1ra-741/2021 — Art.191 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 28 februarie 2020 procesul penal, în cauza penală privind învinuirea lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motiv că, fapta constituie o contravenție, prevăzută de art. 335 Cod contravențional. Procesul contravențional, în privința lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, în comiterea contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional, a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. A fost lăsată fără examinare acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica către Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, privind repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de transport și asistență juridică, urmând ca asupra acesteia, să hotărască instanța civilă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, că potrivit acuzării inculpatul Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, este învinuit de faptul că, el, urmărind 1 scop de profit și de însușire ilicită a bunurilor altei persoane, abuzând de încrederea ce i-a fost acordată de către cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, administrator și unic asociat al SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, cu sediul juridic în satul xxxxxxx, activând de la începutul lunii noiembrie 2017, neoficial, în lipsa unui contract de muncă în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx în funcția de administrator și barman la barul – karaoke al SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, amplasat în or. Orhei, str. Piatra Neamț 1A, primind în administrare valorile materiale necesare pentru funcționarea barului – karaoke, având în virtutea înțelegerii cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, prerogativa de a administra valorile materiale încredințate, în luna ianuarie 2018, aflându- se la locul de muncă, a trecut ilegal în folosul său, adică a însușit – un laptop de model ”ASUS” cu costul de 18 000 lei, programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” instalat în laptopul de model ”ASUS” cu prețul de 400 euro, echivalentul a 8160 lei, programul pentru lumini instalat în laptopul de model ”ASUS” cu prețul de 400 dolari SUA, echivalentul a 6840 lei, un dispozitiv pentru predarea imaginii cu prețul de 700 euro, echivalentul a 14 280 lei, două microfoane de model ”old sisen” la prețul unuia de 12 000 lei, în valoare totală de 24 000 lei, trei televizoare de model ”WESTA” la prețul unuia de 4500 lei, în valoare totală de 13500 lei, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri fiecare, la prețul unuia de 8 000 lei, în valoare totală de 16 000 lei, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX” și cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, o daună materială în proporții considerabile în valoare totală de 100 780 lei. Astfel, lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx fiindu-i imputat că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (1) Cod penal, delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile. Analizând materialele prezentate instanța de fond a conchis că acțiunile inculpatului Guțan Ion, urmau a fi încadrate prin prisma faptei prejudiciabile a laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzută la art. 352 Cod penal, care stabilește răspunderea penală pentru samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Totodată, dat fiind faptul că suma prejudiciului incriminat lui Guțan Ion, estimat la suma de 100 780 lei, nu atinge valoarea proporțiilor mari indicate la art. 352 Cod penal, coroborat cu art. 126 Cod penal, respectiv fapta prejudiciabilă a inculpatului Guțan Ion, de samavolnicie nu întrunește elementele componenței de infracțiune, dar constituie o contravenție prevăzută la art. 335 Cod contravențional, care presupune, samavolnicia, adică exercitarea 2 în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune. Sub aspectul dat instanța de fond a constatat următoarea stare de fapt: Guțan Ion, în perioada 20.10.2017 - ianuarie 2018, activând neoficial în lipsa unui contract de muncă, în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, în funcția de administrator și barman la barul - xxxxxxxxxxxxx, din mun. xxxx, al întreprinderii SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator este Popovici Veronica, a luat samavolnic (adică a exercitat), în contul unor datorii la salariu și față de prestatorii de servicii, (adică un drept presupus legitim, și contrar ordinii stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru predarea imaginii, două microfoane de model ”old sisen”, trei televizoare de model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, o daună materială.

