1ra-1137/2021 — art. 217/1 alin. 3 lit. b, e, f CP

1ra-1137/2021 — art. 217/1 alin. 3 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1137/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Șleahtițki Vitalie în numele inculpatului Șubin Ilie, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui

Șubin Ilie xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.06.2016 – 04.06.2020;

Instanța de apel: 29.06.2020 – 27.01.2021;

Instanța de recurs:19.03.2021 – 26.05.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i

stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un

termen de 3 (trei) ani.

În temeiul art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani

din 19.06.2019, s-a stabilit lui Șubin Ilie xxxxx pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 6 (șase) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități

legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 (trei) ani.

În temeiul art.72 alin.(3) Cod penal, pedeapsa închisorii s-a dispus a fi executată în

penitenciar de tip semiînchis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

acționând în mod intenționat și prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană în privința căreia

cauza a fost disjunsă, urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a substanțelor narcotice în

1

proporții mari, în scop de înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într-o zi nestabilită de organul

de urmărire penală au dobândit o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de opiu

brut, pe care l-au aplicat pe două bucăți de tifon și, ulterior, motivând că nu dispun de acte de

identitate, l-au convins pe cet. Tutunaru Mihail să transmită o sacoșă cu produse alimentare,

în care au plasat substanțele narcotice sus indicate, deținutului Penitenciarului nr.11- Bălți,

Șerbatîi Andrei. La data de 30.06.2015 la orele 12.25, persoana în privința căreia cauza a fost

disjunsă, deplasându-se împreună cu cet. Tutunaru Mihail la Penitenciarul nr.11-Bălți, cet.

Tutunaru Mihail s-a prezentat la punctul de control și trecere al Penitenciarului nr.11-Bălți,

amplasat pe str. Stefan cel Mare 78 și, neștiind despre faptul că în coletul cu produse alimentare

se află substanțe narcotice, a transmis coletul cu produse alimentare, în care într-o cutie de

iaurt „Nejnîi” erau ascunse și camuflate două bucăți de tifon de culoare cafenie-închisă, cu

miros înțepător, care au fost depistate în procesul verificării coletului.

Conform raportului de expertiză nr.7420 din 20.08.2015, substanța de culoare cafenie

de pe tamponul de vată se atribuie la substanțe narcotice-opiu (opiu brut) în cantitate de 0,35

grame. Opiul (opiul brut) este inclus în lista Nr.1 tabelul nr.1 „Substanțe narcotice, substanțe

psihotrope neaplicate în practica medicală”, aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr.1088

din 05.10.2004.

numele inculpatului Șubin Ilie, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Șubin Ilie să fie achitat. În motivarea apelului

apărătorul a formulat următoarele:

- prima instanță a ignorat în totalitate argumentele apărării, potrivit cărora în acțiunile

lui Șubin Ilie Andrei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate;

- în cadrul examinării cauzei în fond nu s-a demonstrat că Șubin Ilie Andrei a comis

infracțiunea incriminată;

- în sentința se face trimitere la denunțul lui Cucoș Vitalie, însă această probă nu a fost

cercetată în cadrul cercetării judecătorești, deoarece Cucoș Vitalie nu a fost audiat în cadrul

ședințelor de judecată, iar apărarea a fost lipsită de posibilitatea de a pune întrebări persoanei

nominalizate;

- toți martorii audiați în cadrul examinării cauzei și anume: Furtună Denis, Tutunaru

Mihail, Șcerbatîi Andrei, Hortiuc Stanislav au declarat fie că nu-l cunosc pe Șubin Ilie Andrei,

fie că Șubin Ilie Andrei nu are nici o atribuție la fapta infracțională săvârșită de către Cucoș

Vitalie și Tutunaru Mihail.

declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a concluzionat că, vinovăția

inculpatului Șubin Ilie este dovedită incontestabil prin următoarele probe materiale

administrate și cercetate în prezenta cauză penală:

- denunțul din 22.07.2015 depus de S. Hortiuc, din care rezultă că la 30.06.2015,

aproximativ la orele 12.25 în penitenciarul Bălți, în camera de transmitere a coletelor, a fost

depistat un pachet cu produse, în care într-un iaurt s-a depistat două bucăți de tifon medicinal

cu miros specific, coletul fiind transmis de Tutunaru Mihail deținutului Șerbatîi Andrei.

