1ra-573/2021 — art.42 alin.2 art. 46, art.217/1 al. 4 lit.b, d, CP

1ra-573/2021 — art.42 alin.2 art. 46, art.217/1 al. 4 lit.b, d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-573/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Bejenaru Iurie

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Țurcanu Svetlana, de către avocatul Medeleanu Roman în numele

inculpatului, de către inculpat, precum și de către Siloci Evghenii și Siloci Elena

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Siloci Andrei xxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în xxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 30.05.2016-15.01.2018;

Instanța de apel: 18.04.2018-07.05.2018;

Instanța de recurs: 03.01.2019 – 19.02.2019;

Instanța de apel: 28.05.2019 – 11.09.2020;

Instanța de recurs: 14.12.2020–29.06.2021.

A C O N S T A T A T :

Siloci Andrei a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 4

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul

circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Siloci Andrei, a fost acuzat de faptul că urmărind scopul obținerii unui profit

nejustificat, rezultat din transportarea și vânzarea substanțelor narcotice, a

aderat la un grup criminal organizat pentru a comite mai multe infracțiuni

legate de circulația substanțelor narcotice. În scopul realizării intenției

criminale și atingerii rezultatului scontat, în urma unei înțelegeri prealabile și

împreună cu alte persoane, care nu au fost identificate, având repartizate în

prealabil rolurile și dispunând de un plan bine structurat, au stabilit o schemă

1

infracțională de dobândire a drogurilor, transportarea lor pentru

comercializare la un preț mai mare de către alți membri ai grupării criminale.

La 21 aprilie 2016, inculpatul Siloci Andrei, cu automobilul ”Dacia

Logan”, n.î. XXX XXX , s-a deplasat în s. Andrușul de Jos, r-nul Cahul, de unde

a procurat aproximativ 1771 gr. de marihuană, ambalată în șase pachete de

polietilenă și scotch, le-a tăinuit sub căptușeala ușilor din spate ale

automobilului și le-a transportat în mun. Chișinău, unde urma să le vândă la

un preț mai mare.

Tot la 21 aprilie 2016, între orele 12.30-13.00, în rezultatul percheziției

efectuate în mijlocul de transport menționat, stopat de către angajații INI al

IGP, pe șos. Hâncești 145, mun. Chișinău, au fost ridicate drogurile - 1771 gr.

de marihuană, ambalată în șase pachete de polietilenă și scotch, camuflate în

ușa automobilului, ce constituie proporții deosebit de mari.

Conform raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxx din 04.05.2016,

substanțele ridicate în cadrul percheziției automobilului „Dacia Logan”, n/î

XXX XXX , din 21.04.2016, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțe

narcotice cu cantitatea de 1771 gr. (252 gr.+261 gr.+266 gr.+251 gr.+357 gr.+384

gr.).

Ulterior, în rezultatul percheziției efectuate de către angajații INI al IGP,

la 21 aprilie 2016, între orele 15.30-16.30, în apartamentul nr. xx din xx.

Xxxxxxxx , mun. Chișinău, unde inculpatul domicilia temporar, în frigider și

în odaie au fost depistate și ridicate droguri.

Conform raportului de expertiză nr. xxxxxxxx din 10.05.2016,

substanțele ridicate în cadrul percheziției din apartamentul nr. xx din bd.

Xxxxxxxx , mun. Chișinău, din 21.04.2016, reprezintă marihuana în cantitate de

0,938 gr., amfetamină în cantitate de 34,061 gr. și rășină de canabis în cantitate

de 0,079 gr., în total constituind proporții deosebit de mari.

De către organul de urmărire penală inculpatul a fost învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d)

Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora în scop de înstrăinare, adică producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi

ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor

sau analogilor acestora de un grup criminal organizat sau de o organizație

criminală ori în favoarea acestora, în proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța a constatat că la 21 aprilie 2016, inculpatul

Siloci Andrei se afla la volanul automobilului „Dacia Logan”, n.î. XXX XXX ,

pe care îl conducea, pentru prestarea serviciilor de taximetrie lui Negru Igor

Siloci Andrei a plecat în dimineața zilei de 21 aprilie 2016 din

mun. Chișinău spre s. Andrușul de Jos, r-nul Cahul, unde a fost solicitat de

către Negru Igor, pentru a-l aduce la Chișinău. Pe ultimul l-a luat de la locul

2

convenit, cu ceva bagaje, și s-au pornit înapoi spre Chișinău. La volanul

automobilului s-a aflat în toată perioada de deplasare spre Chișinău

Siloci Andrei, iar Negru Igor a fost pasager și a stat tot timpul pe bancheta din

față a automobilului, acest fapt fiind confirmat de către ambii în ședința de

judecată, prin declarațiile depuse.

În apropiere de mun. Chișinău, în regiunea Gării de Sud, cei doi au fost

stopați de către colaboratorii organului de poliție. Li s-a propus să

transmită/predea poliției substanțele interzise pe care le au, dar au refuzat și

astfel, polițiștii (membrii echipajului de poliție, veniți la fața locului) au purces

la efectuarea percheziției automobilului respectiv.

În ușile din spate ale automobilului „Dacia Logan”, n.î. XXX XXX , sub

dispozitivele de plastic ale ambelor uși, au fost depistate câte trei pungi cu

substanțe care, potrivit raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxx din

10.05.2016, constituie marihuana în cantitate de 1771 gr. (252 gr.+261 gr.+266

gr.+251 gr.+357 gr.+384 gr.).

Astfel, inculpatul Siloci Andrei transporta cu automobilul pe care îl avea

în folosință pentru prestarea serviciilor de taximetrie, substanțe narcotice –

marijuana – în cantitate de 1771 gr.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din

23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, la pct. 5 al Notelor, se stabilește că cantitățile deosebit de

mari de substanțe narcotice, psihotrope și precursori, care au fost depistate în

circulația ilegală, se consideră cantitățile ce depășesc cantitățile mari, iar

potrivit pct. 7 din listă se consideră proporții mari cantitatea de marihuană

uscată între 2,0 gr. - 200 gr. În speță, fiind vorba despre cantitatea de 1771 gr.

(252 gr.+261 gr.+266 gr.+251 gr.+357 gr.+384 gr.), se atestă că această cantitate

depășește proporțiile mari, 1771 gr. fiind mai mult decât 200 gr., astfel

substanțele narcotice transportate de către Siloci Andrei reprezintă proporții

deosebit de mari.

Pe lângă aceasta, s-a stabilit că, deși inculpatul este domiciliat în

mun. Chișinău, xxxxxxxxx, acesta a luat cu chirie un apartament situat în mun.

Chișinău, bd. Xxxxxxxx , ap. xx, încheind un contract de locațiune cu Tanasoi

Victoria în anul 2015, pe care îl avea încă în posesie și folosință la 21 aprilie

2016, data la care în apartament s-a efectuat percheziția. Deși contractul

respectiv nu a putut fi cercetat în ședința de judecată, existența acestuia a fost

confirmată atât de către inculpat, cât și de Tanasoi Victoria.

În urma efectuării percheziției în apartamentul nr. xx din bd. Xxxxxxxx

, mun. Chișinău, de către colaboratorii organului de poliție care au participat

la efectuarea actului de procedură respectivă, au fost depistate mai multe

substanțe care, potrivit raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxxdin

3

10.05.2016, constituie marihuana, în cantitate de 0.938 gr, amfetamină în

cantitate de 34,061 gr. și rășină de canabis în cantitate de 0.079 gr.

