1ra-1540/2021 — art. 190 alin. 2 lit. b CP

Prima instanță: 01.11.2018 – 20.12.2019;

Instanța de apel : 20.01.2020 – 07.04.2021;

Instanța de recurs ordinar : 16.06.2021 – 28.07.2021. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 20 decembrie 2019, Bezus Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 1 an. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Bezus Nicolai, acționând în mod intenționat împreună cu Creangă Denis și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și dorindu-și survenirea consecințelor în urma acțiunilor ilegale, la data de 01.09.2018, aflându-se lângă magazinul „Nivali” situat pe str. Ștefan cel Mare mun. Bălți, inducându-l în eroare pe cet. Creangă Mihail prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, l-au asigurat că Creangă Denis, care este fiul părții vătămate, a primit de la Bezus Nicolai bani în sumă de 5000 lei pentru confecționarea unui gard și porți din metal, fapt ce nu este adevărat și sub pretextul de a nu se adresa la poliție cu o cerere în privința lui Denis Creangă pentru neexecutarea de către acesta a obligațiilor asumate, prin 1 comportament dolosiv, au dobândit ilegal de la Creangă Mihail suma de 1800 lei, cauzând ultimului un prejudiciu material în proporții considerabile. Acțiunile inculpatului Bezus Nicolai au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi „escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin comportament dolosiv, de către două persoane”. 3. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Bezus Nicolai să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii incriminate. În motivarea apelului a invocat următoarele argumente: - instanța nu a dat o apreciere juridică corectă probelor acumulate în dosar, fără a motiva care este necesitatea aplicării unei pedepse reale, instanța interpretând greșit revederile art. 75 alin. (1) Cod penal; - persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana este declarată vinovată. În același rând, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile părții generale a Codului penal, în special prevederile art. 79 Cod penal; - instanța a făcut trimitere la caracterul prejudiciabil al infracțiunilor comise și a concluzionat că reeducarea și corectarea lui Bezus Nicolai nu este posibilă prin aplicarea unei pedepse mai blânde decât privarea de libertate; - a considerat că este nemotivată stabilirea unei pedepse atât de aspre asupra lui Bezus Nicolai; - reprezentantul succesorului părții vătămate, avocatul Ciuru Igor a pledat pentru recalificarea acțiunilor lui Bezus Nicolai în temeiul art. 106 Cod contravențional, menționând că Bezus Nicolai a acționat în calitate de complice la săvârșirea contravenției de samavolnicie. Totodată, a menționat că succesorul părții vătămate Creangă Constantin nu are pretenții față de Bezus Nicolai, iar pedeapsa aplicată de instanță este prea aspră.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 aprilie 2021, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Cojocar Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai, cu menținerea hotărârii atacate fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, neconstatându-se temei de casare, iar în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, stabilind pe deplin circumstanțele relevante ale cauzei și permițând părților să utilizeze eficient orice drept de apel eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruiz versus Spania). 2 Instanța de apel a menționat că instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză, a făcut o analiză profundă a probelor prezentate și a făcut concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat. Analizînd probele administrate de instanța de fond, materialele cauzei, instanța de apel a reținut, că la examinarea cauzei respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța a cercetat cauza multiaspectual, a dat aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de drept pe cauză, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Bezus Nicolai pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din argumentele aduse de către autorul apelului, în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent. Necătând la faptul că partea apărării în apelul declarat a solicitat achitarea inculpatului, considerând că ultimul nu este vinovat în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția inculpatului Bezus Nicolai se confirmă prin următoarele probe, ce au fost cercetate în instanța de apel: declarațiile părții vătămate Creangă Mihail, cât și materialele cauzei, examinate în ședința instanței de apel: - recipisa din 01.09.2019, semnată de Bezus Nicolai, prin care confirmă că a primit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei (f.d. 4); - proces-verbal de examinare a recipisei semnată de Bezus Nicolai la 01.09.2018, prin care se confirmă faptul că Bezus Nicolai a primit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei (f.d. 7); - proces-verbal de audiere a bănuitului Bezus Nicolai din 16.10.2018, unde fiind audiat, ultimul a recunoscut pe deplin vina în comiterea infracțiunii (f.d. 29); - proces-verbal de audiere a bănuitului Creangă Denis din 16.10.2018, unde fiind audiat, ultimul a recunoscut pe deplin vina în comiterea infracțiunii (f.d. 37); - proces-verbal de audiere a învinuitului Bezus Nicolai din 30.10.2018, unde fiind audiat, ultimul a susținut declarațiile date în calitate de bănuit, recunoscând vinovăția (f.d. 43-44). Instanța de apel a menționat că probele sus-indicate formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatului și combat argumentele părții apărării precum că, inculpatul nu a avut intenția de a comite infracțiunea, iar faptele sale constituie contravenția de samavolnicie. În acest sens sunt neîntemeiate argumentele apelantului privind lipsa în acțiunile inculpatului a faptului infracțiunii incriminate, fiind respinsă solicitarea părții apărării privind achitarea inculpatului. Pentru a ajunge la concluzia despre nevinovăția inculpatului Bezus Nicolai în comiterea infracțiunii imputate, instanța a făcut o analiză amplă a probelor administrate și prezentate de părți, care au constituit obiectul prezentei cercetări judecătorești, în raport cu prevederile normelor penale materiale, actelor normative și doctrinei relevante speței examinate. 