1ra-612/21 — art. 206 alin. 3 lit. b, b1 CP art. 220 alin. 2 lit. c CP

1ra-612/21 — art. 206 alin. 3 lit. b, b1 CP art. 220 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-612/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, de către

avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina și de către avocatul

Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza

penală în privința lui

Gripacevschi Corina xxxxx, născută la xxxxx,

originară din xxxxx și domiciliată în xxxxx

și

Badrajan Ecaterina xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată din xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.10.2016 – 06.12.2019;

Instanța de apel: 21.01.2020 – 29.09.2020;

Instanța de recurs: 17.12.2020 – 21.04.2021.

A C O N S T A T A T :

Gripacevschi Corina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 206

alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 13 (treisprezece) ani și 4 (patru) luni, cu executarea în penitenciar de

tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități

legate de educarea copiilor, pe un termen de 5 (cinci) ani.

Totodată Gripacevschi Corina a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

1

Prin aceeași sentință, Badrajan Ecaterina a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani și 4 (patru) luni, cu

executarea în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și exercita activități legate de educarea copiilor, pe un termen de 5

(cinci) ani.

La fel, prin sentința nominalizată a fost condamnată și inculpata Gaidarji

Ana-Maria în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de

tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități

legate de educarea copiilor, pe un termen de 5 (cinci) ani, însă în privința acesteia

hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

Gripacevschi Corina Xxxxx, aproximativ în perioada lunilor septembrie – octombrie

2015, aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău având scopul săvârșirii traficului de

copii, acționând împreună și de comun acord cu Badrajan Ecaterina Xxxxx, cu o

persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar

și cu alte persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă, au alcătuit un

plan bine chibzuit privind recrutarea, transportarea și adăpostirea copiilor, în scopul

exploatării sexuale comerciale în prostituție.

Astfel, într-o seară dintr-o dată nestabilită din luna septembrie, a anului 2015,

Gripacevschi Corina Xxxxx împreună cu Badrajan Ecaterina Xxxxx, aflându-se la

indicația persoanelor în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă, în clubul de

noapte „VD” din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, pentru a identifica și recruta

persoane în vederea exploatării sexuale, în vederea realizării scopului ei infracțional,

observând în același local minora Xxxxx Xxxxx, xxxxx, pe care o cunoștea și despre

care știa cu certitudine că este minoră, profitând de minoratul și de situația de

vulnerabilitate a ultimei, manifestată prin situația precară din punct de vedere a

supraviețuirii sociale, lipsa surselor de existență și a locului de trai, precum și de

faptul că minora era în relații de conflict cu părinții săi, a atras-o, prin selecționare pe

ultima în activitatea de practicare a prostituției, recrutând-o pe aceasta în scopul

exploatării sexuale comerciale și practicare a prostituției, prin intermediul lui

Badrajan Ecaterina Xxxxx, care la cererea ei de a o atrage pe Xxxxx Xxxxx în activitatea

de practicare a prostituției, de fapt a înșelat minora Xxxxx Xxxxx că îi oferă un post de

lucru bine plătit, iar după o înțelegere prealabilă, ambele i-au solicitat minorei Xxxxx

Xxxxx să meargă în apartamente din mun. Chișinău, sub pretextul că acolo va face

curățenie, fapt pentru care și va fi plătită.

Ulterior, Gripacevschi Corina Xxxxx, profitând de vârsta minoră a lui Xxxxx

Xxxxx, xxxxx, și de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționând împreună și de

comun acord cu Badrajan Ecaterina, și cu alte două persoane în privința cărora,

2

urmărirea penală a fost disjunsă, la solicitarea ultimei, a organizat transportarea

minorei Xxxxx în apartamentul neidentificat situat pe str. Sarmisegetuza din sectorul

Botanica, mun. Chișinău, unde în continuare minora Xxxxx Xxxxx urma să fie supusă

exploatării sexuale comerciale și în prostituție.

Apoi, în timp ce minora Xxxxx se afla în apartamentul situat pe str.

Sarmisegetuza, o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă,

preluând acțiunile infracționale inițiate de către Gripacevschi Corina Xxxxx și

Badrajan Ecaterina, acționând de comun acord cu ultimele, precum și cu o altă

persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cunoscând cu

certitudine că Xxxxx este minoră, profitând de vârsta minoră și de situația de

vulnerabilitate a copilului, a îndemnat-o pe ultima să practice prostituția pe teritoriul

mun. Chișinău și și-a asumat responsabilitatea de a-i găsi clienți, cărora minora Xxxxx

urma să le acorde servicii sexuale contra plată.

Totodată, persoana în privința căreia prezenta cauză a fost disjunsă, cu

pseudonimul „Monica”, care acționa împreună și de comun acord cu

Gripacevschi Corina Xxxxx, aflându-se în apartamentul neidentificat situat pe

str. Sarmisegetuza din sectorul Botanica, mun. Chișinău, în prezența ultimei, i-a

solicitat victimei minore Xxxxx ca suma de bani care urma să fie achitată de către

fiecare client pentru acordarea serviciilor sexuale să-i fie transmisă ei personal, iar,

în aceeași perioadă de timp Gripacevschi Corina Xxxxx a amenințat-o pe minora Xxxxx

cu aplicarea violenței de către o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a

fost disjunsă, în caz de refuz de a presta servicii sexuale și sau în caz de tentativă de

eschivare, iar ca rezultat al acțiunilor ilegale, minora Xxxxx a fost exploatată sexual

comercial, în prostituție în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, perioadă

de timp în care Gripacevschi Corina Xxxxx împreună și de comun acord cu Badrajan

Ecaterina, și o altă persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu

pseudonimul „Monica” și și-au asumat responsabilitatea de adăpostire a minorei

Xxxxx în apartamentele închiriate ocazional și de asigurare a legăturii între ea și

clienții cărora ultima urma să le presteze servicii sexuale contra plată.

Tot ea, Gripacevschi Corina Xxxxx, a fost învinuită și de faptul că în perioada

lunii octombrie a anului 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de

comun acord cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă

cu recurs ordinar, Badrajan Ecaterina Xxxxx și alte persoane în privința căreia

urmărirea penală a fost disjunsă, a identificat și selectat minora Xxxxx xxxxx care a și

fost transportată și transmisă în vederea exploatării sexuale comerciale în prostituție,

fapt care îi era cunoscut din timp și lui Gripacevschi Corina Xxxxx, aflându-se într-un

apartament neidentificat situat în sect. Botanica, mun. Chișinău, unde minora Xxxxx

xxxxx urma să fie supusă exploatării sexuale comerciale, în prostituție, acționând

împreună și de comun acord cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel

nu se contestă cu recurs ordinar, și cu alte 2 persoane, în privința căreia urmărirea

3

penală a fost disjunsă și Gripacevschi Corina Xxxxx, cunoscând cu certitudine că Xxxxx

xxxxx, născută la xxxxx, este minoră, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării

sexuale comerciale, în prostituție, promițându-i victimei minore obținerea unor

venituri materiale suficiente în urma acordării serviciilor sexuale, totodată urmărind

realizarea intenției infracționale comune de exploatare sexuală comercială în

prostituție a minorei, a amenințat-o pe ultima cu aplicarea violenței fizice de către o

persoană, în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, în caz de refuz de a

presta servicii sexuale sau în caz de tentativă de eschivare.

