1ra-741/2021 — art.191 alin. 1 CP

1ra-741/2021 — art.191 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-741/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Xxxxxxxxxxxxx, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocatul Chira Constantin în numele

inculpatului și de către reprezentatul părții vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”,

Popovici Veronica, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 04 noiembrie 2020 și a sentinței Judecătoriei Orhei (sediul central)

din 28 februarie 2020, în cauza penală în privința lui,

Guțan Ion xxxxxxxxxxx, născut la xxxx,

originar din xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

prima instanță: 04.07.2018 – 28.02.2020;

instanța de apel: 27.03.2020 – 04.11.2020;

instanța de recurs: 18.01.2021 – 08.11.2021.

A C O N S T A T A T:

procesul penal, în cauza penală privind învinuirea lui Guțan Ion

Xxxxxxxxxxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1) Cod

penal, a fost încetat din motiv că, fapta constituie o contravenție, prevăzută de

art. 335 Cod contravențional.

Procesul contravențional, în privința lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, în

comiterea contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional, a fost

încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere

contravențională.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost lăsată fără examinare acțiunea civilă înaintată de reprezentantul

părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica către Guțan Ion

Xxxxxxxxxxxxx, privind repararea prejudiciului material și moral și

compensarea cheltuielilor de transport și asistență juridică, urmând ca asupra

acesteia, să hotărască instanța civilă.

inculpatul Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, este învinuit de faptul că, el, urmărind

1

scop de profit și de însușire ilicită a bunurilor altei persoane, abuzând de

încrederea ce i-a fost acordată de către cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx,

administrator și unic asociat al SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, cu sediul juridic în

satul xxxxxxx, activând de la începutul lunii noiembrie 2017, neoficial, în lipsa

unui contract de muncă în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica

Xxxxxxxxxxxxx în funcția de administrator și barman la barul – karaoke al SRL

”XXXXXXXXXXXXX”, amplasat în or. Orhei, str. Piatra Neamț 1A, primind în

administrare valorile materiale necesare pentru funcționarea barului – karaoke,

având în virtutea înțelegerii cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, prerogativa

de a administra valorile materiale încredințate, în luna ianuarie 2018, aflându-

se la locul de muncă, a trecut ilegal în folosul său, adică a însușit – un laptop de

model ”ASUS” cu costul de 18 000 lei, programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx”

instalat în laptopul de model ”ASUS” cu prețul de 400 euro, echivalentul a 8160

lei, programul pentru lumini instalat în laptopul de model ”ASUS” cu prețul

de 400 dolari SUA, echivalentul a 6840 lei, un dispozitiv pentru predarea

imaginii cu prețul de 700 euro, echivalentul a 14 280 lei, două microfoane de

model ”old sisen” la prețul unuia de 12 000 lei, în valoare totală de 24 000 lei,

trei televizoare de model ”WESTA” la prețul unuia de 4500 lei, în valoare totală

de 13500 lei, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri fiecare, la prețul unuia

de 8 000 lei, în valoare totală de 16 000 lei, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX”

și

cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, o daună materială în proporții

considerabile în valoare totală de 100 780 lei.

Astfel, lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx fiindu-i imputat că a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (1) Cod penal, delapidarea averii străine,

adică însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor

persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un

anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile.

Analizând materialele prezentate instanța de fond a conchis că acțiunile

inculpatului Guțan Ion, urmau a fi încadrate prin prisma faptei prejudiciabile

a laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzută la art. 352 Cod penal,

care stabilește răspunderea penală pentru samavolnicia, adică exercitarea unui

drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite,

dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Totodată, dat fiind faptul că suma prejudiciului incriminat lui Guțan Ion,

estimat la suma de 100 780 lei, nu atinge valoarea proporțiilor mari indicate la

art. 352 Cod penal, coroborat cu art. 126 Cod penal, respectiv fapta

prejudiciabilă a inculpatului Guțan Ion, de samavolnicie nu întrunește

elementele componenței de infracțiune, dar constituie o contravenție prevăzută

la art. 335 Cod contravențional, care presupune, samavolnicia, adică exercitarea

2

în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii

stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Sub aspectul dat instanța de fond a constatat următoarea stare de fapt:

Guțan Ion, în perioada 20.10.2017 - ianuarie 2018, activând neoficial în lipsa

unui contract de muncă, în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica

Xxxxxxxxxxxxx, în funcția de administrator și barman la barul - xxxxxxxxxxxxx,

din mun. xxxx, al întreprinderii SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator

este Popovici Veronica, a luat samavolnic (adică a exercitat), în contul unor

datorii la salariu și față de prestatorii de servicii, (adică un drept presupus

legitim, și contrar ordinii stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era

instalat programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini,

un dispozitiv pentru predarea imaginii, două microfoane de model ”old sisen”,

trei televizoare de model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri,

cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, o daună materială.

”Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica și procurorul în Procuratura r-lui Orhei,

Carasec Ana.

3.1 Potrivit apelului declarat de reprezentantul părții vătămate

”Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica, s-a solicitat casarea sentinței, adoptarea

unei noi hotărâri prin care Guțan Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1) Cod penal, cu admiterea integrală a

acțiunii civile înaintate.