2

Tutunaru Mihail a explicat că coletul i l-a dat Cucoș Vitalii, ulterior fiind stabilit că lui Cucoș

Vitalii geanta cu produse i-a dat-o Șubin Ilie, rugându-l pe Cucoș Vitalii ca pachetul cu tifon

să-l ascundă în cutia cu iaurt (f.d.10, vol. I);

- ordonanța și proces verbal de ridicare din 03.08.2016 (f.d.11-12, vol. I);

- informația din 30.06.2015 privind apelul telefonic parvenit la IP Bălți precum că la

Penitenciarul nr. 11 de către cet. Cernega S., la punctul de primire și transmitere a coletelor a

fost depistat un pachețel cu substanță chimică (f.d.15, vol. I);

- procesul verbal de cercetare la fața locului din 30.06.2015 (f.d.16, vol. I);

- procesul verbal de percheziție nr.781 din 30.06.2015, tabel foto (f.d.21-22, vol. I);

- cererea de la Tutunaru M. din 30.06.2015, privind primirea coletelor cu provizii pentru

deținuți (f.d.23, vol. I);

- explicația din 30.06.2015 depusă de Tutunaru Mihail (f.d.30, vol. I);

- explicația din 30.06.2015 depusă de Cucoș Vitalii (f.d.31, vol. I);

- raportul de constatare tehnico-științific nr.5522 din 13.07.2015, din care rezultă că,

substanța de culoare cafenie, de pe două fragmente de tifon ridicate la data de 30.06.2015 la

față locului, penitenciarul nr.11 mun. Bălți, reprezintă opiu (opiu brut), care se atribuie la

substanțe narcotice (f.d.40-41, vol. I);

- procesul verbal de examinare a documentelor din 03.08.2015 (f.d.42, vol. I);

- raportul de expertiză nr.7420 din 20.08.2015, din care rezultă concluziile: substanța

de culoare cafenie, de pe tampon de vată, prezentat la examinare, ridicat la data de 30.06.2015

în incinta instituției Penitenciarului nr.11 mun. Bălți, str. Stefan cel Mare nr.78, în urma

efectuării controlului coletului cu produse alimentare, transmis de către cet. Tutunaru Mihail

Valeriu, a.n.1994 pentru deținutul cet. Șerbati Andrei xxxxx, reprezintă Opiu (opiu brut), care

se atribuie la substanțe narcotice, cantitatea substanței narcotice opiu/opiu brut/ constituie 0,35

grame (f.d.49-50, vol. I);

- procesul verbal de examinare a obiectului din 20.08.2015 (f.d.51, 52, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 10469 din 25.11.2015, din care rezultă concluziile: pe pereții

de la garafă din masă plastică, ridicată prin percheziția la domiciliul cet. Șubin Ilie Andrei

a.n.1995, au fost depistate urme de rășină de canabis, în care a fost depistat componentul activ-

tetrahydrocannabinol, prin urmare se atribuie către substanțe narcotice. Cantitatea rășinii de

canabis alcătuiește 0,097gr., materie uscată. Pe pereții gărăfii „Жигулевское” nu au fost

depistate careva urme. Rășina de canabis - este inclusă în lista Nr.1, tabelul Nr.1 „Substanțele

narcotice, substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale” aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 (f.d.88-89, vol. I);

- procesul verbal de examinare a obiectului din 15.12.2015 (f.d.90, vol. I);

- procesul verbal de audiere a învinuitului Cucoș Vitalie din 27.01.2016, din care

rezultă, că la 29.06.2015 a fost telefonat de către Șubin Ilie și l-a rugat să transmită un colet la

penitenciarul din Bălți, și anume lui Șcerbatîi Andrei, coletul era compus din două tampoane

de tifon îmbibat cu o soluție, a înțeles că trebuie să fie transmis lui Andrei pentru a primi

satisfacție și că sânt substanțe narcotice. A doua zi, la 30.06.2015, aproximativ la orele 10.00

s-a întâlnit cu Șubin Ilie în centrul or. Râșcani, Ilie i-a transmis tampoanele din tifon îmbibate

cu substanțe narcotice și i-a spus să mai procure produse alimentare, bomboane, iaurt și altele