În continuare, Gripacevschi Corina Xxxxx, care acționa împreună și de comun

acord cu persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă și

Badrajan Ecaterina, profitând de vârsta minoră a Alexandrei Negru și de situația de

vulnerabilitate a ultimei, acționând întru atingerea scopului său infracțional, a

instruit-o pe minoră în domeniul prestării serviciilor sexuale contra plată, iar o

persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, care acționa împreună

și de comun acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx, o persoană în privința căreia

urmărirea penală a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina, i-a solicitat victimei minore

Xxxxx, ca suma de bani care urma să fie achitată de către fiecare client pentru

acordarea serviciilor sexuale să-i fie transmisă ei personal.

Ca rezultat, Gripacevschi Corina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord

cu persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina

Xxxxx, obținând acordul viciat al victimei și continuând realizarea intenției

infracționale de exploatare sexuală comercială a minorei Xxxxx, și-au asumat

responsabilitatea de adăpostire a ultimei în apartamentele închiriate ocazional și de

asigurare a legăturii între ea și clienții cărora urma să le presteze servicii sexuale

contra plată, minora Xxxxx fiind exploatată sexual comercial, în prostituție în

perioada lunii octombrie 2015 în apartamentele din mun. Chișinău cu xxxxx, cu xxxxx

și cu xxxxx.

Tot ea, Gripacevschi Corina Xxxxx, a fost învinuită precum că, în perioada lunii

octombrie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord

cu persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina și

alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul exploatării

sexuale comerciale și în prostituție a unui copil, profitând de vârsta minoră și de

situația de vulnerabilitate a Xxxxx, xxxxx, cunoscând că a fost recrutată în scopul

exploatării sexuale comerciale, în prostituție, profitând de vârsta minoră a Xxxxx și

de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționând întru atingerea scopului său

infracțional, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării sexuale comerciale, în

prostituție, promițându-i victimei minore obținerea unor venituri materiale

suficiente în urma acordării serviciilor sexuale, totodată urmărind realizarea intenției

infracționale comune de exploatare sexuală comercială în prostituție a minorei, a

amenințat minora Xxxxx cu aplicarea violenței fizice de către persoana în privința

4

căreia urmărirea penală a fost disjunsă, în caz de refuz de a presta servicii sexuale sau

în caz de tentativă de eschivare de la ei, solicitându-i minorei Xxxxx să presteze

servicii sexuale contra plată, deoarece consumă produsele alimentare ce îi aparțin ei.

Ca rezultat Gripacevschi Corina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord

cu persoane în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă și Badrajan Ecaterina

Xxxxx, în vederea realizării intenției infracționale de exploatare sexuală comercială a

minorei Xxxxx, și-au asumat responsabilitatea de adăpostire a ultimei în

apartamentele închiriate ocazional și de asigurare a legăturii între ea și clienții cărora

urma să le presteze servicii sexuale contra plată minora Xxxxx.

Astfel, Gripacevschi Corina Xxxxx, a comis infracțiunea prevăzută la art. 206

alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, individualizată prin „trafic de copii, recrutarea,

transportarea, adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale

comerciale și în prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a

copilului, săvârșite asupra mai multor copii, de către de mai multe persoane”.

Tot ea, Gripacevschi Corina Xxxxx a fost învinuită și de faptul că, în perioada

lunilor septembrie – octombrie a anului 2015, acționând împreună și de comun acord

cu o persoană în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, aflându-se în

mun. Chișinău, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de

către alte persoane, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu Xxxxx, i-a propus ultimei

să practice prostituția pe teritoriul mun. Chișinău, promițându-i obținerea unor

venituri bănești mari în urma acordării serviciilor sexuale, iar ulterior, persoana în

privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, care acționa împreună și de comun

acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx și alte persoane nestabilite de către organul de

urmărire penală, în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, a asigurat-o pe

Xxxxx că îi va crea condiții pentru practicarea prostituției prin punerea la dispoziție

a unui apartament, unde Xxxxx urma să presteze servicii sexuale contra plată,

asigurarea legăturii cu clienții, precum și obținerea unui venit în urma acordării

serviciilor sexuale.

Aceste acțiuni ale inculpatei Gripacevschi Corina Xxxxx au fost încadrate de

către organul de urmărire penală în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal,

individualizată prin „proxenetism, adică îndemnarea la prostituție și înlesnirea

practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite de către mai multe

persoane”.

Badrajan Ecaterina Xxxxx, aproximativ în perioada lunilor septembrie –

octombrie 2015, aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău, având scopul săvârșirii

traficului de copii, acționând împreună și de comun acord cu Gripacevschi Corina

Xxxxx și cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu

recurs ordinar, și alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, au

alcătuit un plan bine chibzuit privind recrutarea, transportarea și adăpostirea

copiilor, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție.

5

Astfel, într-o seară dintr-o dată nestabilită din luna septembrie a anului 2015

Badrajan Ecaterina Xxxxx împreună cu Gripacevschi Corina Xxxxx, ambele aflându-se

la indicația persoanelor în privința cărora prezenta cauză a fost disjunsă, în clubul de

noapte „VD” din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, pentru a identifica și recruta

persoane în vederea exploatării sexuale, în vederea realizării scopului ei infracțional,

după ce prin intermediul lui Gripacevschi Corina Xxxxx a făcut cunoștință cu minora

Xxxxx Xxxxx, xxxxx, profitând de vârsta minoră și de situația de vulnerabilitate a

ultimei, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale,

lipsa surselor de existență și a locului de trai, precum și de faptul că minora era în

relații de conflict cu părinții săi, la solicitarea lui Gripacevschi Corina Xxxxx, având

scopul atragerii prin selecționare a minorei în activitatea de practicare a prostituției,

în vederea recrutării în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, a

înșelat-o pe minora Xxxxx Xxxxx (12 ani) că îi poate oferi un post de lucru bine plătit,

apoi i-a solicitat ultimei să meargă în apartamente din mun. Chișinău sub pretextul că

acolo v-a face curățenie fapt pentru care și va fi plătită.

Ulterior, Badrajan Ecaterina, profitând de vârsta minoră a Irinei Popa Xxxxx,

xxxxx, și de situația de vulnerabilitate a ultimei, acționând împreună și de comun

acord cu persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, Gripacevschi

Corina Xxxxx, la solicitarea ultimei împreună cu Gripacevschi Corina Xxxxx a

organizat transportarea minorei Xxxxx în apartamentul neidentificat situat pe str.

Sarmisegetuza din sectorul Botanica, mun. Chișinău, unde în continuare minora Xxxxx

Xxxxx urma să fie supusă exploatării sexuale comerciale și în prostituție. Apoi, în timp

ce minora Xxxxx se afla în apartamentul situat pe str. Sarmisegetuza, persoana în

privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu pseudonimul „Monica”, preluând

acțiunile infracționale inițiate de către Badrajan Ecaterina și Gripacevschi Corina

Xxxxx, acționând de comun acord cu ultimele precum și cu o altă persoană în privința

căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cunoscând cu certitudine că Xxxxx este

minoră, profitând de vârsta minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului, a

îndemnat-o pe ultima să practice prostituția pe teritoriul mun. Chișinău și și-a asumat

responsabilitatea de a-i găsi clienți cărora minora Xxxxx urma să le acorde servicii

sexuale contra plată.

