1ra-1622/21 — art.264 alin.2 CP

1ra-1622/21 — art.264 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1622/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Guzun Ion și Craiu Nicolae

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Șendrea Nicu în numele inculpatului, de către partea vătămată Brîkina Elena și de

către reprezentantul acesteia Calancea Serghei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2021, în cauza penală în

privința lui

Lisîi Pavel XXXX, născut la XXXX, originar

și domiciliat în mun. XXXXX, str. XXXXX,

ap.XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.12.2016 - 13.10.2020;

Instanța de apel: 03.11.2020 - 05.05.2021;

Instanța de recurs: 07.07.2021 - 17.08.2021;

a c o n s t a t a t :

octombrie 2020, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit

art.3641 Cod de procedură penală, Lisîi Pavel a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.264 alin.(2) Cod penal, la amendă în mărime de 900 unități

convenționale, echivalentul a 18 000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de partea vătămată și s-a încasat din

contul inculpatului suma de 70 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a admis cererea de regres a ”Moldasig” SA și s-a dispus încasarea din

contul inculpatului suma de 89 220,43 lei, cu titlu de îndemnizație pentru asigurarea

parții vătămate.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă

de 168 lei în folosul statului.

deținător al permisului de conducere, pe 14.07.2016, la aproximativ ora 06:30,

aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fapt confirmat prin

1

rezultatele testării alcoolscopice ale sale cu aparatul „Drager 8510”, din care rezultă,

că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de către acesta constituie 0,84

mg/l și prin procesul-verbal nr.3480 din 14.07.2016, privind examinarea medicală

de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și a naturii ei,

din care rezultă, că concentrația alcoolului din sângele prelevat de la acesta

constituie 1,59 mg/l, a comis o faptă prejudiciabilă în următoarele circumstanțe: În

condițiile enunțate el, conducând autovehiculul de model „Volkswagen Golf’ cu n/î

XXXXX, cu încălcarea prevederilor pct. 14) lit. a) din Regulamentul circulației

rutiere al Republici Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, potrivit căruia: „Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să

conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența 2 drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i

afecteze capacitatea de conducere”, în același timp, fără ca să manifeste dexteritate

în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și fără ca să țină cont

de situația rutieră, precum și cea care determină viteza de circulație, încălcând astfel

prevederile normei prevăzute la pct.45 alin.1) lit. a), b) și d) din același Regulament

care prevede că: „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția b) dexteritatea în conducere care i-

ar permite să prevadă situațiile periculoase și d) situația rutieră”, în timp ce se

deplasa pe str. XXXXX din mun. XXXXX, în imediata apropiere cu casa de locuit

cu nr. XXXXX, în încercarea de a ocoli pietonul Brîkina Elena a.n.XXXXX, care

tocmai traversa acel drum, din partea dreaptă spre stânga relativ deplasării

automobilului menționat, a schimbat direcția de deplasare, virând spre contrasens,

fără să se asigure de siguranța manevrei sale, încălcând astfel și prevederile pct.39

alin.1) din același Regulament potrivit căruia: ”înaintea începerii deplasării,

reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie

să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole

pentru ceilalți participanți la trafic” urmare a căror evenimente, nu s-a isprăvit cu

conducerea mijlocului de transport condus și a derapat pe acostament unde a și

tamponat-o violent pe aceasta, după care s-a izbit și într-un pilon de electricitate. În

consecință, în urma acestui impact, pietonul Brîkina Elena s-a ales conform

raportului de expertiză medico-legală nr.2912/D din 01.11.2016 cu o vătămare

corporală medie sub formă de: „Fractura porțiunii sternale a claviculei pe dreapta,

fractura colului chirurgical humerusului stâng, fractura coastelor 2, 3, 5, 6 pe

dreapta, fractura platoului tibial drept, fractura cominutivă a platoului tibial stâng și

capului fibulei cu deplasare, plagă contuză în regiunea parietală dreapta, excoriații la

nivelul capului și feței.”