3 Instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a reținut, că inculpatul a acționat cu intenția de a induce în eroare partea vătămată și a însușit de la ultimul suma de 1800 lei, fapt ce se confirmă prin recipisa din 01.09.2019, care a fost întocmită și contrasemnată personal de către inculpatul Bezus Nicolai, din care reiese că Bezus Nicolai a primit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei. Totodată, recipisa a fost întocmită de inculpatul Bezus Nicolai anume pentru a conferi o legalitate aparentă acțiunilor sale infracționale. În cazul din speță instanța de apel a considerat relevante și procesele-verbale de audiere a bănuiților Bezus Nicolai și Creangă Denis din 16.10.2018, potrivit cărora ultimii și-au recunoscut integral vina și au relatat toate circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea. Audierea a avut loc în prezența avocatului Zubcov Liudmila, iar Bezus Nicolai și Creangă Denis la finele audierii personal au indicat că procesul- verbal este scris corect, pentru ce și semnează. Declarațiile date în calitate de bănuiți au fost susținute de către Bezus Nicolai și în cadrul audierii lui în calitate de învinuit, unde la fel a fost asistat de avocatul L. Zubcov. Instanța de apel a menționat că nu are temei de a se îndoi în veridicitatea declarațiilor lui Bezus Nicolai și Creangă Denis date de aceștia în cadrul audierii în calitate de bănuiți. Or, în cadrul audierii la urmărirea penală aceștia, recunoscând vinovăția, au relatat cu lux de amănunte circumstanțele comiterii infracțiunii, ceea ce confirmă că bănuiții au dat declarații autentice despre detaliile comiterii infracțiunii, care le-au fost cunoscute doar lor, așadar nu poate fi invocat faptul că aceste declarații au fost inventate sau inculpații au fost influențați la darea declarațiilor. Astfel, inculpatul Bezus Nicolai, inducând în eroare partea vătămată Creangă Mihail prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, precum că i-a dat fiului său Creangă Denis suma de 5000 pentru confecționarea unui gard și porți din metal, ceea ce în realitate nu a avut loc, a dobândit și a însușit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil. Prin urmare, latura obiectivă a infracțiunii imputate a fost realizată pe deplin de către inculpatul Bezus Nicolai, în acțiunile căruia se conține și latura subiectivă a infracțiunii. Prin urmare, instanța de judecată corect a constatat, că vina inculpatului Bezus Nicolai este dovedită pe deplin și în acțiunile lui Bezus Nicolai sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a conchis că prima instanță, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a dedus existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și vinovăția inculpatului în faptele imputate, considerând versiunea avocatului privind încadrarea acțiunilor lui Bezus Nicolai ca samavolnicie 4 contravențională drept una de apărare, înaintată cu scopul evitării răspunderii penale de către inculpat. Instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Bezus Nicolai pe deplin se încadrează în prevederile art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin comportament dolosiv, de către două persoane. Instanța de apel a menționat că la determinarea pedepsei instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art. 61, 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și gradului de pericol social, personalității inculpatului, care nu este la prima abatere, anterior săvârșind o infracțiune analogică, însă inculpatul concluziile de rigoare nu le-a făcut, săvârșind din nou cu intenție prezenta infracțiune. Inculpatul anterior a fost în conflict cu legea penală, săvârșind o infracțiune analogică, fiind condamnat pentru comiterea acesteia, însă nu a pășit pe calea corijării și a comis infracțiunea în cauză, fără a conștientiza acțiunile sale. Instanța de apel a reținut că faptele date denotă, că este ineficientă stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde, fiind respinse argumentele apelantului în acest sens. Instanța de apel a menționat că aplicarea unei pedepse mai blânde va fi ineficientă și nu va atinge scopurile puse față de pedeapsa penală, cu atât mai mult că anterior inculpatul a fost condamnat, beneficiind inclusiv de pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În așa mod, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa în limitele prevăzute de sancțiunea legii în comiterea căreia el a fost recunoscut vinovat, din aceste motive temei pentru atenuarea pedepsei nu sunt. Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni analogice, însă inculpatul nu și-a făcut concluziile de rigoare, nu a pășit pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune cu intenție, de aceea instanța de fond întemeiat i-a aplicat lui Bezus Nicolai pedeapsa sub formă de închisoare, pedeapsă care este adecvată celor comise. Pedeapsa aplicată de instanța de fond este în corespundere cu legislația, iar temeiuri prin care s-ar demonstra că inculpatul Bezus Nicolai poate fi corectat prin stabilirea în privința lui a unei pedepse mai blânde, nu s-au stabilit. Astfel, reieșind din circumstanțele indicate mai sus, instanța de apel a considerat că pedeapsa stabilită lui Bezus Nicolai de prima instanță corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind legală și întemeiată.