Totodată, persoana în privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu

pseudonimul „Monica”, care acționa împreună și de comun acord cu

Badrajan Ecaterina, aflându-se în apartamentul neidentificat situat pe

str. Sarmisegetuza din sectorul Botanica, mun. Chișinău, în prezența ultimei, i-a

solicitat victimei minore Xxxxx, ca suma de bani care urma să fie achitată de către

fiecare client pentru acordarea serviciilor sexuale să-i fie transmisă ei personal.

Tot ea, Badrajan Ecaterina Xxxxx a fost învinuită de faptul că, în una din zilele

lunii octombrie a anului 2015, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de

comun acord cu o persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă

6

cu recurs ordinar, Gripacevschi Corina Xxxxx și alte persoane în privința cărora

urmărirea penală a fost disjunsă, la cererile repetate a ultimei, urmărind scopul

exploatării sexuale comerciale și în prostituție a unui copil, profitând de vârsta

minoră și de situația de vulnerabilitate a copilului Xxxxx, născută la xxxxx,

manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, lipsa

surselor de existență și a locului de trai, precum și de faptul că minora era în relații

de conflict cu părinții, după ce Gaidarji Ana-Maria xxxxx, la cererea ei a identificat și

selectat minora Xxxxx xxxxx pentru a o transmitere unei persoane care va deține

controlul asupra acesteia în vederea exploatării sexuale comerciale în prostituție,

Badrajan Ecaterina Xxxxx împreună și după o înțelegere prealabilă cu Gaidarji Ana-

Maria xxxxx, ambele înșelând-o pe Xxxxx xxxxx că vor merge toate trei în ospeție la o

prietenă, i-a organizat transportarea victimei minore Xxxxx xxxxx, născută la xxxxx,

într-un apartament neidentificat situat în sect. Botanica, mun. Chișinău, unde minora

Xxxxx urma să fie supusă exploatării sexuale comerciale, prin practicarea prostituției.

În timp ce minora Xxxxx se afla deja în apartamentul închiriat de Leanca

Iuliana-Iana, unde prima urma să presteze servicii sexuale, potrivit înțelegerii

prealabile, Badrajan Ecaterina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu o

persoană în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar,

și cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, după ce ultima

i-a transmis minorei în privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu

recurs ordinar și aceasta a primit drept plată sumă de bani, mărimea căreia nu a fost

stabilită, pentru serviciile de identificare și transmitere a victimei minore Xxxxx

xxxxx, născută la xxxxx, persoanei care va deține controlul asupra ei, în vederea

exploatării sexuale comerciale în prostituție, Gaidarji Ana-Maria xxxxx, sub pretextul

că pleacă până la magazin pentru procurarea unor produse de unde se va întoarce

imediat, a convins-o pe Xxxxx să rămână în acel apartament unde și a fost adusă de ea

împreună cu Badrajan Ecaterina Xxxxx pentru ca să presteze serviciu sexuale,

asigurând astfel transmiterea victimei.

Ulterior, Badrajan Ecaterina Xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu

alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă, cu o persoană în

privința căreia decizia instanței de apel nu se contestă cu recurs ordinar și cu

Gripacevschi Corina Xxxxx, cunoscând cu certitudine că Xxxxx xxxxx, născută la xxxxx,

este minoră, a recrutat-o pe ultima în scopul exploatării sexuale comerciale, în

prostituție, promițându-i victimei minore obținerea unor venituri materiale

suficiente în urma acordării serviciilor sexuale, iar, ca rezultat, minora Xxxxx a fost

exploatată sexual comercial, în prostituție în perioada lunii octombrie 2015 în

apartamentele din mun. Chișinău xxxxx, perioadă de timp în care Badrajan Ecaterina

împreună și de comun acord cu Gripacevschi Corina Xxxxx, o persoană în privința

căreia urmărirea penală a fost disjunsă, cu pseudonimul „Monica” și și-au asumat

responsabilitatea de adăpostire a minorei în apartamentele închiriate ocazional și de

7

asigurare a legăturii între ea și clienții cărora minora urma să presteze servicii

sexuale contra plată.

Instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale intenționate

Badrajan Ecaterina a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b), b1)

Cod penal, individualizată prin „trafic de copii, adică, recrutarea, transportarea,

adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului,

săvârșite asupra mai multor copii de către de mai multe persoane”.

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gripacevschi Corina să fie

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal și în

baza acestei legi să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani și 6

luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, iar în temeiul art. 84

alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, a-i stabili pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita

activități legate de educarea copiilor, pe un termen de 5 ani.

În susținerea apelului procurorul a invocat că, sentința este neîntemeiată în

partea achitării, bazată pe concluzii care contravin elementelor de fapt constatate

prin intermediul probatoriului cercetat în ședința de judecată.

A indicat procurorul că, latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism s-a

realizat prin îndemnul la prostituție și înlesnirea practicării prostituției, deoarece

potrivit declarațiilor martorilor Xxxxx și părții vătămate, care a comunicat și la etapa

de urmărire penală cât și în cadrul cercetării judecătorești că o prietena a lui

Gripacevschi Corina de vreo 21 ani, care avea și copil, venea în apartamentul separat

în care Corina practica prostituția și practica, la rândul său, și ea prostituția.

Instanța în motivarea soluției date pe acest capăt de învinuire, a reținut faptul

că martora Xxxxx nu a fost audiată în cadrul cercetării judecătorești, însă acuzarea

consideră acest argument neîntemeiat atâta timp cât în cadrul cercetării de către

acuzare s-au întreprins toate măsurile în vederea asigurării acestea în ședință de

judecată, fiind dispuse de mai multe ori aduceri silite, materiale care confirmă

imposibilitatea executării aducerii silite fiind prezentate instanței, de fiecare dată,

ultima fiind din 15.03.2019, inclusiv și informația privind traversarea frontierei de

stat.

Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată, a fost admis demersul acuzării

de a da citire declarațiilor martorului Druga Ina date în cadrul urmăririi penale, prin

prisma hotărârilor CtEDO.

Acuzarea este de acord cu faptul că examinarea cauzei penale urmează să fie

înfăptuită cu respectarea strictă a principiului „egalității armelor”, care constituie

8

unul dintre elementele noțiunii mai largi de proces echitabil și impune instanța de

judecată să ofere fiecărei părți posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții

care să nu o plaseze într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul ei. Acest

principiu este dedus implicit din art. 6 al Convenției Europene a drepturilor Omului,

ca o cerință sine qua non a dreptului la un proces echitabil. Cu toate acestea, Curtea,

în hotărârile sale, a identificat și anumite excepții, dar care urmează să implice

îndeplinirea anumitor condiții statuate în hotărârile Vararu vs României, Al-Khawaja

și Tahery vs Regatul Unit din 15.12.2011, Sică vs România din 09.07.2013, Krasniki vs

R. Cehă ș.a., imposibilitatea apărării de a interoga sau de a obține ascultarea unui

martor al acuzării este justificată de un motiv serios și este întemeiată; depozițiile

martorilor absenți nu trebuie să constituie, în principiu, unica probă a acuzării sau

proba decisive (cu toate acestea, admiterea cu titlu de probă a depoziției unui martor

pe care apărarea nu a avut ocazia să îl interogheze și care constituie unica probă sau

proba decisivă a acuzării nu implică automat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție:

procedura poate fi considerată echitabilă în ansamblul său în cazul în care există

elemente care compensează suficient inconvenientele privind admiterea unei astfel

de probe, pentru a permite o apreciere corectă și echitabilă a credibilității acesteia);

există suficiente elemente de contrabalansare, printre care și garanții procesuale

puternice, pentru a asigura analiza în ansamblu echitatea procedurii. Pentru a stabili

dacă procesul a fost echitabil, Curtea a reținut că urmează să fie luată în considerare

procedura în ansamblul său și verificată respectarea nu numai a dreptului la apărare,

ci și a interesului public și al victimelor ca autorii infracțiunii să fie trimiși

corespunzător în judecată și, dacă este necesar, respectarea drepturilor martorilor.

