1ra-1305/21 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-1305/21 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1305/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2021, în

cauza penală în privința lui

Spînu Vasile xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.01.2019 – 11.12.2019;

Instanța de apel: 15.01.2020 – 28.01.2021;

Instanța de recurs: 22.04.2021 – 16.11.2021.

A C O N S T A T A T:

2019, Spînu Vasile a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

pentru faptul că el, la 29 iulie 2018, în intervalul orelor 14.00-17.00, avînd scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că doi porci cu

greutatea a cîte 70 kg fiecare, în valoare de 1500 lei fiecare, care aparțin cet. Cațăr

Andrei, au ieșit din gospodăria ultimului, amplasată în xxxxx, și se aflau pe

teritoriul adiacent gospodărie sale, i-a mînat la el în ogradă, după ce i-a sacrificat,

astfel cauzându-i părții vătămate Cațăr Andrei un prejudiciu material considerabil

în valoare totală de 3000 lei.

că acuzarea, în probarea vinovăției inculpatului nu a prezentat alte probe, decît

plângerea lui Cațăr Andrei, procesul-verbal de cercetare la fața locului al

gospodăriei ultimului din 30.07.2018 și al inculpatului din 17.08.2018 și

declarațiile părții vătămate și a martorilor, care sunt bazate doar pe presupuneri

și nicidecum nu demonstrează vinovăția lui Spînu Vasile.

solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Spînu Vasile

1

să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal, și în baza acestei legi, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 650 unități convenționale, echivalentul a 32500 lei. De

admis acțiunea civilă înaintată de Cațăr Andrei și de încasat din contul lui

Spînu Vasile în beneficiul lui Cațăr Andrei suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu

material cauzat.

4.1. În motivarea apelului a invocat, că instanța a constatat, că declarațiile

depuse de martorul Munteanu Sorina depuse în cadrul urmăririi penale și cele

relatate în ședință de judecată diferă neesențial între ele. Divergențe minore din

declarațiile martorului Munteanu Sorina depuse în cadrul urmăririi penale și cele

în instanță de judecată au fost înlăturate prin declarațiile inculpatului, care nu

neagă aflarea în trecere a 2 porci străini în gospodăria sa. Instanța s-a bazat numai

pe declarațiile inculpatului, care este persoana interesată de a fi absolvit de

răspunderea penală. Cu atît mai mult că inculpatul nici nu nega că porcii se aflau

la el în gospodărie.

Instanța de judecată a considerat, că declarațiile martorului

Gandrabura Viorel nicidecum nu confirmă vinovăția lui Spînu Vasile în sustragerea

a doi porci, care aparțineau lui Cațăr Andrei, ba din contra confirmă onestitatea

inculpatului, însă instanța nu a luat drept act comportamentul inculpatului

Spînu Vasile, și anume de ce porcii care i-a mânat în ograda sa, văzând că nu sunt

ai lui nu a atras atenția, și după declarațiile sale, i-a lăsat liber prin ogradă, dar

porcul ce aparținea lui Gandrabura Viorel l-a oprit în ocolul său.

Din declarațiile martorului Bețivu Lidia instanța a constatat faptul, că

locuind în vecinătate cu Spînu Vasile nu a auzit țipete de porci, dar îndeosebi,

caracteristice la sacrificare, însă instanța nu luat în considerație declarațiile

martorului Cipurenco Eugenia, din care rezultă că pe la sfîrșitul lunii iulie 2018,

din mahalaua cet. Spînu Vasile a auzit țipete de porci. Deja cînd a ajuns la cireadă

de la consăteni a auzit că lui Cațăr Andrei i-au dispărut doi porci din gospodărie și

că porcii au fugit în sat. În ședință de judecată s-a constatat cu certitudine, că

inculpatul în vara anului 2018 avea în gospodărie 6 porci, care posibil, dimineața

până la mâncare, țipau. În așa mod instanța a apreciat declarațiile martorului

Cipurenco Eugenia unilateral, în favoarea inculpatului, fără a le cerceta sub toate

aspectele și imparțial.

Susține, că instanța de judecată a apreciat declarațiile martorilor

Căldăruș Sergiu și Șmeliov Veaceslav numai sub aspectul că fiind responsabili de

cercetarea cazului dat, nu au întreprins toate măsurile în vederea stabilirii tuturor

circumstanțelor. Cu toate că în ședințele de judecată martorii au confirmat

declarațiile atît a părții vătămate Cațăr Andrei, cît și a martorului Munteanu Sorina,

instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile lor, în special din ce

motive nu a fost posibilă efectuarea cercetării la fața locului în grădina lui

Spînu Vasile.