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(2) Cod penal, individualizată

prin - „ Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

2

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau

a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate”.

acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Lisîi Pavel să fie

condamnat în baza art.264 alin.(2) Cod penal, la 3 ani închisoare și în baza art.90

Cod penal să-i suspende executarea pedepsei pe un termen de 4 ani, cu privarea de

dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 5 ani.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată, la stabilirea

pedepsei inculpatului Lisîi Pavel, nu a ținut cont de faptul că acesta fiind în stare de

ebrietate a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă soldată cu consecințe grave și

anume tamponarea pietonului Brîkina Elena, care a avut loc pe trecerea de pietoni.

Trecerea de pietoni fiind spațiul destinat pentru deplasarea în siguranță a pietonilor.

Astfel, comportamentul inculpatului denotă faptul neatenției acestuia în timpul

traficului, expunându-i la un pericol și pe ceilalți participanți angajați în trafic.

Luând în considerație că mijlocul de transport reprezintă o sursă de pericol sporit,

care în cazul unei exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate

înaltă. Prin urmare, fiind conducător de vehicul, Lisîi Pavel, cunoștea cu certitudine

regulile circulației rutiere.

Procurorul a considerat că, urmează a fi reamintit faptul că, inculpatul la

momentul comiterii infracțiunii era angajat în câmpul muncii în calitate de

colaborator de poliție al Inspectoratului Național de Patrulare. Inculpatul Lisîi Pavel

pleca de la serviciu în stare de ebrietate spre casă la volanul unui automobil. Astfel

că comportamentul de care a dat dovadă inculpatul Lisîi Pavel este unul iresponsabil

și lipsit de respect față de obligațiile de serviciu (funcție) și față de societate.

De asemenea, a menționat că, infracțiunea incriminată inculpatului Lisîi

Pavel, a atentat la relațiile sociale cu privire la securitatea circulației rutiere și

sănătatea persoanei, săvârșită din imprudență, fiind calificată ca una mai puțin

gravă, pentru care legea penală prevede ca sancțiune inclusiv și sub formă de

închisoare până la 4 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani (norma juridică în redacția la data

comiterii infracțiunii la 14.07.2016).

Mai mult, procurorul a subliniat și faptul că, instanța de judecată eronat a

interpretat norma juridică vizând aplicarea pedepsei complimentare care prevede

expres "... în toate cazurile cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de la 3 la 5 ani". Astfel, că pedeapsa complimentară urma să fie

aplicată în mod obligatoriu. La fel, instanța de judecată nu a argumentat soluția

neaplicării pedepsei complimentare.

3.1. Avocatul Dragomir Aliona în numele părții vătămate Brîkina Elena,

a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care lui Lisîi Pavel să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate cu privarea de

3

dreptul de a conduce mijlocul de transport, totodată să fie încasat prejudiciului

material, moral și diferența dintre salariu și pensia de invaliditate.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, conform raportului de expertiză

medico-legală nr.2912/D din 01.11.2016 pietonul Brîkina Elena s-a ales cu o

vătămare corporală medie sub forma de - fractura colului chirurgical humerusului

stâng, fractura coastelor 2,3,5,6 pe dreapta, fractura platoului tibial drept, fractura

cominutivă a platoului tibial stâng și capului fibulei cu deplasare, plagă contuză în

regiunea parietală dreapta, excoriații la nivelul capului și feței.

La fel, a indicat avocatul că, Brîkina Elena a fost recunoscută ca partea

vătămată pe cauza penală de învinuire a lui Lisîi Pavel. După accidentul a fost

transportată și internată la Spitalul de Urgență, unde a stat două luni, unde a avut

mai multe intervenții hirurgicale. O perioada îndelungată, mai mult de 7 luni, nu a

avut posibilitate să se deplaseze singură, fără supravegherea permanentă. Până în

anul 2018, permanent a primit tratament medical, ceia ce se confirmă prin certificate

medicale anexate la materialele cauzei. Din cauza stării sănătății de mai multe ori a

fost amânate ședințele de judecată.

