1ra-612/21 — Art. 206 alin. 3 lit. b, b1 CP art. 220 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 06 decembrie 2019, Gripacevschi Corina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani și 4 (patru) luni, cu executarea în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de educarea copiilor, pe un termen de 5 (cinci) ani. Totodată Gripacevschi Corina a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 1 Prin aceeași sentință, Badrajan Ecaterina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani și 4 (patru) luni, cu executarea în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de educarea copiilor, pe un termen de 5 (cinci) ani. La fel, prin sentința nominalizată a fost condamnată și inculpata Gaidarji Ana-Maria în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de educarea copiilor, pe un termen de 5 (cinci) ani, însă în privința acesteia hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, Gripacevschi Corina Xxxxx, aproximativ în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău având scopul săvârșirii traficului de copii, acționând împreună și de comun acord cu Badrajan Ecaterina Xxxxx, cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar și cu alte persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă, au alcătuit un plan bine chibzuit privind recrutarea, transportarea și adăpostirea copiilor, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție. Astfel, într-o seară dintr-o dată nestabilită din luna septembrie, a anului 2015, Gripacevschi Corina Xxxxx împreună cu Badrajan Ecaterina Xxxxx, aflându-se la indicația persoanelor în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă, în clubul de noapte „VD” din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, pentru a identifica și recruta persoane în vederea exploatării sexuale, în vederea realizării scopului ei infracțional, observând în același local minora Xxxxx Xxxxx, xxxxx, pe care o cunoștea și despre care știa cu certitudine că este minoră, profitând de minoratul și de situația de vulnerabilitate a ultimei, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, lipsa surselor de existență și a locului de trai, precum și de faptul că minora era în relații de conflict cu părinții săi, a atras-o, prin selecționare pe ultima în activitatea de practicare a prostituției, recrutând-o pe aceasta în scopul exploatării sexuale comerciale și practicare a prostituției, prin intermediul lui Badrajan Ecaterina Xxxxx, care la cererea ei de a o atrage pe Xxxxx Xxxxx în activitatea de practicare a prostituției, de fapt a înșelat minora Xxxxx Xxxxx că îi oferă un post de lucru bine plătit, iar după o înțelegere prealabilă, ambele i-au solicitat minorei Xxxxx Xxxxx să meargă în apartamente din mun. Chișinău, sub pretextul că acolo va face curățenie, fapt pentru care și va fi plătită. Ulterior, Gripacevschi Corina Xxxxx, profitând de vârsta minoră a lui Xxxxx Xxxxx, xxxxx, și de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționând împreună și de comun acord cu Badrajan Ecaterina, și cu alte două persoane în privința cărora, 2 urmărirea penală a fost disjunsă, la solicitarea ultimei, a organizat transportarea minorei Xxxxx în apartamentul neidentificat situat pe str. Sarmisegetuza din sectorul Botanica, mun. Chișinău, unde în continuare minora Xxxxx Xxxxx urma să fie supusă exploatării sexuale comerciale și în prostituție. Apoi, în timp ce minora Xxxxx se afla în apartamentul situat pe str. Sarmisegetuza, o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, preluând acțiunile infracționale inițiate de către Gripacevschi Corina Xxxxx și Badrajan Ecaterina, acționând de comun acord cu ultimele, precum și cu o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cunoscând cu certitudine că Xxxxx este minoră, profitând de vârsta minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului, a îndemnat-o pe ultima să practice prostituția pe teritoriul mun. Chișinău și și-a asumat responsabilitatea de a-i găsi clienți, cărora minora Xxxxx urma să le acorde servicii sexuale contra plată. Totodată, persoana în privința căreia prezenta cauză a fost disjunsă, cu pseudonimul „Monica”, care acționa împreună și de comun acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx, aflându-se în apartamentul neidentificat situat pe str. Sarmisegetuza din sectorul Botanica, mun. Chișinău, în prezența ultimei, i-a solicitat victimei minore Xxxxx ca suma de bani care urma să fie achitată de către fiecare client pentru acordarea serviciilor sexuale să-i fie transmisă ei personal, iar, în aceeași perioadă de timp Gripacevschi Corina Xxxxx a amenințat-o pe minora Xxxxx cu aplicarea violenței de către o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, în caz de refuz de a presta servicii sexuale și sau în caz de tentativă de eschivare, iar ca rezultat al acțiunilor ilegale, minora Xxxxx a fost exploatată sexual comercial, în prostituție în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, perioadă de timp în care Gripacevschi Corina Xxxxx împreună și de comun acord cu Badrajan Ecaterina, și o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu pseudonimul „Monica” și și-au asumat responsabilitatea de adăpostire a minorei Xxxxx în apartamentele închiriate ocazional și de asigurare a legăturii între ea și clienții cărora ultima urma să le presteze servicii sexuale contra plată. Tot ea, Gripacevschi Corina Xxxxx, a fost învinuită și de faptul că în perioada lunii octombrie a anului 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar, Badrajan Ecaterina Xxxxx și alte persoane în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, a identificat și selectat minora Xxxxx xxxxx care a și fost transportată și transmisă în vederea exploatării sexuale comerciale în prostituție, fapt care îi era cunoscut din timp și lui Gripacevschi Corina Xxxxx, aflându-se într-un apartament neidentificat situat în sect. Botanica, mun. Chișinău, unde minora Xxxxx xxxxx urma să fie supusă exploatării sexuale comerciale, în prostituție, acționând împreună și de comun acord cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar, și cu alte 2 persoane, în privința căreia urmărirea 3 penală a fost disjunsă și Gripacevschi Corina Xxxxx, cunoscând cu certitudine că Xxxxx xxxxx, născută la xxxxx, este minoră, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării sexuale comerciale, în prostituție, promițându-i victimei minore obținerea unor venituri materiale suficiente în urma acordării serviciilor sexuale, totodată urmărind realizarea intenției infracționale comune de exploatare sexuală comercială în prostituție a minorei, a amenințat-o pe ultima cu aplicarea violenței fizice de către o persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, în caz de refuz de a presta servicii sexuale sau în caz de tentativă de eschivare. În continuare, Gripacevschi Corina Xxxxx, care acționa împreună și de comun acord cu persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina, profitând de vârsta minoră a Alexandrei Negru și de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționând întru atingerea scopului său infracțional, a instruit-o pe minoră în domeniul prestării serviciilor sexuale contra plată, iar o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, care acționa împreună și de comun acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx, o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina, i-a solicitat victimei minore Xxxxx, ca suma de bani care urma să fie achitată de către fiecare client pentru acordarea serviciilor sexuale să-i fie transmisă ei personal. Ca rezultat, Gripacevschi Corina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina Xxxxx, obținând acordul viciat al victimei și continuând realizarea intenției infracționale de exploatare sexuală comercială a minorei Xxxxx, și-au asumat responsabilitatea de adăpostire a ultimei în apartamentele închiriate ocazional și de asigurare a legăturii între ea și clienții cărora urma să le presteze servicii sexuale contra plată, minora Xxxxx fiind exploatată sexual comercial, în prostituție în perioada lunii octombrie 2015 în apartamentele din mun. Chișinău cu xxxxx, cu xxxxx și cu xxxxx. Tot ea, Gripacevschi Corina Xxxxx, a fost învinuită precum că, în perioada lunii octombrie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a unui copil, profitând de vârsta minoră și de situația de vulnerabilitate a Xxxxx, xxxxx, cunoscând că a fost recrutată în scopul exploatării sexuale comerciale, în prostituție, profitând de vârsta minoră a Xxxxx și de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționând întru atingerea scopului său infracțional, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării sexuale comerciale, în prostituție, promițându-i victimei minore obținerea unor venituri materiale suficiente în urma acordării serviciilor sexuale, totodată urmărind realizarea intenției infracționale comune de exploatare sexuală comercială în prostituție a minorei, a amenințat minora Xxxxx cu aplicarea violenței fizice de către persoana în privința 4 căreia urmărirea penală a fost disjunsă, în caz de refuz de a presta servicii sexuale sau în caz de tentativă de eschivare de la ei, solicitându-i minorei Xxxxx să presteze servicii sexuale contra plată, deoarece consumă produsele alimentare ce îi aparțin ei. Ca rezultat Gripacevschi Corina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina Xxxxx, în vederea realizării intenției infracționale de exploatare sexuală comercială a minorei Xxxxx, și-au asumat responsabilitatea de adăpostire a ultimei în apartamentele închiriate ocazional și de asigurare a legăturii între ea și clienții cărora urma să le presteze servicii sexuale contra plată minora Xxxxx. Astfel, Gripacevschi Corina Xxxxx, a comis infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, individualizată prin „trafic de copii, recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra mai multor copii, de către de mai multe persoane”. Tot ea, Gripacevschi Corina Xxxxx a fost învinuită și de faptul că, în perioada lunilor septembrie – octombrie a anului 2015, acționând împreună și de comun acord cu o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu Xxxxx, i-a propus ultimei să practice prostituția pe teritoriul mun. Chișinău, promițându-i obținerea unor venituri bănești mari în urma acordării serviciilor sexuale, iar ulterior, persoana în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, care acționa împreună și de comun acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, a asigurat-o pe Xxxxx că îi va crea condiții pentru practicarea prostituției prin punerea la dispoziție a unui apartament, unde Xxxxx urma să presteze servicii sexuale contra plată, asigurarea legăturii cu clienții, precum și obținerea unui venit în urma acordării serviciilor sexuale. Aceste acțiuni ale inculpatei Gripacevschi Corina Xxxxx au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, individualizată prin „proxenetism, adică îndemnarea la prostituție și înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite de către mai multe persoane”. Badrajan Ecaterina Xxxxx, aproximativ în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău, având scopul săvârșirii traficului de copii, acționând împreună și de comun acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx și cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar, și alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, au alcătuit un plan bine chibzuit privind recrutarea, transportarea și adăpostirea copiilor, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție. 5 Astfel, într-o seară dintr-o dată nestabilită din luna septembrie a anului 2015 Badrajan Ecaterina Xxxxx împreună cu Gripacevschi Corina Xxxxx, ambele aflându-se la indicația persoanelor în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă, în clubul de noapte „VD” din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, pentru a identifica și recruta persoane în vederea exploatării sexuale, în vederea realizării scopului ei infracțional, după ce prin intermediul lui Gripacevschi Corina Xxxxx a făcut cunoștință cu minora Xxxxx Xxxxx, xxxxx, profitând de vârsta minoră și de situația de vulnerabilitate a ultimei, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, lipsa surselor de existență și a locului de trai, precum și de faptul că minora era în relații de conflict cu părinții săi, la solicitarea lui Gripacevschi Corina Xxxxx, având scopul atragerii prin selecționare a minorei în activitatea de practicare a prostituției, în vederea recrutării în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, a înșelat-o pe minora Xxxxx Xxxxx (12 ani) că îi poate oferi un post de lucru bine plătit, apoi i-a solicitat ultimei să meargă în apartamente din mun. Chișinău sub pretextul că acolo v-a face curățenie fapt pentru care și va fi plătită. Ulterior, Badrajan Ecaterina, profitând de vârsta minoră a Irinei Popa Xxxxx, xxxxx, și