În argumentarea solicitărilor sale a invocat că instanța de fond în mod

eronat a ajuns la concluzia încetării procesului penal pe motivul lipsei

elementelor infracțiunii, care, în opinia sa, sunt întrunite pe deplin în acțiunile

inculpatului Guțan Ion și confirmate prin declarațiile reprezentantului părții

vătămate Popovici Veronica și însăși declarațiile inculpatului prin care

recunoaște că a însușit bunurile și le-a înstrăinat în scopul recuperării unei

pretinse datorii față de el.

Prin urmare consideră că acuzarea a demonstrat că inculpatul a înstrăinat

bunurile însușite, ceea ce confirmă consumarea infracțiunii incriminate, însăși

inculpatul a declarat faptul că a luat din clubul pe care l-a administrat un

laptopul de model ”ASUS”, pe care la dat ulterior la lombard pentru un preț de

3100 lei ... a vîndut televizoarele acolo pe loc, unul inclusiv unei doamne pe

nume Natalia cu 1200 lei..., ceea ce demonstrează că organul de urmărire penală

corect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 191 alin. (1) Cod penal,

examinând complet și obiectiv probele administrate la dosar.

Totodată, cu referire la acțiunea civilă, partea apelantă invocă dezacordul

cu concluzia instanței de fond de a lăsa fără examinare acțiunea civilă înaintată

de reprezentantul părții vătămate, deoarece acesta a prezentat probe

incontestabile pentru stabilirea cuantumului prejudiciului material din contul

3

inculpatului. Astfel, invocând prevederile art. 219 alin. (2) pct. 1), 4) și art. 387

alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, consideră că prin lăsarea fără

examinare a acțiunii civile instanța de fond a lezat dreptul părții civile.

3.2 Potrivit apelului declarat de procurorul în Procuratura r-lui Orhei, Carasec

Ana s-a solicitat casarea sentinței, adoptarea unei noi hotărâri prin care Guțan

Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191

alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime

de 850 unități convenționale și admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de

reprezentantul părții vătămate, cât și încasarea în calitate de cheltuieli judiciare

a sumei totale de 32, 84 lei.

În argumentarea solicitărilor sale a invocat că cele declarate de

reprezentantul părții vătămate au fost confirmate de martorii Borșov Daniela,

Ciobu Denis și Guleaev Valentin, inclusiv de probele scrise, și că anume la

această etapă instanța urma să rețină prezența laturii subiective a infracțiunii

de delapidare a averii străine, prin identificarea motivului și scopului

sustragerii acelor bunuri.

Astfel susține partea acuzării că scopul de cupiditate a lui Guțan Ion a

fost demonstrat și prin faptul că acesta motivând că bunurile le-a luat în contul

restanței salariale ce constituie aproximativ 5000 lei, însă conform actului de

învinuire paguba materială soldată părții vătămate constituie 100 780 lei,

considerând că discrepanța enormă dintre prejudiciul cauzat părții vătămate și

suma care prin presupusa samavolnicie a vrut să o recupereze, demonstrează

indubitabil scopul de cupiditate.

Prin urmare, partea acuzării invocă că instanța de fond eronat a constatat

lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 191

Cod penal, neîntemeiat reținând elementele constitutive ale contravenției

prevăzute de art. 335 Cod contravențional.

Astfel, susține că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod

penal, constă în fapta prejudiciabila exprimata în acțiuni de sustragere a

bunurilor ce-i sunt străine, dar care la moment, se aflau în detenția lui legitimă,

el profitând de atribuția de a administra aceste bunuri, iar latura subiectivă a

infracțiunii de delapidarea averii străine se caracterizează în primul rând, prin

intenție directă din motive de cupiditate, fapt din care rezultă că în acțiunile

inculpatului a fost reținută modalitatea: de însușire, dispunere sau folosirea

ilegală a bunurilor altei persoane sau ale altor persoane de către cel căruia i-au

fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le

restitui, care a produs daune considerabile.

Consideră acuzarea că în speță probele supuse examinării confirma cu

certitudine comiterea de către Guțan Ion a infracțiunii incriminate, fiind

prezente în acțiunile inculpatului toate elementele constitutive a infracțiunii de

delapidarea averii străine.

4

2020 a fost respins apelul procurorului în Procuratura r-lui. Orhei, admis apelul

reprezentantului părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, casată parțial sentința

Judecătoriei Orhei (sediul central) din 28 februarie 2020, în partea acțiunii civile,

și pronunțată în această parte o nouă hotărîre prin care s-a dispus încasarea de

la Guțan Ion în beneficiul părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” suma de 38

280 (treizeci și opt mii două sute optzeci) lei cu titlu de prejudiciu material și

suma de 1000 (una mie) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței prima instanță corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, și a

constatat că Guțan Ion, în perioada 20.10.2017 - ianuarie 2018, activând neoficial în

lipsa unui contract de muncă, în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica

Xxxxxxxxxxxxx, în funcția de administrator și barman la barul - xxxxxxxxxxxxx, din

mun. xxxxxx, al întreprinderii SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator este

Popovici Veronica, a luat samavolnic (adică a exercitat), în contul unor datorii la

salariu și față de prestatorii de servicii, (adică un drept presupus legitim, și contrar

ordinii stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de karaoke

”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru predarea

imaginii, două microfoane de model pagina 19 din 27 ”old sisen”, trei televizoare de

model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri, cauzând SRL

”XXXXXXXXXXXXX”, o daună materială.