Generalizând argumentele Curții Europene a Drepturilor Omului în hotărârile

sale la acest capitol, acuzatorul constată că una din circumstanțele care determină

citirea declarațiilor martorului în ședință de judecată, fără a acorda inculpatului

posibilitatea participării la audierea acestor persoane, rezidă în imposibilitatea

identificării locului aflării martorului, care a fost audiat în cadrul urmăririi penale.

În viziunea procurorului este neîntemeiată concluzia instanței de a nu da

apreciere declarațiilor date de Druga Irina în cadrul urmăririi penale, mai mult ca atât,

acestea coroborează cu alte probe, și anume cu declarațiile părții vătămate minore

Xxxxx, care a relatat că pe parcursul timpului cât s-a aflat la apartamentele închiriate

de „Monica” cu ele a mai prestat servicii sexuale o fată pe nume Inna cu vârsta de

aproximativ 21 ani, care locuia în altă parte, dar uneori venea în apartamentul lui

Corina unde presta servicii sexuale, după care pleca.

În cadrul cercetării judecătorești, partea vătămată Xxxxx a reiterat declarațiile

referitor la o fată de 21 ani care avea și copil și venea uneori la ele și presta servicii

sexuale.

Conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 16 iunie 2016, prin

care au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice de pe numărul de telefon

9

folosit de către Xxxxx, s-a stabilit că în data de 29 și 30.09.2015, Xxxxx a avut discuții

telefonice cu învinuita Gripacevschi Corina. Deci, acuzarea conchide că în cadrul

cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine faptul că anume Gripacevschi Corina

a îndemnat-o la prostituție pe Druga Ina și a înlesnit practicarea prostituție (punea la

dispoziție lui Xxxxx apartamentul închiriat de către „Monica”, „Baba”, pentru

prestarea serviciilor de către Gripacevschi).

Mai specifică procurorul că, infracțiunea de proxenetism a fost săvârșită de

Gripacevschi Corina prin înțelegere prealabilă cu persoanele „Monica” și „Baba”, atâta

timp cât apartamentele erau închiriate anume de aceste persoane, și analizând

probele cercetate, conchide procurorul că acțiunile prin care s-a săvârșit infracțiunea

incriminată nu pot fi realizate decât prin vinovăție în forma de intenție directă, care

în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine, toate acțiunile

săvârșite de Gripacevschi Corina au fost în bună cunoștință de cauză, aceasta cunoștea

rezultatul final și l-a dorit.

pledat pentru casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie achitată din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpată.

În justificarea cerințelor apelului declarat, inculpata Badrajan Ecaterina a

invocat faptul că, prima instanță a ignorat totalmente declarațiile sale, deoarece dânsa

a venit într-un club de noapte împreună cu Gripacevschi Corina și de ele s-a apropiat

o prietenă pe nume Xxxxx, căreia i-a propus să lucreze la „Monica”, cu un salariu

săptămânal de 500 de lei, deoarece se temea să plece, fiindcă soțul lui „Monica”, pe

nume „Baba”, cunoșteau unde locuiește dânsa. Xxxxx a stat cu ea o singură seară în

apartament, și nu a prestat servicii sexuale, iar după aceasta nu a mai văzut-o. A

întrebat-o pe prietena sa Gaidarji Ana dacă nu dorește să se angajeze în locul ei, la

făcut curățenie în apartamentele pe care le închiria „Monica”, ulterior Gaidarji

Ana-Maria a venit cu o prietenă pe nume Xxxxx.

Indică inculpata că după ce a văzut că „Monica”, nu îi achită salariul a plecat, iar

Xxxxx a rămas în apartament în continuare. Indică că tot timpul cât s-a aflat în

apartamentul închiriat de către „Monica”, nu s-a ocupat cu recrutarea, transportarea,

adăpostirea și primirea copiilor, în scopul exploatării sexuale comerciale în scop de

prostituție, și consideră că declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, în

mare parte dovedesc nevinovăția sa.

inculpatei Badrajan Ecaterina, care a pledat pentru casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, invocând aprecierea eronată a probelor de

către prima instanță, omiterea verificării declarațiilor inculpatei, cu atât mai mult că

nu au fost administrate careva probe ce să dovedească vinovăția inculpatei

Badrajan Ecaterina de faptele incriminate.

În opinia apelantului prima instanță nu a luat în considerație că pătimita Xxxxx

10

a indicat că, atunci când Gaidarji Ana-Maria a chemat-o în apartamentul din mun.

Chișinău, a făcut cunoștință cu Badrajan Ecaterina, și aceasta din urmă făcea

curățenie, nu a amenințat-o, nu a impus-o, și nici nu i-a explicat să presteze servicii

sexuale, confirmând că Badrajan Ecaterina nu are nici o legătură cu prestarea

serviciilor sexuale. Pătimita Purice Irina a relatat că nu o cunoaște pe inculpata

Badrajan Ecaterina. La fel partea vătămată Xxxxx a relatat că după ce a mers într-un

club de noapte cu prietena sa pe nume Alexandra, ultima i-a propus să meargă să

înnopteze la o prietenă de a acesteia pe nume „Monica”, tot pătimita a specificat că

„Monica”, i-a propus să presteze servicii sexuale contra plată, la ce dânsa a refuzat, iar

după aceasta „Monica”, i-a propus să rămână să facă curățenie în apartament, din

motiv că Badrajan Ecaterina urmează să plece.

Indică apărătorul că discuțiile privind prestarea serviciilor sexuale se făceau în

lipsa lui Badrajan Ecaterina. La fel din declarațiile părții vătămate Xxxxx reiese că

Badrajan Ecaterina nu a impus-o să presteze servicii sexuale, cu atât mai mult că pe

Badrajan Ecaterina a văzut-o doar o singură dată, și anume în prima zi.

Astfel, consideră avocatul că, Badrajan Ecaterina nu a convins niciuna dintre

părțile vătămate de a presta servicii sexuale, ci din contra convingea persoanele care

veneau în apartament să părăsească acest imobil cât de urgent posibil, și să refuze

categoric de astfel de servicii.

