1ra-1663/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a Cp

1ra-1663/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1663/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

8 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul

Central, Sîrbu Lilia, împotriva sentinței Judecătoriei Cimișlia din 24 februarie 2021 și

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 aprilie 2021, în privința

inculpatului

Capmari Ivan XXXXX, născut

la xxxxx, originar și locuitor al s. xxxxx, r-nul xxxxx, cetățean

al R. Moldova, anterior condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Cimișlia din 30.09.2015, în

baza art. 152 alin. (2) lit. e), 90 Cod penal la 4 ani închisoare,

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probă 3 ani.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 04.11.2020 - 24.02.2021,

instanța de apel: 18.03.2021 - 26.04.2021,

instanța de recurs: 19.07.2021 - 08.09.2021,

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Capmari Ivan a fost

condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal la 1 an și 2 luni închisoare.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendă

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

În temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, Capmari Ivan a fost obligat să nu-și schimbe

domiciliul sau reședința fără consimțământul organului competent, să participe la un

program special de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent.

De la Capmari Ivan s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în

sumă de 448 lei.

Capmari I., fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se cu soția XXXXX XXXXX

1

la domiciliul lui XXXXX XXXXX, amplasat în s. XXXXX, r-nul XXXXX,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate la

săvârșirea actelor de violență asupra membrilor familiei, prevăzând urmările lor

prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, în timp ce stătea la masă

și servea vin, i-a aplicat lui XXXXX XXXXX o lovitură în regiunea feței cu un păhar

din sticlă ce-l avea în mână, provocându-i leziuni corporale sub formă de plăgi pe frunte

și la colțul medial al ochiului stâng, excoriație pe frunte dreapta și echimoză pe pleoapa

ochiului stâng, care potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. XXXXX

din 09.10.2020, au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri ascuțite-

tăietoare, condiționează dereglare a sănătății pe timp scurt și se califică ca vătămare

corporală ușoară.

Astfel, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

penal, ca violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al

familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldată

cu vătămarea ușoară a integrității corporale și a sănătății.

Instanța a reținut că, inculpatul a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu,

solicitând judecarea cauzei în baza probelor administrate la etapa urmăririi penale.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, care se pedepsește cu muncă

neremunerată în mărime de 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani, iar

aplicând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite ale

pedepsei cu muncă neremunerată vor fi de la 100 la 120 ore și închisoarea de la 3 luni 2

ani, că acesta anterior a mai fost judecat, la locul de trai este caracterizat negativ, are

observații din partea organelor administrative și de drept, anterior a fost atras la

răspundere contravențională pe cazuri de violență în familie, că circumstanțe atenuante

lipsesc, cele agravante fiind comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, concluzionând

că o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare este proporțională, nu doar cu împrejurările și

gravitatea infracțiunii comise ci și cu circumstanțele și nevoile inculpatului ca și cu cele

ale societății, principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea

gradului influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui.

Totodată, instanța a statuat că fiind neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat

privind aplicarea maximului admisibil stabilit de cea mai aspră pedeapsă prevăzută de

norma art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, ca urmare a reglementărilor art. 3641 Cod de

procedură penală. Ori, aspectul concursului dintre circumstanțele atenuante și agravante

stabilite la caz, poziția abordată de partea vătămată, gradul prejudiciabil al infracțiunii

raportat la conduita inculpatului în cursul judecării cauzei, exclude justificarea aplicării

celei mai aspre pedepse penale prevăzute, urmând ca aceasta să fie stabilită în limitele

criteriilor de individualizare, și ca consecință a reglementărilor art. 78 alin. (4) Cod

penal.

Pe lângă aceasta, instanța a concluzionat că datele ce caracterizează persoana

inculpatului, conduita lui după comiterea infracțiunii, că a avut o atitudine corectă a

recunoscut integral vina și regretă fapta comisa, s-a împăcat cu partea vătămată, și-a

cerut iertare, sunt suficiente pentru a aprecia că scopul pedepsei poate fi atins și fără

privare de libertate, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probațiune, pe parcursul căruia v-a fi sub un control mai riguros al organelor

de resort și nemijlocit va avea posibilitatea să dovedească societății civile că prin purtare

exemplară poate îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

2

Ori, inculpatul merită o șansă în vederea îndreptării și un vot de încredere în ceea

ce privește reintegrarea sa socială, astfel că ultimul a conștientizat gravitatea faptei și

că, pe viitor, se va feri să mai săvârșească fapte infracționale și să nu comită acțiuni de

violență în familie.