Prin urmare, substanțele narcotice depistate în apartamentul nr. xx din

mun. Chișinău, bd. Xxxxxxxx , și în acest caz, aparțin inculpatului, care era

posesorul apartamentului în calitate de locatar, în baza unui acord de locațiune

dintre el și Tanasoi Victoria.

Deci, substanțele narcotice și anume marihuana în cantitate de 0.938 gr.,

amfetamină în cantitate de 34,061 gr. și rășină de canabis în cantitate de 0.079

gr., depistate în ap. xx situat în mun. Chișinău, bd. Xxxxxxxx , aparțineau lui

Siloci Andrei, care era locatar al acestui apartament și care le păstra acolo.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, la pct. 7 se stabilesc

proporțiile pentru marijuană uscată de până la 2,0 gr. ca fiind mici (găsite 0,938

gr.), pentru rășina de canabis între 0,05 gr.-0,5 gr. – proporții mari (găsite 0,079

gr.) și la pct. 27 amfetamină între 0,1gr.-1,0gr. - proporții mari (găsite 34,061

gr.).

Astfel, în urma percheziției din 21.04.2016 în ap. xxx din mun. Chișinău,

bd. xxxxxxxx, au fost depistate droguri păstrate de către Siloci Andrei în

următoarea formulă: marijuana în cantități mici, rășina de canabis în

cantități mari și amfetamină în cantități deosebit de mari.

În acest sens prima instanță a notat că, la calificarea formulată de către

acuzare, se atestă lipsa scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, lipsind

probe certe care să dovedească că transportarea substanțelor respective era cu

scop de înstrăinare. Or, acuzarea invocă argumentul care ar sprijini scopul

înstrăinării substanțelor narcotice, prin împachetarea acestora în pungi diferite,

această probă fiind una indirectă și de natură deductivă, care ar putea conduce

la concluzia invocată de acuzare, dacă s-ar confirma și prin alte probe. În lipsa

probelor, elementul subiectiv în varianta scopului de înstrăinare decade și

invalidează calificarea făcută de către acuzare.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate de către prima instanță în

baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi: păstrarea

și transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari.

- procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Bacalîm Lilian, care a solicitat casarea sentinței

contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal la

12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

circulației drogurilor pe un termen de 5 ani și încasarea cheltuielilor judiciare

în beneficiul statului în sumă de 1700 lei.

4

- avocatul Patrașanu Radu-Ștefan, care a solicitat casarea sentinței

contestate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat

pe art. 217 alin. (4) lit. d) Cod penal, sau să-i fie stabilită pedeapsa conform

prevederilor art. 90 Cod penal.

3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că:

- inculpatul transporta aceste droguri anume pentru a le înstrăina, or,

modul de împachetare a lor în 6 pachete diferite și cantitatea acestora denotă

intenția acestuia de a le înstrăina și nu a le consuma personal. Potrivit

raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxx din 04.05.2016, substanțele

ridicate în cadrul percheziției automobilului „Dacia Logan”, din 21.04.2016,

reprezintă marijuana, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, cu

cantitatea de 1771 gr., (252 gr.+261gr.+266 gr.+251 gr.+357gr.+384 gr);

- depistarea drogurilor în apartamentul în care domicilia inculpatul,

denotă faptul că erau păstrate cu scop de înstrăinare or, acesta nu putea păstra

o cantitate în proporții deosebit de mari pentru consum propriu;

- păstrarea și transportarea drogurilor în scop de înstrăinare a fost

probată, inclusiv prin depozițiile martorilor Gonța Anatolie,

Tverdohleb Alexandru, Șaban Andrei și Verlan Ruslan;

- este neîntemeiată și soluția instanței de fond privind respingerea cererii

de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, suportate la

efectuarea expertizelor și a cheltuielilor logistice, care sunt obligatorii.

3.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Patrașanu Radu-Ștefan a indicat că:

- instanța de fond nu a dat apreciere poziției apărării și argumentelor ce

probează nevinovăția acestuia;

- instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare, în calitate de

probe admisibile și pertinente, declarațiile colaboratorilor INI al IGP, aceștia

fiind părți cointeresate în dosar;

- reieșind din circumstanțele cauzei, în coroborare cu probele existente,

sentința de condamnare este bazată pe o opinie proprie și preconcepută a

instanței de judecată, care nu este argumentată și fondată legal;

- martorii acuzării – colaboratori ai organului de urmărire penală - sunt

părți cointeresate, iar declarațiile lor nu constituie temei de a justifica o posibilă

condamnare a inculpatului. Mai mult, martorul Negru Igor a indicat că nu

cunoaște nimic, doar că s-a aflat la fața locului, că și la domiciliul său au fost

efectuate percheziții, astfel că depozițiile lui nu constituie temei de a atrage la

răspundere penală inculpatul. Totodată, martorul Tanasoi Victoria a relatat că

a încheiat cu inculpatul un contract de locațiune, iar martorul Siloci Andrei a

comunicat că inculpatul locuia cu părinții și nu în apartamentul în care s-a

efectuat percheziția, că acesta nu s-au aflat în cercuri de persoane care

consumau, distribuiau sau înstrăinau droguri;

- alegațiile acuzării că inculpatul, urmărind scopul unui profit

nejustificat, rezultat din transportarea și vânzarea substanțelor narcotice, a

5

aderat la un grup criminal organizat pentru a comite mai multe infracțiuni

legate de circulația substanțelor narcotice nu au fost dovedite or, nici o probă

nu confirmă atribuția acestuia la drogurile depistate;

- totodată, înstrăinarea ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau a

analogilor acestora se consideră infracțiune consumată în momentul primirii

acestor substanțe de către o altă persoană or, lipsește faptul însușirii și

distribuirii cu obținerea cărorva foloase.

2018, apelul avocatului a fost respins, ca nefondat.

Apelul procurorului a fost admis, casată sentința în latura penală și

pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

Siloci Andrei a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4)

lit. b) și d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

funcții în domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 ani, cu executare

în penitenciar de tip închis.

În rest sentința primei instanțe a fost menținută.

4.1. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului se confirmă

integral prin probele administrate. Totodată, faptul păstrării drogurilor în

apartamentul în care locuia inculpatul denotă că acestea erau păstrate cu scop

de înstrăinare or, ultimul nu putea păstra o cantitate în proporții deosebit de

mari pentru consum propriu.

Astfel, inculpatul transporta aceste droguri pentru a le înstrăina, ce se

demonstrează prin modul de împachetare a lor și cantitatea acestora.

În această ordine de idei instanța de apel a remarcat că probele

administrate atestă incontestabil și cert vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca

circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică transportarea, păstrarea și distribuirea

substanțelor narcotice, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de

mari, în scop de înstrăinare.

Cu referire la prevederile art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de apel a respins solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor

judiciare.

- procurorul în Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Devder Djulieta, care a solicitat casarea deciziei contestate în partea ce ține de

neîncasarea cheltuielilor judiciare și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

- avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului, care a solicitat

casarea deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1 În motivarea recursului declarat, procurorul a indicat că

6

- acuzarea a solicitat încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului a cheltuielilor judiciare suportate la efectuarea rapoartelor de

expertiză, în sumă de 1600 lei;

- în situația în care art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează

direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare, soluția de respingere a

încasării acestor cheltuieli este neîntemeiată, fiind prezentată și dovada

cheltuielilor suportate la efectuarea expertizelor judiciare;

- efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală sunt provocate de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi penale și a

judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui care a comis-o, acestea fiind

imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul

juridic fiind fapta infracțională, în lipsa căreia astfel de cheltuieli nu s-ar fi

suportat.