Sentința a fost atacată cu apel de către reprezentantul părții vătămate ”Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica și procurorul în Procuratura r-lui Orhei, Carasec Ana. 3.1 Potrivit apelului declarat de reprezentantul părții vătămate ”Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica, s-a solicitat casarea sentinței, adoptarea unei noi hotărâri prin care Guțan Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate. În argumentarea solicitărilor sale a invocat că instanța de fond în mod eronat a ajuns la concluzia încetării procesului penal pe motivul lipsei elementelor infracțiunii, care, în opinia sa, sunt întrunite pe deplin în acțiunile inculpatului Guțan Ion și confirmate prin declarațiile reprezentantului părții vătămate Popovici Veronica și însăși declarațiile inculpatului prin care recunoaște că a însușit bunurile și le-a înstrăinat în scopul recuperării unei pretinse datorii față de el. Prin urmare consideră că acuzarea a demonstrat că inculpatul a înstrăinat bunurile însușite, ceea ce confirmă consumarea infracțiunii incriminate, însăși inculpatul a declarat faptul că a luat din clubul pe care l-a administrat un laptopul de model ”ASUS”, pe care la dat ulterior la lombard pentru un preț de 3100 lei ... a vîndut televizoarele acolo pe loc, unul inclusiv unei doamne pe nume Natalia cu 1200 lei..., ceea ce demonstrează că organul de urmărire penală corect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 191 alin. (1) Cod penal, examinând complet și obiectiv probele administrate la dosar. Totodată, cu referire la acțiunea civilă, partea apelantă invocă dezacordul cu concluzia instanței de fond de a lăsa fără examinare acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate, deoarece acesta a prezentat probe incontestabile pentru stabilirea cuantumului prejudiciului material din contul 3 inculpatului. Astfel, invocând prevederile art. 219 alin. (2) pct. 1), 4) și art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, consideră că prin lăsarea fără examinare a acțiunii civile instanța de fond a lezat dreptul părții civile. 3.2 Potrivit apelului declarat de procurorul în Procuratura r-lui Orhei, Carasec Ana s-a solicitat casarea sentinței, adoptarea unei noi hotărâri prin care Guțan Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 850 unități convenționale și admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de reprezentantul părții vătămate, cât și încasarea în calitate de cheltuieli judiciare a sumei totale de 32, 84 lei. În argumentarea solicitărilor sale a invocat că cele declarate de reprezentantul părții vătămate au fost confirmate de martorii Borșov Daniela, Ciobu Denis și Guleaev Valentin, inclusiv de probele scrise, și că anume la această etapă instanța urma să rețină prezența laturii subiective a infracțiunii de delapidare a averii străine, prin identificarea motivului și scopului sustragerii acelor bunuri. Astfel susține partea acuzării că scopul de cupiditate a lui Guțan Ion a fost demonstrat și prin faptul că acesta motivând că bunurile le-a luat în contul restanței salariale ce constituie aproximativ 5000 lei, însă conform actului de învinuire paguba materială soldată părții vătămate constituie 100 780 lei, considerând că discrepanța enormă dintre prejudiciul cauzat părții vătămate și suma care prin presupusa samavolnicie a vrut să o recupereze, demonstrează indubitabil scopul de cupiditate. Prin urmare, partea acuzării invocă că instanța de fond eronat a constatat lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal, neîntemeiat reținând elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional. Astfel, susține că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal, constă în fapta prejudiciabila exprimata în acțiuni de sustragere a bunurilor ce-i sunt străine, dar care la moment, se aflau în detenția lui legitimă, el profitând de atribuția de a administra aceste bunuri, iar latura subiectivă a infracțiunii de delapidarea averii străine se caracterizează în primul rând, prin intenție directă din motive de cupiditate, fapt din care rezultă că în acțiunile inculpatului a fost reținută modalitatea: de însușire, dispunere sau folosirea ilegală a bunurilor altei persoane sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile. Consideră acuzarea că în speță probele supuse examinării confirma cu certitudine comiterea de către Guțan Ion a infracțiunii incriminate, fiind prezente în acțiunile inculpatului toate elementele constitutive a infracțiunii de delapidarea averii străine. 4

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020 a fost respins apelul procurorului în Procuratura r-lui. Orhei, admis apelul reprezentantului părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, casată parțial sentința Judecătoriei Orhei (sediul central) din 28 februarie 2020, în partea acțiunii civile, și pronunțată în această parte o nouă hotărîre prin care s-a dispus încasarea de la Guțan Ion în beneficiul părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” suma de 38 280 (treizeci și opt mii două sute optzeci) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 1000 (una mie) lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, și a constatat că Guțan Ion, în perioada 20.10.2017 - ianuarie 2018, activând neoficial în lipsa unui contract de muncă, în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, în funcția de administrator și barman la barul - xxxxxxxxxxxxx, din mun. xxxxxx, al întreprinderii SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator este Popovici Veronica, a luat samavolnic (adică a exercitat), în contul unor datorii la salariu și față de prestatorii de servicii, (adică