de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționând împreună și de comun acord cu persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, Gripacevschi Corina Xxxxx, la solicitarea ultimei împreună cu Gripacevschi Corina Xxxxx a organizat transportarea minorei Xxxxx în apartamentul neidentificat situat pe str. Sarmisegetuza din sectorul Botanica, mun. Chișinău, unde în continuare minora Xxxxx Xxxxx urma să fie supusă exploatării sexuale comerciale și în prostituție. Apoi, în timp ce minora Xxxxx se afla în apartamentul situat pe str. Sarmisegetuza, persoana în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu pseudonimul „Monica”, preluând acțiunile infracționale inițiate de către Badrajan Ecaterina și Gripacevschi Corina Xxxxx, acționând de comun acord cu ultimele precum și cu o altă persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cunoscând cu certitudine că Xxxxx este minoră, profitând de vârsta minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului, a îndemnat-o pe ultima să practice prostituția pe teritoriul mun. Chișinău și și-a asumat responsabilitatea de a-i găsi clienți cărora minora Xxxxx urma să le acorde servicii sexuale contra plată. Totodată, persoana în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu pseudonimul „Monica”, care acționa împreună și de comun acord cu Badrajan Ecaterina, aflându-se în apartamentul neidentificat situat pe str. Sarmisegetuza din sectorul Botanica, mun. Chișinău, în prezența ultimei, i-a solicitat victimei minore Xxxxx, ca suma de bani care urma să fie achitată de către fiecare client pentru acordarea serviciilor sexuale să-i fie transmisă ei personal. Tot ea, Badrajan Ecaterina Xxxxx a fost învinuită de faptul că, în una din zilele lunii octombrie a anului 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă 6 cu recurs ordinar, Gripacevschi Corina Xxxxx și alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, la cererile repetate a ultimei, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție a unui copil, profitând de vârsta minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului Xxxxx, născută la xxxxx, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, lipsa surselor de existență și a locului de trai, precum și de faptul că minora era în relații de conflict cu părinții, după ce Gaidarji Ana-Maria xxxxx, la cererea ei a identificat și selectat minora Xxxxx xxxxx pentru a o transmitere unei persoane care va deține controlul asupra acesteia în vederea exploatării sexuale comerciale în prostituție, Badrajan Ecaterina Xxxxx împreună și după o înțelegere prealabilă cu Gaidarji Ana- Maria xxxxx, ambele înșelând-o pe Xxxxx xxxxx că vor merge toate trei în ospeție la o prietenă, i-a organizat transportarea victimei minore Xxxxx xxxxx, născută la xxxxx, într-un apartament neidentificat situat în sect. Botanica, mun. Chișinău, unde minora Xxxxx urma să fie supusă exploatării sexuale comerciale, prin practicarea prostituției. În timp ce minora Xxxxx se afla deja în apartamentul închiriat de Leanca Iuliana-Iana, unde prima urma să presteze servicii sexuale, potrivit înțelegerii prealabile, Badrajan Ecaterina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar, și cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, după ce ultima i-a transmis minorei în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar și aceasta a primit drept plată sumă de bani, mărimea căreia nu a fost stabilită, pentru serviciile de identificare și transmitere a victimei minore Xxxxx xxxxx, născută la xxxxx, persoanei care va deține controlul asupra ei, în vederea exploatării sexuale comerciale în prostituție, Gaidarji Ana-Maria xxxxx, sub pretextul că pleacă până la magazin pentru procurarea unor produse de unde se va întoarce imediat, a convins-o pe Xxxxx să rămână în acel apartament unde și a fost adusă de ea împreună cu Badrajan Ecaterina Xxxxx pentru ca să presteze serviciu sexuale, asigurând astfel transmiterea victimei. Ulterior, Badrajan Ecaterina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar și cu Gripacevschi Corina Xxxxx, cunoscând cu certitudine că Xxxxx xxxxx, născută la xxxxx, este minoră, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării sexuale comerciale, în prostituție, promițându-i victimei minore obținerea unor venituri materiale suficiente în urma acordării serviciilor sexuale, iar, ca rezultat, minora Xxxxx a fost exploatată sexual comercial, în prostituție în perioada lunii octombrie 2015 în apartamentele din mun. Chișinău xxxxx, perioadă de timp în care Badrajan Ecaterina împreună și de comun acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx, o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu pseudonimul „Monica” și și-au asumat responsabilitatea de adăpostire a minorei în apartamentele închiriate ocazional și de 7 asigurare a legăturii între ea și clienții cărora minora urma să presteze servicii sexuale contra plată. Instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale intenționate Badrajan Ecaterina a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, individualizată prin „trafic de copii, adică, recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra mai multor copii de către de mai multe persoane”.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, procurorul a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gripacevschi Corina să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza acestei legi să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de educarea copiilor, pe un termen de 5 ani. În susținerea apelului procurorul a invocat că, sentința este neîntemeiată în partea achitării, bazată pe concluzii care contravin elementelor de fapt constatate prin intermediul probatoriului cercetat în ședința de judecată. A indicat procurorul că, latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism s-a realizat prin îndemnul la prostituție și înlesnirea practicării prostituției, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Xxxxx și părții vătămate, care a comunicat și la etapa de urmărire penală cât și în cadrul cercetării judecătorești că o prietena a lui Gripacevschi Corina de vreo 21 ani, care avea și copil, venea în apartamentul separat în care Corina practica prostituția și practica, la rândul său, și ea prostituția. Instanța în motivarea soluției date pe acest capăt de învinuire, a reținut faptul că martora Xxxxx nu a fost audiată în cadrul cercetării judecătorești, însă acuzarea consideră acest argument neîntemeiat atâta timp cât în cadrul cercetării de către acuzare s-au întreprins toate măsurile în vederea asigurării acestea în ședință de judecată, fiind dispuse de mai multe ori aduceri silite, materiale care confirmă imposibilitatea executării aducerii silite fiind prezentate instanței, de fiecare dată, ultima fiind din 15.03.2019, inclusiv și informația privind traversarea frontierei de stat. Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată, a fost admis demersul acuzării de a da citire declarațiilor martorului Druga Ina date în cadrul urmăririi penale, prin prisma hotărârilor CtEDO. Acuzarea este de acord cu faptul că examinarea cauzei penale urmează să fie înfăptuită cu respectarea strictă a principiului „egalității armelor”, care constituie 8 unul dintre elementele noțiunii mai largi de proces echitabil și impune instanța de judecată să ofere fiecărei părți posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul ei. Acest principiu este dedus implicit din art. 6 al Convenției Europene a drepturilor Omului, ca o cerință sine qua non a dreptului la un proces echitabil. Cu toate acestea, Curtea, în hotărârile sale, a identificat și anumite excepții, dar care urmează să implice îndeplinirea anumitor condiții statuate în hotărârile Vararu vs României, Al-Khawaja și Tahery vs Regatul Unit din 15.12.2011, Sică vs România din 09.07.2013, Krasniki vs R. Cehă ș.a., imposibilitatea apărării de a interoga sau de a obține ascultarea unui martor al acuzării este justificată de un motiv serios și este întemeiată; depozițiile martorilor absenți nu trebuie să constituie, în principiu, unica probă a acuzării sau proba decisive (cu toate acestea, admiterea cu titlu de probă a depoziției unui martor pe care apărarea nu a avut ocazia să îl interogheze și care constituie unica probă sau proba decisivă a acuzării nu implică automat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție: procedura poate fi considerată echitabilă în ansamblul său în cazul în care există elemente care compensează suficient inconvenientele privind admiterea unei astfel de probe, pentru a permite o apreciere corectă și echitabilă a credibilității acesteia); există suficiente elemente de contrabalansare, printre care și garanții procesuale puternice, pentru a asigura analiza în ansamblu echitatea procedurii. Pentru a stabili dacă procesul a fost echitabil, Curtea a reținut că urmează să fie luată în considerare procedura în ansamblul său și verificată respectarea nu numai a dreptului la apărare, ci și a interesului public și al victimelor ca autorii infracțiunii să fie trimiși corespunzător în judecată și, dacă este necesar, respectarea drepturilor martorilor. Generalizând argumentele Curții Europene a Drepturilor Omului în hotărârile sale la acest capitol, acuzatorul constată că una din circumstanțele care determină citirea declarațiilor martorului în ședință de judecată, fără a acorda inculpatului posibilitatea participării la audierea acestor persoane, rezidă în imposibilitatea identificării locului aflării martorului, care a fost audiat în cadrul urmăririi penale. În viziunea procurorului este neîntemeiată concluzia instanței de a nu da apreciere declarațiilor date de Druga Irina în cadrul urmăririi penale, mai mult ca atât, acestea coroborează cu alte probe, și anume cu declarațiile părții vătămate minore Xxxxx, care a relatat că pe parcursul timpului cât s-a aflat la apartamentele închiriate de „Monica” cu ele a mai prestat servicii sexuale o fată pe nume Inna cu vârsta de aproximativ 21 ani, care locuia în altă parte, dar uneori venea în apartamentul lui Corina unde presta servicii sexuale, după care pleca. În cadrul cercetării judecătorești, partea vătămată Xxxxx a reiterat declarațiile referitor la o fată de 21 ani care avea și copil și venea uneori la ele și presta servicii sexuale. Conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 16 iunie 2016, prin care au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe numărul de telefon 9 folosit de către Xxxxx, s-a stabilit că în data de 29 și 30.09.2015, Xxxxx a avut discuții telefonice cu învinuita Gripacevschi Corina. Deci, acuzarea conchide că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine faptul că anume Gripacevschi Corina a îndemnat-o la prostituție pe Druga Ina și a înlesnit practicarea prostituție (punea la dispoziție lui Xxxxx apartamentul închiriat de către „Monica”, „Baba”, pentru prestarea serviciilor de către Gripacevschi). Mai specifică procurorul că, infracțiunea de proxenetism a fost săvârșită de Gripacevschi Corina prin înțelegere prealabilă cu persoanele „Monica” și „Baba”, atâta timp cât apartamentele erau închiriate anume de aceste persoane, și analizând probele cercetate, conchide procurorul că acțiunile prin care s-a săvârșit infracțiunea incriminată nu pot fi realizate decât prin vinovăție în forma de intenție directă, care în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine, toate acțiunile săvârșite de Gripacevschi Corina au fost în bună cunoștință de cauză, aceasta cunoștea rezultatul final și l-a dorit.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpata Badrajan Ecaterina, care a pledat pentru casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpată. În justificarea cerințelor apelului declarat, inculpata Badrajan Ecaterina a invocat faptul că, prima instanță a ignorat totalmente declarațiile sale, deoarece dânsa a venit într-un club de noapte împreună cu Gripacevschi Corina și de ele s-a apropiat o prietenă pe nume Xxxxx, căreia i-a propus să lucreze la „Monica”, cu un salariu săptămânal de 500 de lei, deoarece se temea să plece, fiindcă soțul lui „Monica”, pe nume „Baba”, cunoșteau unde locuiește dânsa. Xxxxx a stat cu ea o singură seară în apartament, și nu a prestat servicii sexuale, iar după aceasta nu a mai văzut-o. A întrebat-o pe prietena sa Gaidarji Ana dacă nu dorește să se angajeze în locul ei, la făcut curățenie în apartamentele pe care le închiria „Monica”, ulterior Gaidarji Ana-Maria a venit cu o prietenă pe nume Xxxxx. Indică inculpata că după ce a văzut că „Monica”, nu îi achită salariul a plecat, iar Xxxxx a rămas în apartament în continuare. Indică că tot timpul cât s-a aflat în apartamentul închiriat de către „Monica”, nu s-a ocupat cu recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea copiilor, în scopul exploatării sexuale comerciale în scop de prostituție, și consideră că declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, în mare parte dovedesc nevinovăția sa.