- obligația inculpatului condamnat de a suporta cheltuielile judiciare este

principială, de vreme ce săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil

desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei pentru a i se aplica

infractorului pedeapsa.

5.2 În motivarea recursului declarat, avocatul Medeleanu Roman în

numele inculpatului a indicat că:

- instanța de apel a audiat în ședința de judecată inculpatul și a făcut

mențiune la declarațiile martorilor Gonța Anatolie, Tverdohleb Alexandru,

Șaban Andrei, Verlan Ruslan și Tanasoi Victoria, date în instanța de fond, însă

nu i-a audiat pe viu, nu a apreciat declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut

vina în săvârșirea infracțiunilor incriminate, declarațiile lui nefiind descrise în

hotărârea adoptată;

- simpla mențiune a declarațiilor martorilor acuzării, care nu au fost

audiați pe viu în instanța de apel nu putea fi pusă la baza unei hotărâri de

condamnare și contravine dreptului la un proces echitabil, probele urmând a fi

administrate în fața inculpatului, în vederea unei dezbateri contradictorii;

- instanța de apel, rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre de

condamnare a inculpatului în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d)

Cod penal, care a fost recunoscut anterior vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, nu a respectat prevederile

art. 419, 415 alin. (21) Cod de procedură penală și nu a audiat martorii acuzării,

declarațiile cărora constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze

în mod substanțial condamnarea inculpatului, ce contravine jurisprudenței

CtEDO și prevederilor art. 24, 26 Cod de procedură penală, acuzarea fiind

obligată după o hotărâre de recalificare a acțiunilor inculpatului, să prezinte în

ședința de judecată probe în susținerea acuzației penale aduse, iar

neprezentarea acestor probe este apreciată ca o nesusținere a acuzațiilor penale

aduse inculpatului, în consecință acestuia fiindu-i lezat dreptul la un proces

echitabil, garantat de art. 6 CEDO. Astfel, instanța de apel, fără a-și motiva și

7

argumenta soluția, tranșant a concluzionat asupra temeiniciei apelului

acuzării;

- instanța de apel greșit a pus la baza hotărârii de condamnare

declarațiile martorilor acuzării Gonța Anatolie, Tverdohleb Alexandru,

Șaban Andrei, Verlan Ruslan. și Tanasoi Victoria, care nu au fost audiați în

instanța de apel, fiind încălcat dreptul la apărare al inculpatului, lipsind alte

probe care demonstra latura subiectivă a componenței de infracțiune – scopul

de înstrăinare a substanțelor narcotice;

- concluziile despre vinovăția inculpatului sunt întemeiate pe

presupuneri, care nu au fost înlăturate de acuzare;

- instanța de apel nu a motivat respingerea argumentelor apărării

invocate în apelul declarat, indicând confuz că aceste nu sunt întemeiate.

19 martie 2019 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2018, și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că instanța de apel

nu a desființat total o sentință neîntemeiată legal, nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete în fapt și drept invocate în

rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins dovezile și probele

apărării.

Totodată, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel și-a întemeiat

concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și

neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile date în instanța de fond

de către martorii Gonța Anatolie (vol. I. f.d. 186-187), Tverdohleb Alexandru

(vol. I. f.d. 188-189), Șaban Andrei (vol. I. f.d. 190-191), Verlan Ruslan (vol. I. f.d.

192-187), Stețco Alexandru (vol. II. f.d. 88-89), confirmarea că Siloci Andrei

activează în cadrul SRL „Tinevga Grup” (Vol. II. f.d. 43).

Mai mult, instanța de apel a cercetat și consemnat în procesul-verbal

declarațiile martorilor Gonța Anatolie (vol. I. f.d. 48), Tverdohleb Alexandru

(vol. I. f.d. 46), Șaban Andrei (vol. I. f.d. 47), Verlan Ruslan (vol. I. f.d. xx ), date în

cadrul urmăririi penale și necercetate în ședința instanței de fond, fără a indica

esența cercetării acestor probe noi și fără a le supune aprecierii conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală (vol.11. f.d. 170).

În continuare, instanța de recurs a remarcat că, instanța de apel nu și-a

argumentat soluția despre respingerea cererii procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare în raport cu prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 229

alin. (1) - (3), 397 pct. 5) Cod de procedură penală.

decizia din 11 septembrie 2020 a respins apelul procurorului și a admis apelul

8

declarat de avocatul Patrașanu Radu Ștefan, în numele inculpatului

Siloci Andrei, a casat sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și a pronunțat o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Siloci Andrei a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit o pedeapsă de 4 (patru) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației drogurilor pe un termen de

5 ani.

Cererea acuzatorului de stat privind recuperarea cheltuielilor judiciare

în sumă de 1700 (una mie șapte sute ) lei, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod penal s-a redus din pedeapsa

stabilită lui Siloci Andrei pentru perioada de deținere în arest preventiv de la

21 aprilie 2016 până la 18 septembrie 2016 cu 150 de zile.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut argumentele

invocate de către partea apărării în apelul declarat precum că, sentința în cauză

este neîntemeiată deoarece, prin probele prezentate de către acuzare și

examinate în instanța de fond, a fost pe deplin dovedită vinovăția inculpatului

în săvârșirea infracțiunii incriminate, or, prima instanță apreciind unilateral și

eronat circumstanțele de fapt și de drept, a pronunțat o soluție neîntemeiată în

privința inculpatului Siloci Andrei.

În continuare, instanța de apel a notat că prima instanță a constatat altă

faptă decât cea constată, și anume: ”…că inculpatul Siloci Andrei, este învinuit că,

urmărind scopul obținerii unui profit nejustificat, rezultat din transportarea și

vânzarea substanțelor narcotice, a aderat la un grup criminal organizat pentru a comite

mai multe infracțiuni legate de circulația substanțelor narcotice. Astfel, în scopul

realizării intenției criminale și atingerii rezultatului scontat, în urma unei înțelegeri

prealabile și împreună cu alte persoane, care nu au fost identificate, având repartizate

în prealabil rolurile și dispunând de un plan bine structurat, au stabilit o schemă

infracțională de dobândire a drogurilor, transportarea lor pentru comercializare la un

preț mai mare de către alți membri ai grupării criminale...”, însă ulterior, prima

instanță a constatat o altă faptă (pct.60 pag.124, vol.II), și anume că, ... la 21 aprilie

2016, inculpatul Siloci Andrei se afla la volanul automobilului „Dacia Logan”,

n/î XXX XXX , pe care îl conducea, pentru prestarea serviciilor de taximetrie

lui Negru Igor. Siloci Andrei a plecat în dimineața zilei de 21 aprilie 2016 din

Chișinău spre r. Cahul, s. Andrușul de Jos, unde a fost solicitat de către

Negru Igor, pentru a-l aduce la Chișinău. Pe ultimul l-a luat de la locul

convenit, cu ceva bagaje și s-au pornit înapoi spre Chișinău. La volanul

automobilului s-a aflat Siloci Andrei, iar Negru Igor a fost pasager pe bancheta

din față a automobilului, acest fapt fiind confirmat de către ambii în ședința de

judecată. În apropiere de mun. Chișinău, în regiunea Gării de Sud, cei doi au

fost stopați de către colaboratorii organului de poliție și li s-a propus să

9

transmită/predea poliției substanțele interzise pe care le au, dar au refuzat și

astfel, polițiștii (membrii echipajului de poliție, veniți la fața locului) au purces

la efectuarea percheziției automobilului respectiv. În ușile din spate ale

automobilului „Dacia Logan”, n.î. XXX XXX , sub dispozitivele de plastic ale

ambelor uși, au fost depistate câte trei pungi cu substanțe care, potrivit

raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxx din 10.05.2016, constituie

marijuana în cantitate de 1771 gr. (252 gr.+261 gr.+266 gr.+251 gr.+357 gr.+384

gr.). Astfel, inculpatul Siloci Andrei transporta cu automobilul pe care îl avea

în folosință pentru prestarea serviciilor de taximetrie, substanțe narcotice –

marijuana – în cantitate de 1771 gr.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din

