1ra-1446/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-1446/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1446/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2021, de către

avocatul Gheorghița Ion în numele inculpatului

TAUCCI Gheorghe XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.05.2018– 18.12.2019;

Instanța de apel: 06.02.2020– 10.03.2021;

Instanța de recurs: 26.05.2021 – 07.07.2021.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul penal

c o n s t a t ă:

Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal la amendă în mărime de 800 unități convenționale, echivalentul a 16000

lei, explicându-i-se prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal.

reținut, că Taucci Gheorghe la 07.11.2014, aproximativ pe la orele 15:00-21:00,

având scopul de cupiditate cu intenția însușirii bunurilor altei persoane, aflându-se

pe teritoriul fostei sisteme de irigare a Primăriei s. Cuconeștii Noi, r. Edineț, fiind

convins că acțiunea de luare ilegală pe care o realizează nu este înțeleasă de alte

persoane prezente, acționând în mod manifest vizibil pentru cei din jur care la

moment nu au conștientizat semnificația juridică a celor comise, a sustras 144 metri

de țeavă metalică cu diametru 630 mm la preț de 100 lei metru, care se aflau la

evidența ÎS STI Briceni, astfel fiindu-i cauzat ÎS STI Briceni un prejudiciu material

în sumă de 29600 lei.

În drept, prima instanță a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal – furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșit cu cauzare de daune în proporții considerabile.

arătând că întrucât fapta imputată lui Taucci Gheorghe nu întrunește elementele

infracțiunii (lipsește semnul obligatoriu al laturii subiective – scopul de cupiditate),

adoptarea unei soluții de condamnare este lipsită de fundament juridic.

Astfel, la baza constatării vinovăției inculpatului au fost puse probele

1

administrate de acuzare, din care, în urma cercetări, se constată doar existența laturii

obiective a componenței infracțiunii de furt, nu și cea subiectivă.

La caz, nu a avut loc o sustragere pe ascuns de bunuri a altei persoane,

deoarece Taucci Gheorghe a luat țevile în baza înțelegerii sale cu Guțu Victor care îi

datora bani, iar versiunea inculpatului nu a fost combătută de partea acuzării prin

probele prezentate în sprijinul învinuirii și nici nu au fost prezentate probe

pertinente, concludente, utile și veridice care în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, ar dovedi vinovăția inculpatului în săvârșirea celor incriminate

Prin urmare, prin condamnare, inculpatului i-au fost lezat dreptul la un proces

echitabil.

În urma celor relatate, apărarea a solicitat admiterea apelului, casarea integrală

a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Taucci Gheorghe să fie achitat de învinuirea adusă în baza art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal deoarece fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.

a fost admis apelul, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu, în baza art. 409

alin.(2), și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță prin care Taucci Gheorghe, recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. Instanța de apel, în urma evaluării integrale a probelor, a conchis că

prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Taucci Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal și a stabilit o pedeapsă echitabilă, reieșind din circumstanțele

cauzei și persoana vinovată.

Astfel, vinovăția inculpatului a fost confirmată prin elementele de fapt

dobândite din rezultatele acțiunilor procesuale efectuate pe caz, anexate la

materialele cauzei penale, cercetate în instanța de fond, cât și verificate suplimentar

și în ședința instanței de apel, printre care:

- demersul directorului IS „STI Briceni” V.Borodachi către IP Edineț din

10.11.2014 privind sustragerea țevilor metalice în noaptea din 07 spre 08 noiembrie

anul 2014 de pe teritoriul Primăriei Cuconeștii Noi raionul Edineț (f.d. 5, vol. I);

- certificatul cu privire la costul țevilor din metal nr.104 din 24.10.2014 în

sumă de 29600 lei (f.d. 6, vol. I);

- copia contractului nr. 21 din 04.08.2014 privind prestarea serviciilor încheiat

între SRL „Altman” și SRL „Inter Grup TSD” în persoana directorului Taucci

Gheorghe, act din 27.11.2014 (f.d. 7-8, vol. I);