Mai indică avocatul Russu Vitalie că la fel și din declarațiile inculpatei

Gripacevschi Corina reiese că aceasta i-a propus lui Badrajan Ecaterina să presteze

servicii sexuale, însă ultima a refuzat, iar după aceasta i-a propus să se ocupe doar de

curățenie în apartament, fapt care confirmă că Badrajan Ecaterina nu a întreprins

absolut nici-o acțiune pentru convingerea părților vătămate de a presta servicii

sexuale, cu atât mai mult că și inculpata Gaidarji Ana-Maria a confirmat că

Badrajan Ecaterina se ocupa doar de curățenia în apartamentul din sectorul Centru,

mun. Chișinău. Aceste relatări confirmă și cele menționate de către

Badrajan Ecaterina, cu atât mai mult că și martorii audiați pe parcursul cercetării

judecătorești la fel au confirmat că Badrajan Ecaterina se ocupa doar de curățenia în

apartament.

cerere de apel suplimentară împotriva sentinței, pledând pentru casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Badrajan Ecaterina, învinuită de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, să fie achitată, din

motiv că fapta acesteia nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cererii de apel suplimentare, avocatul Mălai Sergiu a specificat

faptul că, prima instanță nu a luat în considerație depozițiile date de inculpata

Badrajan Ecaterina precum că partea vătămată Xxxxx a stat o singură seară la

apartament și a plecat spunând că a împlinit 18 ani și vrea să plece să sărbătorească

ziua de naștere. Partea vătămată Xxxxx în cadrul dosarului penal a fost o singură dată

11

audiată în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul

de instrucție, fără participarea inculpatei și a apărătorului său.

Consideră avocatul că, intentarea cauzei penale în privința inculpatei

Badrajan Ecaterina reprezintă de fapt crearea în opinia publică a unei imagini

pozitive a organelor de drept în lupta cu criminalitatea, însă adevărații vinovați în

săvârșirea infracțiunii Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și Yorgun Bulent nu au fost trași la

răspundere.

Din declarațiile părții vătămate Xxxxx se deduce că, partea vătămată Xxxxx

putea pleca din apartament, dar nu dorea. Mai mult ca atât, avea telefon și putea

telefona oricui, dar nu a telefonat iar de aici rezulta că obiectul juridic special al

infracțiunii de trafic de copii nu există.

Indică avocatul că, latura obiectivă a infracțiunii de trafic de copii nu există

deoarece inculpata Badrajan Ecaterina pe partea vătămată Xxxxx nu a recrutat-o,

primit-o, adăpostit-o și transportat-o contrar voinței ei. Inculpata Badrajan Ecaterina

doar i-а propus părții vătămate Xxxxx să facă curățenie în apartamente în locul ei cu

salariu de 500 lei pe săptămînă, iar aceasta a acceptat.

De asemenea latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează prin intenție

directă cu specificul motivelor care este determinat de profit, de asemenea nu există,

deoarece partea vătămată Xxxxx banii primiți de la clienți pentru prestarea serviciilor

sexuale nu le transmitea inculpatei Badrajan Ecaterina, iar aceasta nu a impus-o

niciodată să presteze servicii sexuale.

În viziunea avocatului prima instanță nu a luat în considerație faptul că de către

organul de urmărire penală la data de 06.11.2015, lui Badrajan Ecaterina i-a fost

adusă la cunoștință ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, însă

tot la 06.11.2015 de organul de urmărire penală pe numele Badrajan Ecaterina a fost

emisă ordonanța de amânare a aducerii la cunoștință ordonanței de recunoaștere în

calitate de bănuit, care la rândul său nu i-a fost adusă la cunoștință ei și apărătorului

său, la fel ca și încheierea judecătorului de instrucție din 09.11.2015.

Astfel, avocatul menționează faptul că calitatea de bănuit, Badrajan Ecaterina a

avut-o încă din momentul de când organul de urmărire penală a aflat identitatea

acesteia și anume la data de 20.10.2015, atunci când ofițerul Ruslan Cucu OPI a Secției

nr.3 a CCTR a emis un raport pe numele lui Iurie Podarilov Șef adjunct al CCTR în care

acesta era informat că au fost depistate două persoane care s-au aflat în apartamentul

nr. 79 de pe str. Sarmisegetusa, 96, mun. Chișinău, împreună cu minora Xxxxx și că

una din ele este Badrajan Ecaterina. La data de 02.11.2015 de către organul de

urmărire penală a fost emisă ordonanța de începere a urmăririi penale prin care s-a

constatat că o persoană nestabilită de organul de urmărire penală pe nume „Catea”,

și alte persoane necunoscute au recrutat minora Xxxxx, însă în realitate această

persoană deja era identificată conform raportului din data de 20.10.2015. Consideră

avocatul că, la momentul emiterii ordonanței de începere a urmăririi penale din

12

02.11.2015, Badrajan Ecaterina avea deja calitatea de bănuit, și de aici rezultă că

participarea acesteia și a apărătorului său la audierea părții vătămate Xxxxx în

condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție

era obligatoare.

Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina, solicitând casarea parțială a

acesteia în partea condamnării inculpatei în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal,

și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Gripacevschi Corina să fie achitată de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, din motiv

că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

În susținerea apelului apărarea a specificat faptul că, acțiunile de recrutare,

transportare, adăpostire și primire a victimelor a fost realizată sub conducerea

directă a lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx sau cu alt nume „Monica” și a lui Yorgun

Bulent, iar Gripacevschi Corina nu a manifestat intenție directă în acțiunile sale, ci

dimpotrivă aceasta este victimă a traficului de ființe umane, fiind ignorate declarațiile

acesteia depuse în instanța de fond. Din declarațiile părților vătămate Xxxxx depuse

în prima instanță, reiese că persoanele pe nume „Monica”, și „Baba” – adică Yorgun

Bulent, aveau influență asupra lui Gripacevschi Corina, pe care o impuneau să

presteze servicii sexuale contra plată cu celelalte fete, iar în caz că aceasta va refuza,

Gripacevschi Corina era amenințată cu aplicarea violenței fizice și psihice, la fel

părțile vătămate au confirmat că Gripacevschi Corina era obligată să găsească alte fete

pentru prestarea serviciilor sexuale, motivându-i-se că așa îi va fi mai ușor. În prima

instanță apărarea a prezentat două epicrize în privința lui Gripacevschi Corina, prin

care se constată că aceasta în perioada de timp 25.10.2017 – 19.11.2017, a fost

internată în Spitalul Clinic de Psihiatrie, cu diagnoza „xxxxx”. În acest context,

Gripacevschi Corina nu-și putea dirija acțiunile sale putînd a fi influențată foarte ușor

în luarea deciziilor, iar din declarațiile martorilor reiese că Gripacevschi Corina, cel

mai mult a prestat servicii sexuale sub conducerea lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx sau

cu alt nume „Monica”, și a lui Yorgun Bulent, fiind influențată și convinsă cel mai ușor

de către Leanca Iuliana-Iana Xxxxx sau cu alt nume „Monica”, fapt ce denotă că

inculpata nu a manifestat intenție directă în acțiunile sale, fiind victimă a acțiunilor

lui Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și a lui Yorgun Bulent.

2020, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, admise parțial apelurile

avocaților în numele inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, casată

parțial sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în acest sens o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

lui Gripacevschi Corina, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (31) Cod

13

penal, i-a fost stabilită pedeapsă pe termen de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea

în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

a exercita activități legate de educarea copiilor pe un termen de 3 (trei) ani;

lui Badrajan Ecaterina, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3), art. 79

alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă pe termen de 10 (zece) ani închisoare,

cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și a exercita activități legate de educarea copiilor pe un termen de 3

(trei) ani.

Prin aceeași decizie a fost pronunțată o nouă hotărâre în partea stabilirii

pedepsei și în privința inculpatei Gaidarji (Radu) Ana-Maria, însă în privința acesteia

decizia instanței de apel nu a fost contestată cu recurs ordinar.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

8.1. Instanța de apel a considerat dovedită cu certitudine vinovăția

inculpatelor Gripacevschi Corina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin.

