1ra-35/2021 — art.42 alin.2; art. 244 alin.2 CP

1ra-35/2021 — art.42 alin.2; art. 244 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-35/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Rotaru Dorel în numele inculpatului Burlacu

Oleg, și de către avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatei Mereuță Iraida,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 februarie

2020, în cauza penală privindu-i pe,

Burlacu Oleg xxxxx, născut la xxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în mun. Chișinău, xxxxx

Mereuță Iraida xxxx, născută la xxxx,

originară din xxxxx, domiciliată în mun. xxxx xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Mereuță Iraida a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (2), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, procesul penal fiind încetat,

în legătură cu întrunirea cerințelor de aplicare a amnistiei, stipulată în Legea nr. 210

din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

Burlacu Oleg, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, a fost achitat, deoarece fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

A fost respinsă solicitarea procurorului de a încasa în mod solidar suma de

941.333 lei din contul inculpaților Rusu Andrian, Todica Vadim, Mereuță Iraida și

Burlacu Oleg în contul statului în calitate de prejudiciu cauzat Bugetului Public

National, ca fiind neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

1.1. Prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinovați Rusu Andrian și

Todica Vadim, însă în privința acestora hotărârile nominalizate nu au fost

contestate cu recurs.

acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu cet. Todica Vadim,

Rusu Andrian, Burlacu Oleg și alte persoane neidentificate până la moment de

organul de urmărire penală, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine

și, după caz, pentru alții, având intenția executării, în numele întreprinderilor SRL

„Softron” și SRL „Advalorem” - întreprindere creată exclusiv pentru asigurarea

activității comerciale a SRL „Softron” și a mărcii „instrumente.md”, a unor

convenții și operațiuni simulate și fictive, care asigură o acoperire pentru efectuarea

unor genuri de activități interzise de legislație, în interes material, fiind angajată în

calitate de contabil în diferite perioade de timp în cadrul întreprinderilor SRL

„Softron” și SRL „Advalorem”, fiind responsabilă de respectarea legislației fiscale,

calcularea și achitarea impozitelor, taxelor și altor plăti obligatorii, prin intermediul

administratorului SRL „Softron” Rusu Andrian, a inclus în documentele contabile,

fiscale și financiare date denaturate privind veniturile și cheltuielile, cheltuieli care

nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat,

săvârșind astfel infracțiunea de evaziune fiscală, care a condus la neachitarea

impozitului în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe:

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Alitshow”

reprezentată de administratorul Mihailenco Alexandr, din 01.07.2014, obiectul

contractului îl constituie prestarea de servicii de promovare a paginii web

„instrumente.md”, fără a prevedea careva costuri concrete privind executarea

acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx, xxxxxxx din xxxxxxx, xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx și al actelor de predare-primire, lucrările în cauză

au fost efectuate, fapt ce nu corespunde realității.

In aceste condiții, în perioada de timp iulie 2014-01.10.2014, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL „Alitshow” prin intermediul

cet. Mihailenco Alexandr, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a

diferitor servicii de la întreprinderea SRL „Alitshow”, în suma totală de 1.120.000

lei, prejudiciind Bugetul Public Național, la capitolul TVA cu suma de 186.667 și

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 112.000

lei, în total în sumă de 298.740 lei.

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Serge -

Textil” reprezentată de administratorul Mocanu Victor, din 01.05.2014, obiectul

contractului îl constituia prestarea de servicii de promovare a magazinelor

„instrumente.md”, inclusiv a mărfurilor realizate în magazinele beneficiarului,

confecționarea și montarea materialelor cu conținut publicitar și alte servicii

2

aferente promovării mărfurilor și mărcilor comerciale, fără a prevedea careva

costuri concrete privind executarea acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx și al

actelor de predare-primire, lucrările în cauză au fost efectuate, fapt ce nu

corespunde realității.

In aceste condiții, în perioada de timp 13.08.2014- 20.11.2014, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL „Serge-Textil’, prin intermediul

cet. Mocanu Victor, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a diferitor

servicii de la întreprinderea SRL „Serge-Textil”, în suma totală de 1.450.000 lei,

prejudiciind Bugetul Public Național, la capitolul TVA cu suma de 241.666 lei și

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 145.000

lei, în total în sumă de 386.666 lei.

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Studexan”

reprezentată de administratorul Calinicev Alexandr, din 01.05.2015, obiectul

contractului îl constituie prestarea de servicii de promovare a mărcii comerciale

„instrumente.md”, fără a prevedea careva costuri concrete privind executarea

acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx, xxxxxxx xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx și al actelor de predare-

primire, lucrările în cauză au fost efectuate, fapt ce nu corespunde realității.

În aceste condiții, în perioada de timp 12.05.2015 - 27.07.2015, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL „Studexan”, prin intermediul

cet. Calinicev Alexandr, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a

diferitor servicii de la întreprinderea SRL „Studexan” în suma totală de 960.000 lei,

prejudiciind Bugetul Public Național la capitolul TVA cu suma de 160.000 lei și

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 96.000

lei, în total în sumă de 256.000 lei.

În rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Rusu Andrian, Todica Vadim,

Burlacu Oleg și Mereuță Iraida prin intermediul SRL ’’Softron” și SRL

’’Advalorem”, a fost prejudiciat Bugetul Public Național la capitolul TVA cu suma

de 588.333 lei și diminuat impozitul pe venit provenit din activitatea de

întreprinzător cu 353.000 lei, adică în sumă totală de 941.333 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Mereuță Iraida a comis infracțiunea

prevăzută de art.42 alin.(2), art.244 alin.(2), lit.b) Cod penal, individualizată prin

„evaziunea fiscală, exprimată prin includerea în documentele contabile, fiscale și financiare

a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la

3

bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, care a condus la

neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari”.

