ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.08.2021

1ra-1540/2021 — art. 190 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
20.08.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 190 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1540/2021 — art. 190 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1540/2021

Curtea Supremă de Justiție

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Cobzac Elena și Timofti Vladimir

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 20 decembrie 2019 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 aprilie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

Bezus Nicolai Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa de 2 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a exercita activitatea legată de gestionarea bunurilor sau surselor materiale

pe un termen de 1 an.

Nicolai, acționând în mod intenționat împreună cu Creangă Denis și urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și dorindu-și survenirea consecințelor

în urma acțiunilor ilegale, la data de 01.09.2018, aflându-se lângă magazinul

„Nivali” situat pe str. Ștefan cel Mare mun. Bălți, inducându-l în eroare pe cet.

Creangă Mihail prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, l-au asigurat

că Creangă Denis, care este fiul părții vătămate, a primit de la Bezus Nicolai bani în

sumă de 5000 lei pentru confecționarea unui gard și porți din metal, fapt ce nu este

adevărat și sub pretextul de a nu se adresa la poliție cu o cerere în privința lui Denis

Creangă pentru neexecutarea de către acesta a obligațiilor asumate, prin

1

comportament dolosiv, au dobândit ilegal de la Creangă Mihail suma de 1800 lei,

cauzând ultimului un prejudiciu material în proporții considerabile.

Acțiunile inculpatului Bezus Nicolai au fost încadrate de către prima instanță în

baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi „escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin comportament

dolosiv, de către două persoane”.

numele inculpatului Bezus Nicolai, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Bezus Nicolai să fie achitat de

sub învinuirea de comiterea infracțiunii incriminate.

În motivarea apelului a invocat următoarele argumente:

- instanța nu a dat o apreciere juridică corectă probelor acumulate în dosar, fără

a motiva care este necesitatea aplicării unei pedepse reale, instanța interpretând

greșit revederile art. 75 alin. (1) Cod penal;

- persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana este declarată vinovată. În

același rând, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile părții generale a

Codului penal, în special prevederile art. 79 Cod penal;

- instanța a făcut trimitere la caracterul prejudiciabil al infracțiunilor comise și

a concluzionat că reeducarea și corectarea lui Bezus Nicolai nu este posibilă prin

aplicarea unei pedepse mai blânde decât privarea de libertate;

- a considerat că este nemotivată stabilirea unei pedepse atât de aspre asupra lui

Bezus Nicolai;

- reprezentantul succesorului părții vătămate, avocatul Ciuru Igor a pledat pentru

recalificarea acțiunilor lui Bezus Nicolai în temeiul art. 106 Cod contravențional,

menționând că Bezus Nicolai a acționat în calitate de complice la săvârșirea

contravenției de samavolnicie. Totodată, a menționat că succesorul părții vătămate

Creangă Constantin nu are pretenții față de Bezus Nicolai, iar pedeapsa aplicată de

instanță este prea aspră.

respins ca nefondat apelul avocatului Cojocar Rodica în numele inculpatului Bezus

Nicolai, cu menținerea hotărârii atacate fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că instanța de fond a

pronunțat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, neconstatându-se temei de

casare, iar în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, stabilind pe

deplin circumstanțele relevante ale cauzei și permițând părților să utilizeze eficient

orice drept de apel eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruiz

versus Spania).

2

Instanța de apel a menționat că instanța de fond a stabilit în mod corect starea de

fapt și de drept pe cauză, a făcut o analiză profundă a probelor prezentate și a făcut

concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat.

Analizînd probele administrate de instanța de fond, materialele cauzei, instanța

de apel a reținut, că la examinarea cauzei respective s-a dat eficiență prevederilor

art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța a cercetat cauza multiaspectual,

a dat aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării

lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de drept pe cauză,

corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Bezus Nicolai pe art. 190

alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din

argumentele aduse de către autorul apelului, în raport cu materialul probant acumulat

și cu cadrul legal existent.