Sentința a fost contestată cu apel de către avocatul Russu Vitalie în numele inculpatei Badrajan Ecaterina, care a pledat pentru casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, invocând aprecierea eronată a probelor de către prima instanță, omiterea verificării declarațiilor inculpatei, cu atât mai mult că nu au fost administrate careva probe ce să dovedească vinovăția inculpatei Badrajan Ecaterina de faptele incriminate. În opinia apelantului prima instanță nu a luat în considerație că pătimita Xxxxx 10 a indicat că, atunci când Gaidarji Ana-Maria a chemat-o în apartamentul din mun. Chișinău, a făcut cunoștință cu Badrajan Ecaterina, și aceasta din urmă făcea curățenie, nu a amenințat-o, nu a impus-o, și nici nu i-a explicat să presteze servicii sexuale, confirmând că Badrajan Ecaterina nu are nici o legătură cu prestarea serviciilor sexuale. Pătimita Purice Irina a relatat că nu o cunoaște pe inculpata Badrajan Ecaterina. La fel partea vătămată Xxxxx a relatat că după ce a mers într-un club de noapte cu prietena sa pe nume Alexandra, ultima i-a propus să meargă să înnopteze la o prietenă de a acesteia pe nume „Monica”, tot pătimita a specificat că „Monica”, i-a propus să presteze servicii sexuale contra plată, la ce dânsa a refuzat, iar după aceasta „Monica”, i-a propus să rămână să facă curățenie în apartament, din motiv că Badrajan Ecaterina urmează să plece. Indică apărătorul că discuțiile privind prestarea serviciilor sexuale se făceau în lipsa lui Badrajan Ecaterina. La fel din declarațiile părții vătămate Xxxxx reiese că Badrajan Ecaterina nu a impus-o să presteze servicii sexuale, cu atât mai mult că pe Badrajan Ecaterina a văzut-o doar o singură dată, și anume în prima zi. Astfel, consideră avocatul că, Badrajan Ecaterina nu a convins niciuna dintre părțile vătămate de a presta servicii sexuale, ci din contra convingea persoanele care veneau în apartament să părăsească acest imobil cât de urgent posibil, și să refuze categoric de astfel de servicii. Mai indică avocatul Russu Vitalie că la fel și din declarațiile inculpatei Gripacevschi Corina reiese că aceasta i-a propus lui Badrajan Ecaterina să presteze servicii sexuale, însă ultima a refuzat, iar după aceasta i-a propus să se ocupe doar de curățenie în apartament, fapt care confirmă că Badrajan Ecaterina nu a întreprins absolut nici-o acțiune pentru convingerea părților vătămate de a presta servicii sexuale, cu atât mai mult că și inculpata Gaidarji Ana-Maria a confirmat că Badrajan Ecaterina se ocupa doar de curățenia în apartamentul din sectorul Centru, mun. Chișinău. Aceste relatări confirmă și cele menționate de către Badrajan Ecaterina, cu atât mai mult că și martorii audiați pe parcursul cercetării judecătorești la fel au confirmat că Badrajan Ecaterina se ocupa doar de curățenia în apartament.

Avocatul Mălai Sergiu în numele inculpatei Badrajan Ecaterina a depus cerere de apel suplimentară împotriva sentinței, pledând pentru casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Badrajan Ecaterina, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, să fie achitată, din motiv că fapta acesteia nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cererii de apel suplimentare, avocatul Mălai Sergiu a specificat faptul că, prima instanță nu a luat în considerație depozițiile date de inculpata Badrajan Ecaterina precum că partea vătămată Xxxxx a stat o singură seară la apartament și a plecat spunând că a împlinit 18 ani și vrea să plece să sărbătorească ziua de naștere. Partea vătămată Xxxxx în cadrul dosarului penal a fost o singură dată 11 audiată în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție, fără participarea inculpatei și a apărătorului său. Consideră avocatul că, intentarea cauzei penale în privința inculpatei Badrajan Ecaterina reprezintă de fapt crearea în opinia publică a unei imagini pozitive a organelor de drept în lupta cu criminalitatea, însă adevărații vinovați în săvârșirea infracțiunii Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și Yorgun Bulent nu au fost trași la răspundere. Din declarațiile părții vătămate Xxxxx se deduce că, partea vătămată Xxxxx putea pleca din apartament, dar nu dorea. Mai mult ca atât, avea telefon și putea telefona oricui, dar nu a telefonat iar de aici rezulta că obiectul juridic special al infracțiunii de trafic de copii nu există. Indică avocatul că, latura obiectivă a infracțiunii de trafic de copii nu există deoarece inculpata Badrajan Ecaterina pe partea vătămată Xxxxx nu a recrutat-o, primit-o, adăpostit-o și transportat-o contrar voinței ei. Inculpata Badrajan Ecaterina doar i-а propus părții vătămate Xxxxx să facă curățenie în apartamente în locul ei cu salariu de 500 lei pe săptămînă, iar aceasta a acceptat. De asemenea latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează prin intenție directă cu specificul motivelor care este determinat de profit, de asemenea nu există, deoarece partea vătămată Xxxxx banii primiți de la clienți pentru prestarea serviciilor sexuale nu le transmitea inculpatei Badrajan Ecaterina, iar aceasta nu a impus-o niciodată să presteze servicii sexuale. În viziunea avocatului prima instanță nu a luat în considerație faptul că de către organul de urmărire penală la data de 06.11.2015, lui Badrajan Ecaterina i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, însă tot la 06.11.2015 de organul de urmărire penală pe numele Badrajan Ecaterina a fost emisă ordonanța de amânare a aducerii la cunoștință ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit, care la rândul său nu i-a fost adusă la cunoștință ei și apărătorului său, la fel ca și încheierea judecătorului de instrucție din 09.11.2015. Astfel, avocatul menționează faptul că calitatea de bănuit, Badrajan Ecaterina a avut-o încă din momentul de când organul de urmărire penală a aflat identitatea acesteia și anume la data de 20.10.2015, atunci când ofițerul Ruslan Cucu OPI a Secției nr.3 a CCTR a emis un raport pe numele lui Iurie Podarilov Șef adjunct al CCTR în care acesta era informat că au fost depistate două persoane care s-au aflat în apartamentul nr. 79 de pe str. Sarmisegetusa, 96, mun. Chișinău, împreună cu minora Xxxxx și că una din ele este Badrajan Ecaterina. La data de 02.11.2015 de către organul de urmărire penală a fost emisă ordonanța de începere a urmăririi penale prin care s-a constatat că o persoană nestabilită de organul de urmărire penală pe nume „Catea”, și alte persoane necunoscute au recrutat minora Xxxxx, însă în realitate această persoană deja era identificată conform raportului din data de 20.10.2015. Consideră avocatul că, la momentul emiterii ordonanței de începere a urmăririi penale din 12 02.11.2015, Badrajan Ecaterina avea deja calitatea de bănuit, și de aici rezultă că participarea acesteia și a apărătorului său la audierea părții vătămate Xxxxx în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție era obligatoare.