23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, la pct. 5 al Notelor, se stabilește că cantitățile deosebit de

mari de substanțe narcotice, psihotrope și precursori, care au fost depistate în

circulația ilegală, se consideră cantitățile ce depășesc cantitățile mari, iar

potrivit pct. 7 din listă se consideră proporții mari cantitatea de marihuană

uscată între 2,0 gr. - 200 gr. În speță, fiind vorba despre cantitatea de 1771 gr.

(252 gr.+261 gr.+266 gr.+251 gr.+357 gr.+384 gr.), se atestă că această cantitate

depășește proporțiile mari, 1771 gr. fiind mai mult decât 200 gr., astfel

substanțele narcotice transportate de către Siloci Andrei reprezintă proporții

deosebit de mari.

Pe lângă aceasta, prima instanță a stabilit că, deși inculpatul este

domiciliat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx , ap. xx, acesta a luat cu chirie un

apartament situat în Chișinău, str. Xxxxxxxx , ap. xx , încheind un contract de

locațiune cu Tanasoi Victoria în anul 2015, pe care îl avea încă în posesie și

folosință la 21 aprilie 2016, data la care în apartament s-a efectuat percheziția.

Deși contractul respectiv nu a putut fi cercetat în ședința de judecată, existența

acestuia a fost confirmată atât de către inculpat, cât și de Tanasoi Victoria. În

urma efectuării percheziției în apartamentul nr. xx din mun. Chișinău, str.

Xxxxxxxx, de către colaboratorii organului de poliție care au participat la

efectuarea actului de procedură respectivă, au fost depistate mai multe

substanțe care, potrivit raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxx din

10.05.2016, constituie marihuana, în cantitate de 0.938 gr, amfetamină în

cantitate de 34,061 gr. și rășină de canabis în cantitate de 0.079 gr.

Prin urmare, substanțele narcotice depistate în apartamentul nr. xx din

mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx, aparțin inculpatului, care era posesorul

apartamentului în calitate de locatar, în baza unui acord de locațiune dintre el

și Tanasoi Victoria. Deci, substanțele narcotice și anume marihuana în cantitate

de 0.938 gr., amfetamină în cantitate de 34,061 gr. și rășină de canabis în

cantitate de 0.079 gr., depistate în ap. xx situat în Chișinău, str. Xxxxxxxx ,

10

aparțineau lui Siloci Andrei, care era locatar al acestui apartament și care le

păstra acolo.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, la pct. 7 se stabilesc

proporțiile pentru marijuană uscată de până la 2,0 gr. ca fiind mici (găsite 0,938

gr.), pentru rășina de canabis între 0,05 gr.-0,5 gr. – proporții mari (găsite 0,079

gr.) și la pct. 27 amfetamină între 0,1gr.-1,0gr. - proporții mari (găsite 34,061

gr.).

Astfel, în urma percheziției din 21.04.2016 în ap. xx din mun. Chișinău,

str. Xxxxxxxx , au fost depistate droguri păstrate de către Siloci Andrei în

următoarea formulă: marijuana în cantități mici, rășina de canabis în cantități

mari și amfetamină în cantități deosebit de mari.

Referitor la calificarea formulată de către acuzare, instanța de fond a

constatat lipsa scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, lipsind probe

certe care să dovedească că transportarea substanțelor respective era cu scop

de înstrăinare. Or, acuzarea invocă argumentul care ar sprijini scopul

înstrăinării substanțelor narcotice, prin împachetarea acestora în pungi diferite,

această probă fiind una indirectă și de natură deductivă, care ar putea conduce

la concluzia invocată de acuzare, dacă s-ar confirma și prin alte probe. În lipsa

probelor, elementul subiectiv în varianta scopului de înstrăinare decade și

invalidează calificarea făcută de către acuzare.

Deci, prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului Siloci Andrei și a

stabilit că, ultimul a săvârșit fapta prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, ca păstrarea și transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari.

Coroborând cele expuse, instanța de apel a menționat că situația de fapt

reținută de prima instanță nu corespunde probelor din dosar, care au fost

apreciate incorect, instanța de fond nu a descris fapta criminală, considerată ca

fiind dovedită, pentru comiterea căreia inculpatul a fost condamnat, nu a

apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere

al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept

indicate în rechizitoriu, în special a calificativului prevăzut de art. 46 Cod

penal, neindicând motivele pentru care a respins dovezile și probele apărării.

Mai mult, prima instanță a judecat cauza în raport cu calificative

neincriminate inculpatului prin rechizitoriu, și anume la pct. 86, pag. 126,

vol. II , se indică , cum ar fi: „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogilor acestora..., producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,

transformarea, procurarea..., expedierea ..., sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau

cu analogi ai acestora..., sau de o organizație criminală ori în favoarea acestora”, or,

prin rechizitoriu, acuzatorul de stat a calificat acțiunile comise de Siloci Andrei

în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică circulația

11

ilegală a substanțelor narcotice, de către un grup criminal organizat, în proporții

deosebit de mari, în scop de înstrăinare.

Instanța de apel a evidențiat că potrivit rechizitoriului, inculpatului

Siloci Andrei i-au fost incriminate prevederile art. 42 alin. (2) și art. 46, art. 2171

alin. (4) lit. b), d) Cod penal și anume, pentru circulația ilegală a substanțelor

narcotice, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, în

scop de înstrăinare, însă, acuzatorul de stat la întocmirea rechizitoriului

incorect i-a incriminat agravantele prevăzute la art. 42 alin. (2) și 46 Cod penal,

or, la materialele cauzei nu a fost prezentată nici o probă care ar demonstra că,

anume Siloci Andrei este autorul infracțiunii sau prezența grupului criminal,

sau că fapta a fost săvârșită prin participație, la fel, nu a fost redat faptul

însușirii sau beneficierii cărorva foloase din infracțiunea incriminată.

Astfel, instanța de apel a notat că, acuzatorul de stat prin rechizitoriu,

urma să demonstreze prezența grupului criminal și anume, nu s-a constatat

care sunt persoanele care s-au organizat în prealabil pentru a organiza

circulația ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare.

Totodată, la caz, nu au fost anexate careva probe care ar confirma

informațiile deținute de către colaboratorii organului de poliție, precum că,

Siloci Andrei transporta droguri pentru comercializare, cum ar fi denunț,

convorbiri telefonice sau oricare alte probe care ar demonstra comercializarea

de către Siloci Andrei a substanțelor narcotice.

La fel, nu a fost demonstrat scopul realizării acestor substanțe narcotice,

precum declară martorii acuzării, or, faptul că, drogurile - 1771 g de marijuană

găsite în mijlocul de transport condus de Siloci Andrei, fiind ambalate în șase

pachete de polietilenă și scotch nu demonstrează intenția ultimului de a realiza

aceste substanțe narcotice, și nici nu a fost demonstrată existența mijloacelor

financiare obținute în urma comiterii infracțiunilor incriminate.