Necătând la faptul că partea apărării în apelul declarat a solicitat achitarea

inculpatului, considerând că ultimul nu este vinovat în comiterea infracțiunii

incriminate, vinovăția inculpatului Bezus Nicolai se confirmă prin următoarele

probe, ce au fost cercetate în instanța de apel: declarațiile părții vătămate Creangă

Mihail, cât și materialele cauzei, examinate în ședința instanței de apel:

- recipisa din 01.09.2019, semnată de Bezus Nicolai, prin care confirmă că a

primit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei (f.d. 4);

- proces-verbal de examinare a recipisei semnată de Bezus Nicolai la

01.09.2018, prin care se confirmă faptul că Bezus Nicolai a primit de la Creangă

Mihail suma de 1800 lei (f.d. 7);

- proces-verbal de audiere a bănuitului Bezus Nicolai din 16.10.2018, unde

fiind audiat, ultimul a recunoscut pe deplin vina în comiterea infracțiunii (f.d. 29);

- proces-verbal de audiere a bănuitului Creangă Denis din 16.10.2018, unde

fiind audiat, ultimul a recunoscut pe deplin vina în comiterea infracțiunii (f.d. 37);

- proces-verbal de audiere a învinuitului Bezus Nicolai din 30.10.2018, unde

fiind audiat, ultimul a susținut declarațiile date în calitate de bănuit, recunoscând

vinovăția (f.d. 43-44).

Instanța de apel a menționat că probele sus-indicate formează un ansamblu

probator al vinovăției inculpatului și combat argumentele părții apărării precum că,

inculpatul nu a avut intenția de a comite infracțiunea, iar faptele sale constituie

contravenția de samavolnicie. În acest sens sunt neîntemeiate argumentele

apelantului privind lipsa în acțiunile inculpatului a faptului infracțiunii incriminate,

fiind respinsă solicitarea părții apărării privind achitarea inculpatului.

Pentru a ajunge la concluzia despre nevinovăția inculpatului Bezus Nicolai în

comiterea infracțiunii imputate, instanța a făcut o analiză amplă a probelor

administrate și prezentate de părți, care au constituit obiectul prezentei cercetări

judecătorești, în raport cu prevederile normelor penale materiale, actelor normative

și doctrinei relevante speței examinate.

3

Instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a reținut, că inculpatul a

acționat cu intenția de a induce în eroare partea vătămată și a însușit de la ultimul

suma de 1800 lei, fapt ce se confirmă prin recipisa din 01.09.2019, care a fost

întocmită și contrasemnată personal de către inculpatul Bezus Nicolai, din care

reiese că Bezus Nicolai a primit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei. Totodată,

recipisa a fost întocmită de inculpatul Bezus Nicolai anume pentru a conferi o

legalitate aparentă acțiunilor sale infracționale.

În cazul din speță instanța de apel a considerat relevante și procesele-verbale de

audiere a bănuiților Bezus Nicolai și Creangă Denis din 16.10.2018, potrivit cărora

ultimii și-au recunoscut integral vina și au relatat toate circumstanțele în care a fost

comisă infracțiunea. Audierea a avut loc în prezența avocatului Zubcov Liudmila,

iar Bezus Nicolai și Creangă Denis la finele audierii personal au indicat că procesul-

verbal este scris corect, pentru ce și semnează. Declarațiile date în calitate de bănuiți

au fost susținute de către Bezus Nicolai și în cadrul audierii lui în calitate de învinuit,

unde la fel a fost asistat de avocatul L. Zubcov.

Instanța de apel a menționat că nu are temei de a se îndoi în veridicitatea

declarațiilor lui Bezus Nicolai și Creangă Denis date de aceștia în cadrul audierii în

calitate de bănuiți. Or, în cadrul audierii la urmărirea penală aceștia, recunoscând

vinovăția, au relatat cu lux de amănunte circumstanțele comiterii infracțiunii, ceea

ce confirmă că bănuiții au dat declarații autentice despre detaliile comiterii

infracțiunii, care le-au fost cunoscute doar lor, așadar nu poate fi invocat faptul că

aceste declarații au fost inventate sau inculpații au fost influențați la darea

declarațiilor.