și în iaurt să pună acele substanțe narcotice, tampoanele erau împachetate în peliculă străvezie,

3

ulterior a plecat la piață și a procurat produsele menționate și la oprire pe scaun a deschis iaurtul

și a pus în el substanțele narcotice și a lipit capacul iaurtului cu super clei, așa cum i-a spus

Ilie, peste vreo 10 minute de el s-a apropiat Tutunaru Mihail și împreună au plecat cu mașina

în mun. Bălți, l-a rugat pe un cunoscut Ghena să-l ducă. Ilie l-a rugat să nu-i spună lui Mihail

că în colet se află substanțe narcotice, deoarece Mihail putea să refuză să transmită coletul la

penitenciar, iar el nu putea să transmită coletul deoarece nu avea pașaport, astfel Ilie a hotărât

ca Mihail să transmită. Ajungând la Bălți, au lăsat automobilul vis-a-vis de închisoare, el a

rămas lângă mașină, iar Mihail s-a îndreptat spre penitenciar pentru a transmite coletul cu

produse în care el a pus substanțele narcotice, l-a așteptat pe Mihail vreo două ore, îl telefona,

dar ultimul nu răspundea, mai târziu i-a telefonat Șcerbatîi Andrei din închisoare și i-a spus că

Mihail a fost reținut și ei au plecat acasă. În aceeași zi la el au venit Șubin Ilie împreună cu

fratele și tatăl lui Mihail și i-au spus că el le-a întins o cursă și să ia vina asupra sa (f.d.111-

112, vol. I);

- ordonanța din 08.02.2016 de punere a lui Cucoș Vitalie sub învinuire în baza art.2171

alin.(3) lit. b), e), f ) Cod penal (f.d.117, vol. I);

- sentința Judecătoriei Bălți din 13.04.2016 în privința lui Cucoș Vitalie în baza art.2171

alin.(3) lit. b), e), f ) Cod penal (f.d.130-131, vol. I);

- declarațiile martorului Fortună Denis depuse în instanța de fond, din care rezultă că,

acesta activează în cadrul Penitenciarului nr.11 Bălți în calitate de specialist, Serviciul regim

și supraveghere, iar în vara anului 2015 fiind la serviciu, a fost informat de către Munteanu

Ana că pe teritoriu a fost depistat un colet suspect. Deplasându-se la fața locului a depistat un

iaurt, când a deschis iaurtul înăuntru a depistat două tifoane cu miros înțepător, despre care

fapt au informat politia, el a întocmit procesul verbal de ridicare a obiectului și l-a transmis

ulterior colaboratorilor de politie (f.d.244, vol. I).

Astfel, s-a menționat că soluția de condamnare a inculpatului concordă cu prevederile

cu art.101 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, adică, fiecare probă urmează să fie apreciată

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform

propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Instanța de apel a apreciat că, în speță a fost demonstrată incontestabil, în conformitate

cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, prin suficiente probe directe, utile și veridice,

care în ansamblu coroborează între ele, vinovăția inculpatului Șubin Ilie Andrei în comiterea

infracțiunii incriminate.

Totodată, Tutunaru Mihail a relatat instanței de judecată despre faptul că a fost rugat

anume de Cucoș Vitalie să meargă să transmită la penitenciar un colet, și tot Tutunaru Mihail

a declarat că Cucoș Vitalie i-a spus că a luat de la Șubin Ilie substanțele narcotice.

Subsidiar, martorii Fortună Denis, Tutunaru Mihail și Șcerbatîi Andrei, au depus

declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspunderea penală pentru mărturii false, iar

Cucoș Vitalie a dat declarații în cadrul urmăririi penale în calitate de învinuit, fiind și

condamnat în procedura prevăzută de art.3641 Cod procedură penală. Declarațiile martorilor

vizați indică asupra faptului că anume Șubin a transmis bucățile de tifon cu substanțe narcotice,

astfel că argumentele apărării precum că la caz nu a fost dovedită vinovăția inculpatului,

4

instanța de apel le-a apreciat ca purtând un caracter de afirmație nefondată.