(3) lit. b), b1) Cod penal, și al inculpatei Badrajan Ecaterina în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal.

În acest sens instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatelor

Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina se dovedește pe deplin prin următoarele

probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume:

declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, cît și a măsurilor speciale de

investigație administrate la caz, și anume:

--procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din

15.12.2015, a interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor cu anexe conform căruia

au fost supuse măsurii speciale de investigație numerele de telefoane utilizate de

Badrajan Ecaterina și Leanca Iuliana-Iana Xxxxx în vederea asigurării comiterii

infracțiunii și anume stabilirea legăturii dintre clienți și minorele, părți vătămate care

prestau servicii sexuale contra plată în apartamentele închiriate de învinuite (Vol.I,

f.d.95 – 108);

--procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016,

conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței

persoana din fotografia sub nr. 4 ca fiind Monica cu care a făcut cunoștință în perioada

lunii octombrie 2015 prin intermediul lui Ana. Anume persoana dată a convins-o și a

impus-o să presteze servicii sexuale contra plată în diverse apartamente închiriate

tot de persoana dată pe teritoriul mun. Chișinău. Persoana din fotografia sub nr. 4 în

cadrul fototabelului fiind învinuita Leanca Iuliana-Iana Xxxxx (Vol.I, f.d.198 – 200);

--procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016,

conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței

persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina cu care a făcut cunoștință în luna

octombrie 2015 în apartamentul lui Monica. Anume această persoană supraveghea

14

ca fetele care prestau servicii sexuale să lucreze normal și să nu ascundă banii

câștigați pe care în transmitea lui Monica. Persoana din poza cu nr. 1 a învățat-o să

presteze servicii sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului

fiind învinuita Gripacevschi Corina (Vol.I, f.d.201 – 203);

--procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016,

conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței

persoana din fotografia sub nr. 1, ca fiind Ecaterina cu care a făcut cunoștință în luna

octombrie 2015 și care a dus-o cu taxiul la domiciliul lui Monica. Anume această

persoană făcea ordine și mâncare în apartamentele unde fetele prestau servicii

sexuale. Uneori anume această persoană transmitea banii câștigați de fete pentru

prestarea serviciilor sexuale lui Monica. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul

foto-tabelului fiind învinuita Badrajan Ecaterina (Vol.I, f.d.207 – 209);

--procesul-verbal din 30.03.2016, de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă (f.d.213-224, vol.I),

conform căruia a fost stabilit că partea vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate

de învinuiți care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii și anume pentru

prestarea serviciilor sexuale contra plată de către minore. S-a stabilit că părțile

vătămate au prestat servicii sexuale în apartamentele din mun. Chișinău și anume cu

xxxxx (Vol.I, f.d.213 – 224);

--procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.02.2016,

(f.d.1-3 Vol. II), conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după

semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Ecaterina care în

perioada lunii octombrie 2015, făcea ordine și mâncare în apartamentele lui Monica

și răspundea la telefonul pe care sunau clienții ce doreau să le fie prestate servicii

sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita

Badrajan Ecaterina (Vol.II, f.d.1 – 3);

--procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.02.2016,

conform căruia partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței

persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina care în perioada lunii octombrie

2015, aflându-se în apartamentele lui Monica a încercat de mai multe ori să o

convingă să presteze servicii sexuale contra plată. Persoana din fotografia sub nr. 1 în

cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina (Vol.II, f.d.4 – 6);

--procesul-verbal din 04.04.2016, de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă, conform căruia partea

vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate de învinuiți care au fost folosite

pentru comiterea infracțiunii și anume pentru prestarea serviciilor sexuale contra

plată de către minore. S-a stabilit că părțile vătămate au prestat servicii sexuale în

apartamentele din mun. Chișinău și anume cu xxxxx (Vol.II, f.d.15 – 28);

--procesul-verbal de examinare din 08.04.2016, conform căruia a fost supus

examinării obiectul ridicat prin procesul verbal din 31.03.2016 de la Zmuncilă Boris.

15

Obiect al examinării fiind copia buletinului de identitate eliberat pe numele lui Leanca

Iuliana-Iana Xxxxx transmis martorului în momentul închirierii imobilului de către

învinuită, anexat la materialele cauzei prin ordonanța de anexare a documentelor la

materialele cauzei penale din 08.04.2013 (Vol.II, f.d.35 – 37);

--procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 05.04.2016,

conform căruia martorul Cuznițova Tatiana a recunoscut după semnalmentele feței

persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind persoana care împreună cu a altă fată pe

nume Iana în luna septembrie 2015, a închiriat de la ea apartamentul nr. 82 din

xxxxx. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita

Gripacevschi Corina (Vol.II, f.d.60 – 62);

--procesul-verbal de confruntare dintre învinuita Badrajan Ecaterina și

învinuita Gripacevschi Corina, conform căruia s-a stabilit faptul că învinuitele

recunosc acțiunile ilegale manifestate prin recrutare și transportarea părții vătămate

minore Xxxxx în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție la

apartamentele închiriate de Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și Yorgun Bulent (Vol.II,

f.d.207 – 212);

--procesul-verbal de confruntare dintre învinuita Gripacevschi Corina și partea

vătămată Purice Iulia (în privința căreia cauza penală a fost disjunsă) conform căruia

Purice Iulia a menționat că a fost recrutată în scopul exploatării sexuale comerciale și

în prostituție la apartamentele închiriate de Leanca Iuliana-Iana Xxxxx și Yorgun

Bulent unde era și învinuita Gripacevschi Corina (Vol.II, f.d.213 – 215).

8.2. Verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele

administrate la etapa de urmărire penală, cercetare judecătorească în prima instanță

și verificate în instanța de apel, instanța de apel a constatat că fapta reținută în sarcina

inculpatelor Gripacevschi Corina se încadrează în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod

penal, individualizată prin, „trafic de copii, adică recrutarea, transportarea,

adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului,

săvârșite asupra mai multor copii, de către de mai multe persoane”, iar a inculpatei

Badrajan Ecaterina se încadrează în baza de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal,

individualizată prin „trafic de copii, adică, recrutarea, transportarea, adăpostirea și

primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în prostituție, acțiuni

însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, săvârșite asupra mai

multor copii de către de mai multe persoane”.

Instanța de apel a reținut că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la

art. 206 Cod penal, are un caracter multiplu: obiectul juridic principal îl constituie

relațiile sociale cu privire la dezvoltarea fizică, psihică, spirituală și intelectuală a

minorului; obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la

libertatea fizică a minorului. Corpul victimei poate evolua în calitate de obiect

material al infracțiunii prevăzute la art. 206 Cod penal, atunci cînd săvârșirea acestei

16

infracțiuni presupune o influențare nemijlocită infracțională asupra corpului

victimei. Victima infracțiunii prevăzute de art. 206 Cod penal, are o calitate specială.

Ea nu poate fi decât persoana care la momentul săvârșirii infracțiunii nu a atins vârsta

de 18 ani.