Sentința primei instanțe a mai fost contestată cu apel și de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina, solicitând casarea parțială a acesteia în partea condamnării inculpatei în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gripacevschi Corina să fie achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea apelului apărarea a specificat faptul că, acțiunile de recrutare, transportare, adăpostire și primire a victimelor a fost realizată sub conducerea directă a lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx sau cu alt nume „Monica” și a lui Yorgun Bulent, iar Gripacevschi Corina nu a manifestat intenție directă în acțiunile sale, ci dimpotrivă aceasta este victimă a traficului de ființe umane, fiind ignorate declarațiile acesteia depuse în instanța de fond. Din declarațiile părților vătămate Xxxxx depuse în prima instanță, reiese că persoanele pe nume „Monica”, și „Baba” – adică Yorgun Bulent, aveau influență asupra lui Gripacevschi Corina, pe care o impuneau să presteze servicii sexuale contra plată cu celelalte fete, iar în caz că aceasta va refuza, Gripacevschi Corina era amenințată cu aplicarea violenței fizice și psihice, la fel părțile vătămate au confirmat că Gripacevschi Corina era obligată să găsească alte fete pentru prestarea serviciilor sexuale, motivându-i-se că așa îi va fi mai ușor. În prima instanță apărarea a prezentat două epicrize în privința lui Gripacevschi Corina, prin care se constată că aceasta în perioada de timp 25.10.2017 – 19.11.2017, a fost internată în Spitalul Clinic de Psihiatrie, cu diagnoza „xxxxx”. În acest context, Gripacevschi Corina nu-și putea dirija acțiunile sale putînd a fi influențată foarte ușor în luarea deciziilor, iar din declarațiile martorilor reiese că Gripacevschi Corina, cel mai mult a prestat servicii sexuale sub conducerea lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx sau cu alt nume „Monica”, și a lui Yorgun Bulent, fiind influențată și convinsă cel mai ușor de către Leanca Iuliana-Iana Xxxxx sau cu alt nume „Monica”, fapt ce denotă că inculpata nu a manifestat intenție directă în acțiunile sale, fiind victimă a acțiunilor lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și a lui Yorgun Bulent.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, admise parțial apelurile avocaților în numele inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: lui Gripacevschi Corina, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (31) Cod 13 penal, i-a fost stabilită pedeapsă pe termen de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de educarea copiilor pe un termen de 3 (trei) ani; lui Badrajan Ecaterina, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3), art. 79 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă pe termen de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de educarea copiilor pe un termen de 3 (trei) ani. Prin aceeași decizie a fost pronunțată o nouă hotărâre în partea stabilirii pedepsei și în privința inculpatei Gaidarji (Radu) Ana-Maria, însă în privința acesteia decizia instanței de apel nu a fost contestată cu recurs ordinar. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 8.1. Instanța de apel a considerat dovedită cu certitudine vinovăția inculpatelor Gripacevschi Corina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, și al inculpatei Badrajan Ecaterina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal. În acest sens instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina se dovedește pe deplin prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, cît și a măsurilor speciale de investigație administrate la caz, și anume: --procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 15.12.2015, a interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor cu anexe conform căruia au fost supuse măsurii speciale de investigație numerele de telefoane utilizate de Badrajan Ecaterina și Leanca Iuliana-Iana Xxxxx în vederea asigurării comiterii infracțiunii și anume stabilirea legăturii dintre clienți și minorele, părți vătămate care prestau servicii sexuale contra plată în apartamentele închiriate de învinuite (Vol.I, f.d.95 – 108); --procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016, conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 4 ca fiind Monica cu care a făcut cunoștință în perioada lunii octombrie 2015 prin intermediul lui Ana. Anume persoana dată a convins-o și a impus-o să presteze servicii sexuale contra plată în diverse apartamente închiriate tot de persoana dată pe teritoriul mun. Chișinău. Persoana din fotografia sub nr. 4 în cadrul fototabelului fiind învinuita Leanca Iuliana-Iana Xxxxx (Vol.I, f.d.198 – 200); --procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016, conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina cu care a făcut cunoștință în luna octombrie 2015 în apartamentul lui Monica. Anume această persoană supraveghea 14 ca fetele care prestau servicii sexuale să lucreze normal și să nu ascundă banii câștigați pe care în transmitea lui Monica. Persoana din poza cu nr. 1 a învățat-o să presteze servicii sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina (Vol.I, f.d.201 – 203); --procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016, conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1, ca fiind Ecaterina cu care a făcut cunoștință în luna octombrie 2015 și care a dus-o cu taxiul la domiciliul lui Monica. Anume această persoană făcea ordine și mâncare în apartamentele unde fetele prestau servicii sexuale. Uneori anume această persoană transmitea banii câștigați de fete pentru prestarea serviciilor sexuale lui Monica. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Badrajan Ecaterina (Vol.I, f.d.207 – 209); --procesul-verbal din 30.03.2016, de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă (f.d.213-224, vol.I), conform căruia a fost stabilit că partea vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate de învinuiți care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii și anume pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată de către minore. S-a stabilit că părțile vătămate au prestat servicii sexuale în apartamentele din mun. Chișinău și anume cu xxxxx (Vol.I, f.d.213 – 224); --procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.02.2016, (f.d.1-3 Vol. II), conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Ecaterina care în perioada lunii octombrie 2015, făcea ordine și mâncare în apartamentele lui Monica și răspundea la telefonul pe care sunau clienții ce doreau să le fie prestate servicii sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Badrajan Ecaterina (Vol.II, f.d.1 – 3); --procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.02.2016, conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina care în perioada lunii octombrie 2015, aflându-se în apartamentele lui Monica a încercat de mai multe ori să o convingă să presteze servicii sexuale contra plată. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina (Vol.II, f.d.4 – 6); --procesul-verbal din 04.04.2016, de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă, conform căruia partea vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate de învinuiți care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii și anume pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată de către minore. S-a stabilit că părțile vătămate au prestat servicii sexuale în apartamentele din mun. Chișinău și anume cu xxxxx (Vol.II, f.d.15 – 28); --procesul-verbal de examinare din 08.04.2016, conform căruia a fost supus examinării obiectul ridicat prin procesul verbal din 31.03.2016 de la Zmuncilă Boris. 15 Obiect al examinării fiind copia buletinului de identitate eliberat pe numele lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx transmis martorului în momentul închirierii imobilului de către învinuită, anexat la materialele cauzei prin ordonanța de anexare a documentelor la materialele cauzei penale din 08.04.2013 (Vol.II, f.d.35 – 37); --procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 05.04.2016, conform căruia martorul Cuznițova Tatiana a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind persoana care împreună cu a altă fată pe nume Iana în luna septembrie 2015, a închiriat de la ea apartamentul nr. 82 din xxxxx. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina (Vol.II, f.d.60 – 62); --procesul-verbal de confruntare dintre învinuita Badrajan Ecaterina și învinuita Gripacevschi Corina, conform căruia s-a stabilit faptul că învinuitele recunosc acțiunile ilegale manifestate prin recrutare și transportarea părții vătămate minore Xxxxx în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție la apartamentele închiriate de Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și Yorgun Bulent (Vol.II, f.d.207 – 212); --procesul-verbal de confruntare dintre învinuita Gripacevschi Corina și partea vătămată Purice Iulia (în privința căreia cauza penală a fost disjunsă) conform căruia Purice Iulia a menționat că a fost recrutată în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție la apartamentele închiriate de Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și Yorgun Bulent unde era și învinuita Gripacevschi Corina (Vol.II, f.d.213 – 215). 8.2. Verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, instanța de apel a constatat că fapta reținută în sarcina inculpatelor Gripacevschi Corina se încadrează în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, individualizată prin, „trafic de copii, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra mai multor copii, de către de mai multe persoane”, iar a inculpatei Badrajan Ecaterina se încadrează în baza de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, individualizată prin „trafic de copii, adică, recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra mai multor copii de către de mai multe persoane”. Instanța de apel a reținut că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 206 Cod penal, are un caracter multiplu: obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la dezvoltarea fizică, psihică, spirituală și intelectuală a minorului; obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a minorului. Corpul victimei poate evolua în calitate de obiect material al infracțiunii prevăzute la art. 206 Cod penal, atunci cînd săvârșirea acestei 16 infracțiuni presupune o influențare nemijlocită infracțională asupra corpului victimei. Victima infracțiunii prevăzute de art. 206 Cod penal, are o calitate specială. Ea nu poate fi decât persoana care la momentul săvârșirii infracțiunii nu a atins vârsta de 18 ani. În contextul dat, instanța de apel a menționat că, elementul constitutiv vizat și-a găsit confirmare deplină la caz, în condițiile în care conform relatărilor părții vătămate Xxxxx, atunci când a făcut cunoștință Ana Gaidarji i-a spus ca să comunice că are 17 ani, însă de fapt avea 15. Inițial le-a spus că are 17, iar tot în acea seară a spus că are 15 ani. Acest lucru i l-a comunicat lui „Monica”. Mai mult ca atât, pătimita a confirmat că nu avea cum să plece, deoarece nu avea unde să locuiască. Șansa reală de a pleca a avut-o abia la sfârșit, ceea ce denotă că aceasta nu avea posibilitatea să se deplaseze liber și nestingherit, fiind astfel afectată libertatea fizică a părții vătămate Xxxxx. La fel și partea vătămată Xxxxx a relatat că dânsa nu avea posibilitatea să plece din apartamentul în care se afla, la fel aceasta a afirmat că, Gripacevschi Corina o influența psihologic, aceasta dorea ca să o convingă să presteze servicii sexuale. În apartamentul din sectorul Centru a fost o dată supusă alegerii de către client, fiind aleasă aceasta, însă a refuzat și a mers Alexandra în locul acesteia. La fel aceasta a specificat că a comunicat inculpatei Gripacevschi Corina și persoanei pe nume „Monica”, că urmează să împlinească vîrsta de 16 ani. Totodată Xxxxx a comunicat și confirmat faptul că, dînsa nu avea posibilitatea să plece din imobilul din sectorul Botanica, mun. Chișinău, deoarece din start i s-a spus că urmează să facă curățenie în apartament, însă ulterior, s-a adeverit că atît persoana pe nume „Monica”, cît și inculpata Gripacevschi Corina o convingeau să presteze servicii sexuale, iar în final persoana pe nume „Monica”, i-a spus că sau pleacă, sau să presteze servicii sexuale. Mai mult ca atît, partea vătămată Xxxxx a reiterat și dînsa că s-a întîlnit cu Badrajan Ecaterina și au mers într-un apartament din sectorul Botanica, și anume pe xxxxx, lui Monica i-a spus că are 15 ani și că nu dorește să presteze servicii sexuale. xxxxx și a comunicat că da. Ecaterina de asemeni era cu acestea în casă. În casă era o fată care răspunde la telefon și făcea mâncare. În apartament veneau clienți și fata care răspundea la telefon trebuia să se ducă în cameră cu Irina, deoarece nu le dădea voie să le vadă pe celelalte fete. Banii erau luați de Monica. Ecaterina de asemeni era în apartament. În atare context, instanța de apel a conchis că s-a confirmat integral obiectul juridic al infracțiunii comise de către inculpatele Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, fiind stabilit atât din relatările părților vătămate, cît și din actele de identitate ale acestora, că la momentul recrutării de către inculpate, pătimitele nu aveau vârsta majoratului, cu atât mai mult fiind adeverit fără dubii și faptul impunerii prestării serviciilor sexuale în scopuri comerciale, foloase obținute atât de către inculpate, cît și nemijlocit, de către persoanele în a căror privință urmărirea penală a 17 fost disjunsă într-un proces penal separat. Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 206 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă care se concretizează în acțiune. Această acțiune se poate înfățișa sub oricare din următoarele modalități normative: 1) recrutarea victimei; 2) transportarea victimei; 3) transferul victimei; 4) adăpostirea victimei; 5) primirea victimei; 6) darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra victimei. În contextul acestui element constitutiv al infracțiunii, instanța de apel a notat, că potrivit relatărilor părții vătămate Xxxxx, aceasta fiind adusă în apartamentul de pe str. xxxxx – de către Badrajan Ecaterina, persoana pe nume „Monica”, a întrebat-o dacă i s-a comunicat cu ce urmează să se ocupe, ulterior persoana dată i-a spus că urmează să se prostitueze. „Monica” a spus că odată ce a intrat în apartamentul cela nu mai iese și trebuie să se prostitueze. Acolo a fost ținută cu forța în jur de o săptămână. Chiar dacă „Monica” ieșea în oraș, aceasta încuia ușa. În acel apartament s-au întâmplat multe. Într-o cameră fetele erau dezbrăcate și fotografiate. Era o fată care permanent răspundea la telefon și le spunea la clienți cât costă serviciile. Gripacevschi Corina i-a spus că dacă va încerca să fugă, va face și mai rău. Cu atât mai mult, aceasta a confirmat că atât ea, cât și alte fete ce erau în apartament, pe timp de noapte erau încuiate, și dacă doreau să iasă afară urmau să își ceară voie de la persoana de origine turcă. Reieșind din declarațiile părții vătămate Xxxxx, instanța de apel a conchis că și în privința acesteia s-a confirmat recrutarea, adăpostirea și primirea acesteia, or, atunci când a fost adusă de către Gaidarji Ana-Maria în apartamentul din sectorul Botanica, mun. Chișinău, și tot acolo se aflau Badrajan Ecaterina și Gripacevschi Corina, „Monica”, și o persoană de origine turcă pe nume „Baba”, ultimul i-a transmis lui Gaidarji Ana-Maria careva bani, pentru că a adus-o pe dânsa. Inițial nu a înțeles de ce a fost adusă în acel apartament, ulterior a înțeles ca să presteze servicii sexuale pentru clienți. Corina i-a spus ce trebuie să facă, deja și „Monica”. „Monica” răspundea la telefon și dădea caracteristicile fetelor. „Monica” a făcut niște poze pe care le-a pus pe internet. În poze era îmbrăcată, iar fața nu se vedea. Pentru ce trebuie aceste poze cunoștea. „Monica” și Ecaterina Badrajan îi explica ce trebuie să facă. „Monica” vorbea la telefon cu clienții care telefonau. În prima seară când a rămas în apartament a dormit cu „Monica”, cetățeanul de origine Arabă - „Baba”, Ecaterina Badrajan și Corina Gripacevschi. „Monica” vorbea cu „Baba” și traducea în timp ce le promitea că dacă îl vor asculta vor avea de toate, inclusiv bani. Când a făcut cunoștință Ana Gaidarji i-a spus ca să comunice că are 17 ani, însă de fapt avea 15. Inițial le-a spus că are 17, iar tot în acea seară a spus că are 15 ani. Acest lucru i l-a comunicat lui Monica. Elementul constitutiv la caz se atestă și din relatările părții vătămate Xxxxx, care a specificat cert că, au mers împreună cu Xxxxx într-un apartament din sectorul Centru, mun. Chișinău, acolo se aflau persoana pe nume „Monica”, Badrajan Ecaterina, 18 tot atunci „Monica” i-a spus că urmează să presteze servicii sexuale, la ce dânsa a refuzat. În contextul pre citat, instanța de apel a reținut că, de fapt acțiunea de recrutare, adăpostire și primire a părților vătămate s-a realizat din start de către persoana de origine turcă pe nume „Baba”, și „Monica” – Leanca Iuliana-Iana Xxxxx – în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, iar la rândul său, conform declarațiilor părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, în vederea recrutării altor persoane în scopul prestării serviciilor sexuale contra plată, și obținerea de foloase drept urmare a acestor acțiuni, au intervenit în vederea recrutării, adăpostirii și primirii și inculpatele Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, care anume în scopul dat le-au și adus pe pătimite în imobilele închiriate de către persoana de origine turcă pe nume „Baba” și „Monica” – Leanca Iuliana-Iana Xxxxx. Faptul dat este confirmat nemijlocit prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 05.04.2016, conform căruia martorul Cuznițova Tatiana a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind persoana care împreună cu a altă fată pe nume Iana în luna septembrie 2015, a închiriat de la ea apartamentul xxxxx mun. Chișinău. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina. Mai mult ca atât, conform procesului-verbal din 04.04.2016, de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă, partea vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate de învinuiți care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii și anume pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată de către minore. S-a stabilit că părțile vătămate au prestat servicii sexuale în apartamentele din mun. Chișinău și anume cu xxxxx. La fel, conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.02.2016, partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina care în perioada lunii octombrie 2015, aflându-se în apartamentele lui Monica a încercat de mai multe ori să o convingă să presteze servicii sexuale contra plată. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina. Iar conform procesul-verbal din 30.03.2016, de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă (f.d.213-224, vol.I), conform căruia a fost stabilit că partea vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate de învinuiți care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii și anume pentru prestarea serviciilor sexuale contra plată de către minore. S-a stabilit că părțile vătămate au prestat servicii sexuale în apartamentele din mun. Chișinău și anume cu xxxxx. În sensul dat, instanța de apel a respins argumentele apărării invocate în cererile de apel cu privire la existența cărorva neclarități, or, nemijlocit descrierea stării de fapt făcută urmare a audierii părților vătămate, cât și a acțiunilor procesuale 19 de recunoaștere a persoanei, dar și a locurilor unde pătimitele au fost adăpostite, exclud careva dubii sau circumstanțe ce ar putea pune la îndoială confirmarea cu certitudine a laturii obiective a infracțiunii de trafic de copii. În continuare, instanța de apel a notat că, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 206 Cod penal, se caracterizează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă. Motivele infracțiunii în cauză pot fi următoarele: interesul material; răzbunare; gelozie; invidie; ură; năzuința de a facilita săvârșirea unei alte infracțiuni; năzuința de a salva viața unei persoane apropiate; motivele cu tentă sexuală; motivele de ordin extremist etc.. În virtutea specificului infracțiunii de trafic de copii, care poate presupune prezența a două părți în tranzacție (de exemplu, vânzătorul și cumpărătorul), este posibil ca motivele făptuitorilor să nu coincidă. Astfel, dacă vânzătorul este ghidat de interesul material, nu este neapărat ca și cumpărătorul să aibă același motiv. Sub aspectul dat instanța de apel a reținut că, partea vătămată Xxxxx a comunicat cert că, după ce a fost adusă în apartamentul din sectorul Botanica, mun. Chișinău, și i s-a spus că urmează să presteze servicii sexuale contra plată, în pofida faptului că inițial i s-a spus că urmează să presteze servicii de curățenie în apartamente, iar urmare a prestării serviciilor sexuale de către fetele care se aflau în acest imobil, banii erau transmiși lui „Monica”, prin intermediul inculpatelor. Faptul dat a fost confirmat și prin relatările părții vătămate Xxxxx care la fel a comunicat că, banii obținuți din prestarea serviciilor sexuale erau însușiți de către „Monica”, și persoana de origine turcă pe nume „Baba”, ulterior dânsa a înțeles că a fost vândută acestora din urmă de către Gaidarji Ana-Maria Xxxxx, deoarece „Monica”, și „Baba”, i- au dat bani lui Gaidarji Ana-Maria anume pentru aceasta. La fel, și partea vătămată Xxxxx a comunicat cert că, fiind adusă în apartamentul din xxxxx, de către Badrajan Ecaterina, și impusă să presteze servicii sexuale, Gripacevschi Corina i-a spus să nu încerce să fugă deoarece va face mai rău, iar banii obținuți pentru prestarea serviciilor sexuale erau însușiți de către „Monica”, prin intermediul fetelor. Astfel, instanța de apel a considerat întregită și latura subiectivă a infracțiunii, care la caz s-a realizat nemijlocit prin interesul material, manifestat prin obținerea de foloase urmare a prestării de către părțile vătămate a serviciilor sexuale contra plată, mai mult ca atât că, conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016, partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina cu care a făcut cunoștință în luna octombrie 2015 în apartamentul lui „Monica”. Anume această persoană supraveghea ca fetele care prestau servicii sexuale să lucreze normal și să nu ascundă banii câștigați pe care în transmitea lui „Monica”. Persoana din poza cu nr. 1 a învățat-o să presteze servicii sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina. 20 De asemenea, instanța de apel a accentuat, că în conformitate cu art. 206 alin. (3) lit. b) Cod penal, răspunderea se agravează dacă infracțiunea de trafic de copii este săvârșită asupra a doi sau mai multor copii. Pentru aplicarea circumstanței agravante examinate, este necesar să fie întrunite următoarele două condiții: 1) să existe o pluralitate de victime minore; 2) făptuitorul să manifeste o intenție unică (dublată de un scop unic) de a trafica două sau mai multe victime minore. În contextul dat, instanța de apel a menționat reieșind din relatările părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, că la momentul când acestea erau impuse să presteze servicii sexuale contra plată, toate erau minore, fapt comunicat cu certitudine și cunoscut de către inculpatele Gripacevschi Corina, Badrajan Ecaterina și Gaidarji Ana- Maria, cu atât mai mult că și din actele de identitate ale pătimitelor se atestă că în perioada anului 2015, pătimitele nu aveau vârsta majoratului, fapt cunoscut cu certitudine atât de către inculpate, cât și de către persoanele în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat. De asemenea, în temeiul art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, răspunderea se agravează dacă infracțiunea de trafic de copii este săvârșită de două sau mai multe persoane. Agravanta specificată se atestă în următoarele situații: 1) săvârșirea infracțiunii de trafic de copii în coautorat; 2) săvârșirea infracțiunii de trafic de copii de către o persoană care posedă semnele subiectului infracțiunii, în comun cu o persoană care nu posedă aceste semne; 3) săvârșirea infracțiunii de trafic de copii de către o persoană care posedă semnele subiectului infracțiunii, prin intermediul