Astfel, instanța de apel reține că, just s-a ajuns la concluzia că fapta

prejudiciabilă a inculpatului constituie contravenția prevăzută la art. 335 Cod

contravențional: samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv

sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie

infracțiune.

Instanța de apel a remarcat că aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Iar prima instanță și-a bazat

concluziile pe următoarele probe: declarațiile reprezentantului părții vătămate

SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica (f.d.137-138, vol.I); declarațiile

martorului Prodan Veaceslav (f.d.146, vol.I); declarațiile martorului Guleaev

Valentin (f.d.152, vol.I); declarațiile martorului Zagorodniuc Natalia (f.d. 153,

vol.I); declarațiile martorului Pronicev Victor (f.d.154, vol.I); declarațiile

martorului Ciobu Denis (f.d.195,206 vol.I); declarațiile martorului Borșov

Daniela (f.d.212, vol.I); declarațiile martorului Lazari Igor (f.d.217, vol.I);

conținutul plângerii lui Popovici Veronica din 12.03.2018, adresată către IP

Orhei, prin care roagă să ia măsuri conform legislației cu Guțan Ion, care

5

aproximativ din data de 20.10.2017 până la 07.01.2018, prin abuz de încredere a

însușit ilegal bunurile ce-i aparțin, băutură alcoolică, băuturi răcoritoare, sucuri

etc., veselă, 3 televizoare de model Vesta de culoare negru la prețul de 4500 lei

fiecare, și un laptop de model Asus x540L de culoare argintiu cu prețul de 18

000 lei, două microfoane Old Sisen cu prețul fiecăruia de 12 000 lei, care i-au

fost administrate în administrarea sa, întru activitatea localului Bar-Karaoke-

Solo, provocându-i prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 114 037

lei. A menționat faptul că ea, având calitatea de director la localul în cauză SRL

Xxxxxxxxxxxxx, a convenit ca persoana nominalizată, Guțan Ion, să activeze în

perspectivă în calitate de barmen și administrator în timp ce ea va fi plecată

peste hotarele țării, la ce în cele din urmă ea fiind plecată peste hotarele țării,

ultimul motivând că nu i-a fost achitat salariul pe timp de 2 săptămâni de

activitate, samavolnic a însușit bunurile enumerate...(f.d. 6, vol.I); conținutul

facturilor fiscale din 16-20.10.2017, din 28.10.2017, din care se confirmă că SRL

”Xxxxxxxxxxxxx” a achiziționat produse, băuturi alcoolice și nealcoolice, suc,

vin, produse alimentare, pahare de diferite modele și echipamente/ustensile

pentru băuturi (f.d.12-25); conținutul mijloacelor de probă : actul de garanție a

aparatului de model Asus, instrucțiune de exploatare a televizorului de model

Versta (f.d.26-27); conținutul registrului de casă și control RMCC nr.01-2017 a

SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, început la 18.10.2017 (f.d.28-31); conținutul listei de

inventariere la SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” din or. xxxxxxx, din 08.03.2018, unde la

rubrica lipsuri se indică suma de 63 533,84 lei, unde comisia de inventariere este

indicată: Președintele comisiei și contabil-șef – Popovici V,

chelner – Daniela Borșov, și, Lazăr Igor și Chele Irina (f.d.32-34); extrasul din

Registrul de stat al persoanelor juridice nr.327 din 11.05.2018, a întreprinderii

SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator și asociat este indicat Popovici

Veronica (f.d.45); foto-tabelul – la dialog prin mesaje din rețele de socializare,

pretinse mesaje descărcate de pe VIBER cu discuțiile între Guțan Ion și Popovici

Veronica (f.d.58-61); conținutul procesului-verbal din 26.06.2018 și foto tabele,

de examinare a două microfoane de model Sehsteiser, cabluri și adaptor (f.d.62-

64); conținutul procesului-verbal din 26.06.2018, de cercetare la fața locului, și

anume, spațiul comercial Bar Karaoke situat în mun. xxxxx (f.d.69); conținutul

procesului-verbal de confruntare din 30.05.2018, dintre Popovici Veronica și

Guțan Ion (f.d.83-86, vol. I); conținutul informației de la Poliția de frontieră, pe

numele lui Popovici Veronica (f.d.92-93, vol. I); conținutul dialogului prin

mesaje din site-ul de socializare- Facebook, cu discuțiile între Guțan Ion și

Chelea Irisha (f.d.228-229, vol. I); conținutul contractului de împrumut bănesc

din 04.06.2018 (f.d.1-2, vol. II); conținutul biletului de amanet seria AE

nr.462558 din 14.02.2018 (f.d.3, vol. II); conținutul informației de la Poliția de

frontieră din 17.09.2019, pe numele lui Chelea Irina, unde se constată că, aceasta

la data de 26.01.2018 a ieșit de pe teritoriu RM și a intrat pe teritoriul RM

6

la16.03.2018 (f.d.92-94); declarațiile inculpatului Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx

(f.d.21-22, vol. II).