un drept presupus legitim, și contrar ordinii stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru predarea imaginii, două microfoane de model pagina 19 din 27 ”old sisen”, trei televizoare de model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, o daună materială. Astfel, instanța de apel reține că, just s-a ajuns la concluzia că fapta prejudiciabilă a inculpatului constituie contravenția prevăzută la art. 335 Cod contravențional: samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune. Instanța de apel a remarcat că aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Iar prima instanță și-a bazat concluziile pe următoarele probe: declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica (f.d.137-138, vol.I); declarațiile martorului Prodan Veaceslav (f.d.146, vol.I); declarațiile martorului Guleaev Valentin (f.d.152, vol.I); declarațiile martorului Zagorodniuc Natalia (f.d. 153, vol.I); declarațiile martorului Pronicev Victor (f.d.154, vol.I); declarațiile martorului Ciobu Denis (f.d.195,206 vol.I); declarațiile martorului Borșov Daniela (f.d.212, vol.I); declarațiile martorului Lazari Igor (f.d.217, vol.I); conținutul plângerii lui Popovici Veronica din 12.03.2018, adresată către IP Orhei, prin care roagă să ia măsuri conform legislației cu Guțan Ion, care 5 aproximativ din data de 20.10.2017 până la 07.01.2018, prin abuz de încredere a însușit ilegal bunurile ce-i aparțin, băutură alcoolică, băuturi răcoritoare, sucuri etc., veselă, 3 televizoare de model Vesta de culoare negru la prețul de 4500 lei fiecare, și un laptop de model Asus x540L de culoare argintiu cu prețul de 18 000 lei, două microfoane Old Sisen cu prețul fiecăruia de 12 000 lei, care i-au fost administrate în administrarea sa, întru activitatea localului Bar-Karaoke- Solo, provocându-i prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 114 037 lei. A menționat faptul că ea, având calitatea de director la localul în cauză SRL Xxxxxxxxxxxxx, a convenit ca persoana nominalizată, Guțan Ion, să activeze în perspectivă în calitate de barmen și administrator în timp ce ea va fi plecată peste hotarele țării, la ce în cele din urmă ea fiind plecată peste hotarele țării, ultimul motivând că nu i-a fost achitat salariul pe timp de 2 săptămâni de activitate, samavolnic a însușit bunurile enumerate...(f.d. 6, vol.I); conținutul facturilor fiscale din 16-20.10.2017, din 28.10.2017, din care se confirmă că SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” a achiziționat produse, băuturi alcoolice și nealcoolice, suc, vin, produse alimentare, pahare de diferite modele și echipamente/ustensile pentru băuturi (f.d.12-25); conținutul mijloacelor de probă : actul de garanție a aparatului de model Asus, instrucțiune de exploatare a televizorului de model Versta (f.d.26-27); conținutul registrului de casă și control RMCC nr.01-2017 a SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, început la 18.10.2017 (f.d.28-31); conținutul listei de inventariere la SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” din or. xxxxxxx, din 08.03.2018, unde la rubrica lipsuri se indică suma de 63 533,84 lei, unde comisia de inventariere este indicată: Președintele comisiei și contabil-șef – Popovici V, chelner – Daniela Borșov, și, Lazăr Igor și Chele Irina (f.d.32-34); extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr.327 din 11.05.2018, a întreprinderii SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator și asociat este indicat Popovici Veronica (f.d.45); foto-tabelul – la dialog prin mesaje din rețele de socializare, pretinse mesaje descărcate de pe VIBER cu discuțiile între Guțan Ion și Popovici Veronica (f.d.58-61); conținutul procesului-verbal din 26.06.2018 și foto tabele, de examinare a două microfoane de model Sehsteiser, cabluri și adaptor (f.d.62- 64); conținutul procesului-verbal din 26.06.2018, de cercetare la fața locului, și anume, spațiul comercial Bar Karaoke situat în mun. xxxxx (f.d.69); conținutul procesului-verbal de confruntare din 30.05.2018, dintre Popovici Veronica și Guțan Ion (f.d.83-86, vol. I); conținutul informației de la Poliția de frontieră, pe numele lui Popovici Veronica (f.d.92-93, vol. I); conținutul dialogului prin mesaje din site-ul de socializare- Facebook, cu discuțiile între Guțan Ion și Chelea Irisha (f.d.228-229, vol. I); conținutul contractului de împrumut bănesc din 04.06.2018 (f.d.1-2, vol. II); conținutul biletului de amanet seria AE nr.462558 din 14.02.2018 (f.d.3, vol. II); conținutul informației de la Poliția de frontieră din 17.09.2019, pe numele lui Chelea Irina, unde se constată că, aceasta la data de 26.01.2018 a ieșit de pe teritoriu RM și a intrat pe teritoriul RM 6 la16.03.2018 (f.d.92-94); declarațiile inculpatului Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx (f.d.21-22, vol. II). Analizând declarațiile reprezentantului părții vătămate Popovici Veronica, a martorilor Prodan Veaceslav, Guleaev Valentin, Zagorodniuc Natalia, Ciobu Denis, Borșov Daniela și Lazari Igor, inclusiv a inculpatului Guțan Ion și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Guțan Ion în comiterea contravenției de samavolnicie, manifestată prin exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, iar fapta urmează a fi calificată în baza art. 335 Cod contravențional. Or, s-a constatat că Guțan Ion a luat samavolnic (adică a exercitat), în contul unor datorii la salariu și față de prestatorii de servicii, (adică un drept presupus legitim, și contrar ordinii stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru predarea imaginii, două microfoane de model ”old sisen”, trei televizoare de model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, o daună materială. Instanța de apel cu referire la alegațiile procurorului și cele ale reprezentantului părții vătămate, invocate în cererile de apel, precum că acțiunile inculpatului Guțan Ion întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 191 Cod penal, le-a respins ca neîntemeiate, reținând că la aceste critici instanța de fond a concluzionat argumentat, motivat și clar, aprecieri pe care și le însușește fără a le reitera, menționând asupra faptului că întemeiat s-a concluzionat că în speță inculpatul nu întrunește calitatea de subiect pentru comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine, or acesta nu întrunește calitatea specială de administrator, fiind detaliat redată noțiunea acesteia în textul motivat al sentinței contestate, stabilindu-se just din coroborarea probelor, verificate și analizate în instanța de apel, că între Guțan Ion și întreprinderea SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator este Popovici Veronica, nu s-au încheiat careva contracte de muncă și nici act de asumare a obligațiunii de răspundere materială a bunurilor întreprinderii, care conform legislației muncii urmează a fi obligatoriu în scris, respectiv Guțan Ion, nu întrunește semnele infracțiunii de delapidare, și anume a subiectului special, iar în acțiunile lui nu sunt întrunite semnele laturii subiective, or s-a constatat și lipsa intenției de sustragere, inculpatul urmând scopul exercitării unui drept presupus legitim, faptă prejudiciabilă ce urma a fi încadrată prin prisma laturii obiective a componenței de infracțiune de samavolnicie, prevăzută de art. 352 Cod penal. Instanța de apel a menționat că, în cazul exercitării dreptului presupus, spre deosebire de ipoteza exercitării unui drept legitim, temeiul justificativ nu 7 mai este un temei juridic (lege, acte normative subordonate legii, hotărâri, acte administrative individuale, contracte etc.), ci o faptă ilegală sau imorală a victimei, fie existența unor prevederi contractuale interpretare eronat, fie alte asemenea împrejurări. Atât în situația exercitării unui drept presupus, cât și în cazul exercitării unui drept legitim, situația premisă constă în existența unui conflict (litigiu) între victimă și făptuitor. Totodată este important ca făptuitorul să cunoască despre prezența dezacordului din partea victimei. Exercitarea dreptului presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite presupune că făptuitorul se comportă după bunul său plac, într-o manieră abuzivă și extralegală, când acționează în baza hotărârii luate după propria apreciere, fără a ține seama de părerea victimei, sfidând astfel ordinea legală de exercitare a drepturilor. Prin aceasta, făptuitorul ca și cum se substituie autorităților publice, celor care au competență exclusivă să soluționeze litigiile dintre persoane. Prin urmare, instanța de apel a apreciat întemeiată concluzia primei instanțe, care, corect a stabilit că fapta prejudiciabilă a inculpatului Guțan Ion constituie contravenție, prevederile căruia coroborându-le cu art. 126 Cod penal, au relevat că suma prejudiciului estimat la suma de 100 780 lei și incriminat lui Guțan Ion, nu atinge valoarea proporțiilor mari, indicate la art. 352 Cod penal, respectiv fapta prejudiciabilă a inculpatului Guțan Ion, de samavolnicie nu întrunește elementele componenței de infracțiune. În același timp, instanța de fond corect a remarcat lipsa careva probe referitor la venitul persoanei juridice SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, ce ar permite instanței să concluzioneze că suma prejudiciului cauzat indicat ar fi unul esențial pentru activitatea acesteia și ar putea fi calificat ca fiind unul considerabil. Instanța de apel a constat că instanța de fond corect a stabilit că partea acuzării nu a prezentat suficiente probe pertinente și concludente care să dovedească în afara oricărui dubiu că acțiunile inculpatului Guțan Ion constituie infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (1) Cod penal și just a încadrat acțiunile lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx în baza art. 335 din Codul contravențional, samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune. S-a reținut că prima instanță întemeiat a dispus încetarea procesului contravențional în privința lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională, având în vedere că de la data comiterii faptei, perioada de la 20.10.2017 până la 07.01.2018, până la momentul examinării cauzei, au trecut mai mult de 1 an, situație în care se constată că, termenul de tragere la răspundere contravențională, este expirat. 