Mai mult ca atât, instanța a pus la baza emiterii sentinței declarațiile

martorilor apărării xxxxx, deci sunt persoane interesate în cauza dată.

Astfel, se constată emiterea tendențioasă a unei sentințe de achitare, probele

fiind apreciate unilateral. În așa mod instanța a constatat, că atât inculpatul, cât și

2

soția, ginerele și fiica sa au invocat faptul că gospodăria lor nu este izolată de jur

împrejur, în fundul grădinii este o porțiune neîngrădită, după care este cîmpul

fostului colhoz, porcii care au intrat în gospodăria lor ar fi fugit spre câmpul, unde

nu departe este amplasată și o stână, această versiune, sau altele, nu a fost

verificată de organul de urmărire penală, care nu a cercetat sub toate aspectele,

complet și obiectiv, circumstanțele cauzei, nu a evidențiat atât circumstanțele, care

ar fi probat vinovăția inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și

circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea. Însă din declarațiile

tuturor martorilor acuzării s-a constatat existența bănuielii rezonabile, că

infracțiunea putea fi comisă numai de către Spînu Vasile, fapt ce instanța nu a

apreciat, cu toate că la materialele cauzei penale sunt anexate rapoartele ofițerilor

de investigații, prin care s-a constatat, că au fost efectuate un șir de acțiuni

operative în vederea stabilirii și a altor persoane, care puteau să comită

infracțiunea, dar fără careva rezultate pozitive.

Mai mult, din declarațiile tuturor martorilor, atât ai acuzării cât și ai apărării,

se constată că porcii au fost văzuți în ograda lui Spînu Vasile, însă cum au ieșit

nimeni nu a văzut, fapt ce duce la concluzia că porcii au fost dosiți de către

Spînu Vasile, ca ulterior să-i poată sacrifica.

fost respins apelul ca nefondat și menținută sentința.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat, că prima

instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză, a făcut o analiză

profundă a probelor prezentate și a făcut concluzii care se bazează pe materialul

probant prezentat, din aceste considerente instanța de apel nu prevede temei

pentru a reține argumentele apelantului și a desființa sentința respectivă și a

pronunța o sentință de condamnare.

Temeinicia sentinței a fost verificată, reieșind din argumentele aduse de

către autorul apelului, în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal

existent. Procurorul participant în ședința instanței de apel a solicitat cercetarea

suplimentară a probelor administrate conform regulilor generale prevăzute

pentru prima instanță, demers care a fost admis de către instanța de apel, fiind

audiați: inculpatul Spînu Vasile, partea vătămată Cațăr Andrei, martorul

Cațăr Natalia, martorul Munteanu Sorina, martorul Spînu Tatiana, martorul

Cipurenco Eugenia, martorul Gasnaș Elena, martorul Gasnaș Andrei, martorul

Căldăruș Sergiu, martorul Șmeliov Veaceslav, martorul Gandrabura Viorel.

De asemenea în instanța de apel au fost cercetate următoarele probe scrise:

- raport nr. 20181100260 din 17.08.2018 al ofițerului de urmărire penală

V. Barbăscumpă, prin care acesta raportează despre circumstanțele cauzei (vol. 1,

f.d. 3);

- raport nr. 20181102044 din 30.07.2018 al ofițerului de serviciu

A. Popovici, prin care se atestă că a fost înregistrată înștiințarea telefonică de la

serviciul 112, despre aceea că au primit apel telefonic de la Cațăr Andrei, în care

solicită ajutorul la depistarea a doi porci, care la data de 29.07.2018, în

circumstanțe necunoscute au dispărut din ocolul gospodăriei sale (vol. 1, f.d. 4);

3

- plîngerea cet. Cațăr Andrei din 30.07.2018, prin care solicită de a fi luate

măsuri cu consăteanul Spînu Vasile, care la data de 29.07.2018 a ascuns în

gospodăria sa 2 porci cu o greutate de 60 kg fiecare (vol. 1, f.d. 5);

- proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexă din

30.07.2018, prin care a fost cercetată gospodăria părții vătămate Cațăr Andrei

(vol.1, f.d. 7-9);

- proces-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexă din

17.08.2018, prin care a fost cercetată gospodăria inculpatului Spînu Vasile (vol.1,

f.d. 19-22);

- proces-verbal de constatare din 17.08.2018 al ofițerului S. Căldăruș, prin

care sunt constatate circumstanțele cazului (vol. 1, f.d. 23).