- scrisoarea din 27.11.2014 depusă de directorul SRL „Altman” I. Frai (f.d. 9,

vol. I);

- certificatul la demersul nr.104 din 24.11.2014 eliberat de directorul IS „STI

Briceni” V.Borodachi (f.d. 19, vol. I);

- scrisorilor directorului IS „STI Briceni” V.Borodachi nr.93 din 06.10.2014 și

din 10.11.2014 (f.d. 29, 31, vol. I);

2

- ordinul nr.17 din 08.09.2014 privind demolarea țevilor de la fosta conductă de

presiune a SI Cuconești (f.d. 32-33, vol. I);

- actul nr. 2 din 02.10.2014 (f.d. 34-35, vol. I);

- actul de inventariere nr. 1 din 30.09.2014 (f.d. 36-37, vol. I);

- lista de inventariere nr.1 din 30.09.2014 (f.d. 38, vol. I);

- contractul nr. 92 din 04.09.2014 de prestare a serviciilor (f.d. 40-41, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.03.2015 cu fototabel (f.d.

46-48, vol. I);

- demersul din 10.03.2015 adresat de directorul IS „STI Briceni” V.Borodachi

către Procuratura raionului Edineț (f.d. 51, vol. I );

- cerere /ofertă/ din 22.09.2014 (f.d. 63, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 09.06.2016 între învinuitul Taucci

Gheorghe și martorul Mihailevschi Felix (f.d. 141-142, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 20.04.2018 între învinuitul Taucci

Gheorghe și martorul Guțu Victor (f.d. 183-185, vol. I);

- cererea depusă de Taucci Gheorghe din 19.10.2018 privind permiterea

achitării prejudiciului (f.d. 231, vol. I );

- recipisa eliberată de Taucci Gheorghe din 17.08.2018 privind obligarea

achitării prejudiciului cauzat (f.d. 237, vol. I );

- declarațiile reprezentantului părții vătămate Oberșt Nicolai depuse în instanța

de fond din care rezultă că la 07.11.2014 a avut loc un furt. A înțeles că țevile au

fost sustrase de Taucci Gheorghe, care a achitat suma de 29000 lei pentru repararea

prejudiciului. Careva afaceri cu Taucci Gheorghe nu a avut (f.d. 18, vol. II);

- declarațiile inculpatului Taucci Gheorghe depuse în instanța de fond din care

rezultă, că nu recunoaște vina. În total a luat 130 metri de țeavă. A demontat țevile,

având acest drept, deoarece s-a înțeles cu Guțu Victor că le ia în contul datoriei.

Țevile au stat la el un an, apoi le-a dat la metal uzat. A achitat 29000 lei pentru

repararea prejudiciului ca să scape de ei (f.d. 61-62, vol. II).

Luând în considerație probele cercetate în ansamblu, instanța de apel a ajuns la

concluzia că dubiul judiciar a fost înlăturat și că versiunea susținută în apărare nu

este decât exercitarea libertății la autoincriminare.

Totodată, corect s-a considerat că în acțiunile inculpatului nu este componența

infracțiunii de samavolnicie (art. 352 Cod penal), deoarece țevile nu au aparținut lui

Taucci Gheorghe, iar considerarea ultimului că are un asemenea drept, nu s-a

confirmat, inculpatul neachitând careva sume de bani fostului director Borodachi

Victor în scopul procurării țevilor.

Din considerentele menționate, instanța de apel a constatat existența

infracțiunii și vinovăția inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod Penal.

În continuare, instanța de apel a statuat că sunt prezente premisele aplicării

prevederilor art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, or infracțiunea săvârșită de Taucci

Gheorghe se atribuie la categoria celor mai puțin grave, de la momentul săvârșirii

infracțiuni până la data pronunțări deciziei a expirat termenul de prescripție (5 ani).