Analizând declarațiile reprezentantului părții vătămate Popovici

Veronica, a martorilor Prodan Veaceslav, Guleaev Valentin, Zagorodniuc

Natalia, Ciobu Denis, Borșov Daniela și Lazari Igor, inclusiv a inculpatului

Guțan Ion și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte

probe, analizate, instanța de apel a constat că ele demonstrează cu certitudine

vina inculpatului Guțan Ion în comiterea contravenției de samavolnicie,

manifestată prin exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus

prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, iar fapta urmează a fi calificată în

baza art. 335 Cod contravențional. Or, s-a constatat că Guțan Ion a luat

samavolnic (adică a exercitat), în contul unor datorii la salariu și față de

prestatorii de servicii, (adică un drept presupus legitim, și contrar ordinii

stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de

karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru

predarea imaginii, două microfoane de model ”old sisen”, trei televizoare de

model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri, cauzând SRL

”XXXXXXXXXXXXX”, o daună materială.

Instanța de apel cu referire la alegațiile procurorului și cele ale

reprezentantului părții vătămate, invocate în cererile de apel, precum că

acțiunile inculpatului Guțan Ion întrunesc elementele componenței de

infracțiune prevăzută de art. 191 Cod penal, le-a respins ca neîntemeiate,

reținând că la aceste critici instanța de fond a concluzionat argumentat, motivat

și clar, aprecieri pe care și le însușește fără a le reitera, menționând asupra

faptului că întemeiat s-a concluzionat că în speță inculpatul nu întrunește calitatea

de subiect pentru comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine, or acesta

nu întrunește calitatea specială de administrator, fiind detaliat redată noțiunea

acesteia în textul motivat al sentinței contestate, stabilindu-se just din

coroborarea probelor, verificate și analizate în instanța de apel, că între Guțan

Ion și întreprinderea SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator este Popovici

Veronica, nu s-au încheiat careva contracte de muncă și nici act de asumare a

obligațiunii de răspundere materială a bunurilor întreprinderii, care conform

legislației muncii urmează a fi obligatoriu în scris, respectiv Guțan Ion, nu

întrunește semnele infracțiunii de delapidare, și anume a subiectului special,

iar în acțiunile lui nu sunt întrunite semnele laturii subiective, or s-a constatat

și lipsa intenției de sustragere, inculpatul urmând scopul exercitării unui drept

presupus legitim, faptă prejudiciabilă ce urma a fi încadrată prin prisma laturii

obiective a componenței de infracțiune de samavolnicie, prevăzută de art. 352

Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, în cazul exercitării dreptului presupus,

spre deosebire de ipoteza exercitării unui drept legitim, temeiul justificativ nu

7

mai este un temei juridic (lege, acte normative subordonate legii, hotărâri, acte

administrative individuale, contracte etc.), ci o faptă ilegală sau imorală a

victimei, fie existența unor prevederi contractuale interpretare eronat, fie alte

asemenea împrejurări. Atât în situația exercitării unui drept presupus, cât și în

cazul exercitării unui drept legitim, situația premisă constă în existența unui

conflict (litigiu) între victimă și făptuitor. Totodată este important ca făptuitorul

să cunoască despre prezența dezacordului din partea victimei. Exercitarea

dreptului presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite

presupune că făptuitorul se comportă după bunul său plac, într-o manieră

abuzivă și extralegală, când acționează în baza hotărârii luate după propria

apreciere, fără a ține seama de părerea victimei, sfidând astfel ordinea legală de

exercitare a drepturilor. Prin aceasta, făptuitorul ca și cum se substituie

autorităților publice, celor care au competență exclusivă să soluționeze litigiile

dintre persoane.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat întemeiată concluzia primei

instanțe, care, corect a stabilit că fapta prejudiciabilă a inculpatului Guțan Ion

constituie contravenție, prevederile căruia coroborându-le cu art. 126 Cod

penal, au relevat că suma prejudiciului estimat la suma de 100 780 lei și

incriminat lui Guțan Ion, nu atinge valoarea proporțiilor mari, indicate la art.

352 Cod penal, respectiv fapta prejudiciabilă a inculpatului Guțan Ion, de

samavolnicie nu întrunește elementele componenței de infracțiune. În același

timp, instanța de fond corect a remarcat lipsa careva probe referitor la venitul

persoanei juridice SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, ce ar permite instanței să

concluzioneze că suma prejudiciului cauzat indicat ar fi unul esențial pentru

activitatea acesteia și ar putea fi calificat ca fiind unul considerabil.

Instanța de apel a constat că instanța de fond corect a stabilit că partea

acuzării nu a prezentat suficiente probe pertinente și concludente care să

dovedească în afara oricărui dubiu că acțiunile inculpatului Guțan Ion

constituie infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (1) Cod penal și just a încadrat

acțiunile lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx în baza art. 335 din Codul

contravențional, samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept

efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu

constituie infracțiune.