Burlacu Oleg, acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu

cet. Todica Vadim, Rusu Andrian, Mereuță Iraida și alte persoane neidentificate

până la moment de organul de urmărire penală, în scopul de a obține un beneficiu

material pentru sine și, după caz, pentru alții, având intenția executării, în numele

întreprinderilor SRL „Softron” și SRL ’’Advalorem” - întreprindere creată exclusiv

pentru asigurarea activității comerciale a SRL „Softron” și a mărcii

„instrumente.md”, a unor convenții și operațiuni simulate și fictive, care asigură o

acoperire pentru efectuarea unor genuri de activități interzise de legislație, în

interes material, fiind înregistrat în calitate de administrator în cadrul întreprinderii

SRL „Advalorem”, fiind investit cu atribuții în vederea exercitării funcțiilor

administrative de dispoziție și organizatorico-economice în cadrul unei organizații

comerciale, responsabil conform art. 7, art. 13 a Legii Contabilității nr. 113-XVI din

27.04.2007 de asigurarea controlului asupra operațiunilor economice efectuate și

înregistrarea lor în documentele justificative, de organizarea și asigurarea ținerii

contabilității, de întocmirea și prezentarea oportună, completă și corectă a

documentelor primare, a registrelor contabile conform regulilor stabilite, de

asigurarea întocmirii și prezentării rapoartelor financiare și dărilor de seamă

fiscale, precum și responsabil de respectarea legislației fiscale, calcularea și

achitarea impozitelor, taxelor și altor plăti obligatorii, urmărind scopul de eschivare

de la achitarea impozitelor și taxelor la Bugetul Public Național, a inclus în

documentele contabile, fiscale și financiare date denaturate privind veniturile și

cheltuielile, cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază

operațiuni ce nu au existat, săvârșind astfel infracțiunea de evaziune fiscală, care a

condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari, în următoarele

circumstanțe:

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Alitshow”

reprezentată de administratorul Mihailenco Alexandr, din 01.07.2014, obiectul

contractului îl constituia prestarea de servicii de promovare a paginii web

„instrumente.md”, fără a prevedea careva costuri concrete privind executarea

acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx, xxxxxxx din xxxxxxx, xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxxși al actelor de predare-primire, lucrările în cauză

au fost efectuate, fapt ce nu corespunde realității.

În aceste condiții, în perioada de timp iulie 2014-01.10.2014, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL „Alitshow” prin intermediul

cet. Mihailenco Alexandr, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a

diferitor servicii de la întreprinderea SRL „Alitshow”, în suma totală de 1.120.000

lei, prejudiciind Bugetul Public Național, la capitolul TVA cu suma de 186.667 și

4

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 112.000

lei, în total în sumă de 298.740 lei.

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Serge- Textil”

reprezentată de administratorul Mocanu Victor, din 01.05.2014, obiectul

contractului îl constituia prestarea de servicii de promovare a magazinelor

„instrumente.md”, inclusiv a mărfurilor realizate în magazinele beneficiarului,

confecționarea și montarea materialelor cu conținut publicitar și alte servicii

aferente promovării mărfurilor și mărcilor comerciale, fără a prevedea careva

costuri concrete privind executarea acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx, xxxxxxx din xxxxxxx, xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxxși al actelor de predare-primire, lucrările în cauză

au fost efectuate, fapt ce nu corespunde realității.

În aceste condiții, în perioada de timp 13.08.2014-20.11.2014, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL „Serge-Textil”, prin intermediul

cet. Mocanu Victor, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a diferitor

servicii de la întreprinderea SRL ’’Serge-Textil”, în suma totală de 1.450.000 lei,

prejudiciind Bugetul Public Național, la capitolul TVA cu suma de 241.666 lei și

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 145.000

lei, în total în sumă de 386.666 lei.

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Studexan”

reprezentată de administratorul Calinicev Alexandr, din 01.05.2015, obiectul

contractului îl constituia prestarea de servicii de promovare a mărcii comerciale

„instrumente.md”, fără a prevedea careva costuri concrete privind executarea

acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx din

12.05.2015 și al actelor de predare-primire, lucrările în cauză au fost efectuate, fapt

ce nu corespunde realității.

Astfel, în perioada de timp 12.05.2015 - 27.07.2015, ca urmare a înțelegerii

prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea banilor, care

gestionau de facto întreprinderea SRL „Studexan”, prin intermediul cet. Calinicev

Alexandr, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a diferitor servicii de

la întreprinderea SRL „Studexan” în suma totală de 960.000 lei, prejudiciind

Bugetul Public Național la capitolul TVA cu suma de 160.000 lei și diminuând

impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 96.000 lei, în total

în sumă de 256.000 lei.

În rezultatul acțiunilor infracționale ale Rusu Andrian, Todica Vadim,

Burlacu Oleg și Mereuță Iraida prin intermediul SRL „Softron” și SRL

5

„Advalorem”, Bugetul Public Național a fost prejudiciat la capitolul TVA cu suma

de 588.333 lei și diminuat impozitul pe venit provenit din activitatea de

întreprinzător cu 353.000 lei, adică în sumă totală de 941.333 lei.

Astfel, acțiunile lui Burlacu Oleg au fost calificate în baza art.42 alin.(5), art.244

alin.(2), lit.b) Cod penal, conform indicilor calificativi „complicitate la evaziunea

fiscală, exprimată prin includerea în documentele contabile, fiscale și financiare a unor date

denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni

reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, care a condus la neachitarea impozitului

in proporții deosebit de mari”.

- procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauza Speciale, Raileanu Dumitru, care a solicitat, casarea sentinței contestate,

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin

care:

A o recunoaște pe Mereuță Iraida vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (2), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal și a-i stabili amendă în

mărime de 3.500 de unități convenționale, echivalentul a 70 000 lei, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții administrative în domeniul gestionării activității

persoanelor juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător pe un termen de 5

ani.

A-l recunoaște pe Burlacu Oleg, vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (5), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal și a-i stabili amendă în

mărime de 3.000 de unități convenționale, echivalentul a 60 000 lei, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții administrative în domeniul gestionării activității

persoanelor juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător pe un termen de 5

ani.

De asemenea, acuzatorul de stat a mai solicitat încasarea în mod solidar a

sumei de 941333 lei din contul inculpaților în folosul statului, în calitate de

prejudiciu cauzat bugetului public național, iar documentele anexate la cauza

penală – contracte și facturi fiscale, de păstrat la materialele cauzei penale.

- avocatul Lupea Georgeta cu inculpata Mereuță Iraida, care a solicitat casarea

sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru primă instanță, prin care inculpata să fie achitată, pe motiv că în acțiunile

acesteia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.

3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că:

- sentința pronunțată în această cauză, este una neîntemeiată, ilegală, bazată

pe niște concluzii pripite, fără analiza prin coroborare a probatoriului administrat;

- argumentele expuse de instanță în partea descriptivă a sentinței în vederea

motivării soluției de achitare a lui Burlacu Oleg, se limitează doar în aceea că de

către acuzare nu ar fi fost prezentate suficiente probe, context în care instanța

argumentează achitarea pe motiv că inculpatul nu a săvârșit fapta infracțională.