Potrivit instanței de apel, la soluționarea cauzei, prima instanță a ținut cont

în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat

cauza și probele prezentate de părți sub toate aspectele, verificându-le și

apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, iar în ansamblu lor din punct de vedere al coroborării lor și întemeiat l-a

achitat pe Spînu Vasile de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Instanța de apel a notat, că după criteriul obiectiv, se prezumă că sustragerea

este săvîrșită pe ascuns, însă din materialele dosarului și fabula acuzării nu rezultă

că porcii dispăruți ar fi fost sustrași de către inculpat pe ascuns sau că ar fi fost

mînați de el în ograda sa pe ascuns și ulterior sacrificați de acesta.

Potrivit învinuirii formulate și reținute în rechizitoriu în sarcina

inculpatului, ultimul, la 29.07.2018, în intervalul orelor 14.00-17.00, avînd scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că doi porci cu greutatea

a cîte 70 kg fiecare, în valoare de 1500 lei fiecare, care aparțin cet. Cațăr Andrei, au

ieșit din gospodăria ultimului, amplasată în xxxxx, și se aflau pe teritoriul adiacent

gospodăriei sale, i-a mînat la el în ogradă, după ce i-a sacrificat, astfel cauzând-i

părții vătămate Cațăr Andrei un prejudiciu material considerabil în valoare totală

de 3000 lei.

Reieșind din cele enunțate, instanța de apel a conchis, că ansamblul probelor

care au fost prezentate și cercetate în ședința de judecată, confirmă doar faptul, că

inculpatul Spînu Vasile a mânat la el în ogradă porcii ce aparțineau părții vătămate

Cațăr Andrei, însă de către partea acuzării nu a fost demonstrat scopul inculpatului

de sustragere a porcilor părții vătămate, precum și nu a fost dovedit faptul că

inculpatul a sacrificat cei doi porci care s-au aflat în gospodăria sa, după cum i se

incriminează acestuia prin rechizitoriu. În așa mod, acțiunile lui Spînu Vasile nu

cad sub incidența legii penale, la caz lipsind elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute la art. 186 Cod penal, și anume lipsind latura obiectivă și latura

subiectivă a infracțiunii de furt.

Astfel, instanța just a reținut, că din raportul ofițerului operativ de serviciu

al IP Dondușeni rezultă, că la data de 30.07.2019 a fost primit un apel telefonic la

112 de la Cațăr Andrei, în care solicită ajutorul la depistarea a 2 porci, care la data

4

de 29.07.2019 în circumstanțe necunoscute au dispărut din ocolul gospodăriei sale

(vol. 1, f.d. 4).

În plîngerea depusă de Cațăr Andrei la data de 30.07.2019, solicită să fie

luate măsuri cu Spînu Vasile, care la data de 29.07.2019 a ascuns în gospodăria sa

2 porci, care s-au „slobozit” din ocolul său și umblau prin sat fără supraveghere

(vol. 1, f.d. 5).

Spînu Vasile, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării

cauzei în instanța de fond și cea de apel, nu a negat faptul că porcii care aparțineau

părții vătămate au fost mânați de către el în ograda gospodăriei sale, însă a susținut

în mod consecvent, că a mânat porcii în ograda sa deoarece a crezut inițial că porcii

sunt ai lui.

În așa mod, constituie o presupunere a apelantului faptul, că nimeni nu a

văzut ca porcii să iasă din gospodăria inculpatului Spînu Vasile, fapt ce duce la

concluzia că porcii au fost dosiți de către ultimul, ca ulterior să-i poată sacrifica.

Acest argument nu poate fi pus la baza unei decizii de condamnare a

inculpatului, atât timp cât inculpatul și martorii apărării au susținut că în spatele

gospodăriei este o porțiune neîngrădită, prin care porcii părții vătămate au ieșit,

iar această versiune nu a fost verificată. Cu atât mai mult, că organul de urmărire

penală nu a dovedit faptul sacrificării porcilor de către inculpat, acțiune reținută

în sarcina ultimului prin rechizitoriu.