S-a reținut că prima instanță întemeiat a dispus încetarea procesului

contravențional în privința lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, pe motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională, având în

vedere că de la data comiterii faptei, perioada de la 20.10.2017 până la

07.01.2018, până la momentul examinării cauzei, au trecut mai mult de 1 an,

situație în care se constată că, termenul de tragere la răspundere

contravențională, este expirat.

8

La caz, ținând cont de faptul că mărimea prejudiciului cauzat SRL

”Xxxxxxxxxxxxx” s-a estimat la suma de 100780 lei lui, care nu a fost negat de

către Guțan Ion, inclusiv, luând în considerare faptul că prejudiciul recuperat

constituie suma de 62500 lei (informație menționată în rechizitoriu), instanța de

apel a considerat că de la Guțan Ion urmează a fi încasat suma restantă din

cuantumul prejudiciului cauzat, în mărime de 38 280 lei.

Instanța de apel a mai reținut drept întemeiată solicitarea

reprezentantului părții vătămate de încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, confirmat prin factura de plată

seria ED nr.503316 din 26.10.2018, eliberată de C.A. ”xxxxxx ” (f.d.143, vol.I).

Totodată au fost considerate neîntemeiate solicitările reprezentantului

părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” cu privire la încasarea venitului ratat 139

311 lei, dat fiind nemotivarea acestuia, și respectiv cu privire la încasarea

prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, remarcând că în speță s-a constatat

cauzarea prejudiciului material părții vătămate, persoană juridică SRL

”Xxxxxxxxxxxxx”, care nu poate pretinde repararea prejudiciului moral.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru,

avocatul Chira Constantin în numele inculpatului și de către reprezentatul

părții vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica.

5.1 Prin recursul ordinar declarat, procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, invocând ca temei de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea totală a deciziei, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de

apel în alt complet de judecători.

În susținerea recursului procurorul a menționat că:

- apelul este o cale de atac devolutivă, iar în cazul în care instanța de apel

nu este de acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror și a ajuns

la concluzia recalificării acțiunilor inculpatului, urma să o dezvăluie,

expunându-și punctul său de vedere supra fiecărei probe;

- acuzarea nu este de acord atât cu sentința cât și cu decizia, menționând

că ambele instanțe au apreciat unilateral probele prezentate;

- probele prezentate de acuzare sânt pertinente, concludente, utile și

veridice, coroborând între ele, indicând că în acțiunile inculpatului sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1)

Cod penal;

- inculpatul la momentul comiterii faptei întrunea condiția de subiect

special al infracțiunii de delapidare;

- apreciază critic argumentul instanțelor precum că Guțan Ion nu avea

încheiat un contract individual de muncă și nici un contract de răspundere

materială a bunurilor;

9

- deși acuzarea a invocat aceste argumente în procedura examinării

apelului, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra acestor motive,

invocate de acuzare;

- un alt temei al declanșării recursului ordinar, constituie abordarea

instanței de apel, referitor la recalificarea acțiunilor lui Guțan Ion, din

prevederile art. 191 alin. (1) Cod penal la prevederile art. 335 Cod

contravențional, pe motiv că inculpatul a însușit bunurile din localul care

aparține SRL ”XXXXXXXXXXXXX” situat în or. xxxxx, în contul salariului

neplătit de către reprezentantul societății, Popovici Veronica;

- în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel constată că prejudiciul

adus SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, în urma acțiunilor ilegale ale lui Guțan Ion,

constituie suma de 100 780 lei, tot aici instanței de apel indici că suma de 100

780 lei, constituie costul bunurilor care aparțin localului „Solo”, care au fost

însușite de către Guțan Ion;

- restanța salarială pe care urma să o încaseze Guțan Ion pentru activitatea

sa la localul ”Solo”, care aparține SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, constituie suma

de 5000 lei, pe cînd acesta a însușit bunuri în contul salariului în sumă de 100

780 lei, ceea ce constituie o sumă vădit disproporțională a dreptului presupus

legal realizat de către inculpat;

- instanța urma să-i dea o apreciere critică poziției inculpatului, precum

că în contul datoriei pretinse de Guțan Ion către Popovici Veronica, urma să fie

luată în calcul suma de 6000 euro pentru chiria boxelor utilizate în perioada

lunilor noiembrie 2017 - 07.01.2018, or potrivit declarațiilor părții vătămate,

careva înțelegeri referitor la chiria boxelor în cauză nu a avut, discuția a constat

doar în procurarea boxelor și nu în chiria acestora;

5.2 Reprezentantul părții vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici

Veronica, prin recursul ordinar declarat, invocând ca temei de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea totală a deciziei, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de

apel în alt complet de judecători.