unei persoane care nu posedă aceste semne. În oricare din aceste trei situații, este posibil ca fiecare dintre co-făptuitori să comită: a) atât acțiunea principală din cadrul infracțiunii analizate, cât și acțiunea adiacentă din cadrul acesteia; b) numai acțiunea principală din cadrul infracțiunii de trafic de copii sau numai acțiunea adiacentă din cadrul acestei infracțiuni. Instanța de apel a stabilit cu certitudine și fără careva rezerve că, fapta infracțională a fost comisă nemijlocit de către inculpatele Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, precum și alte persoane identificate și neidentificate, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, or, părțile vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, fiind audiate sub jurământ, dar și în cadrul acțiunilor procesuale de recunoaștere au recunoscut persoanele vizate supra ca fiind anume acestea care le-au impus să presteze servicii sexuale contra plată, urmare a căror acțiuni pătimitelor li se transmitea o parte nesemnificativă din banii obținuți. Ca urmare instanța de apel a respins ca fiind nejustificate afirmațiile inculpatei Badrajan Ecaterina, precum că Xxxxx a stat cu ea o singură seară în apartament, și nu a prestat servicii sexuale, iar după aceasta nu a mai văzut-o, or, pătimita Xxxxx a specificat că a fost ținută cu forța în apartament timp de o săptămână, și nu avea posibilitatea să plece, iar Gripacevschi Corina a amenințat-o ca să nu încerce să fugă, deoarece va fi mai rău, și a avut posibilitatea de a pleca doar atunci când au mers la o 21 saună. Astfel, chiar dacă pătimita Xxxxx nu a prestat servicii sexuale contra plată, după cum este specificat, faptul dat nu exclude latura obiectivă a infracțiunii de trafic de copii, în condițiile în care pătimita Xxxxx a specificat cert că dânsa era impusă și influențată în vederea prestării serviciilor sexuale, cu atât mai mult era și amenințată, că dacă va pleca sau va încerca să fugă, persoana de origine turcă o va găsi, și îi va fi mai rău. La fel, a fost respins și argumentul inculpatei Badrajan Ecaterina, precum că tot timpul cât s-a aflat în apartamentul închiriat de către „Monica”, nu s-a ocupat cu recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea copiilor, în scopul exploatării sexuale comerciale în scop de prostituție, și consideră că declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, în mare parte dovedesc nevinovăția sa. Or, argumentul expus a fost apreciat ca fiind eronat de către instanța de apel, fiind o metodă sterilă de apărare, în condițiile în care conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.02.2016, partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Ecaterina care în perioada lunii octombrie 2015, făcea ordine și mâncare în apartamentele lui „Monica” și răspundea la telefonul pe care sunau clienții ce doreau să le fie prestate servicii sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto- tabelului fiind învinuita Badrajan Ecaterina, la fel conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016, partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1, ca fiind Ecaterina cu care a făcut cunoștință în luna octombrie 2015 și care a dus-o cu taxiul la domiciliul lui „Monica”. Anume această persoană făcea ordine și mâncare în apartamentele unde fetele prestau servicii sexuale. Uneori anume această persoană transmitea banii câștigați de fete pentru prestarea serviciilor sexuale lui Monica. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Badrajan Ecaterina. Mai mult ca atât, pătimita Xxxxx a reiterat că a fost adusă anume de către inculpata Badrajan Ecaterina în apartamentul din xxxxx, mun. Chișinău, iar la întrebarea persoanei pe nume „Monica”, dacă Badrajan Ecaterina i-a comunicat cu ce urmează să se ocupe, Xxxxx a afirmat că urmează să facă curățenie, la ce „Monica” a început a striga la Badrajan Ecaterina și alte fete, și i-a spus că dânsa urmează să presteze servicii sexuale, în continuare influențând-o direct să se prostitueze pentru obținerea mijloacelor financiare. Instanța de apel a respins și afirmațiile avocatului Russu Vitalie, precum că nu s-a luat în considerație că pătimita Xxxxx a indicat că, atunci când Gaidarji Ana-Maria a chemat-o în apartamentul din mun. Chișinău, a făcut cunoștință cu Badrajan Ecaterina, și aceasta din urmă făcea curățenie, nu a amenințat-o, nu a impus-o, și nici nu i-a explicat să presteze servicii sexuale, confirmând că Badrajan Ecaterina nu are nici-o legătură cu prestarea serviciilor sexuale, or, în situația de față, urmează a se 22 reitera că lui Badrajan Ecaterina i s-a incriminat fapta infracțională de trafic de copii, comisă în privința unei singure persoane minore, infracțiune prevăzută de art. 206 alin. (3), lit. b1) Cod penal, și anume în privința pătimitei minore Xxxxx, nu și în privința pătimitei minore Xxxxx, respectiv argumentul dat depășește limitele învinuirii și nu poate fi reținut. Astfel, consideră avocatul că, Badrajan Ecaterina nu a convins nici una dintre părțile vătămate de a presta servicii sexuale, ci din contra convingea persoanele care veneau în apartament să părăsească acest imobil cât de urgent posibil, și să refuze categoric de astfel de servicii, or, pătimita Xxxxx a specificat cert că, anume Badrajan Ecaterina i-a propus de lucru, și anume să facă curățenie în apartamente, ulterior mergând cu aceasta în apartamentul din xxxxx, mun. Chișinău, a fost întrebată de către persoana pe nume „Monica”, dacă Badrajan Ecaterina i-a spus cu ce urmează să se ocupe, la ce Xxxxx a comunicat că urmează să facă curățenie, iar după aceasta Monica strigând la fete, i-a spus și o influența să presteze servicii sexuale, dânsa însă refuzând. Astfel, se atestă o intenție certă a inculpatei Badrajan Ecaterina de recrutare a victimei minore în vederea prestării serviciilor sexuale, acțiune manifestată prin aceia că Badrajan Ecaterina a cunoscut cu certitudine că odată ce o va duce pe Xxxxx în apartament, aceasta urmează să presteze servicii sexuale, însă a indus-o în eroare la capitolul dat, propunându-i să presteze servicii de curățenie în apartamente. În opinia instanței de apel este nejustificat și argumentul avocatului Mălai Sergiu, precum că, partea vătămată Xxxxx în cadrul dosarului penal a fost o singură dată audiată în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție, fără participarea inculpatei și a apărătorului său, or, la momentul audierii pătimitei minore de către judecătorul de instrucție, cauza penală era pornită, iar în privința inculpatei Badrajan Ecaterina era emisă ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit, a cărei aducere la cunoștință a fost amânată prin încheierea judecătorului de instrucție, iar în atare conținut, corect s-a purces la audierea pătimitei minore Xxxxx, în condiții speciale, De asemenea instanța de apel a respins ca fiind nejustificat și total neconform argumentul avocatului Mălai Sergiu, precum că, intentarea cauzei penale în privința inculpatei Badrajan Ecaterina reprezintă de fapt crearea în opinia publică a unei imagini pozitive a organelor de drept în lupta cu criminalitatea, or, în cazul de față s-a adeverit cu certitudine existența faptei infracționale de trafic de copii, cu atât mai mult s-a confirmat ireversibil și indubitabil implicarea inculpatei Badrajan Ecaterina la acțiunea de recrutare, transport și adăpostire a minorei Xxxxx, în vederea prestării serviciilor sexuale contra plată. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, deși avocatul Mălai Sergiu a specificat faptul că Badrajan Ecaterina nu ar fi recrutat-o pe pătimita Xxxxx, și nu ar fi comis careva acțiuni în privința acesteia, afirmațiile date sunt nejustificate, în condițiile în care inculpata Gaidarji Ana-Maria i-a comunicat pătimitei 23 Xxxxx despre faptul că, vor merge la o prietenă a ei pentru a servi ceai, iar acolo se afla și inculpata Badrajan Ecaterina, iar ca urmare din declarațiile pătimitei, aceasta era convinsă să presteze servicii sexuale, sub promisiuni că va avea de toate, și nu va duce lipsă de careva mijloace. Instanța de apel a respins și argumentul precum că, declarațiile părții vătămate Xxxxx urmează a fi apreciate critic, fiind singurele probe ale acuzării, iar acuzarea întru confirmarea declarațiilor ultimei a dispus efectuarea unor acțiuni procesuale cum sunt recunoașterea persoanei după fotografie, și acțiunea de confruntare, în lipsa altor probe justificative, or, declarațiile părții vătămate Xxxxx coroborează pe deplin cu relatările pătimitelor Xxxxx și Xxxxx, cu atât mai mult că acțiunile procesuale de recunoaștere a persoanei și de confruntare au fost întreprinse și efectuate în raport cu toate trei inculpate, și nemijlocit părțile vătămate, ultimele fiind preîntâmpinate de răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de declarații false. Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative afirmațiile avocatului Zaharia Sergiu cu referire la faptul că, acțiunile de recrutare, transportare, adăpostire și primire a victimelor au fost realizate sub conducerea directă a lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx sau cu alt nume „Monica” și a lui Yorgun Bulent, iar Gripacevschi Corina nu a manifestat intenție directă în acțiunile sale, ci dimpotrivă aceasta este victimă a traficului de ființe umane, fiind ignorate declarațiile acesteia depuse în instanța de fond, or, anume din relatările părților vătămate Xxxxx se constată cu certitudine că anume inculpata Gripacevschi Corina a fost persoana care le-a amenințat cu urmările ce pot surveni dacă nu vor presta servicii sexuale, dar și anume inculpata Gripacevschi Corina la indicația și sub conducerea persoanelor pe nume „Monica” și „Baba”, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, a acționat în vederea depistării, recrutării și transportării pătimitelor, dar și convingerea acestora cu mijloace posibile fizice/psihice, ca să presteze servicii sexuale contra plată. Nu și-a găsit confirmare afirmația avocatului Zaharia Sergiu, precum că din declarațiile părților vătămate Xxxxx reiese că persoanele pe nume „Monica”, și „Baba” – adică Yorgun Bulent, aveau influență asupra lui Gripacevschi Corina, pe care o impuneau să presteze servicii sexuale contra plată cu celelalte fete, iar în caz că aceasta va refuza, Gripacevschi Corina era amenințată cu aplicarea violenței fizice și psihice, or, pătimitele au confirmat de fapt contrariul, astfel că Xxxxx a susținut că, Gripacevschi Corina o influența psihologic, aceasta dorea ca să o convingă să presteze servicii sexuale, pătimita Xxxxx a specificat că, Gripacevschi Corina i-a spus că dacă va încerca să fugă, va face și mai rău, iar pătimita Xxxxx a relatat că, atunci când a fost adusă în apartament atât Monica, cât și inculpata Gripacevschi Corina i-au spus că dânsa urmează să presteze servicii sexuale. Au fost respinse și afirmațiile avocatului Zaharia Sergiu cu referire la faptul că, părțile vătămate au confirmat că Gripacevschi Corina era obligată să găsească alte fete 24 pentru prestarea serviciilor sexuale, motivându-i-se că așa îi va fi mai ușor, or, pătimitele Xxxxx nu au relatat careva circumstanțe de genul dat. Instanța de apel a respins și argumentul avocatului Zaharia Sergiu, la capitolul precum că, Gripacevschi Corina nu-și putea dirija acțiunile sale putând a fi influențată foarte ușor în luarea deciziilor, deoarece conform celor două epicrize în privința acesteia, se constată că aceasta în perioada de timp 25.10.2017 – 19.11.2017, a fost internată în Spitalul Clinic de Psihiatrie, cu diagnoza „xxxxx”, or, din contextul acestora din urmă nu și-a găsit confirmare și justificare comportamentul infracțional al inculpatei, cu atât mai mult că, lipsesc careva acte, rapoarte de expertiză, care ar atesta imposibilitatea psihică a inculpatei Gripacevschi Corina de a-și dirija acțiunile sale în raport cu pătimitele, cu atât mai mult că din probele administrate la caz s-a confirmat că inculpata a acționat anume cu scop direct, conștientizând pericolul real al faptelor sale, și urmările care survin. 