În același context, instanța de apel a considerat nefondate alegațiile

apelantului, precum că instanța nu a luat drept act comportamentul inculpatului

Spînu Vasile, și anume de ce porcii care i-a mînat în ograda sa, văzând că nu sunt

ai lui, i-a lăsat liber prin ogradă, dar porcul ce aparținea lui Gandrabura Viorel l-a

oprit în ocolul său. Declarațiile martorului Gandrabura Viorel sunt irelevante în

cazul din speță, întrucât ultimul în instanța de apel a declarat că despre cazul din

speță nu cunoaște nimic. Totodată, faptul că inculpatul a oprit în ocolul său porcul

ce aparținea lui Gandrabura Viorel nu confirmă în nici un mod vinovăția

inculpatului în prezenta cauză, faptul dat neavând nici o tangență cu

circumstanțele cauzei, vina inculpatului urmând a fi dovedită de partea acuzării

prin probe concrete, care să indice în mod direct asupra comiterii de către inculpat

a faptelor reținute prin rechizitoriu.

Totodată, nici declarațiile părții vătămate sau a martorilor acuzării nu

confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, deoarece din

conținutul lor nu rezultă, că inculpatul a avut intenția de a ascunde porcii părții

vătămate, și nici faptul că inculpatul a sacrificat cei doi porci.

Instanța de apel a respins alegațiile apelului, prin care se invocă faptul că

prima instanță nu a luat în considerație declarațiile martorilor Căldăruș Sergiu și

Șmeliov Veaceslav, în special din ce motive nu a fost posibilă efectuarea cercetării

la fața locului în gospodăria lui Spînu Vasile.

Or, colaboratorii de poliție au confirmat în ședința de judecată, că la data de

30.07.2019 au cercetat gospodăria lui Spînu Vasile, nu au depistat probe, care ar fi

confirma că porcii pierduți i-a sustras Spînu Vasile, sau că i-ar fi „sacrificat”, însă

nu au întocmit proces-verbal de cercetare la fața locului, invocând că a început a

ploua, iar în casă nu au efectuat percheziție, pentru că nu dispuneau de autorizația

5

judecătorului de instrucție. Totodată, urmează a fi menționat, că soția inculpatului

xxxxx a declarat, că colaboratorii de poliție nu au dorit să între în casă și alte

încăperi, nu i-au cerut acordul, ea însă nu le-a interzis să verifice casa și alte

încăperi, pentru a se convinge, că porcii pierduți de Cațăr Andrei nu sunt la ei în

gospodărie și nu au fost sacrificați.

Gospodăria lui Spînu Vasile, adică locul unde se pretinde că ar fi dispărut

porcii, a fost din nou examinată de colaboratorii de poliție doar la 17.08.2019, fiind

întocmit proces-verbal de cercetare la fața locului cu acordul inculpatului, însă nu

s-au depistat porcii, sau alte probe care ar demonstra că porcii ar fi fost sustrași și

„sacrificați” de Spînu Vasile, cum este indicat în rechizitoriu.

Totodată, sunt irelevante motivele invocate de colaboratorii de poliție

privind imposibilitatea întocmirii procesului-verbal de cercetare la fața locului la

data de 30.07.2018, având în vedere că ultimii totuși au efectuat cel puțin o

cercetare vizuală a gospodăriei inculpatului, în rezultatul căreia nu au depistat

porcii părții vătămate și nici urme sau probe care ar confirma că inculpatul a

sacrificat porcii lui Cațăr Andrei.

Astfel, în dispozitivul rechizitoriului este indicat, că Spînu Vasile la data de

29 iulie 2019 „a mânat porcii la el în ogradă, după ce i-a sacrificat”. Însă din probele

administrate reiese, că atît Cațăr Andrei la data de 29.07.2018, cît și colaboratorii

de poliție Sergiu Căldăruș și Veaceslav Șmeliov la data de 30.07.2018, au fost în

gospodăria inculpatului, dar nu au depistat careva urme sau probe, care ar

confirma vinovăția lui Spînu Vasile în sustragerea porcilor și sacrificarea lor.