În susținerea recursului menționează că:

- soluția instanței de apel, în partea menținerii recalificării faptelor comise

de inculpat din prevederile art. 191 alin. (1) Cod penal în cele ale art. 335 Cod

contravențional, de la infracțiunea de delapidare a averii străine la contravenția

de samavolnice, este afectată de erori de drept, dat fiind faptul că instanța de

apel greșit a apreciat și încadrat juridic faptele constatate în urma administrării

materialului probatoriu;

- acțiunile inculpatului Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx sunt întrunite

elementele laturii obiective și subiective ale infracțiunii de delapidare a averii

străine și în susținerea poziției expuse pe marginea laturii penale;

10

- decizia este una incompletă, deoarece nu oferă răspuns la toate motivele

importante invocate în apelul depus de reprezentantul părții vătămate pe

latura penală, iar nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul

părților la un proces echitabil;

- instanțele au apreciat eronat precum că Guțan Ion, la momentul

comiterii faptei nu întrunea condiția de subiect special al infracțiunii prevăzute

în art. 191 alin (1) Cod penal și anume nu avea calitatea de administrator, pe

motiv că nu a avut încheiat un contract individual de muncă și nici contract de

răspundere materială a bunurilor;

5.3 Avocatul Chira Constantin în numele inculpatului prin recursul

ordinar declarat, invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei în partea admiterii apelului

declarat de reprezentantul părții vătămate, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 28 februarie 2020 să

fie menținută integral.

În susținerea recursului invocă:

- acțiunea civilă este înaintată de Popovici Veronica, pe când la caz ca

parte vătămată este recunoscută SRL „ Xxxxxxxxxxxxx”;

- în cadrul procesului nu s-a demonstrat prin acte justificative cui aparțin

bunurile imputate în rechizitoriu, nu a fost stabilit costul și valoarea bunurilor

din speță, nu a fost individualizat proprietarul real al bunurilor, nu există nici

un act de proprietate, ceea ce consideră, nu o îndreptățește nici pe Popovici

Veronica și nici pe SRL „ Xxxxxxxxxxxxx” de a solicita careva prejudicii;

- în instanța de fond atunci când partea acuzării a modificat acuzarea în

sensul agravării, inculpatul a solicitat explicarea învinuirii noi, însă acest

demers a fost respins;

- Popovici Veronica a declarat că Guțan Ion i-a restituit pagubele și a

indicat că nu are pretenții față de el;

- intenția lui Guțan Ion nu a cuprins programul Xxxxxxxxxxxxx și

programa pentru lumini, nefiind anexată nici o dovadă care ar demonstra

costul unei astfel de programe și nici dacă în laptopul din speță au fost instalate

programele respective;

- pe parcursul procesului s-a demonstrat că Guțan Ion nu a luat din bar

careva sistem sau dispozitiv pentru predarea imaginii, fapt confirmat de

martorul Prodan Veaceslav, fiind în sensul dat dusă în eroare instanța;

- Popovici Veronica și Guțan Ion au declarat că contractul de împrumut

din 04.06.2018, care l-au semnat între ei, în realitate nu este un împrumut ci un

mijloc de reparare a prejudiciului cauzat de Guțan Ion lui Popovici Veronica,

precum și temei ca Veronica Popovici să-și retragă plângerea penală;

11

- cu referire la cheltuielile de asistență juridică, indică că nu a fost

prezentat contractul, iar bonul nr. ED 503316 nu are nici o legătură cu prezenta

cauză, or nu este clar pe care cauză a fost eliberat;

și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea și-au

găsit confirmare, recursurile urmând a fi admise cu dispunerea casării deciziei

atacate și remiterea cauzei la rejudecare din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl

admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile

atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Analizând conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit

constată că partea acuzării și reprezentantul părții vătămate SRL

,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica invocă temeiurile pentru casare

prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală și anume:

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită”.

Astfel, procurorul critică sentința primei instanțe și decizia instanței de

apel din considerentul motivării deficitare și contradictorii a soluției

pronunțate, evidențiind erori la încadrarea juridică a faptelor inculpatului,

axând criticele și referitor la motivarea insuficientă a instanței de apel pe

marginea soluției pronunțate.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă

12

probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții

descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La

întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de

procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod

de procedură penală.

La caz, potrivit rechizitoriului Guțan Ion a fost deferit judecății pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, după

semnele calificative – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor

altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, fiindu-i încriminată următoarea faptă, Guțan Ion,

urmărind scop de profit și de însușire ilicită a bunurilor altei persoane, abuzând de

încrederea ce i-a fost acordată de către cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx,

administrator și unic asociat al SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, cu sediul juridic în

satul xxxxxx, activând de la începutul lunii noiembrie 2017, neoficial, în lipsa unui

contract de muncă în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica

Xxxxxxxxxxxxx în funcția de administrator și barman la barul – karaoke al SRL

”XXXXXXXXXXXXX”, amplasat în xxxx, primind în administrare valorile

materiale necesare pentru funcționarea barului – karaoke, având în virtutea înțelegerii

cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, prerogativa de a administra valorile materiale

încredințate, în luna ianuarie 2018, aflându-se la locul de muncă, a trecut ilegal în

folosul său, adică a însușit – un laptop de model ”ASUS” cu costul de 18 000 lei,

două microfoane de model ”old sisen” la prețul unuia de 12 000 lei, în valoare totală de

24 000 lei, trei televizoare de model ”WESTA” la prețul unuia de 4500 lei, în valoare

totală de 13500 lei, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri fiecare, la prețul unuia

de 8 000 lei, în valoare totală de 16 000 lei, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX” și

cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, o daună materială în proporții considerabile în

valoare totală de 71 500 lei.