Totodată, a susținut că la etapa cercetărilor judecătorești, inculpatul Lîsîi

Pavel a călătorit în străinătate, iar din cauza absenței sale, audierile au fost amânate

de mai multe ori. Acest lucru a arătat atitudinea nedemnă atât față de instanță, cât și

față de toți participanții la proces în timpul mărturiei în instanță, inculpatul a indicat

că el a chemat o ambulanță pentru victimă. Acest lucru nu este adevărat, deoarece

ambulanța a fost chemată de către trecători. Vinovatul se afla într-o stare de

intoxicație alcoolică și nu a arătat nicio îngrijorare față de victimă. Mai mult, pe tot

parcursul procedurilor, el nu a vizitat niciodată victima și nu a cerut iertare pentru

vătămarea cauzată de accident.

Din anul 2016, din cauza accidentului, partea vătămata a avut șapte intervenții

chirurgicale. La moment actual starea sănătății s-a agravat și este recunoscută ca

invalida de gr. 2. Astfel, victima a primit un grad de handicap și nu va mai reveni

niciodată la viața unei persoane normale.

De asemenea avocatul a considerat că, instanța de fond incorect a aplicat în

privința inculpatului prevederile din art.79 Cod penal. La momentul săvârșirii

accidentului, inculpatul a fost colaborator al Ministerului Afacerilor Interne, din

cadrul Poliției de patrulare. Ultimul a fost îmbrăcat în uniforma a colaboratorului de

poliție și mergea nemijlocit la serviciul. Conform rezultatelor expertizei acesta a fost

în stare de ebrietate alcoolică- 1,59 mg/l în sânge, aparatul Drager a arătat alcool în

aer expirat - 0,84 mg/l.

În altă ordine de idei, a fost menționat de către avocat și faptul că, pentru

îngrijirea permanentă a părții vătămate a fost angajate două persoane prin contract,

cheltuieli în mărimea de 75 588, 00 lei. Din luna septembrie 2016 și până în prezent,

Brîkina Elena locuiește în apartamentul, care aparține lui Kalancea Serghei, până la

producerea accidentului dat, apartamentul era dat în chirie. Dar după producerea

accidentului și transportarea părții vătămate în apartament a fost nevoit să achite

toate serviciile comunale și serviciile pentru întreținerea acestuia, care aparține lui

4

Brîkina Elena. Din momentul externării lui Brîkina Elena și până în prezent, pentru

îngrijirea apartamentului și serviciilor comunale (Star-Net, APLP, Moldova-Gaz,

Apă Canal, Union Fenosa, Moldtelecom) – 24 207,92 lei.

Apărarea a mai indicat că, pentru întocmirea a două procuri generale pe

numele lui Kalancea Serghei, pentru prezentarea reclamantei în toate instanțele, și

pentru primirea pensiei reclamantei, constituie 559 lei (la data de 06.11.2019 a fost

întocmită a doua procura din numele reclamantei Brîkina Elena). Pentru traducerea

demersului de numirea expertizei, înaintată în instanța de judecată, s-a cheltuit 175

lei. La 16.01.2017, CTDDCM - i-a stabilit părții vătămate gradul 1 de invaliditate

(sever), conform Certificatului de Dizabilitate și capacitate de muncă Seria 231622.

Pentru angajarea avocatului, care prestează serviciile juridice în instanța de

judecată, a fost încheiat contract în suma de 6 000 lei.

Pentru procurarea produselor alimentare a fost cheltuită suma de 78 823,04

lei, cheltuieli pentru necesitățile lui Brîkina Elena constituie: cheltuieli de transport

– 11 313,40 lei; mărfuri pentru necesități igienice a reclamantei – 13 583,40 lei;

diferența între salariul și pensiei - 87.641,30 lei; paguba morală -1 800 000,00 lei.

Până la accidentul, partea vătămată, era oficial angajată în câmpul muncii la

S.R.L. Alex-Neoxin, și conform informației prezentate de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, pentru perioada din anul 2016, salariul oficial a fost în mărimea

de 3000-3100 lei. După producerea accidentului, reclamanta a devenit invalid de gr.