La fel, în procesul examinării cauzei penale, s-a constatat că nu au fost stabilite careva

circumstanțe, care ar pune la îndoială declarațiile martorilor privitor la acțiunile inculpatului și

careva temeiuri de a nu crede acestor declarații, care au fost relatate sub jurământ (art.art.312-

313 Cod penal), lipsesc.

În același context, instanța de apel a reiterat că declarațiile inculpatului Șubin Ilie, prin

care nu recunoaște vinovăția sa, nu pot fi luate în considerație în favoarea inculpatului,

deoarece nu combat situația stabilită pe cauză de constatare a vinovăției lui Șubin Ilie în

circulația ilegală a substanțelor narcotice, manifestată în procurarea, păstrarea substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșite de

două sau mai multe persoane, în proporții mari și pe teritoriul instituției penitenciare, întrucât

aceste declarați ale inculpatului se contrazic cu probele existente pe cauză, care demonstrează

vina inculpatului în faptele incriminate, declarațiile fiind apreciate ca un drept al inculpatului,

care nu poate fi îngrădit.

La stabilirea categoriei pedepsei s-a reținut că, conform art.61 Cod penal, pedeapsa

penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, ce se aplică de instanțele de judecată, în numele Legii, persoanelor ce au

săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea

persoanei condamnate.

Concomitent, la individualizarea pedepsei s-a acordat deplină eficientă prevederilor

art.75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni

i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a Codului penal. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul săvârșirii acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia.

La stabilirea mărimii pedepsei s-a ținut cont de faptul că inculpatul nu și-a recunoscut

vina, a comis o infracțiune din categoria celor grave, nu este pentru prima dată în conflict cu

legea penală, nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o

infracțiune, fiind reținută și circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii de către o persoană

care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau analogică.

Astfel, instanța de apel a conchis că sentința pronunțată în privința inculpatului Șubin

Ilie este legală, cauza fiind examinată multilateral, cu cercetarea minuțioasă a probelor

administrate și stabilirea unei pedepse echitabile în raport cu fapta comisă și persoana

inculpatului.

către avocatul Șleahtițki Vitalie în numele inculpatului Șubin Ilie, care invocând temei pentru

recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Șubin Ilie să fie achitat

5

de sub învinuirea înaintată, pe motiv că în fapta sa lipsesc elementele infracțiunii.

În susținerea recursului, apărătorul a indicat că componența de infracțiune imputată lui

Șubin Ilie Andrei nu este dovedită prin materialele dosarului. Mai mult, nici o probă pusă la

baza învinuirii atât de prima instanță cit și de instanța de apel, nu indică la săvârșirea de către

Șubin Ilie Andrei a infracțiunii încriminate.

La fel, în hotărârile pronunțate pe caz se face trimitere la denunțul lui Cucoș Vitalie,

însă această probă nu a fost cercetată în cadrul cercetării judecătorești, deoarece Cucoș Vitalie

nu a fost audiat în cadrul ședințelor de judecată, iar apărarea a fost lipsită de posibilitatea de a

pune întrebări persoanei date.

De asemenea, consideră recurentul că eronat a fost stabilit ca fiind dovedită vinovăția

lui Șubin Ilie Andrei prin declarațiile martorilor.

Astfel, toți martorii audiați în cadrul examinării cauzei și anume: Furtună Denis,

Tutunaru Mihail, Șcerbatîi Andrei, Hortiuc Stanislav au declarat fie că nu-l cunosc pe Șubin

Ilie Andrei, fie că Șubin Ilie Andrei nu are nici o atribuție la fapta infracțională săvârșită de

către Cucoș Vitalie și Tutunaru Mihail.

5.1. Pe marginea recursului vizat, a prezentat referință procurorul de nivelul Curții

Supreme de Justiție, care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanție de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanție de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din conținutul recursului ordinar declarat se conchide că recurentul invocă ca temei de

drept pct.8) și 12) din alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă la judecarea

cauzei, în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau atunci când faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, reieșind din textul recursului, Colegiul penal constată că recurentul critică

aprecierea probelor efectuată de către instanțele de fond la constatare vinovăției inculpatului

Șubin Ilie în comiterea infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(3) lit. b), e), f) Cod penal.