Ulterior, în ședința instanței de fond, acuzatorul de stat, prin ordonanța

din 05.02.2019 privind modificarea învinuirii în ședința de judecată, constatând

și însușirea de către inculpat a - programului de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” instalat

în laptopul de model ”ASUS” cu prețul de 400 euro, echivalentul a 8160 lei,

13

programului pentru lumini instalat în laptopul de model ”ASUS” cu prețul de 400

dolari SUA, echivalentul a 6840 lei, dispozitivului pentru predarea imaginii cu prețul

de 700 euro, echivalentul a 14 280 lei, stabilind suma prejudiciului de 100 780 lei,

a modificat învinuirea în sensul agravării, în temeiul art. 326 Cod de procedură

penală, acuzarea formulată în privința inculpatului Guțan Ion, fiind

incriminate lui Guțan Ion comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1)

Cod penal, după semnele calificative: delapidarea averii străine, adică însușirea,

dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel

căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le

restitui, care a produs daune considerabile.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a constatat că

acțiunile inculpatului Guțan Ion, urmau a fi încadrate prin prisma faptei

prejudiciabile a laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzută la art.

352 Cod penal, care stabilește răspunderea penală pentru samavolnicia, însă

deoarece suma prejudiciului incriminat, estimat la suma de 100 780 lei, nu

atinge valoarea proporțiilor mari indicate la art. 352 Cod penal, coroborat cu

art. 126 Cod penal, s-a conchis că fapta prejudiciabilă de samavolnicie nu

întrunește elementele componenței de infracțiune, dar constituie o contravenție

prevăzută la art. 335 Cod contravențional, samavolnicia, după semnele

calificative: exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin

încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Sub aspectul dat instanța de fond a constatat următoarea stare de fapt:

Guțan Ion, în perioada 20.10.2017 - ianuarie 2018, activând neoficial în lipsa unui

contract de muncă, în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica

Xxxxxxxxxxxxx, în funcția de administrator și barman la barul - xxxxxxxxxxxxx, din

mun. xxxxxx, al întreprinderii SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator este

Popovici Veronica, a luat samavolnic (adică a exercitat), în contul unor datorii la

salariu și față de prestatorii de servicii, (adică un drept presupus legitim, și contrar

ordinii stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de karaoke

”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru predarea

imaginii, două microfoane de model ”old sisen”, trei televizoare de model ”WESTA”, 2

cabluri electrice cu lungimea de 10 metri, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, o

daună materială.

În context, Colegiul penal lărgit ține să evidențieze că, prima instanță în

partea descriptivă a sentinței a stabilit vinovăția lui Guțan Ion în baza art. 335

Cod contravențional, însă constatând fapta nu a stabilit cuantumul concret al

daunei materiale, sub aspectul proporțiilor prejudiciului cauzat, astfel nefiind

stabilită nemijlocit valoarea fiecărui bun ”luat” de inculpat.

Mai mult, Colegiul penal sub aspectul daunelor materiale cauzate SRL

”XXXXXXXXXXXXX” reprezentat de Popovici Veronica, ține să sublinieze că

potrivit rechizitoriului inculpatului i se impută cauzarea prejudiciului material

14

în valoare totală de 71 500 lei (f.d. 109, v. I), potrivit ordonanței de modificare a

învinuirii din 05.02.2019 dauna materială totală constituie deja 100 780 lei (f.d.

164-165, v. I), deși potrivit plîngerii părții vătămate Popovici Veronica adresate

șefului IP Orhei la data de 12.03.2018 ultima invocă prejudiciul material în

sumă totală de 114 037 lei (f.d. 6, v. I) ulterior evaluat, în urma inventarierilor

efectuate la 124 533, 84 lei.

Circumstanțele evidențiate supra au fost reținute și de instanța de fond,

servind drept temei pentru lăsarea acțiunii civile înaintate de reprezentantul

părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica, fără

examinarea, urmând ca asupra acesteia să se hotărască în instanța civilă. Cu

toate acestea, instanța de fond, constatând divergențe în privința cuantumului

pretinsului prejudiciu material, concluzionând asupra imposibilității de a

stabili cuantumul concret al acestuia, în ce valoare acesta a fost cauzat și în ce

valoare urmează a fi încasat, reține, în mod confuz, cauzarea părții vătămate

unei daune materiale în valoare totală de 100 780 lei, suma fiind stabilită

reieșind din actul de învinuire a lui Guțan Ion.

În concluzie, Colegiul penal lărgit notează că recalificând acțiunile

inculpatului la art. 335 Cod contravențional, instanța de fond omite să evalueze

prejudiciul material cauzat părții vătămate prin prisma probelor prezentate de

părți. Or, potrivit sentinței prima instanță a constatat fapta, descrisă ca fiind

dovedită, că inculpatul: „...a luat samavolnic ………un laptop de model ”ASUS”,

în care era instalat programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru

lumini, un dispozitiv pentru predarea imaginii, două microfoane de model ”old sisen”,

trei televizoare de model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri….”,

fără să indice clar suma prejudiciului material, ca ulterior să-l rețină drept

dovedit prin actul de învinuire.