8.3. La capitolul soluției primei instanțe, în ce privește achitarea inculpatei Gripacevschi Corina de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, cât și referitor la dezacordul procurorului cu soluția respectivă, instanța de apel a notat că, prima instanță a pronunțat o soluție legală și întemeiată. În sensul dat instanța de apel a reținut că, în calitate de probe întru susținerea actului de acuzare, procurorul a administrat în cadrul urmăririi penale următoarele probe: declarațiile martorului Xxxxx și procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 16.06.2016, între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx. Cu referire la procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 16.06.2016 între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx, instanța de apel a notat că actul dat nu constituie o probă ce ar confirma careva pretinse fapte infracționale, în condițiile în care acesta atestă doar legăturile telefonice, adică apelurile telefonice, însă nicidecum acestea nu redau conținutul convorbirilor telefonice, și respectiv această probă nu poate fi pusă nici sub o formă sau temei la baza unui act judecătoresc de condamnare după cum solicită acuzatorul de stat. În ce privește declarațiile martorului Xxxxx, instanța de apel a notat că, prima instanță absolut justificat de fapt și de drept a conchis asupra inadmisibilității punerii la baza sentinței a declarațiilor acestui martor depuse în cadrul urmăririi penale, în pofida faptului că nu a fost asigurată prezența acestui martor în ședința de judecată. La capitolul dat, instanța de apel cu referire la prevederile art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, a respins ca fiind nejustificate afirmațiile procurorului apelant prin care a invocat că prima instanță nu a dat citire declarațiilor martorului Xxxxx în ședința de judecată, de vreme ce în cadrul urmăririi penale martorul dat a fost audiat, de către procuror, și nu de către judecătorul de instrucție, totodată între martorul Xxxxx și Gripacevschi Corina nu a fost efectuată nici-o acțiune procesuală de confruntare sau de recunoaștere a persoanei, care ar justifica de drept 25 posibilitatea de citire a declarațiilor martorului în ședința de judecată. 8.4. La capitolul individualizării pedepsei penale inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, instanța de apel a considerat justificată, întemeiată și motivată, sancțiunea penală sub formă de închisoare, aceasta fiind corectă și proporțională, în raport cu fapta infracțională comisă, precum și urmările prejudiciabile, considerând însă că prima instanță a omis aplicarea unor norme de drept incidente în contextul numirii pedepsei inculpaților. Astfel, cu referire la prevederile art. 61 alin. (2) și art. 75 Cod penal, instanța de apel a notat că sancțiunea art. 206 alin. (3) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare, pe un termen de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu detențiune pe viață. Totodată, având în susținere prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, instanța de apel a menționat că inculpata Gripacevschi Corina a săvârșit fapta infracțională excepțional de gravă în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, perioadă în care aceasta avea împlinită vârsta de 18 ani. La fel și inculpata Badrajan Ecaterina a săvârșit fapta infracțională de proxenetism în aceeași perioadă septembrie – octombrie 2015, când avea vârsta de 18 ani. Respectiv, instanța de apel a notat că pedeapsa închisorii inculpatelor se va reduce cu 1/3 din maximul pedepsei închisorii, astfel că sancțiunea maximă fiind detenția pe viață, dat fiind faptul inoportunității acesteia în raport cu circumstanțele comiterii infracțiunii, în temeiul art. 70 alin. (5) Cod penal, pedeapsa de 30 de ani închisoare, fiind redusă cu 1/3, va constitui 10 ani. Totodată, instanța de apel a aplicat inculpatelor și sancțiunea penală complementară, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de educarea copiilor pe un termen de 3 ani.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel în privința inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, cu menținerea dispozițiilor sentinței în privința inculpatelor pe capătul de acuzare prevăzut de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, deoarece apelurile declarate în interesele inculpatelor au fost admise greșit și cu dispunerea rejudecării cauzei, în privința inculpatei Gripacevschi Corina, în partea capătului de acuzare prevăzut de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, de către aceeași instanță de apel, de către un alt complet de judecători. În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează, că soluția de achitare pe capătul de acuzare în privința inculpatei Gripacevschi Corina, prevăzut de art. 220 alin (2) lit. c) Cod penal, este una neîntemeiată, ilegală, bazată pe concluzii care contravin elementelor de fapt constatate prin intermediul probatoriului cercetat în ședințele judiciare. 26 Susține că probatoriul administrat și cercetat nu a fost analizat prin coroborare, or, în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită existența faptei de proxenetism și a tuturor semnelor obligatorii ale acestei infracțiuni și a fost probată vinovăția inculpatei Gripacevschi Corina, iar instanțele de fond ilegal au decis achitarea ultimei. Latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism a fost realizată prin îndemnul la prostituție și înlesnirea practicării prostituției, deoarece potrivit declarațiilor martorilor Druga Ina și părții vătămate, care a comunicat și la etapa de urmărire penală cât și în cadrul cercetării judecătorești că o prietena a lui Gripacevschi Corina de vreo 21 ani, care avea și copil, venea în apartamentul separat în care Corina practica prostituția și practica, la rândul său, și ea prostituția. Instanțele în motivarea soluției date pe acest capăt de învinuire, au reținut faptul că martora Druga Irina nu a fost audiată în cadrul cercetării judecătorești, însă acuzarea consideră acest argument neîntemeiat atâta timp cât în cadrul cercetării de către acuzare s-au întreprins toate măsurile în vederea asigurării acesteia în ședința de judecată. Mai mult, în cadrul ședinței de judecată, a fost admis demersul acuzării de a da citire declarațiilor martorului Druga Ina date în cadrul urmăririi penale, prin prisma hotărârilor CtEDO. Acuzarea este de acord cu faptul că examinarea cauzei penale urmează să fie ghidată și înfăptuită cu respectarea strictă a principiului „egalității armelor”, care constituie unul dintre elementele noțiunii mai largi de proces echitabil și impune instanța de judecată să ofere fiecărei părți posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul ei. Acest principiu este dedus implicit din art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca o cerință sine qua non a dreptului la un proces echitabil. Cu toate acestea, Curtea, în hotărârile sale, a identificat și anumite excepții, dar care urmează să implice îndeplinirea anumitor condiții statuate în hotărârile Vararu vs România, Al-Khawaja și Tahery vs Regatul Unit din 15.12.2011, Sică vs România din 09.07.2013, Krasniki vs R. Cehă ș.a.: imposibilitatea apărării de a interoga sau de a obține ascultarea unui martor al acuzării este justificată de un motiv serios și este întemeiată; depozițiile martorilor absenți nu trebuie să constituie, în principiu, unica probă a acuzării sau proba decisivă (cu toate acestea, admiterea cu titlu de probă a depoziției unui martor pe care apărarea nu a avut ocazia să îl interogheze și care constituie unica probă sau proba decisivă a acuzării nu implică automat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție; procedura poate fi considerată echitabilă în ansamblul sau în cazul în care există elemente care compensează suficient inconvenientele privind admiterea unei astfel de probe, pentru a permite o apreciere corectă și echitabilă a credibilității acesteia); există suficiente elemente de contrabalansare, printre care și garanții procesuale puternice, pentru a asigura analiza în ansamblu echitatea procedurii. Pentru a stabili dacă procesul a fost echitabil, Curtea a reținut că urmează 27 să fie luat în considerare procedura în ansamblul său și verificată respectarea nu numai a dreptului la apărare, ci și a interesului public și al victimelor ca autorii infracțiunii să fie trimiși corespunzător în judecată și, dacă este necesar, respectarea drepturilor martorilor. Generalizând argumentele Curții Europene a Drepturilor Omului în hotărârile sale la acest capitol, se constată ca una din circumstanțe care determină citirea declarațiilor martorului în ședința de judecată, fără a acorda inculpatului posibilitatea participării la audierea acestor persoane, rezidă în imposibilitatea identificării locului aflării martorului, care a fost audiat în cadrul urmăririi penale. Recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de a nu da apreciere declarațiilor date de Xxxxx în cadrul urmăririi penale, mai mult ca atât, acestea coroborează cu alte probe, și anume cu declarațiile părții vătămate minore Xxxxx, care a relatat că pe parcursul timpului cât s-a aflat la apartamentele închiriate de „Monica” cu ele a mai prestat servicii sexuale o fată pe nume Ina cu vârsta de aproximativ 21 ani, care locuia în altă parte, dar uneori venea în apartamentul lui Corina unde presta servicii sexuale după care pleca. În cadrul cercetării judecătorești, partea vătămată Xxxxx a reiterat declarațiile referitor la o fată de 21 ani care avea și copil și venea uneori la ele și presta servicii sexuale. Conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 16.06.2016, prin care au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe numărul de telefon folosit de către Xxxxx, s- a stabilit că în data de 29 și 30.09.2015, Xxxxx a avut discuții telefonice cu învinuita Gripacevschi Corina. Deci, acuzarea conchide că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine faptul că anume Gripacevschi Corina a îndemnat-o la prostituție pe Xxxxx și a înlesnit practicarea prostituției (punea la dispoziție lui Xxxxx a apartamentului închiriat de către „Monica”, „Baba”, pentru prestarea serviciilor de către Gripacevschi). Susține recurentul, că infracțiunea de proxenetism a fost săvârșită de Gripacevschi Corina prin înțelegere prealabilă cu persoanele „Monica” și „Baba”, atât timp cât apartamentele erau închiriate anume de ultimele două, și analizând probele cercetate, se conchide că acțiunile prin care s-a săvârșit infracțiunea incriminată nu pot fi realizate decât prin vinovăție în formă de intenție directă, care în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine, toate acțiunile săvârșite de Gripacevschi Corina au fost în bună cunoștință de cauză, acesta cunoștea rezultatul final și l-a dorit. Mai relevă acuzatorul de stat, că la capitolul individualizării pedepselor inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, instanța de apel a admis următoarele erori. Sancțiunea art. 206 alin. (3) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau 28 cu detențiune pe viață. Astfel consideră, că inculpatei Gripacevschi Corina, în privința căreia sunt aplicabile prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, urma să-i fie stabilită pedeapsa pentru capătul de acuzare prevăzut de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, de 13 ani și 4 luni închisoare, reieșind din raționamentul calculului 20 ani - 1/3 = 13 ani 4 luni, după cum a stabilit prima instanță, însă instanța de apel neîntemeiat i-a stabilit pedeapsa 10 ani închisoare, situație analogică și pentru inculpata Badrajan Ecaterina. Mai mult, instanța de apel, în descriptivul deciziei, la pct. 26, indică despre aplicabilitatea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal în privința inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, însă în dispozitivul deciziei în cazul inculpatei Gripacevschi Corina dispune aplicarea art. 70 alin. (31) Cod penal, iar în cazul inculpatei Badrajan Ecaterina, aplicarea art. 70 alin. (3), 79 alin. (1) Cod penal, (prevederi valabile pentru minori), ultima fiind de fapt în categoria 18-21 ani. Consideră acuzarea că prima instanță a pronunțat o soluție corectă în partea individualizării pedepsei inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina pe capătul de acuzare prevăzut de art. 206 alin. (3) lit. b) și b1) Cod penal.