Mai mult ca atât, nici unul din martorii acuzării nu au declarat despre

comiterea infracțiunii de către un grup criminal organizat, iar la materialele

cauzei probe care ar demonstra prezența grupului criminal, în cazul dat, nu

sunt.

Prin urmare, instanța de apel a exclus din acțiunile inculpatului

Siloci Andrei prevederile art. art. 42 alin. (2), 46 Cod penal, or, ultimul a săvârșit

păstrarea și transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari, fără scop de

înstrăinare, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, acțiunile

inculpatului întrunind elementele acestei infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt în sarcina

inculpatului:

Siloci Andrei, la 21 aprilie 2016 cu automobilul de model „Dacia Logan” cu

nr. de înmatriculare XXX XXX , s-a deplasat în r. Cahul, s. Andrușul de Jos, de unde

a procurat aproximativ 1771 g de marijuană ambalată în șase pachete de polietilenă și

scotch și le-a tăinuit sub căptușeala ușilor din spate ale automobilului și le-a

12

transportat în mun. Chișinău, iar în rezultatul percheziției efectuate în mijlocul de

transport menționat, stopat de către angajații INI al IGP, pe șos. Hîncești 145,

mun. Chișinău, au fost ridicate drogurile - 1771 g de marijuană ambalată în șase

pachete de polietilenă și scotch, camuflate în ușa automobilului, ceea ce constituie

proporții deosebit de mari.

Ulterior, în rezultatul percheziției efectuate de către angajații INI al IGP, la

21 aprilie 2016, între orele 15:30-16:30, în apartamentul nr. xx din bd. Xxxxxxxx,

mun. Chișinău, unde inculpatul domicilia temporar, în frigider și în odaie au fost

depistate și ridicate droguri și anume: marijuana în cantitate de 0.938 g, amfetamină

în cantitate de 34,061 g și rășină de canabis în cantitate de 0.079 g, în total constituind

proporții deosebit de mari.

În continuare instanța de apel a specificat, că obiectul material al

infracțiunii îl reprezintă 1771 g de marijuană, 0.938 g de marijuană, 34,061 g de

amfetamină și 0.079 g de rășină de canabis, în total constituind proporții

deosebit de mari, substanțele respective fiind ridicate în urma perchezițiilor

efectuate în automobilul de model Dacia Logan n/î XXX XXX și în

apartamentul nr. xx din bd. Xxxxxxxx , mun. Chișinău.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea

Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, la pct. 5 al

Notelor, se stabilește că cantitățile deosebit de mari de substanțe narcotice,

psihotrope și precursori, care au fost depistate în circulația ilegală, se consideră

cantitățile ce depășesc cantitățile mari, iar potrivit pct. 7 din listă se consideră

proporții mari cantitatea de marijuană uscată între 2,0 gr. - 200 gr., (găsite 1771

gr. și 0,938 gr.), pentru rășina de canabis între 0,05 gr.- 0,5 gr. – proporții mari

(găsite 0,079 gr.) și la pct. 27 amfetamină între 0,1gr.-1,0gr. - proporții mari

(găsite 34,061 gr.).

În speță, fiind vorba despre cantitatea de 1771 gr. (252 gr.+261 gr.+266

gr.+251 gr.+357 gr.+384 gr.), se atestă că această cantitate depășește proporțiile

mari, 1771 gr. fiind mai mult decât 200 gr., astfel substanțele narcotice

transportate de către Siloci Andrei reprezintă proporții deosebit de mari, iar

drogurile păstrate de către Siloci Andrei constituie marijuană în cantități mici,

rășina de canabis în cantități mari și amfetamină în cantități deosebit de mari.

Instanța de apel a notat, că latura obiectivă a infracțiunii în speță se

realizează prin activități ilegale alternative cum ar fi: păstrarea, transportarea.

Prin acțiunea de păstrare se înțelege orice acțiune premeditată legată de

aflarea ilicită a acestor substanțe în posesia celui vinovat (păstrarea asupra sa,

în încăperi, în locuri special adaptate, în ascunzișuri, în mijloace de transport,

propuse pentru depozitare temporară etc.). Totodată, nu are importanță cât

timp persoana păstrează ilicit aceste substanțe, infracțiunea având un caracter

continuu.

13

Păstrarea substanțelor respective este o continuare firească a procurării

sau a preparării (uneori și a transportării, expedierii etc.) acestora.

Transportarea de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor

presupune deplasarea acestora dintr-un loc în altul, inclusiv în limitele unei și

aceleiași localități, săvârșită cu utilizarea oricărui tip de transport sau a unui

obiect utilizat ca mijloc de transport, indiferent de locul păstrării substanțelor

strămutate.

În același timp acțiunile de păstrare, se realizează în lipsa unei autorizații

de activitate sau licență eliberată de autoritatea de licențiere, contrar

prevederilor Legii nr. 382-XIV din 06 mai 1999 cu privire la circulația

substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor.

În acest context instanța de apel a stabilit, că inculpatul Siloci Andrei

transporta cu automobilul pe care îl avea în folosință pentru prestarea

serviciilor de taximetrie, substanțe narcotice – marijuana – în cantitate de 1771

gr., or, în ușile din spate ale automobilului „Dacia Logan”, n.î. XXX XXX , sub

dispozitivele de plastic ale ambelor uși, au fost depistate câte trei pungi cu

substanțe care, potrivit raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxx din

10.05.2016, constituie marijuana în cantitate de 1771 gr. (252 gr.+261 gr.+266

gr.+251 gr.+357 gr.+384 gr.).

Totodată, s-a stabilit că, deși inculpatul este domiciliat în mun. Chișinău,

str. Xxxxxxxx , ap. 62, acesta a luat cu chirie un apartament situat în

mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx , ap. xx , încheind un contract de locațiune cu

Tanasoi V. în anul 2015, pe care îl avea încă în posesie și folosință la 21 aprilie

2016, data la care în apartament s-a efectuat percheziția, fapt confirmat prin

contractul de chirie a apartamentului din 07.12.2015 de pe str. Xxxxxxxx , mun.

Chișinău, încheiat între Siloci Andrei și Tanasoi Victoria (f.d. 68-69, vol. II), fapt

confirmat atât de către inculpat, cât și de Tanasoi Victoria.

În urma efectuării percheziției în apartamentul nr. xx din mun.

Chișinău, str. Xxxxxxxx , au fost depistate mai multe substanțe care, potrivit

raportului de expertiză chimică nr. xxxxxxxx din 10.05.2016, constituie

marijuana, în cantitate de 0.938 gr, amfetamină în cantitate de 34,061 gr. și

rășină de canabis în cantitate de 0.079 gr. Prin urmare, substanțele narcotice

depistate în apartamentul nr. xx din mun. mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx,

aparțin inculpatului, care era posesorul apartamentului în calitate de locatar,

în baza unui acord de locațiune dintre el și Tanasoi Victoria.

Instanța de apel a respins afirmațiile inculpatului precum că, până a

închiria acel apartament acolo au mai locuit și alte persoane, iar el, când a făcut

ordine a găsit substanțe interzise, cum ar fi iarbă, dar pe care le-a aruncat, la fel

și substanțele narcotice depistate în apartamentul nr. xx din str. Cuza Vodă,

nu-i aparțin lui, or, aceste declarații se combat cu declarațiile martorului

Tanasoi Victoria care a declarat că, în acel apartament nu a locuit nimeni în

afară de ei, au închiriat apartamentul mai mult de un an. Înainte de Andrei nu

14

a locuit nimeni acolo, în afară de copii ei, iar când aceștia au plecat din țară l-a

dat cu chirie.