Împotriva hotărîrilor judecătorești declară recurs ordinar avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor atacate, cu trimiterea cauzei la rejudecare. 5 În motivarea cererii de recurs recurentul invocă aceleași motive ca și în cererea de apel descrisă la pct. 3 al prezentei decizii și la f. d. 104-106, suplimentar indicând că pedeapsa aplicată de către instanțele judecătorești inferioare este prea aspră și drept temei de declarare a prezentului recurs, servesc prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Pe marginea recursului declarat, procurorul a depus referință, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, din motiv că soluția adoptată este în conformitate cu prevederile art. art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, iar lui Bezus Nicolai i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Recurentul în textul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În acest sens, Colegiul penal menționează că temeiul de recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în prezenta cauză, întrucât prima instanță i-a aplicat inculpatului Bezus Nicolai în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, o pedeapsă echitabilă și în limitele Legii penale. 6 Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului Bezus Nicolai pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținând cont de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere, anterior săvârșind o infracțiune analogică, beneficiind inclusiv de pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel, corect a ajuns la concluzia, că scopul restabilirii echității sociale, educativ și preventiv al pedepsei în cazul lui Bezus Nicolai poate fi atins prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, pedeapsă care este adecvată celor comise, aceasta fiind una în măsură să asigure realizarea scopului legii penale, și anume restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, luându-se în considerație toate circumstanțele pe caz. Cu referire la pct.12) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, invocat de avocatul Cojocar Rodica, instanța de recurs relevă că, acesta invocă că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, indicând că reprezentantul succesorului părții vătămate, avocatul Ciuru Igor a pledat pentru recalificarea acțiunilor lui Bezus Nicolai în temeiul art. 106 Cod contravențional, menționând că Bezus Nicolai a acționat în calitate de complice la săvârșirea contravenției de samavolnicie. Colegiul penal constată, că lecturând textul deciziei instanței de apel, se observă că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală. În susținerea soluției adoptate de către prima instanță, menținută de către instanța de apel, Colegiul penal menționează că, este corectă concluzia primei instanțe 7 privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpatul Bezus Nicolai și semnele componenței de infracțiune în baza art. 190 alin.(2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: „escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin comportament dolosiv, de către două persoane”. Astfel, instanța de apel just a menționat că inculpatul Bezus Nicolai, inducând în eroare partea vătămată Creangă Mihail prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, precum că i-a dat fiului său Creangă Denis suma de 5000 pentru confecționarea unui gard și porți din metal, ceea ce în realitate nu a avut loc, a dobândit și a însușit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil. Prin urmare, latura obiectivă a infracțiunii imputate a fost realizată pe deplin de către inculpatul Bezus Nicolai, în acțiunile căruia se conține și latura subiectivă a infracțiunii, prima instanță întemeiat a dedus existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și vinovăția inculpatului în faptele imputate, considerând versiunea avocatului privind încadrarea acțiunilor lui Bezus Nicolai ca samavolnicie contravențională drept una de apărare, înaintată cu scopul evitării răspunderii penale de către inculpat. În concluzie, Colegiul penal conchide că temeiurile indicate de avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bezus Nicolai Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Cobzac Elena Timofti Vladimir 8