1ra-1179/21 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP

1ra-1179/21 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ar-1179/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Smochină Dan și de către

inculpatul Smochină Dan, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Smochină Dan Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Smochină Dan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 240 ore de

muncă neremunerată în folosul comunității.

De asemenea, a fost dispusă încasarea de la Smochină Dan în beneficiul lui

Xxxxx Xxxxx, prejudiciul material cauzat prin infracțiune, în sumă de 2328 lei și

prejudiciul moral în mărime de 30000 lei.

La fel, a fost dispusă încasarea de la Smochină Dan în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 640 lei.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul

Smochină Dan, în perioada anilor 2010-2014 s-a aflat în relații de concubinaj cu

Xxxxx Xxxxx, cu care din diferite motive au întrerupt această relație.

La data de 03 iunie 2017, în jurul orelor 22:00-23:00, Smochină Dan a mers

la domiciliul lui Blîndu Serghei, situat în or. xxxxx, str. xxx, unde se afla fosta

concubină Xxxxx Xxxxx, căreia din motive de gelozie, i-a aplicat multiple lovituri

cu pumnii și picioarele în regiunea capului și corpului.

Astfel, potrivit raportului de constatare nr. 229-D din 09 iunie 2017, la

Xxxxx Xxxxx, s-a constatat fractura colului femurului stâng, echimoze în regiunea

1

lombară stânga, șoldului stâng, gambei drepte: excoriația și echimozele

genunchiului stâng – au fost cauzate prin acțiuni traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și în comun se califică

ca vătămare corporală medie.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Smochină Dan în baza art.

2011 alin. (2) lit. c) Cod penal - violență în familie, adică acțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată

prin maltratare, soldate cu vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel și

pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Smochină Dan să fie recunoscut vinovat în baza art. 2011 alin. (2)

lit. c) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest

sentința să fie menținută fără modificări.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- în urma comiterii infracțiunii, părții vătămate Xxxxx Xxxxx i-au fost

cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată. În acest

context, prejudiciul cauzat sănătății părții vătămate este incomensurabil, deoarece

efectele care pot surveni ulterior asupra sănătății nu pot fi prevăzute, dar este sigur

faptul că va avea de suferit în continuare;

- reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei și modul cum a acționat

inculpatul și personalitatea acestuia, și anume, faptul că ultimul dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestora, denotă faptul că pedeapsa penală

aplicată anterior lui Smochină Dan la 26.01.2017 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a),

b) Cod penal, de 120 ore muncă neremunerată în folosul comunității nu și-a atins

scopul de corectare a condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni;

- prima instanță nejustificat a aplicat în privința inculpatului Smochină Dan

pedeapsa sub formă de 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității,

apreciind împrejurările comiterii infracțiunii (caracteristica pozitivă la locul de

trai), ca temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea solicitată de

acuzator.

a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe în latura pedepsei,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Smochină Dan recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, i-a fost aplicată

pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest, dispozițiile primei instanțe au fost menținute.

2

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că pedeapsa de muncă

neremunerată în folosul comunității în raport cu circumstanțele faptei și

personalitatea inculpatului Smochină Dan este una prea blândă, neproporțională,

neechitabilă și nemotivată, or la stabilirea pedepsei, prima instanță trebuia să dea

deplină eficiență art. 2, 7, 61, 75-78, art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal,

circumstanțelor cauzei și personalității inculpatului Smochină Dan.

În acest sens, instanța de apel a menționat că din analiza cumulativă a

criteriilor de individualizare a pedepsei și coroborarea probelor, precum și

temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării

infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății

față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, a

considerat că prima instanță incorect a individualizat și aplicat inculpatului

Smochină Dan pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității, acestuia

urmând a fi aplicată pedeapsa închisorii.

Instanța de apel a indicat că prima instanță la stabilirea pedepsei lui

Smochină Dan nu a ținut cont de faptul că acesta a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Ocnița din 26.01.2017 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a), b) Cod penal la

120 ore muncă neremunerată în folosul comunității, dar concluzii nu și-a făcut, nu

s-a corectat și reeducat, dar din nou a comis o infracțiune similară, cu consecințe

mult mai grave, cauzând părții vătămate vătămări corporale medii.