La fel, a fost respins și argumentul că, Siloci Andrei a închiriat acest

apartament pentru a-l da în sublocațiune, pentru a câștiga ceva bani, or, aceste

argumente se contrazic cu declarațiile martorului Tanasoi Victoria, care a

declarat că, în acel apartament nu a locuit nimeni în afară de ei, cheile erau la

Andrei, mai apoi au schimbat lacătul, nu a știut despre asta, a aflat doar după

ce au plecat din apartament, când a primit cheile de la ei, mama sa. De câte ori

a fost în apartament i-a văzut doar pe Andrei și Alexandru, niciodată alte

persoane nu erau prezente. Deci, substanțele narcotice și anume marijuana în

cantitate de 0.938 gr., amfetamină în cantitate de 34,061 gr. și rășină de canabis

în cantitate de 0.079 gr., depistate în ap. xx situat în mun. mun. Chișinău,

str. Xxxxxxxx , aparțineau lui Siloci Andrei, care era locatar al acestui

apartament și care le păstra acolo, or, substanțele narcotice depistate atât în

apartament, cât și-n automobil nu se află în circuitul liber, pentru a le putea

procura, apoi a le lasă fără supraveghere sau a le uita, cum indică inculpatul

că, aceste substanțe au fost lăsate acolo de către alte persoane, în cazul

apartamentului de către subchiriași, iar în cazul automobilului nu cunoaște de

către cine, or, lacătul automobilul a fost forțat, iar de acest automobil se folosea

el, fratele său Siloci Alexandru și Verlan Ruslan, care este proprietarul

automobilului.

Au fost apreciate critic declarațiile inculpatului Siloci Andrei date în

cadrul primei instanțe, precum că, „...la data de 21 aprilie 2016 a fost chemat de

către Negru Igor, în r. Cahul, s. Andrușul de Jos, pentru a oferi servicii de

taximetrie. La acel moment el nu lucra, dar a mers în locul fratelui, când a ajuns

în satul Andrușul de Jos, a văzut că Negru Igor avea niște lucruri și l-a rugat să

dea mașina în ogradă. Între timp Siloci Andrei a plecat la magazin sa facă

cumpărături, iar Negru Igor a încărcat totul în automobil. Inculpatul declară că

nu știe ce a fost încărcat în automobil. Peste vreo 5 minute după încărcarea

lucrurilor Siloci Andrei și Negru Igor au plecat din satul Andrușul de Jos spre

Chișinău. Negru Igor era foarte agitat și permanent se mișca, din spusele

inculpatului. Negru Igor se purta neclar, neadecvat și agitat, îl ruga des pe

inculpat să oprească mașina. La intrarea în Chișinău, lângă Gara de Sud,

inculpatul și Negru Igor au fost stopați de către poliție...”, or, aceste argumente

se combat cu declarațiile martorului Negru Igor, care a declarat că, „... într-o

seară inculpatul l-a anunțat pe Negru Igor că va avea drum în ziua următoare

dinspre Cahul spre Chișinău și ar putea să treacă să îl ia dacă are nevoie. La

intrarea în Chișinău au fost opriți și reținuți. Pe el l-au eliberat în aceeași zi.

Inculpatul a parcat mașina în drum atunci când a venit la el în sat. Nu a plecat

nicăieri de lângă mașină. Pe drum spre Chișinău nu își amintește să se fi oprit

vreodată. Negru Igor a declarat că și el a fost audiat de către polițiști, iar la

domiciliul său (părinților săi) s-a făcut percheziție, nu au găsit nimic interzis...”.

15

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lui Siloci Andrei care a relatat

în instanța de fond că, „...îndeplinit toate cerințele și s-a subordonat; a solicitat

un avocat, dar i s-a răspuns că va primi la inspectorat...”, or, aceste declarații

sunt combătute prin declarațiile martorilor acuzării și anume, martorii

Gonța Anatolie și Șaban Andrei au declarat că, „... În calitate de conducător al

automobilului la momentul dat era Siloci Andrei. Acestuia i-a fost prezentată

ordonanța de efectuare a percheziției și i s-a propus să predea benevol

drogurile sau alte substanțe interzise, în caz că le deține. Siloci Andrei a

declarat că nu deține asemenea substanțe. Martorii Gonța Anatolie și

Șaban Andrei au mai declarat că, în cadrul percheziției efectuate ulterior

refuzului lui Siloci Andrei, în ușile din spate ale automobilului, din ambele

părți, au fost găsite câte trei pungi de polietilenă cu substanțe ambalate specific

drogurilor...„ astfel, inculpatul nu a îndeplinit toate cerințele și nici nu s-a

subordonat, iar cu referire la avocatul solicitat de către Siloci Andrei, martorul

Tverdohleb Alexandru a declarat că, „...Lui Siloci Andrei i-a fost prezentată

ordonanța de efectuare a percheziției, i s-a propus să apeleze la un avocat și

inculpatul a refuzat...”, prin urmare drepturile inculpatului la momentul

efectuării perchezițiilor nu au fost încălcate, inculpatul refuzând a fi asistat de

avocat.

Inculpatul Siloci Andrei a mai declarat că, „...Din decembrie 2015 și până

în aprilie apartamentul a fost dat în chirie de vreo 10-15 ori, el, doar venea

periodic acolo ca să facă curățenie. La momentul efectuării percheziției,

apartamentul era dat în chirie unor cunoscuți de-ai lui Stețco Alexandru, cărora

nu le-a luat actele, nu îi cunoștea, a luat de la ei doar un avans de 30 de euro...„,

însă instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei nu au fost prezentate

careva probe, care ar confirma aceste declarații, iar martorul Stețco Alexandru,

în ședința de judecată a primei instanțe, nu a susținut declarațiile inculpatului,

invocând că, „... niște băieți i-au adus cheile de la apartament și ulterior au venit

polițiștii și l-au luat la percheziție...” fără a concretiza care băieți, de ce anume

lui i-au adus cheile și de ce inculpatul a declarat ferm că, cheile de la

apartament sunt la Stețco Alexandru.

Martorul Tanasoi Victoria, la fel, a declarat că, „...În 2015 aproximativ ea

a încheiat cu inculpatul și cu o persoană pe nume Alexandru un contract de

locațiune..., ... De câte ori a fost în apartament i-a văzut doar pe Andrei și

Alexandru, niciodată alte persoane nu erau prezente...”.

În acest context, instanța de apel a respins și argumentele avocatului

Radu-Ștefan Patrașanu, susținute în ședința instanței de apel de avocatul

Medeleanu Roman, în interesele inculpatului Siloci Andrei, referitor la faptul

că, nu a fost demonstrată vinovăția lui Siloci Andrei, iar acuzarea se bazează

pe presupuneri, apreciindu-le drept o metodă de apărare și care sunt

combătute prin probele desfășurat analizate supra, nefiind necesară o

expunere suplimentară.

16

Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii, instanța de apel a stabilit,

că inculpatul Siloci Andrei era conștient de caracterul ilegal al circulației ilegale

a substanțelor narcotice , fără scop de înstrăinare.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, nu s-a demonstrat faptul că,

inculpatul Siloci Andrei a urmărit scopul obținerii unui profit nejustificat,

rezultat din transportarea și vânzarea substanțelor narcotice, iar, argumentul

acuzării precum că, inculpatul avea scop de a vinde substanțele narcotice

depistate în automobilul condus de el, cât și în apartamentul pe care-l închiria,

prin faptul că, substanțele narcotice depistate în automobil erau împachetate,

iar cele depistate în apartament constituiau proporții deosebit de mari, ceea ce

demonstrează că erau destinate pentru comerț, instanța de apel, le-a respins,

or, la materialele cauzei asemenea probe nu au fost prezentate.