Astfel, inculpatul Bezus Nicolai, inducând în eroare partea vătămată Creangă

Mihail prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, precum că i-a dat fiului

său Creangă Denis suma de 5000 pentru confecționarea unui gard și porți din metal,

ceea ce în realitate nu a avut loc, a dobândit și a însușit de la Creangă Mihail suma

de 1800 lei, prin ce a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil. Prin

urmare, latura obiectivă a infracțiunii imputate a fost realizată pe deplin de către

inculpatul Bezus Nicolai, în acțiunile căruia se conține și latura subiectivă a

infracțiunii.

Prin urmare, instanța de judecată corect a constatat, că vina inculpatului Bezus

Nicolai este dovedită pe deplin și în acțiunile lui Bezus Nicolai sunt prezente

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

Instanța de apel a conchis că prima instanță, în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală, a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, și întemeiat a dedus existența intenției în comiterea acțiunilor

infracționale și vinovăția inculpatului în faptele imputate, considerând versiunea

avocatului privind încadrarea acțiunilor lui Bezus Nicolai ca samavolnicie

4

contravențională drept una de apărare, înaintată cu scopul evitării răspunderii penale

de către inculpat.

Instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Bezus Nicolai pe deplin se

încadrează în prevederile art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal - escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin comportament

dolosiv, de către două persoane.

Instanța de apel a menționat că la determinarea pedepsei instanța de fond a ținut

cont de toate circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile

art. 61, 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și gradului

de pericol social, personalității inculpatului, care nu este la prima abatere, anterior

săvârșind o infracțiune analogică, însă inculpatul concluziile de rigoare nu le-a făcut,

săvârșind din nou cu intenție prezenta infracțiune. Inculpatul anterior a fost în

conflict cu legea penală, săvârșind o infracțiune analogică, fiind condamnat pentru

comiterea acesteia, însă nu a pășit pe calea corijării și a comis infracțiunea în cauză,

fără a conștientiza acțiunile sale.

Instanța de apel a reținut că faptele date denotă, că este ineficientă stabilirea în

privința inculpatului a unei pedepse mai blânde, fiind respinse argumentele

apelantului în acest sens. Instanța de apel a menționat că aplicarea unei pedepse mai

blânde va fi ineficientă și nu va atinge scopurile puse față de pedeapsa penală, cu

atât mai mult că anterior inculpatul a fost condamnat, beneficiind inclusiv de

pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În așa mod, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa în limitele prevăzute de

sancțiunea legii în comiterea căreia el a fost recunoscut vinovat, din aceste motive

temei pentru atenuarea pedepsei nu sunt.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, care anterior a fost

condamnat pentru comiterea unei infracțiuni analogice, însă inculpatul nu și-a făcut

concluziile de rigoare, nu a pășit pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune

cu intenție, de aceea instanța de fond întemeiat i-a aplicat lui Bezus Nicolai pedeapsa

sub formă de închisoare, pedeapsă care este adecvată celor comise. Pedeapsa

aplicată de instanța de fond este în corespundere cu legislația, iar temeiuri prin care

s-ar demonstra că inculpatul Bezus Nicolai poate fi corectat prin stabilirea în privința

lui a unei pedepse mai blânde, nu s-au stabilit.

Astfel, reieșind din circumstanțele indicate mai sus, instanța de apel a considerat

că pedeapsa stabilită lui Bezus Nicolai de prima instanță corespunde prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele

prevăzute de lege, hotărârea dată fiind legală și întemeiată.

Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai, prin care indicând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor atacate, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

5

În motivarea cererii de recurs recurentul invocă aceleași motive ca și în cererea

de apel descrisă la pct. 3 al prezentei decizii și la f. d. 104-106, suplimentar indicând

că pedeapsa aplicată de către instanțele judecătorești inferioare este prea aspră și

drept temei de declarare a prezentului recurs, servesc prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită și pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

solicitat inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale, din motiv că soluția adoptată este în conformitate cu prevederile art. art. 6, 7,

61, 75, 76, 77 Cod penal, iar lui Bezus Nicolai i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă.

cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă

în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Recurentul în textul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 12)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale și

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

În acest sens, Colegiul penal menționează că temeiul de recurs prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în prezenta cauză,

întrucât prima instanță i-a aplicat inculpatului Bezus Nicolai în baza art. 190 alin.