1, pensia oficială constituie - 675 lei. Pensia a fost stabilită din 01.01.2017.

3.2. Avocatul Dragomir Aliona în numele părții vătămate Brîkina Elena,

a depus apel suplementar prin care a solicitat casarea sentinței și încheierii prin care

a fost respinsă cererea de dispunerea expertizei în comisie.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în materialele cauzei există două

expertize în privința părții vătămate Brîkina Elena. Ambele expertize au fost făcute

prin ordonanța procurorului și practic sunt identice, întrebările puse de către

procuror sunt repetate, conform actelor medicale prezentate la expert. Necătând că

starea sănătății părții vătămate ulterior din cauza leziuni corporale s-a înrăutățit și a

fost schimbat și gradul de invaliditate. Complicații la partea vătămate au apărut

nemijlocit din cauza traume primite după accident.

De asemenea a indicat că, incorect a fost aplicat în privința inculpatului

prevederile art.79 Cod penal, făcând trimitere la prevederile hotărârii Plenului CSJ

din 11.11.2013 cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei

penale, unde a menționat că în spiritul art.79 Cod penal, trebuie se existe, ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind

personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau

stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a

personalității inculpatului, împrejurările obișnuite fiind cele care predomină și

caracterizează majoritatea cetățenilor, ele nefiind considerate drept excepționale. În

acest aspect Plenul CSJ a indicat, că excepționale, instanța urmează să stabilească

astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei,

precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate - 1,2,

5

persoana cu dezabilități severe și accentuale), merite deosebite față de societate, alte

circumstanțe de importanță majoră). În cazul stabilirii unor asemenea împrejurări,

instanța de judecată este obligată să indice în sentința care anume circumstanțe ale

cauzei sunt considerate excepționale și în corelație cu care date despre persoana

vinovatului ele servesc drept temei pentru aplicarea art.79 Cod penal.

fost admis apelul procurorului și apelul avocatului Dragomir Aliona în numele

părții vătămate, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Lisîi

Pavel a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(2) Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsa 1 an închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip deschis. În rest sentința a fost menținută.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, examinând

probatorul, a considerat dovedită indubitabil vina inculpatului Lisîi Pavel de

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, comisă în

stare de ebrietate, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art.264 alin.(2) Cod

penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Referitor la apelul procurorului privind individualizarea pedepsei penale,

instanța de apel a notat că, instanța de fond eronat a conchis că o pedeapsă non

privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de

restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, or,

inculpatul urmează să conștientizeze fapta comisă, punând în pericol atât persoana

sa, cât și a celor din jur, urcându-se în stare de ebrietate la volanul mijlocului de

transport.

În aceste circumstanțe instanța de apel a indicat că, acțiunile inculpatului Lisîi

Pavel cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(2)

Cod penal, infracțiune care în conformitate cu art.16 Cod penal se califică ca gravă,

care prevede pedeapsa ce se pedepsește cu amendă în mărime de la 950 la 1350

unități convenționale, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la

240 de ore sau cu închisoare de până la 4 ani, în toate cazurile cu anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport.

Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, a considerat că pedeapsa aplicată de

instanța de judecată în formă de amendă în privința inculpatului Lisîi Pavel, este una

neîntemeiată și nejustificată, or, acestuia urmează a fi stabilită o pedeapsă mai aspră,

sub formă de închisoare pe un termen de 1 an în penitenciar de tip deschis, de vreme

ce anume acesta categorie de pedeapsa va convinge de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Referitor la apelul avocatului Dragomir Aliona în numele părții vătămate în

partea ce ține de mărimea prejudiciului cauzat, instanța de apel a indicat că, instanța

de fond a argumentat sentința la capitolul dat sub toate aspectele, apreciind

6

circumstanțele esențiale ce se referă la pretențiile înaintate față de inculpat și

compania de asigurări SA ,,Moldasig”, or a fost constatat că la data producerii

accidentului rutier, răspunderea civilă a inculpatului era asigurată la SA,,Moldasig”,

lucru confirmat prin polița de asigurare seria/nr.RCA1876074 din 01.11.2015 cu

perioada de valabilitate de la 01.11.2015 până la 31.10.2016, avantajul asigurării

fiind în achitarea prejudiciului cauzat prin accident de către compania de asigurări

respectivă.