La fel, instanța de apel a apreciat că referirea apărării la normele Codului de

procedură penală și jurisprudenței CEDO nu poate fi reținută, deoarece nu are

relevanță concretă cu cazul dat, nefiind constatată lezarea dreptului inculpatului la

un proces echitabil, invocarea fiind pur declarativă.

3

pe motiv că există erorile de drept prevăzute de pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală.

În confirmarea existenței erorii de drept prevăzute de:

- pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, recurentul enunță

dispozițiile art. 8, 414 și 417 Cod de procedură penală și face referire la un șir de

hotărâri CtEDO (Fomin versus R. Moldova, Vetrenco versus R. Moldova,

Hadjianastassiou versus Grecia, Guvec versus Turcia), indicând că instanța de apel

nu a dat apreciere probelor prezentate de apărare;

- pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, recurentul reiterează

argumentele de fapt și de drept ale cererii de apel, afirmând că probele cauzei atestă

doar prezența laturii obiective nu și subiective.

Drept urmare, solicită casarea tuturor hotărârilor adoptate și pronunțate în speță

cu adoptarea unei noi hotărâri de achitare a lui Taucci Gheorghe de învinuirea adusă

în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință depune procurorul care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului ordinar declarat rezultă că autorul nu este de acord cu

soluția adoptată de instanța de apel indicând la prezența erorii de drept pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Colegiul Penal referitor la această eroare de drept conchide că, recurentul

indicând la prezența acesteia, nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la

baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea

din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este

inadmisibilă întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

4

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Tot aici, Colegiul Penal menționează că recurentul indică la faptul că „instanța

de apel nu a dat apreciere asupra probelor prezentate”, însă nu specifică concret

care probe au fost lăsate fără apreciere de către instanța de apel. De altfel, recursul

ordinar este susținut prin fraze de ordin general, în contextul celor ce rezultă din

doctrină și practica judiciară, făcând referire și la practica CtEDO fără a concretiza

relevanța acesteia cazului dedus judecării.

Prin urmare eroarea de drept enunțată în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu-și găsește confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs

ordinar.

În ce privește pretinsa eroare de drept prevăzută la pct. 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală – faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită –

Colegiul Penal, analizând argumentele și solicitările recurentului sub aspectul celor

menționate mai sus, în coraport cu materialele cauzei și decizia recurată, ajunge la

concluzia că acest temei urmează a fi respins, deoarece instanțele de judecată, în

urma judecării cauzei și cercetării probelor, corect au adoptat soluția de condamnare

a lui Taucci Gheorghe în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, aceasta fiind

motivată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept ce rezultă din actul

de învinuire.

Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocate

de recurent, Colegiul Penal constată că aceasta nu se confirmă, dat fiind faptul, că

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și art.

417 alin. (8) Cod de procedură penală potrivit cărora instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar decizia trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției dat.

Colegiul menționează că recursul apărării, în această parte, conține invocări

identice apelului, instanța de apel expunându-se în mod argumentat asupra acestora

(a se vedea p. 4.1 a prezentei hotărâri), soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García

Ruiz versus Spania), or noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a

motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să

examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO

Boldea versus România).

Suplimentar, se apreciază că recursul declarat este mai degrabă un „apel

deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se

bazează în mod esențial pe argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul

procedurii precedente, iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial

și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea executorie a instanței de

apel.

În aceste circumstanțe, Colegiul Penal constată că, în speță, au fost examinate

problemele esențiale care au fost puse în fața instanței de apel, aceasta argumentând

amplu motivele care i-au format convingerea în susținerea soluției adoptate, atât în

5

raport cu argumentele din apelul părții apărăii cât și a poziției primei instanțe,

expuse în sentință, ceea ce deduce concluzia că argumentele invocate de recurent

prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, poartă un caracter formal, fără o argumentare temeinică.

Colegiul Penal

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gheorghița Ion în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

10 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe TAUCCI Gheorghe XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă și pronunțată integral la 29 iulie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

6