De asemenea, instanța de apel a reținut că modalitatea în care a fost comisă

infracțiunea și consecințele ei indică la faptul, că pedeapsa anterioară nu și-a atins

scopul, odată ce l-a determinat pe inculpatul Smochină Dan să comită o infracțiune

similară cu consecințe mai grave decât prima.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, la stabilirea pedepsei lui Smochină

Dan în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, prima instanță urma să țină cont de

condamnările anterioare, de circumstanțele individuale ale prezentei cauze penale,

de consecințele care au fost provocate prin acțiunile infracționale, de părerea părții

vătămate și de celelalte aspecte.

În continuare, la individualizarea pedepsei instanța de apel a invocat că a

ținut cont de faptul că infracțiunea comisă de către inculpat este calificată ca gravă,

care a cauzat vătămări corporale medii părții vătămate, precum și trecutul

infracțional al acestuia, care nu l-a descurajat de la comiterea faptelor penale,

anterior acesta a fost judecat pentru comiterea infracțiunilor grave și mai puțin

grave, inclusiv violență în familie, că nu este angajat în câmpul muncii și pericolul

social concret al activității infracționale a inculpatului este unul ridicat, cauzarea

unor vătămări corporale medii cu dereglare de lungă durată a sănătății, acțiunile

inculpatului fiind stopate numai prin descoperirea lor și intervenția organelor de

drept, iar scopul de corectare, de reeducare al acestuia și de prevenire a comiterii

de noi infracțiuni, poate fi atins doar prin numirea unei pedepse privative de

libertate.

3

4.1. Avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Smochină Dan, care invocă

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- prima instanță corect a ajuns la concluzia că nu este rațional ca inculpatul

să execute pedeapsa cu închisoarea și că corectarea și reeducarea acestuia este

posibilă fără izolare de societate, prin aplicarea în privința lui a pedepsei cu muncă

neremunerată în folosul comunității;

- conform jurisprudenței CtEDO, soluția mai potrivită pentru problema

supraaglomerării ar fi reducerea numărului de deținuți prin utilizarea mai frecentă a

măsurilor punitive non-privative de libertate prin minimizarea recurgerii la detenție

preventivă, amintind în acest scop Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R

(99)22 și nr. R (2006)13, care invită statele să încurajeze procurorii și judecătorii

de a folosi cât mai mult posibil alternativele de detenție având scopul de a rezolva

problema creșterii numărului deținuților în închisori;

- ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare și

coroborare a probelor care furnizează informațiile respective precum și indicarea

temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării

infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății

față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii încălcate, corectarea

inculpatului Smochină Dan este posibilă fără privarea acestuia de libertate, cu

aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității.

4.2. Inculpatul Smochină Dan, care fără a invoca vreun temei de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, își manifestă dezacordul cu

pedeapsa stabilită prin decizia instanței de apel și solicită casarea acestei decizii, cu

menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel a aplicat incorect legea;

- pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane, iar executarea pedepsei nu trebuie să

cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate;

- pedeapsa este echitabilă atunci când impune persoanei vinovate lipsuri și

restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă. Or

practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră stabilită generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege,

fapt ce duce la consecințe contrare scopului urmărit;

4

- având în vedere poziția părții vătămate Xxxxx Xxxxx, criteriile de

individualizare a pedepsei, proporționalitatea între scopul reeducării infractorului

prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății față de actul de

justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, prima instanță

corect a individualizat și aplicat inculpatului Smochină Dan pedeapsa muncii

neremunerate în folosul comunității, iar instanța de apel, fără a audia în cadrul

ședinței de judecată partea vătămată, a adoptat o soluție de privare de libertate a lui

Smochină Dan, în temeiul acelorași prevederi legale;

- în situația în care instanța de apel nu a administrat probe noi, nu a audiat

din nou partea vătămată care nu are pretenții față de inculpat, nu a stabilit careva

circumstanțe noi, necunoscute până la moment, nu putea să emită o soluție cu

privarea de libertate a lui Smochină Dan.

procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, motivând că soluția instanței

de apel este în strictă conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal.