Astfel, instanța de apel a atestat că, urmare a faptului că partea vătămată a

încheiat cu partea civilmente responsabilă SA ,,Moldasig” o tranzacție de împăcare

cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin accident, cu achitarea sumei

de 89 220,43 lei, care au fost achitați, pretențiile ce țin de achitarea celorlalte sume

bănești pretinse în apelul înaintat urmare a prejudiciului material cauzat, nu sunt

întemeiate, devreme ce partea civilă a convenit cu partea civilmente responsabilă, la

caz SA ,,Moldasig” cu privire la mărimea prejudiciului material care urmează a fi

reparat urmare a accidentului rutier produs din vina inculpatului.

Totodată, instanța de apel a considerat ca corectă soluția instanței de fond cu

privire la dispunerea reparării prejudiciului moral în mărime de 70 000 lei de către

inculpat părții vătămate Brîkina Elena, care este una echitabilă și proporțională

suferințelor cauzate victimei prin fapta prejudiciabilă cauzată de către inculpat.

procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei penale în aceiași instanță de apel în alt complet de

judecată.

În motivarea sa, partea vătămată a făcut trimitere la prevederile pct. 22.2 din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova „Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel nr.22 din 12.12.2005”

menționând că în decizia recurată a constatat derogări de la recomandările Plenului

CSJ. Astfel, în decizie nu a depistat nici o referire la alegațiile avocatului părții

vătămate, instanța limitându-se în exclusivitate la solicitările acuzatorului de stat,

inculpatului și apărătorului acestuia în instanța de apel. Totodată s-a creat impresia,

că avocatul părții vătămate, admis în procesul examinării apelurilor nici nu a

participat la proces. În special, alegațiile avocatului Gorobica, inclusiv și cererea

acestuia de numire a unei expertize suplimentare în privința părții vătămate, nu sunt

reflectate în textul Deciziei recurate. Și numai în pct. 6 al Deciziei, instanța de apel

s-a limitat la o concluzie generală pe marginea apelurilor, indicând admisibilitatea

acestora. Astfel, a conchis că instanța de apel nu a rezolvat fondul cauzei.

Partea vătămată a susținut că, după pronunțarea sentinței, avocatul părții

vătămate Dragomir Aliona a depus un apel în instanța de fond, la data de 27

octombrie 2020, înregistrat sub nr. 24077 în Cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. Ulteror, la 20 ianuarie 2021, sub nr. 390, același avocat a depus în

Cancelaria Curții de Apel un apel suplimentar, însă din motive necunoscute, acest

apel suplimentar nu a fost atașat la cauza penală și, respectiv nu a constitut subiectul

dezbaterilor între timp, anume în acest apel suplimentar au fost invocate un șir de

7

motive plauzibile, inclusiv și cele care se referă la justificarea cheltuielilor suportate

de către partea vătămată, la oportunitatea dispunerii și efectuării expertizei

suplimentare medico-legale în privința părții vătămate, starea de sănătate a căreia s-

a agravat, precum și argumente în favoarea înăspririi măsurii de pedeapsa în privința

inculpatului. Prin urmare, lipsa apelului în dosarul penal și, respectiv, neexaminarea

argumentelor invocate în el de instanța de apel echivalează cu nesoluționarea

fondului cauzei.

5.1. Reprezentantul Calancea Serghei în numele părții vătămate, a

contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în urma accidentului rutier din 14

iulie 2016, i-a fost cauzate vătămări corporale grave și a avut 7 intervenții

chirurgicale, la moment fiind invalid de gradul 1. De către părinții inculpatului i-a

fost achitată suma de 21 650 pentru tratamentul medical de și atât prima instanță cât

și instanța de apel au indicat suma de 30 000 lei.