Instanța de apel a respins argumentul invocat în apel, precum că prima

instanță nu luat în considerație declarațiile martorului Cipurenco Eugenia, fără a

le cerceta sub toate aspectele și imparțial. Or, declarațiile acestui martor la fel nu

confirmă vinovăția lui Spânu Vasile în comiterea infracțiunii incriminate. Fiind

interogată în ședința instanței de fond și de apel, martorul Cipurenco Eugenia a

explicat, că pe la sfîrșitul lunii iulie 2018 pe la ora 06:15 …din partea locuinței lui

Spînu Vasile a auzit țipete de porci. După țipăt a crezut că cineva taie porcii.

Faptul că martorul Cipurenco Eugenia a auzit țipete de porci nu denotă în

mod neapărat, că inculpatul Spînu Vasile în acel moment sacrifica porci, or

martorul nu a intrat în gospodăria inculpatului să vadă ce se întâmplă, astfel

declarațiile acesteia nu confirmă că inculpatul a sacrificat porcii părții vătămate.

Totodată, Cipurenco Eugenia a explicat, că a auzit țipete de porci pe la

sfîrșitul lunii iulie 2018. Însă la 29.07.2018 și 30.07.2018, când în gospodăria

inculpatului au fost partea vătămată Cațăr Andrei și colaboratorii de poliție,

aceștia nu au depistat probe sau urme de sacrificare a porcilor.

Totodată, faptul că soția inculpatului inițial a fost dispusă să restituie părții

vătămate porcii, nu demonstrează vinovăția inculpatului. În acest sens martorul

xxxxx a relatat, că fiind la primărie, auzind că sunt învinuiți de colaboratorii de

poliție că ar fi sustras porcii lui Cațăr Andrei, la emoție, i-a replicat lui Cațăr Andrei

că poate să-i dea 2 porci de ai săi în loc, dacă consideră că i-au sustras ei.

Suplimentar în instanța de apel martorul Spînu Tatiana a relatat, că colaboratorii

de poliție nu i-au propus să repare benevol prejudiciul cauzat și nici ea nu a

confirmat acest fapt. La fel ea n-a propus colaboratorilor de poliție să repare

6

prejudiciul cauzat părții vătămate. Partea vătămată a insistat ca ea să-i dea

porcinele sale în schimbul porcinelor lui care au dispărut și ea a acceptat să facă

acest lucru, dar nu consideră că are ceva să-i întoarcă inculpatului, pentru că n-a

luat nici un porc de la el.

În opinia instanței de apel, sunt lipsite de suport factologic alegațiile

acuzatorului de stat, precum că din declarațiile tuturor martorilor acuzării s-a

constatat existența bănuielii rezonabile, că infracțiunea putea fi comisă numai de

către Spînu Vasile, fapt ce instanța nu a apreciat, cu toate că la materialele cauzei

penale sunt anexate rapoartele ofițerilor de investigații, prin care s-a constatat, că

au fost efectuate un șir de acțiuni operative în vederea stabilirii și a altor persoane,

care puteau să comită infracțiunea, dar fără careva rezultate pozitive.

În acest sens instanța de apel a conchis, că doar existența bănuielii

rezonabile, că infracțiunea putea fi comisă de către Spînu Vasile, nu este suficientă

pentru adoptarea unei decizii de condamnare în privința inculpatului. Vinovăția

acestuia urmează a fi demonstrată de către organul de urmărire penală prin probe

directe, pertinente, concludente și utile, care să înlăture orice dubii în acest sens,

fapt ce nu a fost înfăptuit în prezenta cauză. Or, partea acuzării nu a prezentat în

cauza din speță probe directe, care să confirme incontestabil că inculpatul

Spînu Vasile intenționat a ascuns în gospodăria sa porcii ce aparțineau părții

vătămate Cațăr Andrei și ulterior i-a sacrificat.

Potrivit deciziei, prima instanță la pronunțarea sentinței de achitare a dat o

apreciere legală tuturor probelor și argumentat a ajuns la concluzia privind

nevinovăția penală a inculpatului Spînu Vasile, elucidând în descriere temeiurile

achitării și adoptând sentința de achitare în temeiul art. 390 Cod de procedură

penală. Prima instanță just a apreciat că învinuirea nu a prezentat suficiente probe

directe, utile și veridice, care în ansamblu ar corobora între ele și care ar confirma

integral vinovăția inculpatului, astfel legal a concluzionat referitor la achitarea

inculpatului Spînu Vasile.