-prima instanța contrar tuturor circumstanțelor faptice stabilite în rezultatul

cercetării tuturor probelor acuzării, nu a reținut faptul că inculpatul Burlacu Oleg

6

activa împreună cu ceilalți inculpați într-un sediu, voalat administrau activitatea

unei singure întreprinderi SRL „Softron”, iar din documentele examinate rezultă

cu certitudine rolul acestuia în comiterea infracțiunii de evaziune fiscală;

- prima instanța greșit și-a argumentat soluția de aplicare a prevederilor Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova nr. 210 din 29.07.2016 în privința lui Todica Vadim, Rusu

Andrian și Mereuță Iraida. Potrivit art. 10 lit. k) din Legea menționată, amnistia nu

se aplică în privința persoanei învinuite, inculpate sau condamnate care nu a

reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este urmărită sau,

după caz, a fost condamnată. În cazul persoanei condamnate se va ține cont de

prejudiciul stabilit prin hotărârea judecătorească; Este de menționat că până la

momentul actual, factorii de decizie al SRL „Softron” nu au achitat prejudicial

stabilit de 941333 lei. Mai mult ca atât, inculpata Mereuță Iraida nu a fost de acord

cu aplicarea în privința sa instituției amnistiei;

- instanța de judecată în motivarea hotărârii a „recalculat" suma prejudiciului

cauzat din 941333 lei, deducând eronat suma de 588,333 lei ce reprezintă suma TVA

diminuată prin tranzacțiile fictive. Mai mult ca atât, suma de 353.000 lei deja a fost

încasată prin Decizia IFS nr. xxxxxxx din xxxxx, ceea ce reprezintă o interpretare

eronată, ori, prin decizia menționată a fost stabilită penalitatea pentru încălcările

fiscale depistate, și nu restituirea prejudiciului cauzat prin infracțiune;

- referitor la faptul că instanța urmează să pună la baza sentinței doar probe

cercetate, acuzarea consideră neîntemeiată respingerea cererii de a da citire

declarațiilor inculpatei Mereuță Iraida date la urmărirea penală, care erau -

contradictorii cu cele date în fata instanței de judecată. Instanța de judecată contrar

prevederilor art. 53 Cod de procedură penală nu a admis anexarea la materialele

cauzei penale a sentinței de judecată în privința lui Mihailenco Alexandr, adoptată

de către Judecătoria Ialoveni, prin care deja a fost emisă sentință de condamnare în

privința ultimului, pentru aceleași fapte care le sunt incriminate inculpaților

Mereuță Iraida și Burlacu Oleg;

- prima instanță contrar prevederilor Codului de procedură penală și ale

Codului Fiscal, a respins acțiunea civilă înaintată de Serviciul Fiscal de Stat și nu a

admis în proces reprezentantul acestei instituții, astfel, creând premisele aplicării

eronate a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29.07.2016 în privința lui Todica

Vadim, Rusu Andrian și Mereuță Iraida.

3.2 În motivarea cerințelor sale, avocatul Lupea Georgeta cu inculpata

Mereuță Iraida au invocat că:

- inculpata nu a acționat în comun acord cu inculpații Todica Vadim și

Rusu Andrian, nu a fost prezentată nici o probă de procuror în acest sens, ci

dimpotrivă și-a îndeplinit în corespundere cu legislația fiscală activitatea ei

nemijlocită, efectuând evidența contabilă;

- fiind audiată în instanța de judecată, inculpata a declarat că a fost angajată în

perioada iulie 2013 - februarie 2017 în calitate de contabil la SRL „Softron”, având

7

următoarele atribuțiile de serviciu: evidența contabilă, controlul și înregistrarea

operațiunilor economice în baza documentelor primare în contabilitate, formarea

și prezentarea rapoartelor fiscale, statistice și manageriale, rezultatele financiare.

Nu recunoștea învinuirea adusă, nu a avut temei pentru a avea dubii referitor la

tranzacțiile cu aceste trei întreprinderi, documentele primare au fost prezentate în

contabilitate semnate și ștampilate, în calitate de contabil, inculpata a verificat dacă

companiile date sunt înregistrate în calitate de plătitori TVA și au dreptul de a

activa. Nu a participat în gestionarea întreprinderii sau semnarea contractelor.

Inculpata nu cunoaște cine a gestionat de facto SRL „Softron” și SRL „Advalorem”.

Indicațiile le primea de la Rusu Andrian, Todica Andrei și Todica Vadim și parțial

de la Rotaru Viorel. Nu cunoaște cine a prezentat contractele și facturile fiscale în

contabilitate, deoarece primea multe facturi. Până pe data de 25 a lunii următoare

aveam obligația de a prezenta informația. Contabilitatea săptămânal îndeplinea

bugetul pentru următoare săptămână, responsabilă de plăți era contabilitatea

subalternă, care făcea lista de plăți, care era aprobată parțial de inculpata, parțial

de Rusu Adrian și în final ajungea la Todica Vadim. Toate plățile treceau până la

sfârșit prin Todica Vadim, anume el adopta lista plăților;

- acuzatorul de stat nu a prezentat careva prove care ar dovedi că

Mereuță Iraida a acționat comun în înțelegere prealabilă. Fiind audiat martorul

acuzării Țîlea Vitalie, acesta a declarat că evidență contabilă este efectuată de către

contabilitatea societății în baza documentelor prezentate de către directorul sau

conducătorul societății;

- vina inculpatei nu este dovedită prin probe și în acest solicit de-a fi achitată;

2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Lupea Georgeta

cu inculpata Mereuță Iraida și admis apelul procurorului, și casând parțial sentința

primei instanțe, în partea achitării inculpatului Burlacu Oleg și încetării procesului

în privința inculpatei Mereuță Iraida, a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Inculpatei Mereuță Iraida, recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin.(2), art. 244 alin.(2), lit.b) Cod Penal, i-a fost stabilită o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3500 (trei mii cinci sute) unități

convenționale, ceea ce constituie suma de 70 000 (șaptezeci mii) lei, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții administrative în domeniul gestionării

activității persoanelor juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător pe un

termen de 3 ani.

Burlacu Oleg a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin.(5), art. 244 alin.(2), lit.b) Cod Penal, și în baza acestei Legi i-a fost

stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3500 (trei mii cinci sute)

unități convenționale, ceea ce constituie suma de 70 000 (șaptezeci mii) lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții administrative în domeniul

gestionării activității persoanelor juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător

pe un termen de 5 ani.

8

În rest sentința primei instanțe a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea

sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art.101 alin.(1), art.384

alin.(3), art. 385 alin.(1) Cod de procedură penală, or aceste prevederi legale impun

în sarcina instanței de judecată, ca la adoptarea sentinței, să fie soluționate

următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege

penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei

infracțiuni.

În acest sens, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpaților

Mereuță Iraida, Burlacu Oleg în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată

prin cumulul de probe cercetate, ce coroborează între ele și careva divergențe între

declarațiile martorilor și probele scrise care ar trezi dubii, nu au fost reținute.

În aceste condiții, nerecunoașterea vinovăției de către inculpații

Mereuță Iraida și Burlacu Oleg, a fost apreciată de către instanța de apel ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal

are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Or, faptul că inculpații Mereuță Iraida și Burlacu Oleg, nu au recunoscut

vinovăția în comiterea faptei incriminate la nici o etapă a procesului penal, nu

constituie un temei de achitare a acestora, or, nerecunoașterea vinovăției este un

drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare a

acestora.