La fel, a indicat că, în instanțele ierarhic inferioare a fost solicitat dispunerea

unei expertize medico-legale repetate în comisie pentru constatarea gradului de

gravitate și a caracterului vătămărilor integrități corporale cauzate părții vătămate

Brîkina Elena în urma accidentului rutier, care a fost neîntemeiat respinse.

În conjunctura celor relatate supra reprezentatul părții vătămate a solicitat să

fie încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate 55 543 lei - pentru serviciile

asistentei medicale, 11 313,40 - cheltuieli de transportare, 9 577,73 lei - cheltuieli

pentru produse de igienă, 11 956, 51 lei - medicamente, 78 823,04 lei – produse

alimentare, 24 207,42 lei – serviciile comunale, 12 025,00 lei – serviciile juridice

pentru avocat, 175 lei – traducerea procurii, 559 lei – pentru procură, 325 euro- pat

medicinal, 46 478, 61 lei – diferența dintre salariu și pensie, 1 800 000 lei –

prejudiciu moral.

5.2. Avocatul Șendrea Nicu în numele inculpatului, în temeiul art.427

alin.(1) pct. 10 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, sancțiunea privativă de libertate

aplicată de către instanța de apel, este neîntemeiată și disproporțională cu

circumstanțele cauzei penale.

Avocatul cu trimitere la prevederile art.61 Cod penal și art.3641 Cod de

procedură penală, a indicat că instanța de apel aplicând pedeapsa 1 an de închisoare,

a creat un precedent negativ, când executarea pedepsei sub formă de închisoare, va

cauza suferințe fizice și va înjosi demnitatea persoanei Lisîi Pavel. Scopul pedepsei

penale de corectare a inculpatului, nu va fi realizat prin aplicarea celei mai severe

pedepse din cele menționate în secțiunea art.264 alin.(2) Cod penal.

În acest caz, avocatul a considerat că, inculpatul poate fi corectat și fără a fi

8

aplicată o pedeapsă cu închisoarea, necătând la faptul că din practica judiciară, se

cunosc cazuri când accidentele rutiere care s-au soldat cu decesele victimelor,

făptuitorilor le-a fost acordată șansa de a se corecta fără a le fi aplicată o pedeapsă

non privativă de libertate.

Doar că în cazul speței date, inculpatul Lisîi Pavel fiind învinuit de comiterea

unei infracțiuni mai puțin grave, comisă din imprudență, instanța de apel a

considerat în mod exagerat, că unica soluție de corectare a persoanei va fi doar

aplicarea unei pedepse privativă de libertate, deși existau circumstanțe atenuante

stabilite sub forma recunoașterii vinei, recuperarea prejudiciului cauzat, cu intenția

recuperării integrale a sumelor care au fost stabilite de instanță de fond prin

hotărârea sa.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurile declarate

de către partea apărării, de către partea vătămată și de către reprezentantul acesteia,

menționând că acestea urmează a fi declarate admisibile.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise,

din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din textul recursurilor declarate, rezultă că recurenții critică decizia instanței

de apel sub aspectul temeiurilor de casare prevăzute de pct.6), 10) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile recurenților, Colegiul penal

lărgit conchide că, judecând apelul, instanța de apel a comis următoarele erori de

drept.

În primul rând, potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în

ordine de apel și în conformitate cu cerințele art.415 Cod de procedură penală, în

cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre

acestea trebuie să primească o rezolvare proprie.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct.4 al

prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra,

interpretându-le eronat.

În acest context, se menționează că potrivit materialelor dosarului instanța de

9

apel a fost sesizată la 26 octombrie 2020, de către procurorul în procuratura

municipiului Chișinău, oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată,

Ciobanu Valentina (f.d.241-244, vol. IV), la 27 octombrie 2020, de către avocatul

Dragomir Aliona, în numele părții vătămate (f.d.235-239, vol. IV).

Totodată, la 15 iulie 2021, partea vătămată a depus un recurs în adresa Curții

Supreme de Justiție, împotriva deciziei instanței de apel, anexând copia apelului

suplementar depus de către avocatul Dragomir Aliona în numele părții vătămate, pe

care este aplicată ștampila Curții de Apel Chișinău cu 20 ianuarie 2021 și înregistrat

sub nr.390.

