declarațiile acestui martor la fel nu confirmă vinovăția lui Spânu Vasile în comiterea infracțiunii incriminate. Fiind interogată în ședința instanței de fond și de apel, martorul Cipurenco Eugenia a explicat, că pe la sfîrșitul lunii iulie 2018 pe la ora 06:15 …din partea locuinței lui Spînu Vasile a auzit țipete de porci. După țipăt a crezut că cineva taie porcii. Faptul că martorul Cipurenco Eugenia a auzit țipete de porci nu denotă în mod neapărat, că inculpatul Spînu Vasile în acel moment sacrifica porci, or martorul nu a intrat în gospodăria inculpatului să vadă ce se întâmplă, astfel declarațiile acesteia nu confirmă că inculpatul a sacrificat porcii părții vătămate. Totodată, Cipurenco Eugenia a explicat, că a auzit țipete de porci pe la sfîrșitul lunii iulie 2018. Însă la 29.07.2018 și 30.07.2018, când în gospodăria inculpatului au fost partea vătămată Cațăr Andrei și colaboratorii de poliție, aceștia nu au depistat probe sau urme de sacrificare a porcilor. Totodată, faptul că soția inculpatului inițial a fost dispusă să restituie părții vătămate porcii, nu demonstrează vinovăția inculpatului. În acest sens martorul xxxxx a relatat, că fiind la primărie, auzind că sunt învinuiți de colaboratorii de poliție că ar fi sustras porcii lui Cațăr Andrei, la emoție, i-a replicat lui Cațăr Andrei că poate să-i dea 2 porci de ai săi în loc, dacă consideră că i-au sustras ei. Suplimentar în instanța de apel martorul Spînu Tatiana a relatat, că colaboratorii de poliție nu i-au propus să repare benevol prejudiciul cauzat și nici ea nu a confirmat acest fapt. La fel ea n-a propus colaboratorilor de poliție să repare 6 prejudiciul cauzat părții vătămate. Partea vătămată a insistat ca ea să-i dea porcinele sale în schimbul porcinelor lui care au dispărut și ea a acceptat să facă acest lucru, dar nu consideră că are ceva să-i întoarcă inculpatului, pentru că n-a luat nici un porc de la el. În opinia instanței de apel, sunt lipsite de suport factologic alegațiile acuzatorului de stat, precum că din declarațiile tuturor martorilor acuzării s-a constatat existența bănuielii rezonabile, că infracțiunea putea fi comisă numai de către Spînu Vasile, fapt ce instanța nu a apreciat, cu toate că la materialele cauzei penale sunt anexate rapoartele ofițerilor de investigații, prin care s-a constatat, că au fost efectuate un șir de acțiuni operative în vederea stabilirii și a altor persoane, care puteau să comită infracțiunea, dar fără careva rezultate pozitive. În acest sens instanța de apel a conchis, că doar existența bănuielii rezonabile, că infracțiunea putea fi comisă de către Spînu Vasile, nu este suficientă pentru adoptarea unei decizii de condamnare în privința inculpatului. Vinovăția acestuia urmează a fi demonstrată de către organul de urmărire penală prin probe directe, pertinente, concludente și utile, care să înlăture orice dubii în acest sens, fapt ce nu a fost înfăptuit în prezenta cauză. Or, partea acuzării nu a prezentat în cauza din speță probe directe, care să confirme incontestabil că inculpatul Spînu Vasile intenționat a ascuns în gospodăria sa porcii ce aparțineau părții vătămate Cațăr Andrei și ulterior i-a sacrificat. Potrivit deciziei, prima instanță la pronunțarea sentinței de achitare a dat o apreciere legală tuturor probelor și argumentat a ajuns la concluzia privind nevinovăția penală a inculpatului Spînu Vasile, elucidând în descriere temeiurile achitării și adoptând sentința de achitare în temeiul art. 390 Cod de procedură penală. Prima instanță just a apreciat că învinuirea nu a prezentat suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu ar corobora între ele și care ar confirma integral vinovăția inculpatului, astfel legal a concluzionat referitor la achitarea inculpatului Spînu Vasile. Partea acuzării nu a prezentat probe certe ce ar confirma existența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii, prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu a dat deplină eficiență prevederilor art. art. 95, 100, 101 Cod de procedură penală, or, săvârșirea infracțiunii incriminate inculpatului, se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză și cercetate în instanța de judecată. Invocă dezacordul cu constatarea făcută de către instanța de apel, referitor la faptul nevinovăției lui Spînu Vasile de comiterea infracțiunii incriminate