În contextul dat, instanța de apel a menționat că, elementul constitutiv vizat

și-a găsit confirmare deplină la caz, în condițiile în care conform relatărilor părții

vătămate Xxxxx, atunci când a făcut cunoștință Ana Gaidarji i-a spus ca să comunice

că are 17 ani, însă de fapt avea 15. Inițial le-a spus că are 17, iar tot în acea seară a

spus că are 15 ani. Acest lucru i l-a comunicat lui „Monica”. Mai mult ca atât, pătimita

a confirmat că nu avea cum să plece, deoarece nu avea unde să locuiască. Șansa reală

de a pleca a avut-o abia la sfârșit, ceea ce denotă că aceasta nu avea posibilitatea să se

deplaseze liber și nestingherit, fiind astfel afectată libertatea fizică a părții vătămate

Xxxxx.

La fel și partea vătămată Xxxxx a relatat că dânsa nu avea posibilitatea să plece

din apartamentul în care se afla, la fel aceasta a afirmat că, Gripacevschi Corina o

influența psihologic, aceasta dorea ca să o convingă să presteze servicii sexuale. În

apartamentul din sectorul Centru a fost o dată supusă alegerii de către client, fiind

aleasă aceasta, însă a refuzat și a mers Alexandra în locul acesteia. La fel aceasta a

specificat că a comunicat inculpatei Gripacevschi Corina și persoanei pe nume

„Monica”, că urmează să împlinească vîrsta de 16 ani. Totodată Xxxxx a comunicat și

confirmat faptul că, dînsa nu avea posibilitatea să plece din imobilul din sectorul

Botanica, mun. Chișinău, deoarece din start i s-a spus că urmează să facă curățenie în

apartament, însă ulterior, s-a adeverit că atît persoana pe nume „Monica”, cît și

inculpata Gripacevschi Corina o convingeau să presteze servicii sexuale, iar în final

persoana pe nume „Monica”, i-a spus că sau pleacă, sau să presteze servicii sexuale.

Mai mult ca atît, partea vătămată Xxxxx a reiterat și dînsa că s-a întîlnit cu

Badrajan Ecaterina și au mers într-un apartament din sectorul Botanica, și anume pe

xxxxx, lui Monica i-a spus că are 15 ani și că nu dorește să presteze servicii sexuale.

xxxxx și a comunicat că da. Ecaterina de asemeni era cu acestea în casă. În casă era o

fată care răspunde la telefon și făcea mâncare. În apartament veneau clienți și fata

care răspundea la telefon trebuia să se ducă în cameră cu Irina, deoarece nu le dădea

voie să le vadă pe celelalte fete. Banii erau luați de Monica. Ecaterina de asemeni era

în apartament.

În atare context, instanța de apel a conchis că s-a confirmat integral obiectul

juridic al infracțiunii comise de către inculpatele Gripacevschi Corina și Badrajan

Ecaterina, fiind stabilit atât din relatările părților vătămate, cît și din actele de

identitate ale acestora, că la momentul recrutării de către inculpate, pătimitele nu

aveau vârsta majoratului, cu atât mai mult fiind adeverit fără dubii și faptul impunerii

prestării serviciilor sexuale în scopuri comerciale, foloase obținute atât de către

inculpate, cît și nemijlocit, de către persoanele în a căror privință urmărirea penală a

17

fost disjunsă într-un proces penal separat.

Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 206 Cod penal, constă în fapta

prejudiciabilă care se concretizează în acțiune. Această acțiune se poate înfățișa sub

oricare din următoarele modalități normative: 1) recrutarea victimei; 2)

transportarea victimei; 3) transferul victimei; 4) adăpostirea victimei; 5) primirea

victimei; 6) darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea

consimțământului unei persoane care deține controlul asupra victimei.

În contextul acestui element constitutiv al infracțiunii, instanța de apel a notat,

că potrivit relatărilor părții vătămate Xxxxx, aceasta fiind adusă în apartamentul de

pe str. xxxxx – de către Badrajan Ecaterina, persoana pe nume „Monica”, a întrebat-o

dacă i s-a comunicat cu ce urmează să se ocupe, ulterior persoana dată i-a spus că

urmează să se prostitueze. „Monica” a spus că odată ce a intrat în apartamentul cela

nu mai iese și trebuie să se prostitueze. Acolo a fost ținută cu forța în jur de o

săptămână. Chiar dacă „Monica” ieșea în oraș, aceasta încuia ușa. În acel apartament

s-au întâmplat multe. Într-o cameră fetele erau dezbrăcate și fotografiate. Era o fată

care permanent răspundea la telefon și le spunea la clienți cât costă serviciile.

Gripacevschi Corina i-a spus că dacă va încerca să fugă, va face și mai rău. Cu atât mai

mult, aceasta a confirmat că atât ea, cât și alte fete ce erau în apartament, pe timp de

noapte erau încuiate, și dacă doreau să iasă afară urmau să își ceară voie de la

persoana de origine turcă.

Reieșind din declarațiile părții vătămate Xxxxx, instanța de apel a conchis că și

în privința acesteia s-a confirmat recrutarea, adăpostirea și primirea acesteia, or,

atunci când a fost adusă de către Gaidarji Ana-Maria în apartamentul din sectorul

Botanica, mun. Chișinău, și tot acolo se aflau Badrajan Ecaterina și Gripacevschi

Corina, „Monica”, și o persoană de origine turcă pe nume „Baba”, ultimul i-a transmis

lui Gaidarji Ana-Maria careva bani, pentru că a adus-o pe dânsa. Inițial nu a înțeles de

ce a fost adusă în acel apartament, ulterior a înțeles ca să presteze servicii sexuale

pentru clienți. Corina i-a spus ce trebuie să facă, deja și „Monica”. „Monica” răspundea

la telefon și dădea caracteristicile fetelor. „Monica” a făcut niște poze pe care le-a pus

pe internet. În poze era îmbrăcată, iar fața nu se vedea. Pentru ce trebuie aceste poze

cunoștea. „Monica” și Ecaterina Badrajan îi explica ce trebuie să facă. „Monica” vorbea

la telefon cu clienții care telefonau. În prima seară când a rămas în apartament a

dormit cu „Monica”, cetățeanul de origine Arabă - „Baba”, Ecaterina Badrajan și

Corina Gripacevschi. „Monica” vorbea cu „Baba” și traducea în timp ce le promitea că

dacă îl vor asculta vor avea de toate, inclusiv bani. Când a făcut cunoștință Ana

Gaidarji i-a spus ca să comunice că are 17 ani, însă de fapt avea 15. Inițial le-a spus că

are 17, iar tot în acea seară a spus că are 15 ani. Acest lucru i l-a comunicat lui Monica.

Elementul constitutiv la caz se atestă și din relatările părții vătămate Xxxxx,

care a specificat cert că, au mers împreună cu Xxxxx într-un apartament din sectorul

Centru, mun. Chișinău, acolo se aflau persoana pe nume „Monica”, Badrajan Ecaterina,

18

tot atunci „Monica” i-a spus că urmează să presteze servicii sexuale, la ce dânsa a

refuzat.

În contextul pre citat, instanța de apel a reținut că, de fapt acțiunea de recrutare,

adăpostire și primire a părților vătămate s-a realizat din start de către persoana de

origine turcă pe nume „Baba”, și „Monica” – Leanca Iuliana-Iana Xxxxx – în a căror

privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, iar la rândul său,

conform declarațiilor părților vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, în vederea recrutării

altor persoane în scopul prestării serviciilor sexuale contra plată, și obținerea de

foloase drept urmare a acestor acțiuni, au intervenit în vederea recrutării, adăpostirii

și primirii și inculpatele Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, care anume în

scopul dat le-au și adus pe pătimite în imobilele închiriate de către persoana de

origine turcă pe nume „Baba” și „Monica” – Leanca Iuliana-Iana Xxxxx.