Totodată, se constată că făcând analiza elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (1) Cod penal, argumentând neîntrunirea

semnelor calificative, instanța de fond nu purcede la aceiași analiză în cadrul

recalificării acțiunilor inculpatului în baza art. 335 Cod contravențional.

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o

analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor

făcute. Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în

parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și

nesigur. În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor,

confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să

fie reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât

raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse

controlului judiciar.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

15

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Însă, instanța de apel, nu a respectat întocmai prescripțiile de drept

nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei

atacate nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor comise de

instanța de fond repetându-le întocmai.

Astfel deși sentința a fost contestată cu apel de către procuror și

reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica,

care au invocat dezacordul cu soluția primei instanțe, Colegiul penal lărgit

atestă că instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor formulate,

trecând asupra acestora în mod superficial, nefiind motivată respingerea

acestora.

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel

la judecarea respectivei cauze penale, a omis să se expună asupra argumentului

apelanților și anume „că deși nu a fost încheiat un contract în formă scrisă, Popovici

Veronica i-a transmis în grijă și administrare bunurile materiale din clubul-karaoke,”

or, ultimul de facto a fost admis de către reprezentantul societății în cauză la

muncă din data de 20.10.2017, inculpatul Guțan Ion fiind considerat drept ”o

persoană demnă de încredere”.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a dat

răspuns inclusiv criticilor procurorului referitor la stabilirea prezenței sau

absenței în acțiunile inculpatului Guțan Ion a scopului de cupiditate.

Instanța de apel nu a făcut lumină nici referitor la existența sau

inexistența unei înțelegeri dintre Guțan Ion și Popovici Veronica, privind chiria

boxelor.

Potrivit cererilor de apel, apelanții au solicitat inclusiv admiterea

integrală a acțiunii civile înaintate de reprezentantul părții vătămate SRL

”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica, instanța de apel în această parte a

dispus încasarea de la Guțan Ion în beneficiul părții vătămate SRL

”Xxxxxxxxxxxxx” suma de 38280 (treizeci și opt mii două sute optzeci) lei cu

titlu de prejudiciu material și suma de 1000 (una mie) lei cu titlu de cheltuieli

de judecată, deși potrivit solicitărilor intabulate în textul acțiunii civile se

constată că reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici

Veronica solicită încasarea prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă

de 35 500 lei.

Avînd în vedere cele indicate supra, Colegiul Penal, constată

neconcordanța cuantumului prejudiciului material solicitat prin acțiunea civilă

înaintată de reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”,

16

Popovici Veronica și respectiv suma dispusă, prin decizia instanței de apel, spre

încasare cu titlu de prejudiciu material din contul inculpatului Guțan Ion.

Potrivit recursului declarat de apărare, invocând temeiul pentru casare

prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se susține că

aspectul dat a fost invocat de către avocatul Constantin Chira, care acționând

în numele și interesele inculpatului Guțan Ion, în ședința de judecată a instanței

de apel din 04.11.2020 (f.d. 134, v. II) a subliniat, pe lingă celelalte, că acțiunea

civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”,

Popovici Veronica nu este justificată, valoarea prejudiciului cauzat a fost

apreciată doar în baza declarațiilor părții vătămate, nefiindu-i clară nici

proveniența prejudiciului invocat de aceasta în sumă de 35 500 lei.

În prezența afirmațiilor date, instanța de apel, contrar celor invocate de

apărător, care în principiu direct contestă mărimea prejudiciului cauzat, fără o

argumentare clară și justificată, constată că ”…mărimea prejudiciului cauzat SRL

”Xxxxxxxxxxxxx” s-a estimat la suma de 100780 lei, care nu a fost negat de către

Guțan Ion, inclusiv, luînd în considerare faptul că prejudiciul recuperat constituie

suma de 62500 lei (informație menționată în rechizitoriu), Colegiul penal consideră că

de la Guțan Ion urmează a fi încasat suma restantă din cuantumul prejudiciului cauzat,

în mărime de 38280 lei”, astfel că în mod nejustificat dispune încasarea

prejudiciului material, solicitat prin acțiunea civilă înaintată, în cuantum mai

mare decât suma indicată de reprezentantul părții vătămate SRL

”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica.

În sensul celor reținute mai sus, Colegiul penal lărgit statuează că potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov

și alții c. Rusiei (2007) §85).

De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod

real chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal lărgit notează, că pentru a respecta aceste practici, instanța

de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor

decisive invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de părți, care în

viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate

la caz.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră justificată admiterea

recursurilor ordinare declarate la caz, casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei în aceiași instanță de apel pentru rejudecare, în alt complet de

judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte.

17

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o

apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel, să – și argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținând cont de practica unitară în acest domeniu și de practica

relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, iar în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocatul

Chira Constantin în numele inculpatului și de către reprezentatul părții

vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica, casează total decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, în cauza

penală în privința lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, și dispune rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 09 decembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

18