În continuare, instanța de apel a remarcat că, deși instanța de fond l-a achitat

pe inculpatul Burlacu Oleg de comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia

a fost dovedită de organul de urmărire penale, prin probele administrate, or, însăși

inculpatul Burlacu Oleg în cadrul cercetării judecătorești a menționat că a activat

în cadrul companiei SRL „Advalorem” în calitate de administrator începând cu

anul 2014 până în anul 2017, în întreprindere activau doar două persoane –

contabila și administratorul.

Mai mult ca atât, în cadrul cercetării judecătorești inculpatul Burlacu Oleg a

declarat că, la SRL „Advalorem” și SRL „Softron” erau administratori și fondatori,

care se implicau nemijlocit în activitatea întreprinderilor. Tranzacțiile le făcea după

consultarea cu Todica Andrei sau în lipsa acestuia, cu Todica Vadim, deoarece a fost

subordonat acestor 2 persoane.

Subsidiar, instanța de apel a calificat drept nefondate alegațiile inculpatei

Mereuță Iraida precum că dânsa nu este vinovată de comiterea infracțiunii

imputate, or, aceasta, activând în calitate de contabil la întreprinderile SRL

„Softron” și SRL „Advalorem”, a inclus în documentele contabile, fiscale și

financiare, date denaturate privind veniturile și cheltuielile, cheltuieli ce nu au stat

9

la baza operațiuni reale ori care au stat la baza operațiuni ce nu au existat, fapt

confirmat prin facturile fiscale și prin rulaje.

Or, în cazul dat, inculpații nu au ținut cont de prevederile art.7 din Legea

Contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, care prevede expres că, „(1) Standardele

de contabilitate constituie baza ținerii contabilității și raportării financiare de către

entități și sânt parte componentă a cadrului juridic al Republicii Moldova. Pentru

entitate, standardele de contabilitate sânt obligatorii și acestea se selectează în

conformitate cu art.4. (2) Entitatea este obligată să țină contabilitatea și să

întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de

standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative

aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit. a).”, precum și art.13 din legea

respectivă, care la rândul său indică că „Răspunderea pentru ținerea contabilității

și raportarea financiară revine: a) conducerii (organului executiv) – în entitatea cu

răspundere limitată; b) partenerilor – în entitatea ai cărei proprietari au răspundere

nelimitată; c) proprietarului – pentru întreprinzătorii individuali; d)

conducătorului entității – în entitățile neprevăzute la lit. a)–c). (2) Persoanele

specificate la alin.(1) sânt obligate: a) să organizeze și să asigure ținerea

contabilității în mod continuu din momentul înregistrării până la lichidarea

entității; b) să asigure elaborarea și respectarea politicilor contabile în conformitate

cu cerințele prezentei legi, ale I.F.R.S. și ale S.N.C.; c) să asigure elaborarea și

aprobarea: - planului de conturi contabile de lucru al entității; - procedeelor interne

privind contabilitatea de gestiune; - formularelor documentelor primare și

registrelor contabile, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă acestea nu

satisfac necesitățile entității; - regulilor circulației documentelor și tehnologiei de

prelucrare a informației contabile; d) să asigure întocmirea și prezentarea oportună,

completă și corectă a documentelor primare, a registrelor contabile conform

regulilor stabilite de Ministerul Finanțelor, precum și integritatea și păstrarea

acestora conform cerințelor Organului de Stat pentru Supravegherea și

Administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova; e) să organizeze

sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii; f) să asigure

documentarea faptelor economice ale entității și reflectarea acestora în

contabilitate; g) să asigure respectarea actelor normative prevăzute la art.11 alin.(2)

lit. a); h) să asigure întocmirea și prezentarea situațiilor financiare în conformitate

cu prezenta lege și cu standardele de contabilitate”.

În baza celor menționate, instanța de apel a considerat ca cert identificat și

demonstrat fără echivoc faptul că acțiunile inculpaților Mereuță Iraida și

Burlacu Oleg, sunt calificate anume sub aspect penal, fapta fiind dovedită prin

probe pertinente și concludente, care coroborează între ele, iar în cele din urmă

acțiunile acestora urmează a fi încadrate în condițiile normei vizate de evaziune

fiscală.

Astfel, instanța de apel a constatat că, Burlacu Oleg acționând de comun acord

și în înțelegere prealabilă cu cet. Todica Vadim, Rusu Andrian, Mereuță Iraida și

alte persoane neidentificate până la moment de organul de urmărire penală, în

10

scopul de a obține un beneficiu material pentru sine și, după caz, pentru alții, având

intenția executării, în numele întreprinderilor SRL „Softron” și SRL „Advalorem” -

întreprindere creată exclusiv pentru asigurarea activității comerciale a SRL

„Softron” și a mărcii „instrumente.md”, a unor convenții și operațiuni simulate și

fictive, care asigură o acoperire pentru efectuarea unor genuri de activități interzise

de legislație, în interes material, fiind înregistrat în calitate de administrator în

cadrul întreprinderii SRL „Advalorem”, fiind investit cu atribuții în vederea

exercitării funcțiilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice în

cadrul unei organizații comerciale, responsabil conform art. 7, art. 13 a Legii

Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 de asigurarea controlului asupra

operațiunilor economice efectuate și înregistrarea lor în documentele justificative,

de organizarea și asigurarea tinerii contabilității, de întocmirea și prezentarea

oportună, completă și corectă a documentelor primare, a registrelor contabile

conform regulilor stabilite, de asigurarea întocmirii și prezentării rapoartelor

financiare și dărilor de seamă fiscale, precum și responsabil de respectarea

legislației fiscale, calcularea și achitarea impozitelor, taxelor și altor plăti obligatorii,

urmărind scopul de eschivare de la achitarea impozitelor și taxelor la bugetul

public național, a inclus în documentele contabile, fiscale și financiare date

denaturate privind veniturile și cheltuielile, cheltuieli care nu au la bază operațiuni

reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, săvârșind astfel infracțiunea de

evaziune fiscală, care a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de

mari, în următoarele circumstanțe:

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Alitshow”

reprezentată de administratorul Mihailenco Alexandr, din 01.07.2014, obiectul

contractului îl constituie prestarea de servicii de promovare a paginii web

„instrumente.md”, fără a prevedea careva costuri concrete privind executarea

acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx și al

actelor de predare-primire, lucrările în cauză au fost efectuate, fapt ce nu

corespunde realității.