Toate aceste împrejurări de fapt au creat, în mod neîndoielnic, convingerea că

incidentul ce face obiectul prezentei cauze va fi un ultim eveniment în viața acestuia

care, fiind la vârsta maturității, are capacitatea de conștientizare a faptei și a urmărilor

acesteia, astfel că va adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor

juridice, or la caz, aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei nu trebuie

privită ca un avantaj acordat de lege inculpaților, ci trebuie apreciată ca un mijloc

preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la

realitatea socială concretă. Conduita inculpatului reliefată prin atitudinea sa procesuală,

contribuind astfel în mod nemijlocit la soluționarea justă și cu celeritate a cauzei, cu

respectarea exigențelor impuse de art. 6 din CoEDO, sunt aspecte de natură a genera

aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat spre scopul educativ al pedepselor.

Așadar, din interpretarea coroborată a probelor, se specifică că modalitatea de

executare aleasă și cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, pentru infracțiunea

incriminată, este în acord cu principiul proporționalității avându-se în vedere fapta

comisă și urmările produse.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Capmari

I. să fie condamnată în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal la 2 ani închisoare, cu

executare în închisoare de tip semiînchis.

Apelanta a invocat că, la locul de trai inculpatul este caracterizat negativ, anterior

a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 30.09.2015 pe art. 152 alin. (2)

lit. e), 90 Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe perioadă de probațiune de 3 ani, fiind relevant că, Capmari I. nu are

antecedente penale.

După executarea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

cu închisoare, Capmari I. nu și-a atins scopul de reeducare și din nou a pășit pe cale

infracțională. Faptele că el a recunoscut vina, s-a împăcat cu partea vătămată și și-a cerut

scuze de la aceasta, reprezintă doar un complex de acțiuni întreprinse de Capmari I. în

scopul ameliorării situației sale, el cunoscând cu certitudine că în privința sa a fost

pornită urmărirea penală care va genera condamnarea lui și aceste criterii nu pot servi

drept temeiuri de a individualiza pedeapsa în scopul aplicării unei pedepse mai blânde.

Cu referire la motivarea instanței precum că Capmari I. regretă de fapta comisă,

aceasta de asemenea nu poate servi drept criteriu de individualizare a pedepsei, deoarece

pentru a o considera drept căința sinceră din partea inculpatului, urmau să fie întrunite

condițiile art. 57 alin. (1) Cod penal.

El a săvârșit infracțiunea fiind în stare de ebrietate alcoolică, acțiunile lui fiind

însoțite de agresarea victimei. Potrivit cazierului contravențional, anterior comiterii

infracțiunii a fost supus răspunderii contravenționale, inclusiv pentru violență în familie

săvârșită asupra soției.

În așa mod, numai pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea

ei reală, își poate atinge scopul în vederea reeducării condamnatului și restabilirii

echității sociale.

3

apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond, la stabilirea pedepsei inculpatului,

corect a luat în considerație caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite și anume de

faptul că prin acțiunile sale inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, anterior a

fost judecat, la locul de trai este caracterizat negativ, are observații din partea organelor

administrative și de drept, anterior a fost atras la răspundere contravențională pe cazuri

de violență în familie.

Astfel, argumentele părții acuzării precum că, instanța de fond nu a luat în

considerație faptul că inculpatul anterior a mai comis infracțiuni similare pentru care a

fost atras la răspundere contravențională și a emis o sentință de condamnare prea blânde

cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, urmează a fi respinse ca nefondate, or, prima

instanță pentru a aplica pedeapsă inculpatului pe art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, a

ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului și anume: de

caracterul prejudiciabil al infracțiunii, că face parte din categoria celor mai puțin grave,

de persoana inculpatului, care anterior a fost judecat, dar antecedentele penale sunt

stinse și a fost judecat pentru contravențiile comise de violență în familie, de faptul că a

manifestat căință activă în cadrul examinării cauzei, are la întreținere doi copii minori,

nu este angajat în câmpul muncii oficial, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării lui, de comportamentul acestuia de până la comiterea infracțiunii, în timpul

comiterii și pe parcursul examinării cauzei.