Partea acuzării nu a prezentat probe certe ce ar confirma existența în

acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii, prevăzute de art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvîrșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel nu a dat

deplină eficiență prevederilor art. art. 95, 100, 101 Cod de procedură penală, or,

săvârșirea infracțiunii incriminate inculpatului, se confirmă prin cumulul de probe

veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă, administrate

de către organul de urmărire penală în prezenta cauză și cercetate în instanța de

judecată.

Invocă dezacordul cu constatarea făcută de către instanța de apel, referitor

la faptul nevinovăției lui Spînu Vasile de comiterea infracțiunii incriminate lui, din

motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii.

7

Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de

procedură penală, ilegal a adoptat o decizie de menținere a sentinței de achitare,

dând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpatului Spînu Vasile, care a negat

în instanță vinovăția sa, nu a dat apreciere deplină depozițiilor părții vătămate

Cațăr Andrei, precum și cele ale martorilor Cațăr Natalia, Munteanu Sorina,

Cipurenco Eugenia, Căldăruș Sergiu, Șmeliov Veaceslav, etc., audiați în instanță.

Totodată, instanța de apel a adoptat o decizie contradictorie pe de o parte

indicând ca dovedit faptul mânării porcilor lui Cațăr Andrei de către inculpatul

Spînu Vasile în ograda sa, invocându-se faptul că ultimul credea că sunt ai săi, iar

pe de altă parte nu a dat nici o apreciere declarațiilor părții vătămate Cațăr Andrei

și martorului Munteanu Sorina prin prisma faptului că porcii sustrași erau cu

sârmă în bot, iar ai inculpatului - fără.

Mai mult ca atât, martorul Cipurenco Eugenia a declarat, că, pe la sfârșitul

lunii iulie 2018, pe la ora 06:15, din mahalaua lui Spînu Vasile a auzit țipete de

porci caracteristice sacrificării.

E de menționat, că prin declarațiile martorilor Căldăruș Sergiu și

Șmeliov Veaceslav, a fost confirmat cu certitudine faptul, xxxxx a indicat în cadrul

cercetării la fața locului, că va restitui prejudiciul cauzat părții vătămate Cațăr

Andrei, respectiv consideră că Spînu Vasile este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

referință la recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia ca

inadmisibil și menținerea deciziei instanței de apel fără modificări.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră, că recursul urmează a fi admis,

însă din alte motive decât cele indicate de recurent.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a

hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se

agravează situația condamnatului.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava

situația condamnatului.

Colegiul reține că din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de

stat, se desprinde dezacordul recurentului privind aprecierea probelor

administrate de acuzare, iar la acest capitol, instanța de recurs constată că soluțiile

instanțelor ierarhic inferioare sunt pe deplin argumentate prin probe veridice și

directe, care coroborează cu circumstanțele de fapt și combat versiunea acuzării

în susținerea vinovăției inculpatului Spînu Vasile, constatându-se că aceasta este

lipsită de suport probant.

Colegiul penal menționează, că aprecierea probelor ține de soluționarea

fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru

8

recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor,

au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a

condiționat comiterea unor erori grave de fapt.

Pornind de la relevanțele normei vizate supra, Colegiul penal lărgit conchide,

că atât prima instanță, cât și instanța de apel au efectuat o verificare amplă a

tuturor împrejurărilor cauzei, dând apreciere cuvenită sub aspectul pertinenței,

concludenții și utilității ansamblului probelor administrate pe dosar, corect

ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului Spînu Vasile.

Totodată instanța de recurs constată că instanțele de fond, și-au motivat

soluția sub aspectul temeiului de achitare prescris la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod

de procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece au

considerat corect că în speță nu au fost acumulate suficiente probe pentru a dovedi

vinovăția acestuia, însă în dispozitivul sentinței a fost indicat temeiul de achitare

prevăzut la pct. 3) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală – fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii, soluție menținută și de către instanța de apel,

ceea ce contravine motivării hotărârilor instanțelor de fond.

În acest sens Colegiul penal lărgit reiterează raționamentele practicii

judiciare constante, care stabilesc, că sentința de achitare se adoptă în baza

temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „fapta nu

a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte infracționale, însă aceasta

nu a fost săvârșită de inculpat, or, în speță, dubiul judiciar în privința inculpatului

Spînu Vasile nu a fost răsturnat prin probe concludente, pertinente, veridice, utile

și suficiente procesului de stabilire a adevărului, așa cum este indicat în hotărârile

instanțelor de fond.