În aceste condiții, în perioada de timp iulie 2014-01.10.2014, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL „Alitshow” prin intermediul

cet. Mihailenco Alexandr, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a

diferitor servicii de la întreprinderea SRL ’’Alitshow”, în suma totală de 1.120.000

lei, prejudiciind Bugetul Public Național, la capitolul TVA cu suma de 186.667 și

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 112.000

lei, în total în sumă de 298.740 lei.

11

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Serge- Textil”

reprezentată de administratorul Mocanu Victor, din 01.05.2014, obiectul

contractului îl constituie prestarea de servicii de promovare a magazinelor

’’instrumente.md”, inclusiv a mărfurilor realizate în magazinele beneficiarului,

confecționarea și montarea materialelor cu conținut publicitar și alte servicii

aferente promovării mărfurilor și mărcilor comerciale, fără a prevedea careva

costuri concrete privind executarea acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx și al

actelor de predare-primire, lucrările în cauză au fost efectuate, fapt ce nu

corespunde realității.

În aceste condiții, în perioada de timp 13.08.2014-20.11.2014, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL ’’Serge-Textil”, prin intermediul

cet. Mocanu Victor, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a diferitor

servicii de la întreprinderea SRL „Serge-Textil”, în suma totală de 1.450.000 lei,

prejudiciind Bugetul Public Național, la capitolul TVA cu suma de 241.666 lei și

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 145.000

lei, în total în sumă de 386.666 lei.

Conform contractului fictiv încheiat între SRL „Softron” cu SRL „Studexan”

reprezentată de administratorul Calinicev Alexandr, din 01.05.2015, obiectul

contractului îl constituie prestarea de servicii de promovare a mărcii comerciale

’’instrumente.md”, fără a prevedea careva costuri concrete privind executarea

acestuia.

Potrivit facturilor fiscale seria xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx;

xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din

xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx

din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx xxxxxxx din xxxxxxx; xxxxxxx din xxxxxxx și al

actelor de predare-primire, lucrările în cauză au fost efectuate, fapt ce nu

corespunde realității.

În aceste condiții, în perioada de timp 12.05.2015 - 27.07.2015, ca urmare a

înțelegerii prealabile cu membri ai grupării criminale specializate în spălarea

banilor, care gestionau de facto întreprinderea SRL „Studexan”, prin intermediul

cet. Calinicev Alexandr, au fost efectuate procurări fictive pe facturi fiscale a

diferitor servicii de la întreprinderea SRL „Studexan” în suma totală de 960.000 lei,

prejudiciind Bugetul Public Național la capitolul TVA cu suma de 160.000 lei și

diminuând impozitul pe venit provenit din activitatea de întreprinzător cu 96.000

lei, în total în sumă de 256.000 lei.

12

În rezultatul acțiunilor infracționale ale Rusu Andrian, Todica Vadim,

Burlacu Oleg și Mereuță Iraida prin intermediul SRL „Softron” și SRL

„Advalorem”, Bugetul Public Național a fost prejudiciat la capitolul TVA cu suma

de 588.333 lei și diminuat impozitul pe venit provenit din activitatea de

întreprinzător cu 353.000 lei, adică în sumă totală de 941.333 lei.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prin acțiunile sale intenționate

Burlacu Oleg a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 244 alin. (2) lit.b)

Cod penal, individualizată prin „complicitate la evaziunea fiscală, exprimată prin

includerea în documentele contabile, fiscale și financiare a unor date denaturate privind

veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori care au la

bază operațiuni ce nu au existat, care a condus la neachitarea impozitului in proporții

deosebit de mari”.

Referitor la stabilirea pedepsei penale inculpatei Mereuță Iraida, instanța de

apel a reținut că ultima nu întrunește exigențele statuate de art.1 alin.(1) al Legii nr.

210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, care prevede că „Prezenta lege se

aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă

căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care sînt caracterizate pozitiv

pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sînt

evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad

sub incidența prevederilor art. 2–9, 11 și 12.”

Or, în ședința instanței de apel, inculpata Mereuță Iraida a declarat că, vina nu

o recunoaște, solicitând să fie achitată, ceea ce în accepțiunea instanței de apel

denotă că aceasta nu manifestă o căință sinceră de cele comise, or, pentru aplicarea

legii respective, persoana inculpata urmează să recunoască integral fapta

incriminată.

În continuare, instanța de apel a punctat că la individualizarea și stabilirea

categoriei pedepsei inculpaților Mereuță Iraida și Burlacu Oleg, urmează a se ține

cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor

art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de

personalitatea inculpaților, care sunt fără antecedente penale, sunt căsătoriți și au

copii minori la întreținere.

Prin urmare, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul lor în

viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a

considerat că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și

personalitatea inculpaților, a constatat că corijarea și reeducarea acestora este

posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 3 500

unități convenționale, echivalentul a 70 000 lei, pentru fiecare inculpat în parte, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții administrative în domeniul

gestionării activității persoanelor juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător

13

pe un termen de 3 ani, în privința lui Mereuță Iraida și pe un termen de 5 ani în

privința lui Burlacu Oleg.

- avocatul Rotaru Dorel în numele inculpatului Burlacu Oleg, care invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8) și 13) solicită casarea deciziei instanței de

apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel în alt complet

de judecată;

- avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatei Mereuță Iraida care invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel în alt complet de judecată.

5.1 În motivarea cerințelor sale avocatul Rotaru Dorel în numele inculpatului

Burlacu Oleg invocă următoarele aspecte:

- instanța de apel în ședința de judecată n-a cercetat (n-a verificat prin citire așa

cum este indicat în decizia recurată) declarațiile martorului Rotaru Viorel, examinate

de prima instanță și puse la baza sentinței de achitare a lui Burlacu Oleg. Acesta,

fiind audiat în cadrul primei instanțe, cu referire la inculpatul Burlacu Oleg a

declarat că „Burlacu Oleg era manager de firmă la care mama acestuia era cofondator,

dar nici nu cunoaște cu ce s-a ocupat inculpatul la SRL „Advalorem".

