1cs-206/2021 — aplicarea sechestrului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- aplicarea sechestrului
- Temei legal
- art. 46 CPP
1cs-206/2021 — aplicarea sechestrului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1cs-206/2020
Curtea Supremă de Justiție
Î N C H E I E R E
27 septembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
președinte Iurie Diaconu
judecători Liliana Catan
Victor Boico
examinând cererea avocatului Rogac Lucian, în numele lui Plahotniuc
Vladimir, privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 (nr. 12r-623/2020),
de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad,
c o n s t a t ă :
Pe rolul Curții de Apel Chișinău se află examinarea recursului depus de
avocatul Rogac Lucian, în numele lui Plahotniuc Vladimir, împotriva încheierii
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 emisă în cauza penală
nr. 2018978161 prin care a fost dispusă aplicarea sechestrului pe cota de 1.0 a
bunului imobil (casa de locuit), amplasat în XXXXX, înregistrat în Cartea funciară
pe numele companiei MARECHES SA.
La 01 septembrie 2021 avocatul Rogac Lucian, în numele lui Plahotniuc
Vladimir, înaintează cerere prin care solicită strămutarea judecării recursului de la
Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, motivând că se încalcă
dreptul la un proces echitabil și se creează impedimente la exercitarea dreptului de
proprietate asupra bunurilor sechestrate, în mod abuziv și ilegal, repartizarea
examinării recursului fiind făcută cu grave erori de procedură.
Totodată instanța de judecată a depășit termenul legal de examinare a unor
astfel de recursuri, ședințele de judecată fiind amânate nejustificat și modificându-
se datele de examinare cu anunțarea intenționat greșită a acestora.
Astfel, au apărut temeiuri rezonabile de a considera că judecătorii Curții de
Apel Chișinău nu vor fi imparțiali și independenți la adoptarea hotărârii.
Examinând cererea de strămutare, în raport cu prevederile legii, Colegiul
penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 46 Cod de procedură penală Curtea Supremă de Justiție
strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță
egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei
obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului,
strămutarea cauzei putând fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una
dintre părți.
De asemenea, potrivit art. 47 Cod de procedură penală, cererea de strămutare
înaintată de părți trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea
se anexează la aceasta de către partea care solicită strămutarea.
În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că accesul liber la justiție implică prin
natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp
1
cât nu este atinsă substanța dreptului (hotărârea Lungoci versus România).
În desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism
care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute
la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci
când regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea. De
asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța
sesizată cu judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea
să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea
termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui
proces echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i
comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările
procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al
cererii de strămutare a cauzei.
În cererea de strămutare, avocatul invocă temeiuri de îndoială în imparțialitatea
și independența membrilor judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, indicând
că repartizarea aleatorie a fost viciată și că s-a depășit termenul rezonabil de
judecare.
Cu referire la argumentele avocatului indicate în cererea de strămutare,
Colegiul Penal menționează că cele arătate mai sus nu cad sub incidența temeiurilor
de strămutare a cauzei și că acestea nu și-au găsit confirmare.
Astfel, potrivit materiale deduse judecății, în procesul de repartizare aleatorie
s-a intervenit, însă nu cu rea-voință, or instituția supleanților a fost aplicată în mod
eronat de către PIGD, nefiind epuizată lista judecătorilor specializați în materie
contravențională și în activitatea judecătorului de instrucție, de competenta cărora
ține judecarea recursului declarat de avocatul Rogac Lucian, în numele lui
Plahotniuc Vladimir, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din
25 septembrie 2020 (nr. 12r-623/2020) (f.d. 171-172 și 177), fiind necesară și
declinarea componenței cu transmiterea materialelor judecătorilor compatibili,
specializați (f.d. 180-183).
În continuare, cât ține de amânarea nejustificată a ședințelor de judecată, se
menționează că de la momentul parvenirii cauzei în instanța de recurs și până la
trimiterea cauzei în Curtea Supremă de Justiție, Curtea de Apel Chișinău a amânat
cel puțin de 3 ori judecarea recursului la cererea apărătorului-recurent (f.d. 138, 189
și 202) și a judecat declarațiile de abținere depuse de judecătorii Morozan Ghenadie,
Negru Maria și Chiroșca Igor (f.d. 130-131, 156-157 și 158-159) și cererea de
recuzare depusă de avocatul Rogac Lucian (f.d. 147-148), împrejurări ce necesită
termen.
Ce ține de ședințele stabilite pentru luna august 2021 se statuează că acestea au
fost amânate și că nu a fost îngrădit accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil,
consacrate de art. 20 Constituția Republicii Moldova și art. 6 CoEDO, nefiind atinse,
partea apărării având posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile
procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță
independentă, imparțială și stabilită prin lege
Mai mult, cu toate că, apărarea indică la încălcarea termenului rezonabil, o
cerere în sensul prevederilor art. 20 alin. (5) Cod de procedură penală.
Așadar, Colegiul penal conchide, că cererea de strămutare nu corespunde
2
cerințelor prevăzute de art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală – cererea de
strămutare trebuie să fie motivată – motivele invocate neputând servi drept temei
de strămutare a cauzei penale, nefiind aduse argumente concrete și obiective ce ar
confirma existența conflictelor de interese, iar strămutarea cauzei la o altă instanță
egală în grad ar duce la tergiversarea examinării acesteia și nu la soluționarea ei
obiectivă și rapidă.
În conformitate cu art. 39 alin. (6) și art. 46-49 Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Respingerea cererii avocatului Rogac Lucian, în numele lui Plahotniuc
Vladimir, privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 (nr. 12r-623/2020),
de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiată.
Încheierea este irevocabilă, publicată la 27 septembrie 2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Victor Boico
3