Mai mult, instanța de apel a reținut că, în urma perchezițiilor efectuate,

nu au fost depistați banii, care ar putea fi câștigați de către inculpat, în cazul în

care s-ar ocupa cu comercializarea substanțelor narcotice, prin ce încă odată se

demonstrează faptul că, inculpatul Siloci Andrei nu a avut scop de a înstrăina

aceste substanțe narcotice.

Sub aspectul laturii subiective, ținând cont de împrejurările săvârșirii

faptei, astfel cum a fost descris mai sus, instanța de apel a apreciat că inculpatul

își dădea seama de caracterul ilegal al faptei sale, a prevăzut rezultatul faptei

sale și l-a urmărit prin săvârșirea acestei fapte, prin urmare a săvârșit fapta cu

vinovăție sub forma intenției directe.

Totodată, în opinia instanței de apel inculpatul Siloci Andrei se

încadrează în calitatea de subiect al infracțiunii respective.

Cu referire la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, instanța

de apel ținând cont de opinia acuzatorului de stat, avocatului inculpatului, a

menționat că, corectarea și reeducarea inculpatului Siloci Andrei este posibilă

numai cu atragerea la răspundere penală, și numai aplicând față de aceasta

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul circulației drogurilor pe un termen de 5 ani.

Distinct de cele expuse, instanța de apel a reținut ca fiind justificate

solicitările procurorului privind încasarea de la inculpatul Siloci Andrei a

cheltuielilor judiciare în sumă de 1700 lei or, aceste cheltuieli au fost efectuate

în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Astfel, instanța de apel a evidențiat prevederile Legii nr. 316 din

22.12.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare

din 09.02.2018, prin care au fost operate modificări la art. 143 Cod procedură

penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143 Cod procedură penală a

fost abrogat. În acest sens, instanța de apel a reiterat că potrivit modificărilor

17

operate prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod

procedură penală, potrivit căruia: plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat,

prin urmare la data de 04.05.2016 și 10.05.2016 normele procedural penale

prevedeau expres achitarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, ce

constituie cheltuieli legate de expertiza judiciară, or, modificările în acest sens

au intrat în vigoare abia la data de 09.02.2018.

Cu referire la argumentele expuse în cererea inculpatului Siloci Andrei,

privind aplicarea art. 385 Cod de procedură penală, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind fondate, dat fiind faptul că în speță se constată încălcarea

drepturilor prevăzute de articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, or,

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sancționează tortura și

tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante, indiferent de

circumstanțe și de comportamentul victimei.

- procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Țurcanu

Svetlana, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12), solicită,

casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

septembrie 2020 și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată;

- avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului, care invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), solicită casarea totală a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2020 și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată;

- inculpatul Siloci Andrei, care fără a invoca vreun temei din cele

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală a solicită să-i fie compensat

prejudiciul moral și material, considerând că a fost ilegal privat de libertate;

- Siloci Elena și Siloci Evghenii, care fără a invoca vreun temei din cele

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, solicită ca inculpatului Siloci

Andrei să-i fie compensat prejudiciul moral și material, considerând că a fost

ilegal privat de libertate;

8.1. În motivarea cerințelor sale, procurorul a invocat următoarele

argumente:

- în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor

de către acuzare și a ajuns la concluzia calificării acțiunilor lui Siloci Andrei în

baza art.217 alin. (4) lit. b) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul

învinuirii și puse la baza deciziei de modificare a calificării, fapt care pe caz nu

18

a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei;

- instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce

dovedesc vinovăția inculpatului Siloci Andrei, în mod greșit a respins probele

administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor

procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi

evidențiate acele derogări evidente invocate acuzarea atestă că la recalificarea

acțiunilor inculpatului de la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la infracțiunea

prevăzuta de art. 217 al. (4) lit. b) Cod penal;

- instanța de apel nu a ținut cont de componența de infracțiune supusă

analizei și în mod greșit a omis calificativul de „înstrăinare”. Astfel, intenția de

a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane

care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea,

păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru

înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul.

- în prezenta speță au fost aplicate greșit prevederile art. 227-229 Cod de

procedură penală, or efectuarea cheltuielilor de judecată într-o cauză penală

este provocată de săvârșirea unei infracțiuni;

- instanța de apel în mod greșit a diminuat pedeapsa stabilită

inculpatului Siloci Andrei, or, în acest caz instanța de apel nu a ținut cont de

circumstanțele prezentei cauze penale și consecințele survenite.

8.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Medeleanu Roman a invocat

următoarele argumente:

- instanța de apel la adoptarea hotărârii de condamnare urma să se

conducă de probele administrate în cadrul ședințelor de judecată și în acest

context, instanța de apel greșit au pus la bază declarațiile unor martori, și

anume martorii acuzării Gonța Anatolie, Tverdohleb Alexandru, Șaban

Andrei, Verlan Ruslan, Tanasoi Victoria ce nu au fost audiați în ședințele de

judecată în instanța de apel, fiind neglijat dreptul la apărare a inculpatului,

neexistând mai mult nici o probă referitor la latura subiectivă a componenței

de infracțiune;

- în cauza dată nu au existat elementele unei componențe de infracțiune,

nu există latura subiectivă, precum și celelalte elemente obligatorii;

- instanța de apel nu a motivat respingerea argumentelor apărării

invocate în cererea de apel. Instanța de apel vag a menționat că argumentele

apărării nu sunt întemeiate nefiind argumentate întru respingerea apelului

apărării.

8.3. În motivarea cerințelor sale, inculpatul Siloci Andrei a menționat

următoarele:

19

- organul de urmărire penală i-a refuzat să facă cunoștință cu rezultatele

acțiunilor de urmărire penală ce au avut loc în perioada cuprinsă în 10 iulie

2015 și 21 aprilie 2015, iar informații acumulate urmare acțiunilor procesuale

nominalizate, au fost dobândite contrar art. 94 Cod de procedură penală;

- în cadrul examinării prezentei cauze în instanțele de judecată a

comunicat toată informația ce îi era cunoscută despre infracțiunea comisă la

data de 21 aprilie 2016.

8.4. În motivarea cerințelor sale Siloci Evghenii și Siloci Elena în numele

inculpatului au invocat următoarele argumente:

- urmărirea penală începută în privința lui Siloci Andrei a fost începută

contrar prevederilor de referință din Codul de procedură penală;

- în cadrul prezentei cauze penale nu au fost respectate prevederile

art.415 alin. (21) Cod de procedură penală;

- la momentul de față Siloci Andrei nejustificat se află în detenție;

cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea

urmează a fi respinse, cu menținerea deciziei instanței de apel, din următoarele

raționamente.

În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația

de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală stipulează că judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Colegiul penal lărgit reține că, soluția respectivă se adoptă în cazul în care

se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este

tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Cu referire la recursul declarat de procuror:

Din textul recursului examinat se evidențiază dezacordul titularului

acestuia cu decizia instanței de apel cu privire la individualizarea pedepsei și

pretinsa recalificare greșită a faptei inculpatului, invocându-se temeiurile

pentru recurs prevăzute la pct. 6), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

20

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit atestă că motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea

acuzării, nu și-au găsit confirmarea, în speță nefiind constatate erorile de drept

invocate.