Această probă conține elemente de fapt, care resping constatările instanței de

apel precum că condamnatul Burlacu Oleg ar fi săvârșit fapta incriminată lui ca

infracțiune prevăzută de art.42 alin.(5), art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal prin

implicarea sa în gestionarea SRL „Softron”. În acest sens se atestă faptul că instanța

de apel a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu a constatat și nu a indicat în decizia recurată concret prin

care acțiuni sau inacțiuni din cele prevăzute la art.42 alin.(5) Cod penal, s-a

manifestat complicitatea lui Burlacu Oleg la comiterea infracțiunii incriminate;

- prima instanță corect a reținut cele menționate supra și a exclus din

învinuirea imputată inculpaților în baza art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal, evaziunea

fiscală în mărime de 588 333 lei, ce constituie suma TVA neachitată de către agentul

economic SRL „Softron". Deși în apelul procurorului au fost formulate obiecții

asupra acestei concluzii a instanței de fond, instanța de apel a admis apelul

procurorului, a casat parțial sentința primei instanțe și l-a condamnat pe Burlacu

Oleg fără a se pronunța asupra acestui motiv invocat de procuror în apel și fără a

contrazice constatarea primei instanțe privind excluderea din învinuirea imputată

inculpaților în baza art.244 alin.(2) lit.b) Cod penal, evaziunea fiscală în mărime de

588 333 Iei. ce constituie suma TVA neachitată dc către agentul economic SRL

„Softron";

- legea nouă - în vigoare din 17.08.2018 ușurează pedeapsa pentru fapta

pretinsă a fi comisă de inculpatul Burlacu Oleg și anume, pedeapsa închisoare de

până la 3 ani a fost înlocuită cu închisoare de până la 2 ani și 6 luni - pentru alin.( 1)

art.244 Cod penal și închisoare de până la 6 ani cu închisoare de până la 5 ani -

pentru alin.(2) art.244 CP; ameliorează situația inculpaților și anume, stabilește

14

răspunderea penală doar dacă suma impozitului, aferent unui an fiscal depășește

50 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de

Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei - pentru alin.( 1) art.244 Cod penal

și 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate - pentru alin.(2) art.244 Cod

penal. In privința sintagmei „taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuției de asigurări

sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistență medicală" din

dispoziția art.244 alin.(l) și alin.(2), introduse prin Legea de modificare nr. 179 din

26.07.2018 atunci aceasta nu ameliorează, dar din contra agravează situația

inculpaților și prin urmare, nu are efect retroactiv;

- conform materialelor dosarului, cauza penală a fost redistribuită și

repartizată judecătorului I. Mînăscurtă. Potrivit procesului verbal al ședinței de

judecată din 16.09.2019 completul format din judecătorii Xenofon Ulianovschi, I.

Mînăscurtă si Stelian Telcucă a început judecarea cauzei, anunțând întrerupere

pentru data de 30.09.2019. atunci când examinarea cauzei a continuat, fiind audiat

ccl de-al doilea martor, inculpații, examinate probele și înscrisurile din materialele

cauzei cercetate de prima instanță, ulterior președintele ședinței declarând

întrerupere până la data de 04.11.2019 ora 10.30. Astfel, unul din judecători, care a

semnat decizia recurată – Juganari Marcel nu a participat la judecarea cauzei în

ordine de apel, acesta intervenind în proces în ultimul moment.

5.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatei

Mereuță Iraida invocă următoarele aspecte:

- instanțele de judecata nu au demonstrat înțelegerea prealabila a inculpatei

Mereuta Iraida cu ceilalți inculpați in cauza penala vizata referitor la care

documente contabile au fost întocmite de contabila si de unde reiese interesul

material al inculpatei;

- au fost efectuate un șir de acțiuni procesual penale cum ar fi percheziție la

domiciliul inculpatei, percheziție în contabilitatea întreprinderii, au fost ridicate

documente contabile etc., însă urmare acțiunilor nominalizate nu a fost depistată

nici o probă care ar demonstra ca Mereuță Iraida are interes material sau de alta

natură la comiterea infracțiunii incriminate ei;

- referitor tranzacțiile calificate de organul de urmărire penala ca fiind fictive

și ilegale, nu exista până la moment un act confirmativ in acest sens - decizie a

Serviciului Fiscal de Stat sau hotărâre judecătoreasca. Prin urmare, pretinderea de

către acuzare a neachitării de către SRL „Softron" a impozitului in partea ce

depășește suma impozitului pe venit provenit din activitatea de întreprinzător in

mărime de 112.073 lei si TVA in mărime de 186.667 lei este nefondata, or, nu a

fost probat acest fapt;

- anume Serviciul Fiscal de Stat urma inițial sa efectueze un control fiscal si sa

verifice legalitatea tranzacțiilor efectuate de SRL „Softron” cu SRL „Serge-Textil” si

SRL „Studexan” si eventual, daca se constatau anumite încălcări fiscale, atunci

după emiterea deciziei corespunzătoare, cu indicarea sumelor impozitelor si

taxelor neachitate, se putea porni urmărirea penala pe capătul de învinuire aferent

tranzacțiilor efectuate de SRL „Softron” cu SRL „Serge-Textil” si SRL „Studexan”;

15

- probele acuzării puse la baza deciziei recurate, nu coroborează între ele.

cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În acest context, în urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit

relevă că în speță, avocatul Rotaru Dorel critică decizia instanței de apel, prin care

a fost casată sentința de achitare pronunțată în privința lui Burlacu Oleg învinuit

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 244 alin. (2) lit. b) Cod

penal, în coraport cu materialele cauzei, or, instanța de apel nu a acordat deplină

eficiență prevederilor legale și a constatat vinovăția inculpatului bazându-se

preponderent pe probele cercetate de prima instanță, puse la baza achitării lui,

pledând în continuare pentru faptul că, instanța nu a fost compusă potrivit legii, nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, a

intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, indicând astfel incidența

temeiurilor de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 13) Cod de

procedură penală, motive din care solicită dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță, în alt complet de judecată, iar avocata Lupea G. menționează că, în

general instanța de apel greșit a dispus condamnarea lui Mereuță Iraida în baza

art. 42 alin. (2), 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece lipsesc elementele constitutive

ale infracțiunii.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și

de drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea

de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar.

Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar

probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de

felul cum au fost evaluate de prima instanță), precum și să administreze probe noi,

pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi

16

de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a

instanței.

Totodată, urmează a se consemna că, procedura de examinare a apelului, după

o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță prezintă unele particularități

aparte. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 6 CoEDO, așa cum

acestea au fost interpretate și aplicate, și prevederile art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de prima

instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea

acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea

martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie

acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei

persoane.

Față de cele ce preced, Colegiul lărgit evidențiază că instanța de apel nu este

în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe lucrările

primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea inculpatului. Or, după o

hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat

în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor

acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un

mod substanțial condamnarea inculpatului. Administrarea mijloacelor de probă se

desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat

principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și

împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările

adresate.

În contextul dat, Colegiul lărgit consideră relevant de a specifică că, pentru

corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate

probele acumulate în dosar. De altfel, în cadrul cercetării judecătorești se

administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor

importante, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire, publicitate și

contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanța de

judecată pentru formularea opiniei vizavi de vinovăția persoanei trimise în

judecată.