În acest sens, a indicat că instanța de apel, condamnându-l pe Smochină Dan

la pedeapsa sub formă de închisoare, și-a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de

aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i

lui Smochină Dan o pedeapsă echitabilă.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

5

În speță se reține, că deși avocatul Vlas Elena în numele inculpatului invocă

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

ambii recurenți în cererile de recurs își manifestă dezacordul cu individualizarea

pedepsei stabilite, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că alegațiile recurenților invocate în cererile de recurs nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.

Cu referire la criticile recurenților reflectate în pct. 4.1, 4.2 a prezentei

decizii, precum că instanța de apel nu a ținut cont de scopul pedepsei penale,

criteriile generale de individualizare și a aplicat o pedeapsă prea aspră cu

închisoare, greșit individualizată, nefiind luate în considerare toate circumstanțele

săvârșirii infracțiunii, precum și cele ce țin de personalitatea inculpatului, poziția

părții vătămate care nu are pretenții față de inculpat, Colegiul penal constată că

sunt neîntemeiate, și reprezintă opinia subiectivă a recurenților, că prima instanță

corect a individualizat pedeapsa aplicată inculpatului cu muncă neremunerată în

folosul comunității, ce nu poate fi acceptată de instanța de recurs ordinar, având în

vedere că instanța de apel just a reținut că prima instanță la adoptarea soluției în

partea pedepsei nu a luat în considerare toate circumstanțele cauzei (gravitatea

infracțiunii săvârșite - infracțiune gravă), precum și personalitatea inculpatului

Smochină Dan (anterior a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni

similare la pedeapsă cu muncă neremunerată, antecedentul penal fiind stins, însă

inculpatul nu s-a corectat și din nou o a comis o infracțiune mai gravă).

În acest sens, Colegiul penal invocă că din conținutul deciziei instanței de

apel, rezultă cert că instanța de apel a luat în considerare circumstanțele invocate

supra de recurenți, pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis fiind aplicată inculpatului Smochină Dan cu luarea în considerare în

deplină măsură a criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale,

prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, ținând cont și de cerințele prevăzute de art. 61

alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a

echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului Smochină Dan, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

Astfel, Colegiul penal atestă că aceste prevederi legale au fost raportate just

la circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunii săvârșite ca fiind una gravă,

precum și la personalitatea inculpatului Smochină Dan, care anterior a fost judecat

pentru comiterea infracțiunii similare prin sentința Judecătoriei Ocnița din

26.01.2017 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a), b) Cod penal la 120 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, în privința aceleași părți vătămate (f.d. 50-

53), dar concluzii nu și-a făcut, nu s-a corectat și reeducat, dar din nou a comis o

6

infracțiune similară, cu consecințe mai grave, cauzând părții vătămate vătămări

corporale medii, astfel pedeapsa anterioară nu și-a atins scopul, în prezenta speță

fiind rațională aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3

ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, la jumătate din termenul maxim

prevăzut de sancțiunea art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Totodată, ce ține de argumentul inculpatului Smochină Dan, precum că

"instanță de apel fără a audia din nou partea vătămată, în baza acelorași probe

din prima instanță a pronunțat o soluție de privare de libertate", Colegiul penal

conchide că este inadmisibil, or prezenta cauza a fost examinată în procedura de

apel în temeiul apelului declarat de procuror, mai mult, chestiunea invocată în apel

se referea doar la individualizarea pedepsei penale stabilite, dar nu la pronunțarea

unei sentințe de condamnare după o sentință de achitare pentru a fi obligatorie

regula invocată de recurent, astfel, instanța de apel conducându-se de prevederile

art. 410, 414 alin. (1), (4), (5) Cod de procedură penală, corect a adoptat o soluție

de agravare a situației inculpatului, în limita competenței oferite de lege, fără a

comite în acest sens vreo eroare de drept ce i-ar afecta legalitatea.

În acest sens, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu

identifică temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel, care este legală și

întemeiată, or asupra acelorași motive invocate în recursuri, s-a expus suficient de

argumentat și detaliat instanța de apel în decizia sa.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, având în vedere veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției în partea pedepsei stabilite, și

în virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile, că o acceptă și o

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate

sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Vlas Elena

în numele inculpatului Smochină Dan și de către inculpatul Smochină Dan,

7

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2021, în

cauza penală privindu-l pe Smochină Dan Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 iunie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

8