8 La caz, ținând cont de faptul că mărimea prejudiciului cauzat SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” s-a estimat la suma de 100780 lei lui, care nu a fost negat de către Guțan Ion, inclusiv, luând în considerare faptul că prejudiciul recuperat constituie suma de 62500 lei (informație menționată în rechizitoriu), instanța de apel a considerat că de la Guțan Ion urmează a fi încasat suma restantă din cuantumul prejudiciului cauzat, în mărime de 38 280 lei. Instanța de apel a mai reținut drept întemeiată solicitarea reprezentantului părții vătămate de încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, confirmat prin factura de plată seria ED nr.503316 din 26.10.2018, eliberată de C.A. ”xxxxxx ” (f.d.143, vol.I). Totodată au fost considerate neîntemeiate solicitările reprezentantului părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” cu privire la încasarea venitului ratat 139 311 lei, dat fiind nemotivarea acestuia, și respectiv cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, remarcând că în speță s-a constatat cauzarea prejudiciului material părții vătămate, persoană juridică SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, care nu poate pretinde repararea prejudiciului moral.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, avocatul Chira Constantin în numele inculpatului și de către reprezentatul părții vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica. 5.1 Prin recursul ordinar declarat, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecători. În susținerea recursului procurorul a menționat că: - apelul este o cale de atac devolutivă, iar în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror și a ajuns la concluzia recalificării acțiunilor inculpatului, urma să o dezvăluie, expunându-și punctul său de vedere supra fiecărei probe; - acuzarea nu este de acord atât cu sentința cât și cu decizia, menționând că ambele instanțe au apreciat unilateral probele prezentate; - probele prezentate de acuzare sânt pertinente, concludente, utile și veridice, coroborând între ele, indicând că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1) Cod penal; - inculpatul la momentul comiterii faptei întrunea condiția de subiect special al infracțiunii de delapidare; - apreciază critic argumentul instanțelor precum că Guțan Ion nu avea încheiat un contract individual de muncă și nici un contract de răspundere materială a bunurilor; 9 - deși acuzarea a invocat aceste argumente în procedura examinării apelului, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra acestor motive, invocate de acuzare; - un alt temei al declanșării recursului ordinar, constituie abordarea instanței de apel, referitor la recalificarea acțiunilor lui Guțan Ion, din prevederile art. 191 alin. (1) Cod penal la prevederile art. 335 Cod contravențional, pe motiv că inculpatul a însușit bunurile din localul care aparține SRL ”XXXXXXXXXXXXX” situat în or. xxxxx, în contul salariului neplătit de către reprezentantul societății, Popovici Veronica; - în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel constată că prejudiciul adus SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, în urma acțiunilor ilegale ale lui Guțan Ion, constituie suma de 100 780 lei, tot aici instanței de apel indici că suma de 100 780 lei, constituie costul bunurilor care aparțin localului „Solo”, care au fost însușite de către Guțan Ion; - restanța salarială pe care urma să o încaseze Guțan Ion pentru activitatea sa la localul ”Solo”, care aparține SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, constituie suma de 5000 lei, pe cînd acesta a însușit bunuri în contul salariului în sumă de 100 780 lei, ceea ce constituie o sumă vădit disproporțională a dreptului presupus legal realizat de către inculpat; - instanța urma să-i dea o apreciere critică poziției inculpatului, precum că în contul datoriei pretinse de Guțan Ion către Popovici Veronica, urma să fie luată în calcul suma de 6000 euro pentru chiria boxelor utilizate în perioada lunilor noiembrie 2017 - 07.01.2018, or potrivit declarațiilor părții vătămate, careva înțelegeri referitor la chiria boxelor în cauză nu a avut, discuția a constat doar în procurarea boxelor și nu în chiria acestora; 5.2 Reprezentantul părții vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica, prin recursul ordinar declarat, invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecători. În susținerea recursului menționează că: - soluția instanței de apel, în partea menținerii recalificării faptelor comise de inculpat din prevederile art. 191 alin. (1) Cod penal în cele ale art. 335 Cod contravențional, de la infracțiunea de delapidare a averii străine la contravenția de samavolnice, este afectată de erori de drept, dat fiind faptul că instanța de apel greșit a apreciat și încadrat juridic faptele constatate în urma administrării materialului probatoriu; - acțiunile inculpatului Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx sunt întrunite elementele laturii obiective și subiective ale infracțiunii de delapidare a averii străine și în susținerea poziției expuse pe marginea laturii penale; 10 - decizia este una incompletă, deoarece nu oferă răspuns la toate motivele importante invocate în apelul depus de reprezentantul părții vătămate pe latura