Or, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și i

se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Principala problemă pusă

în discuție pe o cauză penală este vinovăția persoanei trimise în judecată în raport

cu faptele pentru care aceasta este acuzată. În cauza de față problema vinovăției

este determinată de chestiunea dacă a fost sau nu comise faptele infracționale

prevăzute de art. 42 alin. (5), 244 alin. (2) lit. b) Cod penal de către Burlacu Oleg și

Mereuță I., după cum pledează procurorul.

Verificând actele cauzei în raport cu criticele recurentului, Colegiul penal

constată că acestea sunt întemeiate, iar instanța de apel nu a ținut seama de

dispozițiile legale pertinente în acest sens și nu a audiat nemijlocit martorii acuzării

17

a căror declarații influențează în mod direct justa soluționare a acestei cauze, prin

aceasta încălcând dispoziția art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

Colegiul lărgit reține că, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală,

hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1), 3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea.

În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, nu a verificat legalitatea și temeinicia sentinței de achitare a primei

instanțe a lui Burlacu Oleg în baza tuturor probelor examinate de prima instanță și

în baza cărora instanța a dispus achitarea inculpatului așa cum cer dispozițiile art.

414 alin. (1) Cod de procedură penală.

Instanța de apel în ședința de judecată a cercetat doar o parte din probele

examinate de prima instanță, astfel, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța a audiat doar inculpații precum și martorii Prisneac G. și Țîlea V.

(pct. 13 din decizia instanței de apel), celelalte probe, examinate de prima instanță și

care au stat la baza sentinței de achitare a lui Burlacu Oleg, au fost omise de către

instanța de apel.

Astfel, instanța de apel în ședința de judecată nu a cercetat și nu a verificat prin

citire, după cum a indicat în decizia contestată, declarațiile martorului Rotaru

Viorel, examinate de prima instanță, fără a soluționa chestiunea privind necesitatea

audierii acestuia din nou.

Totodată, instanța de apel în decizia adoptată face referire și la declarațiile

martorului Mihailenco Alexandr, care a fost audiat doar în cadrul primei instanțe,

iar când în apelul acuzatorului de stat nici nu s-a solicitat audierea acestuia.

De asemenea, conform procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de

apel din 11.04.2019, procurorul, cu referire la art. 415 alin. (21) Cod de procedură

penal, a solicitat să fie citați și audiați doar martorii Rotaru Viorel, Țîlea Vitalie și

Prisneac G. După audierea ultimilor, în ședința din 16.09.2018, președintele ședinței

a anunțat întrerupere pentru 30.09.2019, pentru asigurarea prezenței martorului

Rotarii V. în instanța de apel. La ședința respectivă procurorul a solicitat

examinarea cauzei în lipsa martorului și de a da citire declarațiilor acestuia dat fiind

faptul că, la acel moment ultimul se afla peste hotare. Deși partea apărării a fost

împotriva demersului procurorului, instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa

martorului respectiv.

18

În continuare, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de

apel a dispus conform art. 414 Cod de procedură penală examinarea probelor și

înscrisurilor din materialele cauzei cercetate de prima instanță, după care la

solicitarea apărării s-a anunțat întrerupere pentru 04.11.2019, când s-a trecut direct

la dezbaterile judiciare.

Astfel, din cuprinsul procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de

apel nu rezultă ca aceasta să fi dat citire declarațiilor martorilor Rotaru V. și

Mihailenco Alexandr, declarații care au fost puse la baza sentinței de condamnare

a inculpatului Burlacu Oleg.

Față de cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel și-a

întemeiat, inter alia, hotărârea de condamnare pe declarațiile unor martori pe care

nu i-a ascultat ea însăși.

Astfel, instanța de apel în hotărârea pronunțată a reținut probe, fără a le

verifica în ședință, sub aspectul cercetării nemijlocite, prin audierea martorilor în

ședința de judecată și consemnării declarațiilor acestora în procesul-verbal, adică

în conformitate cu prevederile art. 414 alin.(1), (2) și (6) Cod de procedură penală.

Examinând materialele cauzei penale inclusiv, alegațiile instanței de apel,

expuse în decizia sa, Colegiul penal sesizează că aceasta a examinat cauza penală

superficial și, în rezultat, a pronunțat o decizie nemotivată, menționând doar că,

„Colegiul penal consideră cert identificat și demonstrat fără echivoc faptul că acțiunile

inculpaților Rus Andrian, Mereuță Iraida, Burlacu Oleg și Todica Vadim, sunt plasate

anume sub aspect penal, fapta fiind dovedită prin probe pertinente și conludente, care

coroborează între ele, iar în cele din urmă acțiunile acestora urmează a fi încadrate în

condițiile normei vizate de evaziune fiscală.” (f.d. 93, 94, vol. XIX).

Procedând în asemenea mod, instanța nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 414 și 417 Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori

judiciare ce s-au soldat cu o hotărâre nemotivată.

În acest sens, Colegiul penal reiterează, că obligația instanței de a-și motiva

hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces

echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării

art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au

fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și

alții c. Rusiei (2007) §85).

Colegiul subliniază că din moment ce o declarație, fie că este efectuată de un

martor sau de către un expert, este susceptibilă să fondeze, substanțial,

condamnarea inculpatului, aceasta constituie o mărturie în sprijinul acuzării, ceea

ce denotă că garanțiile prevăzute de art. 6§1 CoEDO îi sunt aplicabile. Nu se

contestă faptul că era de competența instanței de apel să aprecieze probatoriul din

dosar, cu toate acestea, Burlacu Oleg a fost declarat vinovat pe baza acelorași probe

care au făcut ca prima instanță să se îndoiască de temeinicia acuzației ce i-a fost

incriminată prin rechizitoriu și au fost puse la baza achitării lui.

Din aceste considerente, se poate concluziona că Curtea de Apel nu și-a

îndeplinit obligația de a judeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la

19

baza hotărârii de condamnare în privința lui Burlacu Oleg probele decisive care

urmează a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, dându-i astfel

posibilitatea inculpatului de a se apăra efectiv împotriva acuzației aduse în baza

art. 42 alin. (2), 244 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Având în vedere cele expuse, Colegiul lărgit consideră că chestiunile asupra

cărora Curtea de Apel trebuia să se pronunțe, atunci când l-a condamnat pe

Burlacu Oleg și, astfel, a anulat hotărârea de achitare în privința acestuia dată de

către prima instanță, nu au fost examinate în mod corespunzător, ca o chestiune de

proces echitabil, fără aprecierea directă a probelor, în particular având în vedere

declarațiile martorilor nominalizați mai sus. Colegiul se raliază în acest sens

statuărilor date de CtEDO într-o cauză similară, care a stabilit că cei care au

responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui,

în principiu, să fie în măsură să audieze victimele, învinuitul și martorii în persoană și să

evalueze credibilitatea declarațiilor date de aceștia (a se vedea, a contrario, Kashlev c.