lui, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii. 7 Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură penală, ilegal a adoptat o decizie de menținere a sentinței de achitare, dând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpatului Spînu Vasile, care a negat în instanță vinovăția sa, nu a dat apreciere deplină depozițiilor părții vătămate Cațăr Andrei, precum și cele ale martorilor Cațăr Natalia, Munteanu Sorina, Cipurenco Eugenia, Căldăruș Sergiu, Șmeliov Veaceslav, etc., audiați în instanță. Totodată, instanța de apel a adoptat o decizie contradictorie pe de o parte indicând ca dovedit faptul mânării porcilor lui Cațăr Andrei de către inculpatul Spînu Vasile în ograda sa, invocându-se faptul că ultimul credea că sunt ai săi, iar pe de altă parte nu a dat nici o apreciere declarațiilor părții vătămate Cațăr Andrei și martorului Munteanu Sorina prin prisma faptului că porcii sustrași erau cu sârmă în bot, iar ai inculpatului - fără. Mai mult ca atât, martorul Cipurenco Eugenia a declarat, că, pe la sfârșitul lunii iulie 2018, pe la ora 06:15, din mahalaua lui Spînu Vasile a auzit țipete de porci caracteristice sacrificării. E de menționat, că prin declarațiile martorilor Căldăruș Sergiu și Șmeliov Veaceslav, a fost confirmat cu certitudine faptul, xxxxx a indicat în cadrul cercetării la fața locului, că va restitui prejudiciul cauzat părții vătămate Cațăr Andrei, respectiv consideră că Spînu Vasile este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Spînu Vasile a depus referință la recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia ca inadmisibil și menținerea deciziei instanței de apel fără modificări.

Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră, că recursul urmează a fi admis, însă din alte motive decât cele indicate de recurent. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația condamnatului. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnatului. Colegiul reține că din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se desprinde dezacordul recurentului privind aprecierea probelor administrate de acuzare, iar la acest capitol, instanța de recurs constată că soluțiile instanțelor ierarhic inferioare sunt pe deplin argumentate prin probe veridice și directe, care coroborează cu circumstanțele de fapt și combat versiunea acuzării în susținerea vinovăției inculpatului Spînu Vasile, constatându-se că aceasta este lipsită de suport probant. Colegiul penal menționează, că aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru 8 recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor, au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de fapt. Pornind de la relevanțele normei vizate supra, Colegiul penal lărgit conchide, că atât prima instanță, cât și instanța de apel au efectuat o verificare amplă a tuturor împrejurărilor cauzei, dând apreciere cuvenită sub aspectul pertinenței, concludenții și utilității ansamblului probelor administrate pe dosar, corect ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului Spînu Vasile. Totodată instanța de recurs constată că instanțele de fond, și-au motivat soluția sub aspectul temeiului de achitare prescris la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece au considerat corect că în speță nu au fost acumulate suficiente probe pentru a dovedi vinovăția acestuia, însă în dispozitivul sentinței a fost indicat temeiul de achitare prevăzut la pct. 3) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală – fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, soluție menținută și de către instanța de apel, ceea ce contravine motivării hotărârilor instanțelor de fond. În acest sens Colegiul penal lărgit reiterează raționamentele practicii judiciare constante, care stabilesc, că sentința de achitare se adoptă în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „fapta nu a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte infracționale, însă aceasta nu a fost săvârșită de inculpat, or, în speță, dubiul judiciar în privința inculpatului Spînu Vasile nu a fost răsturnat prin probe concludente, pertinente, veridice, utile și suficiente procesului de stabilire a adevărului, așa cum este indicat în hotărârile instanțelor de fond. În acest context, instanța de recurs atestă, că prima instanță, în partea descriptivă a hotărârii pronunțate, a făcut referire la faptul că în speța dată lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatului, iar în dispozitivul sentinței greșit a indicat, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, soluție menținută greșit de către instanța de apel. Așadar, analizând probatoriul administrat, Colegiul penal lărgit relevă că procurorul în susținerea acuzațiilor înaintate inculpatului Spînu Vasile a adus plângerea părții vătămate Cațăr Andrei, procesul-verbal de cercetare la fața locului al gospodăriei ultimului din 30 iulie 2018, procesul-verbal de cercetare la fața locului a gospodăriei inculpatului din 17 august 2018, declarații ale părții vătămate și ale martorilor, care sunt bazate doar pe presupuneri și nu demonstrează vinovăția inculpatului Spînu Vasile în săvârșirea infracțiunii de furt. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră că nu și-au găsit confirmare alegațiile procurorului în vederea susținerii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, și consideră necesar de a admite recursul procurorului, însă din alte motive, de a casa sentința și decizia instanței de apel prin care Spînu Vasile a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Spînu Vasile se consideră achitat de sub 9 învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele ierarhic inferioare incorect au stabilit că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, or, din probele administrate la dosar nu rezultă că inculpatul Spînu Vasile a sustras de la partea vătămată Cațăr Andrei 2 porci cu greutatea a câte 70 kg, în valoare de câte 1500 lei fiecare, întrucât toate probele aduse în susținerea învinuirii inculpatului sunt bazate pe presupuneri. Din materialele dosarului rezultă colaboratorii de poliție au confirmat în ședința de judecată, că la data de 30 iulie 2018 au cercetat gospodăria lui Spînu Vasile, însă nu au depistat probe, care ar fi confirma că porcii pierduți i-a sustras Spînu Vasile sau că ultimul i-ar fi „sacrificat”, însă nu au întocmit proces-verbal de cercetare la fața locului, invocând că a început a ploua, iar în casă nu au efectuat percheziție, pentru că nu dispuneau de autorizația judecătorului de instrucție. Gospodăria lui Spînu Vasile, adică locul unde se pretinde că ar fi dispărut porcii, a fost din nou examinată de către colaboratorii de poliție doar la 17 august 2018, fiind întocmit proces-verbal de cercetare la fața locului cu acordul inculpatului, însă nu s-au depistat porcii, sau alte probe care ar demonstra că porcii ar fi fost sustrași și „sacrificați” de Spînu Vasile, cum este indicat în rechizitoriu. Prin urmare, deși este evident că, porcii părții vătămate Cațăr Andrei au evadat din gospodăria acestuia și nu au mai fost găsiți, totuși organul de urmărire penală nu a stabilit persoana care i-a sustras, or, din probele acumulate nu rezultă că anume Spînu Vasile a săvârșit infracțiunea incriminată, întrucât deși acesta a mânat porcii în ograda sa crezând că sunt ai săi, ulterior s-a dovedit că porcii dispăruți nu au fost depistați la el și nici urme de sacrificare în gospodăria acestuia nu au fost găsite. Mai mult, însăși acuzarea menționează în recurs că porcii părții vătămate puteau fi deosebiți de ce ai inculpatului prin semne distinctive, respectiv aceștia nu au fost depistați în gospodăria lui Spînu Vasile. În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, urmează a fi admis din alte motive, cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021 și sentinței Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni) din 11 decembrie 2019 în latura penală, în partea indicării temeiului de achitare a inculpatului, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Spînu Vasile se consideră achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală.

În conformitate art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : 10 Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, în cauza penală în privința lui Spînu Vasile Xxxxx, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021 și sentința Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni) din 11 decembrie 2019 în latura penală, în partea indicării temeiului de achitare a inculpatului, se rejudecă cauza în această parte și se pronunță o nouă hotărâre prin care Spînu Vasile Xxxxx se consideră achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate, se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 11