Avocatul Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond în privința condamnării lui Badrajan Ecaterina în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, de a examina cererea apărătorului Mălai Sergiu în numele inculpatei Badrajan Ecaterina și de a declara nule și a exclude din cauza penală probele: procesul-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx, în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de a pronunța o sentință de achitare în privința lui Badrajan Ecaterina; de a înceta cauza penală dată în privința lui Badrajan Ecaterina. În argumentarea recursului apărarea menționează, că în instanța de apel a depus cerere privind reluarea cercetării judecătorești în care a solicitat declararea nulă a probelor și anume a procesului-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx, în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, însă instanța de apel nu s-a expus asupra cererii date. Evidențiază, că proba respectivă a fost pusă la baza sentinței de condamnare. Totodată, în cadrul anchetei penale, organul de urmărire penală nu i-a adus la cunoștință inculpatei Badrajan Ecaterina cît și apărătorului său, în cel mai scurt timp posibil, cum prevede legislația în vigoare, procesul-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx, care a fost audiată în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție. Acest fapt a pus inculpata Badrajan Ecaterina cât și apărătorul său în imposibilitate de a ataca procesul-verbal, în modul stabilit de lege și de a se adresa cu o cerere motivată de organizare a audierii suplimentarea a părții vătămate Xxxxx, conform prevederilor art. 1101 pct. 9) Cod de procedură penală. 29 Evidențiază, că partea vătămată Xxxxx a fost audiată o singură dată în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție, iar alte declarații nu au mai fost date mai mult de ea nici în cadrul anchetei penale, nici la examinarea cauzei penale în instanța de fond și nici la examinarea cauzei penale în instanța de apel, de asemenea nu au fost făcute confruntări între aceasta și inculpata Badrajan Ecaterina. Conform certificatului anexat la dosar în instanța de apel de acuzatorul de stat partea vătămată Xxxxx este plecată cu familia la un alt loc permanent de trai în afara hotarelor Republicii Moldova. Apărarea consideră că calitatea de bănuit, Badrajan Ecaterina a avut-o încă din momentul de cînd organul de urmărire penală a aflat identitatea acesteia și anume la 20.10.2015, când D-nul Ruslan Cucu, OPI al Secției nr.3 a CCTR a emis un raport pe numele D-lui Iurie Podarilov, Șef adjunct al CCTR, în care acesta era informat că „au fost depistate două persoane care s-au aflat în apartamentul de pe str. Sarmizegetusa 96, ap.79 împreună cu minora Xxxxx și că una din ele este Badrajan Ecaterina. La data de 02.11.2015 de către organul de urmărire penală a fost emisă ordonanța de începere a urmăririi penale prin care s-a constatat că o persoană nestabilită de organul de urmărire penală pe nume „Catea” și alte persoane necunoscute au recrutat minora Xxxxx, însă în realitate această persoană deja era identificată conform raportului D-lui Ruslan Cucu, OPI a Secției nr.3 din 20.10. 2015. Consideră recurenții, că la momentul emiterii ordonanței de începere a urmăririi penale din 02 noiembrie 2015 inculpata Badrajan Ecaterina avea deja calitatea de bănuit. De aici rezultă că participarea lui Badrajan Ecaterina și a apărătorului său la audierea părții vătămate Xxxxx în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție era obligatoare . Ca consecință a acțiunilor nelegitime ale organului de urmărire penală, inculpatei Badrajan Ecaterinei i-au fost încălcate drepturile la apărare. Totodată, încălcările cu care a fost întocmit procesul-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție atrag nulitatea acestui act procedural la fel ca și a învinuirii și a sentinței de condamnare.

Avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina, declară recurs ordinar în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel, în partea prin care inculpata a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, cu dispunerea achitării acesteia, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului apărarea menționează, că din probatoriul administrat și cercetat în ședința de judecată, nu se dovedește că inculpata a avut intenția de a recruta și adăposti pe Xxxxx, Xxxxx și pe Xxxxx. Unele acțiuni care prezintă anumite semne ale infracțiunii de trafic de copii, au fost acțiuni care au fost comise datorită presiunii exercitate de persoanele pe nume 30 „Monica” și „Baba”. Din declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx, Xxxxx, persoanele pe nume „Monica” și „Baba”, aveau influență mare asupra lui Gripacevschi Corina. Acestea din urmă, o impuneau să presteze servicii sexuale contra plată mai mult decât pe celelalte fete, iar în caz că aceasta refuza era amenințată cu aplicarea violenței fizice și psihice. Fiind audiată, Gripacevschi Corina a declarat că în perioada lunilor septembrie - octombrie 2015, timp în care a prestat servicii sexuale diferitor persoane la indicațiile lui Leanca Iuiana-Iana Xxxxx și Yorgun Bulent a fost impusă de către acestea de a aduce și alte fete pentru a presta servicii sexuale. Aceste persoane o amenințau cu bătaie, traumarea anumitor părți ale corpului, obligarea de a consuma droguri. O convingeau că dacă va găsi și alte fete, ei îi va fi mai ușor și nu va trebui să lucreze foarte mult, iar în caz că va fugi acestea o vor găsi oriunde și se vor răzbuna. De asemenea consideră apărarea, că Gripacevschi Corina nu-și dădea seama de acțiunile sale sau de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, deoarece în perioada de timp 25.10.2007 până la 19.11.2007 și ulterior din 25.10.2011 până la 18.11.2011 a fost internată la Spitalul Clinic de Psihiatrie cu diagnoza „Xxxxx”. Astfel, Gripacevschi Corina nu a avut intenția directă de a săvârși acțiunile de care se învinuiește, nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și nu a dorit nici survenirea acestor urmări. În opinia apărării în speță nu a fost demonstrată latura subiectivă a infracțiunii.

Avocatul Mălai Sergiu în numele inculpatei Badrajan Ecaterina a depus referință la recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia ca inadmisibil.

Examinând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din dosar. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. 13.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror. 31 Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că procurorul invocă temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Având în vedere argumentele invocate în recursul acuzatorului de stat, Colegiul penal lărgit atestă, că de fapt, acesta invocă dezacordul cu soluția de achitare pronunțată de către prima instanță și menținută de instanța de apel în privința inculpatei Gripacevschi Corina pe capătul de învinuire privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și nu este de acord cu soluția instanței de apel în partea individualizării pedepselor stabilite inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina. Analizând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că erorile invocate nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. La caz, Colegiul penal constată că instanța de apel legal și întemeiat a menținut soluția primei instanțe, prin care Gripacevschi Corina a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, la baza învinuirii procurorul a prezentat declarațiile martorului Xxxxx și procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 16.06.2016, între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx. Însă cu referire la procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice din 16.06.2016 între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx, instanța de apel corect a menționat, că actul dat atestă doar apelurile telefonice între aceste două persoane, însă nu redau conținutul convorbirilor telefonice, și respectiv această probă nu poate 32 fi pusă la baza unui act judecătoresc de condamnare. Mai mult, declarațiile martorului Xxxxx depuse în cadrul urmăririi penale, de asemenea nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, în contextul în care că nu a fost asigurată prezența acestui martor în ședința de judecată. Instanța de recurs notează, că argumentele avansate în recursul procurorului pe marginea învinuirii inculpatei Gripacevschi Corina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, se axează pe dezacordul cu modul în care instanțele de fond au apreciat probatoriul administrat la dosar. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței în partea achitării inculpatei Gripacevschi Corina de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal. Distinct de cele relatate, Colegiul penal consideră că nu pot constitui temei de admitere a recursului declarat de acuzatorul de stat nici argumentele formulate în dezacord cu soluția instanței de apel pe marginea individualizării pedepselor penale stabilite inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina în baza art. 206 alin. (3) Cod penal. Astfel în sensul dat acuzatorul de stat consideră că instanța de apel greșit a calculat termenul de pedeapsă ce urmează a fi executat de către inculpatele Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina urmare a aplicării în privința acestora a prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, potrivit căror „la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime.” Cu toate acestea Colegiul penal evidențiază că potrivit sentinței, Gripacevschi Corina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, iar Badrajan Ecaterina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal. Sancțiunea normei incriminate inculpatelor, la data săvârșirii infracțiunilor, 33 prevedea pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu detențiune pe viață. Astfel, instanța de apel a menționat că deși norma incriminată inculpatelor prevede pedeapsa cu detențiune pe viață, totuși aplicarea în privința acestora este inoportună. Respectiv, având în susținere prevederile art. 70 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a redus o treime din maximul pedepsei de 30 ani, corect stabilindu-le inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina câte 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de educarea copiilor pe un termen de 3 ani. Colegiul penal este de opinia că indicarea în dispozitivul deciziei recurate a prevederilor art. 79 Cod penal în privința inculpatei Badrajan Ecaterina, poate fi corectată în ordinea prevederilor art. 249 Cod de procedură penală, fără a influența asupra soluției pronunțate de către instanța de apel. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că erorile de drept invocate de către recurent nu constituie temei de casare a deciziei recurate, fapt ce impune dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat de către procuror, ca fiind vădit neîntemeiat. 13.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina. Colegiul penal reține că titularii cererii au invocat drept temei de casare a deciziei recurate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt – reprezintă stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Având în vedere sensul atribuit de lege noțiunii „eroare gravă de fapt”, Colegiul penal constată că recursul nu a fost motivat din punctul de vedere al erorii de drept invocate, or, titularii cererii de recurs invocă de fapt încălcarea dreptului la un proces echitabil al inculpatei de către organele de urmărire penală prin faptul că nu i-a adus la cunoștință ei cât și apărătorului său, procesul-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx, în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție. Însă cu referire la acest aspect instanța de recurs ține să menționeze, că la materialele cauzei este anexat procesul-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din 28 septembrie 2016, potrivit căruia atât inculpata 34 Badrajan Ecaterina cât și avocatul acesteia Rusu Vitalie, la finisarea urmăririi penale nu au invocat careva încălcări, menționând că „cereri și demersuri nu sunt” (f.d. 21 vol. III). În acest context, Colegiul penal menționează, că ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Raportând norma dată la argumentul supus analizei Colegiul penal atestă că, din materialele cauzei nu rezultă că apărătorul și inculpatul ar fi avut careva obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapa respectivă, iar invocarea nulității actului procedural la etapa examinării recursului ordinar, contravine prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute nici argumentele recursului prin care se invocă faptul, că în instanța de apel apărarea a depus cerere privind reluarea cercetării judecătorești în care a solicitat declararea nulă a procesului-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx, în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, însă instanța de apel nu s-a expus asupra cererii date. Or, în acest sens se va reține că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 16 iulie 2020, deliberând pe loc instanța de apel a respins cererea privind reluarea cercetării judecătorești în contextul în care examinarea cauzei în ordine de apel nici nu era începută. Totodată instanța de apel a enunțat, că examinarea cauzei în ordine de apel are loc nemijlocit cu verificarea probelor, iar probele invocate de apărare vor fi verificate la etapa corespunzătoare. În contextul celor enunțate, Colegiul penal constată că vinovăția inculpatei Badrajan Ecaterina în săvârșirea infracțiunii de trafic de copii a fost dovedită în urma cercetării tuturor probelor, și nu doar în baza procesului-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx. Astfel, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, verificând probele sub toate aspectele și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței în partea condamnării inculpatei Badrajan Ecaterina în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal. Colegiul penal ține să menționeze și faptul, că deși în cererea de recurs avocatul Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina, solicită concomitent și pronunțarea unei sentințe de achitare cât și de încetare a cauzei penale, totuși în conținutul recursului recurenții nu au desfășurat care ar fi temeiurile și argumentele care ar genera pronunțarea unei asemenea soluții. 35 Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina. 13.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina. Colegiul penal conchide că titularul cererii de recurs invocă temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, considerând că instanțele de fond neîntemeiat au ajuns la concluzia recunoașterii vinovăției inculpatei Gripacevschi Corina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal. Colegiul penal menționează, că temeiul de drept invocat prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Instanța de recurs reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit sentinței, Gripacevschi Corina a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal - „trafic de copii, recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra mai multor copii, de către de mai multe persoane”, soluția dată fiind menținută și de către instanța de apel. Astfel, Colegiul penal constată că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 36 Referitor la argumentele apărării referitor la lipsa vinovăției inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal punctează, că instanța de apel s-a expus argumentat, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 8 al acestei decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina și de către avocatul Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Gripacevschi Corina Xxxxx și Badrajan Ecaterina Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 iunie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda 37 Boico Victor 38