(2) lit. b) Cod penal, o pedeapsă echitabilă și în limitele Legii penale.

6

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai

aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului

Bezus Nicolai pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținând cont de personalitatea inculpatului, care

nu este la prima abatere, anterior săvârșind o infracțiune analogică, beneficiind

inclusiv de pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, astfel, corect a ajuns la concluzia, că scopul restabilirii echității

sociale, educativ și preventiv al pedepsei în cazul lui Bezus Nicolai poate fi atins

prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, pedeapsă care este adecvată celor

comise, aceasta fiind una în măsură să asigure realizarea scopului legii penale, și

anume restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane, luându-se în considerație toate circumstanțele pe caz.

Cu referire la pct.12) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, invocat de

avocatul Cojocar Rodica, instanța de recurs relevă că, acesta invocă că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, indicând că reprezentantul

succesorului părții vătămate, avocatul Ciuru Igor a pledat pentru recalificarea

acțiunilor lui Bezus Nicolai în temeiul art. 106 Cod contravențional, menționând că

Bezus Nicolai a acționat în calitate de complice la săvârșirea contravenției de

samavolnicie.

Colegiul penal constată, că lecturând textul deciziei instanței de apel, se observă

că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența

temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală.

În susținerea soluției adoptate de către prima instanță, menținută de către instanța

de apel, Colegiul penal menționează că, este corectă concluzia primei instanțe

7

privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite de inculpatul Bezus Nicolai și semnele componenței

de infracțiune în baza art. 190 alin.(2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi:

„escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin

comportament dolosiv, de către două persoane”.

Astfel, instanța de apel just a menționat că inculpatul Bezus Nicolai, inducând

în eroare partea vătămată Creangă Mihail prin prezentarea ca adevărată a faptei

mincinoase, precum că i-a dat fiului său Creangă Denis suma de 5000 pentru

confecționarea unui gard și porți din metal, ceea ce în realitate nu a avut loc, a

dobândit și a însușit de la Creangă Mihail suma de 1800 lei, prin ce a cauzat părții

vătămate un prejudiciu material considerabil. Prin urmare, latura obiectivă a

infracțiunii imputate a fost realizată pe deplin de către inculpatul Bezus Nicolai, în

acțiunile căruia se conține și latura subiectivă a infracțiunii, prima instanță întemeiat

a dedus existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și vinovăția

inculpatului în faptele imputate, considerând versiunea avocatului privind încadrarea

acțiunilor lui Bezus Nicolai ca samavolnicie contravențională drept una de apărare,

înaintată cu scopul evitării răspunderii penale de către inculpat.

În concluzie, Colegiul penal conchide că temeiurile indicate de avocatul Cojocar

Rodica în numele inculpatului Bezus Nicolai nu sunt aplicabile din punct de vedere

al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocar Rodica în

numele inculpatului Bezus Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 07 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bezus Nicolai Xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Cobzac Elena

Timofti Vladimir

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-07-01
0,95
1ra-1121/2021 — art, 27, 186 al. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1121/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele ședinței - Toma Nadejda Judecători - Cobzac Elena, Timofti Vladim
CSJ 2022-03-31
0,95
1ra-2007/21 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-2007/21 1-20067959-01-1ra-29092021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Toma Nadejda, Judecătorii – Diaconu Iurie și Boico Victor, exa
CSJ 2022-02-24
0,95
1ra-2202/2021 — art. 151 alin.1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-2202/2021 1-20119818-01-1ra-09122021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 26 ianuarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi P
CSJ 2022-05-26
0,94
1ra-50/2022 — art. 264 prim alin. 3; 325 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-50/2022 1-18126882-01-1ra-12012022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, examinând
CSJ 2023-08-09
0,94
1ra-562/2023 — art. 27, 187 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-562/2023 1-22114584-01-1ra-10042023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 11 iulie 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Guzun Ion, Judecător
Sursă