La acest capitol, instanța de recurs consideră necesar de a reaminti că potrivit art.101

alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-

se de lege. Nici o probă prezentată de părți nu are o valoare dinainte stabilită.

De aici rezultă că, înfăptuirea justiției penale, cere ca instanța să nu-și întemeieze

hotărârile sale pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de

6

probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta (le) supuse

judecății). Numai așa se formează convingerea izvorâtă din probele administrate pe cauză,

întrucât adevărul reprezintă nu altceva decât realitatea obiectivă reconstituită cu ajutorul

probelor.

Revenind la cauza penală dedusă judecății și verificând lucrările instanței de apel,

Colegiul penal constată faptul că la dovedirea vinovăției inculpatului au fost puse nu doar

declarațiile martorilor audiați pe caz, dar și un ansamblu de probe materiale exemplificate prin

procese verbale de cercetare la fața locului, de cercetare a obiectului; rapoarte de expertiză

judiciară; denunț și explicații ale părților, care de altfel, au fost reflectate în pct.4.1. din

prezenta decizie. O probă incontestabilă, care răstoarnă versiunea inculpatului și a apărătorului

său privind nevinovăția sa, reprezintă procesul verbal de examinare a descifrărilor

convorbirilor telefonice petrecute între Cucoș Vitalie și Șubin Ilie la data de 29.06-30.06.2015

(f.d.132-134, vol. I), adică în ajunul și în ziua comiterii infracțiunii date, precum și descifrările

convorbirilor telefonice dintre Șubin Ilie și Tutunaru Mihail din data de 29.06.2015 (f.d.135-

136, vol. I). Probele nominalizate au contribuit la formarea convingerii instanțelor de fond

privind vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate și pe cale de consecință, se

consideră declarativ argumentul recurentului prin care se afirmă că instanțele de fond au pus

la baza hotărârilor de condamnare a lui Șubin Ilie doar declarațiile martorilor.

Subsecvent celor consemnate mai sus, instanța de recurs constată ca fiind neîntemeiată

și invocată repetat, alegația apărătorului prin care se susține că Cucoș Vitalie nu a fost audiat

în cadrul ședințelor de judecată, iar apărarea a fost lipsită de posibilitatea de a pune întrebări

persoanei date, deoarece instanța de apel corect a constatat din actele cauzei că martorul vizat

este plecat peste hotarele țârii, fapte confirmate prin informația din baza de date ACCES, fiind

imposibilă asigurarea și audierea ultimului în instanța de judecată, iar prin prisma

prevederilor art.371 alin.(1) CPP RM, jurisprudenței CEDO și interpretării Convenției

Europene pentru drepturile Omului date prin Hotărârea CEDO din 3 decembrie 2013 în cauza

Diodor Vararu împotriva României, în care s-a statuat, că admiterea cu titlu de probă a

depoziției unui martor pe care apărarea nu a avut ocazia să îl interogheze și care constituie

unica probă sau proba decisivă a acuzării nu implică automat încălcarea art.6 § 1 din

Convenție: procedura poate fi considerată echitabilă în ansamblul său în cazul în care există

elemente care compensează suficient inconvenientele privind admiterea unei astfel de probe,

pentru a permite o apreciere corectă și echitabilă a credibilității acesteia (Al-Khawaja și

Tahery, pct.146-147). (f.d.117, vol. II).

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel, în cauza dată, în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv

probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenții, atât cele

ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre respingerea apelului

declarat de apărătorul inculpatului, să fie una corectă. Soluția adoptată la caz, de instanța de

apel, este pe deplin confirmată prin ansamblul de probe expuse și analizate în hotărârea atacată,

iar probatoriul administrat coroborând în ansamblul, confirmă vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor imputate prin rechizitoriu.

Astfel, în conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

7

judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia că

sentința atacată urmează a fi menținută, ca fiind legală și întemeiată.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art.432 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs concluzionează că, la pronunțarea hotărârii contestate,

instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de drept, iar criticile formulate de recurent

poartă un caracter declarativ și prin urmare, se impune soluția privind inadmisibilitatea

recursului de pe rol, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șleahtițki Vitalie în

numele inculpatului Șubin Ilie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

27 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui Șubin Ilie xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

8