Estonia, nr. 22574/08, §§ 48-50, 26 aprilie 2016). Evaluarea credibilității este o sarcină

complexă care nu poate fi îndeplinită, de obicei, numai prin darea citirii

declarațiilor martorilor, după cum a procedat de altfel în cauza deferită judecății

instanța de apel. În lumina celor expuse, se consideră că condamnarea lui Burlacu

O., fără o audiere repetată a martorilor, declarațiile cărora constituie o mărturie

susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial acuzarea, după ce acesta a fost

achitat de prima instanță, a fost contrară garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

art. 6§1 din Convenție.

La fel, relevant speței este și cauza CtEDO - Manoli c. Republicii Moldova din

28.02.2017, potrivit căreia Curtea a statuat că autoritatea responsabilă de a decide

cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să asculte

victimele, învinuitul și martorii în persoană și să evalueze credibilitatea acestora (a

se vedea, Kashlev c. Estoniei, nr. 22574/08, §§ 48-50, 26.04.2016) și că evaluarea

credibilității este o sarcină complexă care nu poate fi realizată, de obicei, doar prin

citirea unei înregistrări a declarațiilor, cu atât mai mult în cazul în care sunt avute

în vedere doar unele declarații.

Rezumând cele menționate supra, Colegiul Penal lărgit constată că, instanța de

apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să

aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să

descrie faptele comise de inculpat și probele puse la baza condamnării lui Burlacu

Oleg.

Una din condițiile adoptării unei hotărâri judecătorești legale este respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, ceea ce, la caz, nu a fost respectat de instanța

ierarhic inferioară.

În continuare, Colegiul penal lărgit reține că, conform prevederilor art. 42 alin.

(5) Cod penal, se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea

infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau

20

instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte

că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a

infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana

care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

Contrar acestei statuări, instanța de apel nu a constatat și nu a indicat în decizia

adoptată concret prin care acțiuni sau inacțiuni din cele prevăzute la art. 42 alin. (5)

Cod penal, s-a manifestat complicitatea lui Burlacu Oleg la comiterea infracțiunii

imputate.

Or, potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului (f.d. 166-174,

vol. I), se invocă că Burlacu Oleg ar fi comis fapta infracțională „prin intermediul

administratorului SRL „Softron” Rusu A.”, fără a indica în ce circumstanțe, timpul,

locul etc., cu toate acestea, la descrierea faptei constatate, instanța de apel nu a

menționat care a fost metoda de săvârșire a infracțiunii de către primul.

Revenind la conținutul deciziei contestate, instanța de recurs reține că, potrivit

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în limitele prevederilor arătate în alin.(1),

instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate

de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți

situația apelantului.

Astfel, instanța de apel urma să verifice în speță incidența expirării termenului

de prescripție privind tragerea la răspundere penală a lui Burlacu Oleg (pe episodul

sumei de 685.333 lei, 298.667 lei - impozitul pe venit provenit din activitatea de

întreprinzător + 386 666 lei - TVA) comis în anul 2014, or infracțiunea prevăzută la

art. 244 alin. (2) lit. b) (în redacția legii nr. 179 din 26.07.2018), se pedepsește cu

închisoare de până la 5 ani, adică este una mai puțin gravă, respectiv, de la data

comiterii acesteia (iulie 2014 - noiembrie 2014), până la data pronunțării deciziei din

03 februarie 2020.

În continuare, Colegiul lărgit reține că, potrivit procesului-verbal al ședinței

de judecată din 16.09.2019, completul format din judecătorii Ulianovschi Xenofon,

Mînăscurtă Igor și Teleucă Stelian a început judecarea cauzei.

La ședința de judecată din 04.11.2019, președintele ședinței a declarat finisată

cercetarea judecătorească și s-a trecut la dezbaterile judiciare, după care s-a anunțat

întrerupere pentru 14.11.2019, în cadrul ședinței respective, președintele ședinței a

anunțat participanții la proces despre faptul că s-a dispus reluarea cercetării

judecătorești.

Ulterior, la ședința de judecată din 20.01.2020, s-a anunțat despre modificarea

completului, deoarece judecătorul Ulianovschi Xenofon a demisionat din funcție,

fiind înlocuit cu judecătorul Jugănari Marcel, deși președintele completului a

dispus reluarea cercetării judecătorești, după care s-a trecut direct la dezbaterile

judiciare, ultimul cuvânt al inculpaților, anunțându-se întrerupere pentru 3

februarie 2020, când a fost acordat ultimul cuvânt inculpatului Rusu Andrian,

imediat după care completul de judecată s-a retras în camera de deliberare și tot în

aceiași dată s-a emis și pronunțat dispozitivul deciziei.

21

Astfel, judecătorul Juganari Marcel, care a semnat decizia din 3 februarie 2020,

a participat la examinarea cauzei în fază finală, fără a lua parte și la cercetarea

judecătorească.

Potrivit stipulărilor din art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală,

încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea

actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în niciun mod, poate fi

invocată în orice etapă a procesului și se ia în considerare de instanță, inclusiv din

oficiu. Deci, încălcările nominalizate a normelor procesuale-penale au lezat dreptul

inculpatului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CoEDO.

Totodată, Colegiul penal lărgit nu poate reține nici posibilitatea menținerii

sentinței primei instanțe, or reieșind din conținutul acesteia, se atestă că deși

inculpatul Burlacu Oleg a fost achitat prin sentință, prima instanță a constatat fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită (f.d. 138, vol. 18) menționând în acest sens

că „Burlacu Oleg acționând de comun acord și în înțelegere prealabilă cu cet. Todica Vadim,

Rusu Andrian, Mereuță Iraida și alte persoane neidentificate până la moment de organul

de urmărire penală…”, fiind descrise în continuare circumstanțele comiterii faptei

imputate.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit concluzionează că eroarea

comisă nu poate fi reparată de către instanța de recurs în prezenta procedură,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se

pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești,

astfel, instanța de apel, judecând cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în

art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursul

declarat, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs, deci există

temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel, care a ignorat

prevederile legislației în vigoare la judecarea cauzei.

Totodată, recursul declarat de avocata Lupea Georgeta în numele inculpatei

Mereuță Iraida la fel urmează a fi admis, deoarece indică asupra unei situații

identice cu cea din recursul avocatului Rotaru Dorel și anume aprecierea probelor.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care

au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să

dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o

hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417

Cod de procedură penală, argumentându-și clar concluziile în decizia adoptată.

Colegiul Penal lărgit,

22

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Rotaru Dorel în

numele inculpatului Burlacu Oleg, și de către avocatul Lupea Georgeta în numele

inculpatei Mereuță Iraida, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Burlacu Oleg xxxx și

Mereuță Iraida xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, fiind pronunțată la 30 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

23