Astfel, ce ține de temeiurile de recurs prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 12) indicate de recurent, Colegiul penal conchide că în esență, partea

acuzării nu este de acord cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, considerând că în fapta săvârșită de inculpat

sunt întrunite toate elementele constitutive ale componenței de infracțiune

prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fapt ce se demonstrează prin

probatoriul administrat la caz.

Analizând materialele dosarului prin prisma argumentelor formulate în

recurs, Colegiul penal lărgit reține că potrivit rechizitoriului, Siloci Andrei a

fost deferit justiției, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, conform indicilor calificativi:

circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop

de înstrăinare, adică producerea, prepararea, experimentarea, extragerea,

prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora,

săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor sau

analogilor acestora de un grup criminal organizat sau de o organizație

criminală ori în favoarea acestora, în proporții deosebit de mari.

La rândul său, instanța de apel prin decizia sa din 11 septembrie 2020,

respingând apelul procurorului, a menționat că potrivit rechizitoriului,

inculpatului Siloci Andrei i-au fost incluse art. 42 alin. (2) și art. 46, art. 2171

alin. (4) lit. b), d) Cod penal și anume, circulația ilegală a substanțelor narcotice,

de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, în scop de

înstrăinare, însă sub acest aspect acuzatorul de stat la întocmirea rechizitoriului

incorect i-a incriminat agravantele prevăzute la art. 42 alin. (2) și 46 Cod penal,

or, la materialele cauzei nu a fost prezentată nici o probă care ar demonstra că,

anume Siloci Andrei este autorul infracțiunii sau prezența grupului criminal,

sau că fapta a fost săvârșită prin participație, le fel, nu a fost redat faptul

însușirii sau beneficierii cărorva foloase din infracțiunea incriminată.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs

Colegiul penal notează că acesta se bazează pe dezacordul cu chestiunea de

21

apreciere eronată a probelor, însă la etapa judecării recursului ordinar, instanța

de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată

de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Așadar, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanța de apel, corectitudinea achitării inculpatului de sub învinuirea

imputată acesteia prin rechizitoriu.

Mai mult, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de recurs verifică

erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate

expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de

fapt reținute în cauză.

Analizând motivele care au fundamentat concluzia instanței de apel cu

privire la reîncadrarea faptelor imputate inculpatului Siloci Andrei, Colegiul

penal lărgit constată că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar

decizia contestată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În lumina considerentelor expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă, că

la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art.

99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele,

verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel

întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției lui

Siloci Andrei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal.

Cu referire la alegațiile recurentul privind incidența în speța de referință

a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, instanța de

recurs atestă că instanța de apel corect a aplicat prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, ținând cont de toate circumstanțele comiterii infracțiunii și de practica

judiciară constantă la acest capitol.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

22

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate,

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

La caz, prin decizia contestată, Siloci Andrei a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 4 ani.

Sub acest aspect, instanța de recurs constată că, pedeapsa individualizată

de către instanța de apel, corespunde principiului proporționalității și scopului

prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, și va duce la restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Cu referire la alegațiile recurentului precum că „…în prezenta speță au fost

aplicate greșit prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală, or efectuarea

cheltuielilor de judecată într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei

infracțiuni”, instanța de recurs le apreciază drept declarative și neîntemeiate,

or, potrivit procesului verbal de informare despre terminarea urmăririi penale

din 26 mai 2016 (f.d. 105-109, Vol. I) se atestă că cheltuielile judiciare menționate

de procuror au fost suportate până la data de 09.02.2018, când au intervenit

modificări în art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, care a fost abrogat prin

Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, care până la această dată

prevedea imperativ că plata pentru efectuarea expertizelor prevăzute la

alin. (1) a aceluiași articol se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă că argumentele

punctate în recursul declarat de procuror nu sunt incidente cauzei deferite

judecății, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, fapt ce

determină incontestabil concluzia că recursul ordinar este neîntemeiat.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul

Medeleanu Roman în numele inculpatului și de către inculpat

23

În conținutul recursului declarat de apărare se invocă temeiurile pentru

recurs prevăzute la pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a

pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării

juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; pct. 12) faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate prin prisma aspectelor abordate

de titularul recursului, Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate în

susținerea acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent,

Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind

faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile

declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate corect

de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și

analizate în decizia instanței de apel (f.d. 223-2xx , vol. III).

Cu referire la argumentele recurentului cu privire la existența în cauza

examinată a erorii de drept prevăzute la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța de recurs

menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță inculpatul

Siloci Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

24

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi „păstrarea și

transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare”.

La rândul său, instanța de apel a casat sentința, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, pronunțând o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Siloci Andrei a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal

- păstrarea și transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari, fără scop de

înstrăinare.

Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele

invocate de către recurent, conchide că instanța de apel la judecarea apelurilor

a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală și corect a

concluzionat că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, motivându-și

temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 7, 7.1. al prezentei

decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o

consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare

constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă

sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în

special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999;

Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza

Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser

v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

În ceea ce ține de faptul că partea apărării și-a întemeiat recursul pe

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de recurs

menționează că avocatul nu au motivat recursul sub aspectul temeiului de

casare invocat, nefiind specificate care ar fi acele prevederi legale în care urmau

a fi încadrate juridic faptele greșit calificate în opinia recurentului de către

instanța de apel.

Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul

temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu poate examina posibilitatea

25

modificării încadrării juridice a faptelor incriminate inculpatului de către

instanțele de fond, deoarece instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Cu referire la recursul declarat de către Siloci Andrei, instanța de recurs

accentuează că potrivit art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie

să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute

expres de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu

invocarea problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au

afectat echitatea procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva

inculpatului.

În acest context, instanța de recurs observă că recurentul critică hotărârile

instanțelor de fond, invocând în prim plan anumite erori grave admise la etapa de

urmărire penală, însă în acest sens nu invocă nici un temei din cele 16 prevăzute

de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care

sunt corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre

eroarea de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele

de fapt ale cauzei cărora acestea se circumscrie.

Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală

a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu

poate face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în

vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Completarea cererii de recurs cu argumente ce ar suplini-o din oficiu, este

contrară principiului contradictorialității ce guvernează întreg procesul penal.

Cu referire la recursul declarat de către Siloci Evghenii și Siloci Elena în

numele inculpatului

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de

recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Ținând cont de prevederile art. 429 alin. (1), 421 și 401 Cod de procedură

penală, Colegiul penal reține, că recursul este declarat de părinții inculpatului, care

conform dispozițiilor legale sus menționate nu se includ în lista exhaustivă a

persoanelor ce au dreptul să conteste hotărârile judecătorești cu recurs ordinar,

aceștia neavând nici o calitate procesuală în prezenta cauză penală.

În consecință, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de

Siloci Evghenii și Siloci Elena, părinții inculpatului Siloci Andrei, în numele

ultimului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

26

11 septembrie 2020, nu întrunește cerințele de formă și conținut și se declară ca

inadmisibil.

Generalizând considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că

la judecarea apelurilor, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419

Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de

apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce

impune respingerea recursurilor ordinare declarate în speță, ca inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, de

către avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului, de către inculpat,

precum și de către Siloci Evghenii și Siloci Elena în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

11 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Siloci Andrei xxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

Bejenaru Iurie

27