Deci, pedeapsa aplicată inculpatului este una legală și întemeiată, or, la caz,

instanța de fond, a luat în considerație prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, circumstanțele atenuante și agravante, stabilind corect o pedeapsă echitabilă

pentru infracțiunea comisă de inculpat.

Soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și

reeducare a inculpatului, pedeapsa aplicată, va duce la conștientizarea de către inculpat

a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul acestuia

pe viitor.

Mai mult, partea vătămată s-a împăcat cu inculpatul și în ședința instanței de apel

a declarat expres că nu susține recursul procurorului care a solicitat aplicarea reală a

pedepsei cu închisoarea în privința lui Capmari I.

În asemenea circumstanțe, aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an și 2 luni, cu suspendarea pedepsei aplicate pe un termen de 2 ani în

conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, în speța vizată, este echitabilă,

asigurându-se restabilirea echității sociale și prevenirea comiterii de noi infracțiuni și va

duce la conștientizarea de către inculpat a necesității respectării legii, ceea ce asigură

îndeplinirea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane.

Argumentul apelantului că prin aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 90

Cod penal, există pericolul real ca Capmari I., fiind la libertate să săvârșească acțiuni

agresive față de soția sa, or, nici după sancționarea contravențională repetată a lui pentru

acte de violență în familie, inculpatul nu s-a reeducat, prelungind să aplice violență față

de membrul familiei sale, nu poate fi reținut ca întemeiat deoarece este o presupunere a

acuzatorului despre eventuale acțiuni, care posibil se vor întâmpla în viitor.

4

Ori, eventualele acțiuni ale inculpatului pe viitor față de soția sa prin prisma

obligațiilor impuse de instanța de judecată și condițiilor aplicării art. 90 Cod penal, vor

putea servi temei de anulare a suspendării executării pedepsei.

Pe cât la moment este important ca familia să fie păstrată, iar inculpatul să o

întrețină, voință exprimată în ședința instanței de apel și de către partea vătămată.

recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță.

Recurenta a invocat că, instanțele nu au luat în considerație în mod cuvenit că,

inculpatul, fiind deja condamnat odată pentru comiterea infracțiunii cu aplicarea

violenței (sentința Judecătoriei Cimișlia din 30.09.2015 în baza art. 152 alin. (2) lit. e)

Cod penal), nu a făcut pentru sine careva concluzii, dimpotrivă a continuat activitatea

sa infracțională. Respectiv, pedeapsa stabilită anterior nu a avut careva efect asupra

inculpatului, nu a influențat asupra corectării și reeducării vinovatului.

Concomitent, nu s-a apreciat în mod corespunzător și că Capmari I. de mai multe

ori a fost recunoscut vinovat în comiterea contravențiilor ce atentează la sănătatea

persoanei, lipsa circumstanțelor atenuate, prezența numai circumstanțelor agravante,

comiterea infracțiunii în stare de ebrietate.

De asemenea, atât în procesul urmăririi penale cât și în procesul examinării în

fond au fost stabilite lipsa circumstanțelor excepționale, prezența caracteristicii negative

în privința inculpatului, comportamentul inculpatului care după comiterea infracțiunii

nu a întreprins nicio acțiune pentru a acorda ajutor soție sale, care avea leziuni și fața

însângerată, dar a continuat activitate sa cotidiană, ceea ce ne arată atitudine cinică a

inculpatului față de consecințele ale acțiunilor sale.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod

de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar

(pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și ce de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal,

art. 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat

5

și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu 1/ a

3

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul procurorului.

În consecutivitatea enunțată, instanțele just au concluzionat că în cazul în care

inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, dar a recunoscut integral vina solicitând

judecarea cauzei în procedura simplificată, antecedente penale sunt stinse, întreține 2

copii minori, s-a împăcat cu partea vătămată, corectarea și reeducarea acestuia este

posibilă fără izolare de societate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

închisorii pentru o perioadă de probațiune, conform art. 90 Cod penal, cu participarea

obligatorie la un program special de consiliere în vederea reducerii comportamentului

violent.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub

aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ei, cât și a altor persoane (pct. 2., 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au

apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune

procurorul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală

și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei

legal.

6

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2.- 5.

din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse

la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat

inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar

este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, oficiul Central, Sîrbu Lilia, împotriva sentinței Judecătoriei Cimișlia din 24

februarie 2021 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 aprilie

2021, în privința inculpatului Capmari Ivan XXXXX, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 17 septembrie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Victor Boico

7