penală, iar nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil; - instanțele au apreciat eronat precum că Guțan Ion, la momentul comiterii faptei nu întrunea condiția de subiect special al infracțiunii prevăzute în art. 191 alin (1) Cod penal și anume nu avea calitatea de administrator, pe motiv că nu a avut încheiat un contract individual de muncă și nici contract de răspundere materială a bunurilor; 5.3 Avocatul Chira Constantin în numele inculpatului prin recursul ordinar declarat, invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei în partea admiterii apelului declarat de reprezentantul părții vătămate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 28 februarie 2020 să fie menținută integral. În susținerea recursului invocă: - acțiunea civilă este înaintată de Popovici Veronica, pe când la caz ca parte vătămată este recunoscută SRL „ Xxxxxxxxxxxxx”; - în cadrul procesului nu s-a demonstrat prin acte justificative cui aparțin bunurile imputate în rechizitoriu, nu a fost stabilit costul și valoarea bunurilor din speță, nu a fost individualizat proprietarul real al bunurilor, nu există nici un act de proprietate, ceea ce consideră, nu o îndreptățește nici pe Popovici Veronica și nici pe SRL „ Xxxxxxxxxxxxx” de a solicita careva prejudicii; - în instanța de fond atunci când partea acuzării a modificat acuzarea în sensul agravării, inculpatul a solicitat explicarea învinuirii noi, însă acest demers a fost respins; - Popovici Veronica a declarat că Guțan Ion i-a restituit pagubele și a indicat că nu are pretenții față de el; - intenția lui Guțan Ion nu a cuprins programul Xxxxxxxxxxxxx și programa pentru lumini, nefiind anexată nici o dovadă care ar demonstra costul unei astfel de programe și nici dacă în laptopul din speță au fost instalate programele respective; - pe parcursul procesului s-a demonstrat că Guțan Ion nu a luat din bar careva sistem sau dispozitiv pentru predarea imaginii, fapt confirmat de martorul Prodan Veaceslav, fiind în sensul dat dusă în eroare instanța; - Popovici Veronica și Guțan Ion au declarat că contractul de împrumut din 04.06.2018, care l-au semnat între ei, în realitate nu este un împrumut ci un mijloc de reparare a prejudiciului cauzat de Guțan Ion lui Popovici Veronica, precum și temei ca Veronica Popovici să-și retragă plângerea penală; 11 - cu referire la cheltuielile de asistență juridică, indică că nu a fost prezentat contractul, iar bonul nr. ED 503316 nu are nici o legătură cu prezenta cauză, or nu este clar pe care cauză a fost eliberat;

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea și-au găsit confirmare, recursurile urmând a fi admise cu dispunerea casării deciziei atacate și remiterea cauzei la rejudecare din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Analizând conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit constată că partea acuzării și reprezentantul părții vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica invocă temeiurile pentru casare prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală și anume: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Astfel, procurorul critică sentința primei instanțe și decizia instanței de apel din considerentul motivării deficitare și contradictorii a soluției pronunțate, evidențiind erori la încadrarea juridică a faptelor inculpatului, axând criticele și referitor la motivarea insuficientă a instanței de apel pe marginea soluției pronunțate. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă 12 probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. La caz, potrivit rechizitoriului Guțan Ion a fost deferit judecății pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, după semnele calificative – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile, fiindu-i încriminată următoarea faptă, Guțan Ion, urmărind scop de profit și de însușire ilicită a bunurilor altei persoane, abuzând de încrederea ce i-a fost acordată de către cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, administrator și unic asociat al SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, cu sediul juridic în satul xxxxxx, activând de la începutul lunii noiembrie 2017, neoficial, în lipsa unui contract de muncă în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx în funcția de administrator și barman la barul – karaoke al SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, amplasat în xxxx, primind în administrare valorile materiale necesare pentru funcționarea barului – karaoke, având în virtutea înțelegerii cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, prerogativa de a administra valorile materiale încredințate, în luna ianuarie 2018, aflându-se la locul de muncă, a trecut ilegal în folosul său, adică a însușit – un laptop de model ”ASUS” cu costul de 18 000 lei, două microfoane de model ”old sisen” la prețul unuia de 12 000 lei, în valoare totală de 24 000 lei, trei televizoare de model ”WESTA” la prețul unuia de 4500 lei, în valoare totală de 13500 lei, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri fiecare, la prețul unuia de 8 000 lei, în valoare totală de 16 000 lei, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX” și cet. Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, o daună materială în proporții considerabile în valoare totală de 71 500 lei. Ulterior, în ședința instanței de fond, acuzatorul de stat, prin ordonanța din 05.02.2019 privind modificarea învinuirii în ședința de judecată, constatând și însușirea de către inculpat a - programului de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” instalat în laptopul de model ”ASUS” cu prețul de 400 euro, echivalentul a 8160 lei, 13 programului pentru lumini instalat în laptopul de model ”ASUS” cu prețul de 400 dolari SUA, echivalentul a 6840 lei, dispozitivului pentru predarea imaginii cu prețul de 700 euro, echivalentul a 14 280 lei, stabilind suma prejudiciului de 100 780 lei, a modificat învinuirea în sensul agravării, în temeiul art. 326 Cod de procedură penală, acuzarea formulată în privința inculpatului Guțan Ion, fiind incriminate lui Guțan Ion comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative: delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a constatat că acțiunile inculpatului Guțan Ion, urmau a fi încadrate prin prisma faptei prejudiciabile a laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzută la art. 352 Cod penal, care stabilește răspunderea penală pentru samavolnicia, însă deoarece suma prejudiciului incriminat, estimat la suma de 100 780 lei, nu atinge valoarea proporțiilor mari indicate la art. 352 Cod penal, coroborat cu art. 126 Cod penal, s-a conchis că fapta prejudiciabilă de samavolnicie nu întrunește elementele componenței de infracțiune, dar constituie o contravenție prevăzută la art. 335 Cod contravențional, samavolnicia, după semnele calificative: exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune. Sub aspectul dat instanța de fond a constatat următoarea stare de fapt: Guțan Ion, în perioada 20.10.2017 - ianuarie 2018, activând neoficial în lipsa unui contract de muncă, în baza unei înțelegeri verbale cu Popovici Veronica Xxxxxxxxxxxxx, în funcția de administrator și barman la barul - xxxxxxxxxxxxx, din mun. xxxxxx, al întreprinderii SRL ”Xxxxxxxxxxxxx”, a cărui administrator este Popovici Veronica, a luat samavolnic (adică a exercitat), în contul unor datorii la salariu și față de prestatorii de servicii, (adică un drept presupus legitim, și contrar ordinii stabilite), un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru predarea imaginii, două microfoane de model ”old sisen”, trei televizoare de model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri, cauzând SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, o daună materială. În context, Colegiul penal lărgit ține să evidențieze că, prima instanță în partea descriptivă a sentinței a stabilit vinovăția lui Guțan Ion în baza art. 335 Cod contravențional, însă constatând fapta nu a stabilit cuantumul concret al daunei materiale, sub aspectul proporțiilor prejudiciului cauzat, astfel nefiind stabilită nemijlocit valoarea fiecărui bun ”luat” de inculpat. Mai mult, Colegiul penal sub aspectul daunelor materiale cauzate SRL ”XXXXXXXXXXXXX” reprezentat de Popovici Veronica, ține să sublinieze că potrivit rechizitoriului inculpatului i se impută cauzarea prejudiciului material 14 în valoare totală de 71 500 lei (f.d. 109, v. I), potrivit ordonanței de modificare a învinuirii din 05.02.2019 dauna materială totală constituie deja 100 780 lei (f.d. 164-165, v. I), deși potrivit plîngerii părții vătămate Popovici Veronica adresate șefului IP Orhei la data de 12.03.2018 ultima invocă prejudiciul material în sumă totală de 114 037 lei (f.d. 6, v. I) ulterior evaluat, în urma inventarierilor efectuate la 124 533, 84 lei. Circumstanțele evidențiate supra au fost reținute și de instanța de fond, servind drept temei pentru lăsarea acțiunii civile înaintate de reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica, fără examinarea, urmând ca asupra acesteia să se hotărască în instanța civilă. Cu toate acestea, instanța de fond, constatând divergențe în privința cuantumului pretinsului prejudiciu material, concluzionând asupra imposibilității de a stabili cuantumul concret al acestuia, în ce valoare acesta a fost cauzat și în ce valoare urmează a fi încasat, reține, în mod confuz, cauzarea părții vătămate unei daune materiale în valoare totală de 100 780 lei, suma fiind stabilită reieșind din actul de învinuire a lui Guțan Ion. În concluzie, Colegiul penal lărgit notează că recalificând acțiunile inculpatului la art. 335 Cod contravențional, instanța de fond omite să evalueze prejudiciul material cauzat părții vătămate prin prisma probelor prezentate de părți. Or, potrivit sentinței prima instanță a constatat fapta, descrisă ca fiind dovedită, că inculpatul: „...a luat samavolnic ………un laptop de model ”ASUS”, în care era instalat programul de karaoke ”Xxxxxxxxxxxxx” și programul pentru lumini, un dispozitiv pentru predarea imaginii, două microfoane de model ”old sisen”, trei televizoare de model ”WESTA”, 2 cabluri electrice cu lungimea de 10 metri….”, fără să indice clar suma prejudiciului material, ca ulterior să-l rețină drept dovedit prin actul de învinuire. Totodată, se constată că făcând analiza elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (1) Cod penal, argumentând neîntrunirea semnelor calificative, instanța de fond nu purcede la aceiași analiză în cadrul recalificării acțiunilor inculpatului în baza art. 335 Cod contravențional. Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar. Potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza 15 probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Însă, instanța de apel, nu a respectat întocmai prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor comise de instanța de fond repetându-le întocmai. Astfel deși sentința a fost contestată cu apel de către procuror și reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica, care au invocat dezacordul cu soluția primei instanțe, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor formulate, trecând asupra acestora în mod superficial, nefiind motivată respingerea acestora. În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel la judecarea respectivei cauze penale, a omis să se expună asupra argumentului apelanților și anume „că deși nu a fost încheiat un contract în formă scrisă, Popovici Veronica i-a transmis în grijă și administrare bunurile materiale din clubul-karaoke,” or, ultimul de facto a fost admis de către reprezentantul societății în cauză la muncă din data de 20.10.2017, inculpatul Guțan Ion fiind considerat drept ”o persoană demnă de încredere”. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a dat răspuns inclusiv criticilor procurorului referitor la stabilirea prezenței sau absenței în acțiunile inculpatului Guțan Ion a scopului de cupiditate. Instanța de apel nu a făcut lumină nici referitor la existența sau inexistența unei înțelegeri dintre Guțan Ion și Popovici Veronica, privind chiria boxelor. Potrivit cererilor de apel, apelanții au solicitat inclusiv admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica, instanța de apel în această parte a dispus încasarea de la Guțan Ion în beneficiul părții vătămate SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” suma de 38280 (treizeci și opt mii două sute optzeci) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 1000 (una mie) lei cu titlu de cheltuieli de judecată, deși potrivit solicitărilor intabulate în textul acțiunii civile se constată că reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica solicită încasarea prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 35 500 lei. Avînd în vedere cele indicate supra, Colegiul Penal, constată neconcordanța cuantumului prejudiciului material solicitat prin acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, 16 Popovici Veronica și respectiv suma dispusă, prin decizia instanței de apel, spre încasare cu titlu de prejudiciu material din contul inculpatului Guțan Ion. Potrivit recursului declarat de apărare, invocând temeiul pentru casare prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se susține că aspectul dat a fost invocat de către avocatul Constantin Chira, care acționând în numele și interesele inculpatului Guțan Ion, în ședința de judecată a instanței de apel din 04.11.2020 (f.d. 134, v. II) a subliniat, pe lingă celelalte, că acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica nu este justificată, valoarea prejudiciului cauzat a fost apreciată doar în baza declarațiilor părții vătămate, nefiindu-i clară nici proveniența prejudiciului invocat de aceasta în sumă de 35 500 lei. În prezența afirmațiilor date, instanța de apel, contrar celor invocate de apărător, care în principiu direct contestă mărimea prejudiciului cauzat, fără o argumentare clară și justificată, constată că ”…mărimea prejudiciului cauzat SRL ”Xxxxxxxxxxxxx” s-a estimat la suma de 100780 lei, care nu a fost negat de către Guțan Ion, inclusiv, luînd în considerare faptul că prejudiciul recuperat constituie suma de 62500 lei (informație menționată în rechizitoriu), Colegiul penal consideră că de la Guțan Ion urmează a fi încasat suma restantă din cuantumul prejudiciului cauzat, în mărime de 38280 lei”, astfel că în mod nejustificat dispune încasarea prejudiciului material, solicitat prin acțiunea civilă înaintată, în cuantum mai mare decât suma indicată de reprezentantul părții vătămate SRL ”XXXXXXXXXXXXX”, Popovici Veronica. În sensul celor reținute mai sus, Colegiul penal lărgit statuează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale. Colegiul penal lărgit notează, că pentru a respecta aceste practici, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor decisive invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră justificată admiterea recursurilor ordinare declarate la caz, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei în aceiași instanță de apel pentru rejudecare, în alt complet de judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte. 17 La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să – și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocatul Chira Constantin în numele inculpatului și de către reprezentatul părții vătămate SRL ,,Xxxxxxxxxxxxx”, Popovici Veronica, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Guțan Ion Xxxxxxxxxxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 09 decembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 18