În acest context, instanța de recurs atestă, că prima instanță, în partea

descriptivă a hotărârii pronunțate, a făcut referire la faptul că în speța dată lipsesc

probe care ar confirma vinovăția inculpatului, iar în dispozitivul sentinței greșit a

indicat, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, soluție

menținută greșit de către instanța de apel.

Așadar, analizând probatoriul administrat, Colegiul penal lărgit relevă că

procurorul în susținerea acuzațiilor înaintate inculpatului Spînu Vasile a adus

plângerea părții vătămate Cațăr Andrei, procesul-verbal de cercetare la fața locului

al gospodăriei ultimului din 30 iulie 2018, procesul-verbal de cercetare la fața

locului a gospodăriei inculpatului din 17 august 2018, declarații ale părții

vătămate și ale martorilor, care sunt bazate doar pe presupuneri și nu

demonstrează vinovăția inculpatului Spînu Vasile în săvârșirea infracțiunii de furt.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră că nu și-au găsit

confirmare alegațiile procurorului în vederea susținerii vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, și consideră necesar de a admite recursul

procurorului, însă din alte motive, de a casa sentința și decizia instanței de apel

prin care Spînu Vasile a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, cu rejudecarea cauzei în această parte și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Spînu Vasile se consideră achitat de sub

9

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele ierarhic inferioare

incorect au stabilit că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, or,

din probele administrate la dosar nu rezultă că inculpatul Spînu Vasile a sustras

de la partea vătămată Cațăr Andrei 2 porci cu greutatea a câte 70 kg, în valoare de

câte 1500 lei fiecare, întrucât toate probele aduse în susținerea învinuirii

inculpatului sunt bazate pe presupuneri.

Din materialele dosarului rezultă colaboratorii de poliție au confirmat în

ședința de judecată, că la data de 30 iulie 2018 au cercetat gospodăria lui

Spînu Vasile, însă nu au depistat probe, care ar fi confirma că porcii pierduți i-a

sustras Spînu Vasile sau că ultimul i-ar fi „sacrificat”, însă nu au întocmit

proces-verbal de cercetare la fața locului, invocând că a început a ploua, iar în casă

nu au efectuat percheziție, pentru că nu dispuneau de autorizația judecătorului de

instrucție.

Gospodăria lui Spînu Vasile, adică locul unde se pretinde că ar fi dispărut

porcii, a fost din nou examinată de către colaboratorii de poliție doar la 17 august

2018, fiind întocmit proces-verbal de cercetare la fața locului cu acordul

inculpatului, însă nu s-au depistat porcii, sau alte probe care ar demonstra că porcii

ar fi fost sustrași și „sacrificați” de Spînu Vasile, cum este indicat în rechizitoriu.

Prin urmare, deși este evident că, porcii părții vătămate Cațăr Andrei au

evadat din gospodăria acestuia și nu au mai fost găsiți, totuși organul de urmărire

penală nu a stabilit persoana care i-a sustras, or, din probele acumulate nu rezultă

că anume Spînu Vasile a săvârșit infracțiunea incriminată, întrucât deși acesta a

mânat porcii în ograda sa crezând că sunt ai săi, ulterior s-a dovedit că porcii

dispăruți nu au fost depistați la el și nici urme de sacrificare în gospodăria acestuia

nu au fost găsite. Mai mult, însăși acuzarea menționează în recurs că porcii părții

vătămate puteau fi deosebiți de ce ai inculpatului prin semne distinctive, respectiv

aceștia nu au fost depistați în gospodăria lui Spînu Vasile.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, urmează a fi

admis din alte motive, cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 28 ianuarie 2021 și sentinței Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni)

din 11 decembrie 2019 în latura penală, în partea indicării temeiului de achitare a

inculpatului, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Spînu Vasile se consideră achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

10

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, în cauza penală în privința lui Spînu Vasile

Xxxxx, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

28 ianuarie 2021 și sentința Judecătoriei Edineț (sediul Dondușeni) din

11 decembrie 2019 în latura penală, în partea indicării temeiului de achitare a

inculpatului, se rejudecă cauza în această parte și se pronunță o nouă hotărâre prin

care Spînu Vasile Xxxxx se consideră achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

11