Analizând partea introductivă și descriptivă a hotărârii recurate se constată că

instanța de apel a judecat doar „apelul depuse de către procuror și apelul depus de

către avocatul Dragomir Aliona în numele părții vătămate din 27 octombrie 2020 și

potrivit părții dispozitive, doar asupra acestora a enunțat soluția de admitere a

acestora, (f.d. 69-82, vol. V).

Așadar, se statuează că instanța de apel nu a judecat apelul suplimentar depus

de către avocatul Dragomir Aliona în numele părții vătămate din 20 ianuarie 2021,

din motive necunoscute nu a fost atașat la cauza penală și respectiv nu a constituit

subiectul de dezbateri. Mai mult, în acest apel suplimentar a fost invocat justificarea

cheltuielilor suportate de către partea vătămată și motivele pentru dispunerea și

efectuarea unei expertize medico-legale repetate în privința părții vătămate, fiind

omis pentru soluționare, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului apelului.

În alt doilea rând, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel greșit și-a

motivat soluția privind individualizarea pedepsei în privința inculpatului și nu a

pătruns în esența problemei de fapt și de drept, eronat aplicând în privința

inculpatului pedeapsă în formă de închisoare.

Discordanța între cele reținute de instanța și conținutul real al circumstanțelor

cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivate în privința aplicării pedepsei

cu închisoare.

În acest context, instanța de recurs amintește că, potrivit prevederilor art.75

Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

stabilite de lege de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și

de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să

restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei

penale, prevăzute de art.61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială.

10

Aplicarea unei pedepse inechitabile poate avea drept consecință violarea

drepturilor omului protejate de Convenția Europeană.

Colegiul penal remarcă aici că, principalele elemente de care judecătorul (sau

completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată când soluționează

cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale

prevăzute în art.62 – 71 Cod penal, sunt termenul și mărimea acesteia conform

limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal.

Stabilirea pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de

încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea

acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de

împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de urmările produse sau care urmau a se

produce.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește

având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de

dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa

antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea

infracțiunii.

Astfel, instanța de recurs apreciază că, pedeapsa aplicată inculpatului și

modalitatea de executare acesteia, nu este în acord cu principiul proporționalității

având în vedere faptele săvârșite și urmările produse.

Mai mult, Colegiul penal lărgit amintește că raționamentul de aplicare a

pedepsei, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire

penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului, ceea ce în cauza

deferită judecății nu se constată.

În speță, inculpatul Lisîi Pavel este învinuit în baza art.264 alin.(2) Cod penal,

de comiterea unei infracțiuni mai puțin grave, comisă din imprudență, instanța de

apel a considerat în mod exagerat, că unica soluție de corectare a persoanei va fi

doar aplicarea unei pedepse privativă de libertate, deși există circumstanțe atenuante

stabilite sub forma recunoașterii vinei, recuperarea prejudiciului cauzat, cu intenția

recuperării integrale a sumelor stabilite de instanță de fond prin hotărârea sa.

Astfel, instanța de apel urma să aprecieze circumstanțele din speță și să-i

stabiliască o pedeapsă în conformitate cu legea.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal lărgit conchide că, erorile de

drept constatate supra se încadrează în cele prescrise de pct.6) și 10) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, deoarece, instanța de apel nu a respectat prevederile

art.414 Cod de procedură penală și ținând cont de faptul că, erorile comise de către

instanță de apel, nu pot fi reparate în instanța de recurs, decizia atacată urmează a fi

casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

11

La rejudecarea cauzei instanță de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Șendrea Nicu în

numele inculpatului, de către partea vătămată Brîkina Elena și de către

reprezentantul acesteia Calancea Serghei, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2021, în cauza penală în privința inculpatului

Lisîi Pavel XXXXX, dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Lisîi Pavel XXXXX urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința

acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută

pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 15 octombrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

Guzun Ion

Craiu Nicolae

12