Faptul dat este confirmat nemijlocit prin procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 05.04.2016, conform căruia martorul

Cuznițova Tatiana a recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia

sub nr. 1 ca fiind persoana care împreună cu a altă fată pe nume Iana în luna

septembrie 2015, a închiriat de la ea apartamentul xxxxx mun. Chișinău. Persoana din

fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina.

Mai mult ca atât, conform procesului-verbal din 04.04.2016, de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă,

partea vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate de învinuiți care au fost folosite

pentru comiterea infracțiunii și anume pentru prestarea serviciilor sexuale contra

plată de către minore. S-a stabilit că părțile vătămate au prestat servicii sexuale în

apartamentele din mun. Chișinău și anume cu xxxxx.

La fel, conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie

din 25.02.2016, partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele feței

persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina care în perioada lunii octombrie

2015, aflându-se în apartamentele lui Monica a încercat de mai multe ori să o

convingă să presteze servicii sexuale contra plată. Persoana din fotografia sub nr. 1 în

cadrul foto-tabelului fiind învinuita Gripacevschi Corina.

Iar conform procesul-verbal din 30.03.2016, de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii cu partea vătămată Xxxxx cu fotografiile anexă (f.d.213-224, vol.I),

conform căruia a fost stabilit că partea vătămată a indicat și arătat imobilele închiriate

de învinuiți care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii și anume pentru

prestarea serviciilor sexuale contra plată de către minore. S-a stabilit că părțile

vătămate au prestat servicii sexuale în apartamentele din mun. Chișinău și anume cu

xxxxx.

În sensul dat, instanța de apel a respins argumentele apărării invocate în

cererile de apel cu privire la existența cărorva neclarități, or, nemijlocit descrierea

stării de fapt făcută urmare a audierii părților vătămate, cât și a acțiunilor procesuale

19

de recunoaștere a persoanei, dar și a locurilor unde pătimitele au fost adăpostite,

exclud careva dubii sau circumstanțe ce ar putea pune la îndoială confirmarea cu

certitudine a laturii obiective a infracțiunii de trafic de copii.

În continuare, instanța de apel a notat că, latura subiectivă a infracțiunii

prevăzute la art. 206 Cod penal, se caracterizează, în primul rând, prin vinovăție sub

formă de intenție directă. Motivele infracțiunii în cauză pot fi următoarele: interesul

material; răzbunare; gelozie; invidie; ură; năzuința de a facilita săvârșirea unei alte

infracțiuni; năzuința de a salva viața unei persoane apropiate; motivele cu tentă

sexuală; motivele de ordin extremist etc.. În virtutea specificului infracțiunii de trafic

de copii, care poate presupune prezența a două părți în tranzacție (de exemplu,

vânzătorul și cumpărătorul), este posibil ca motivele făptuitorilor să nu coincidă.

Astfel, dacă vânzătorul este ghidat de interesul material, nu este neapărat ca și

cumpărătorul să aibă același motiv.

Sub aspectul dat instanța de apel a reținut că, partea vătămată Xxxxx a

comunicat cert că, după ce a fost adusă în apartamentul din sectorul Botanica, mun.

Chișinău, și i s-a spus că urmează să presteze servicii sexuale contra plată, în pofida

faptului că inițial i s-a spus că urmează să presteze servicii de curățenie în

apartamente, iar urmare a prestării serviciilor sexuale de către fetele care se aflau în

acest imobil, banii erau transmiși lui „Monica”, prin intermediul inculpatelor. Faptul

dat a fost confirmat și prin relatările părții vătămate Xxxxx care la fel a comunicat că,

banii obținuți din prestarea serviciilor sexuale erau însușiți de către „Monica”, și

persoana de origine turcă pe nume „Baba”, ulterior dânsa a înțeles că a fost vândută

acestora din urmă de către Gaidarji Ana-Maria Xxxxx, deoarece „Monica”, și „Baba”, i-

au dat bani lui Gaidarji Ana-Maria anume pentru aceasta.

La fel, și partea vătămată Xxxxx a comunicat cert că, fiind adusă în apartamentul

din xxxxx, de către Badrajan Ecaterina, și impusă să presteze servicii sexuale,

Gripacevschi Corina i-a spus să nu încerce să fugă deoarece va face mai rău, iar banii

obținuți pentru prestarea serviciilor sexuale erau însușiți de către „Monica”, prin

intermediul fetelor.

Astfel, instanța de apel a considerat întregită și latura subiectivă a infracțiunii,

care la caz s-a realizat nemijlocit prin interesul material, manifestat prin obținerea de

foloase urmare a prestării de către părțile vătămate a serviciilor sexuale contra plată,

mai mult ca atât că, conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 16.02.2016, partea vătămată Xxxxx a recunoscut după semnalmentele

feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind Corina cu care a făcut cunoștință în luna

octombrie 2015 în apartamentul lui „Monica”. Anume această persoană supraveghea

ca fetele care prestau servicii sexuale să lucreze normal și să nu ascundă banii

câștigați pe care în transmitea lui „Monica”. Persoana din poza cu nr. 1 a învățat-o să

presteze servicii sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului

fiind învinuita Gripacevschi Corina.

20

De asemenea, instanța de apel a accentuat, că în conformitate cu art. 206

alin. (3) lit. b) Cod penal, răspunderea se agravează dacă infracțiunea de trafic de copii

este săvârșită asupra a doi sau mai multor copii. Pentru aplicarea circumstanței

agravante examinate, este necesar să fie întrunite următoarele două condiții: 1) să

existe o pluralitate de victime minore; 2) făptuitorul să manifeste o intenție unică

(dublată de un scop unic) de a trafica două sau mai multe victime minore.

În contextul dat, instanța de apel a menționat reieșind din relatările părților

vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, că la momentul când acestea erau impuse să presteze

servicii sexuale contra plată, toate erau minore, fapt comunicat cu certitudine și

cunoscut de către inculpatele Gripacevschi Corina, Badrajan Ecaterina și Gaidarji Ana-

Maria, cu atât mai mult că și din actele de identitate ale pătimitelor se atestă că în

perioada anului 2015, pătimitele nu aveau vârsta majoratului, fapt cunoscut cu

certitudine atât de către inculpate, cât și de către persoanele în a căror privință

urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat.

De asemenea, în temeiul art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, răspunderea se

agravează dacă infracțiunea de trafic de copii este săvârșită de două sau mai multe

persoane. Agravanta specificată se atestă în următoarele situații: 1) săvârșirea

infracțiunii de trafic de copii în coautorat; 2) săvârșirea infracțiunii de trafic de copii

de către o persoană care posedă semnele subiectului infracțiunii, în comun cu o

persoană care nu posedă aceste semne; 3) săvârșirea infracțiunii de trafic de copii de

către o persoană care posedă semnele subiectului infracțiunii, prin intermediul unei

persoane care nu posedă aceste semne. În oricare din aceste trei situații, este posibil

ca fiecare dintre co-făptuitori să comită: a) atât acțiunea principală din cadrul

infracțiunii analizate, cât și acțiunea adiacentă din cadrul acesteia; b) numai acțiunea

principală din cadrul infracțiunii de trafic de copii sau numai acțiunea adiacentă din

cadrul acestei infracțiuni.

Instanța de apel a stabilit cu certitudine și fără careva rezerve că, fapta

infracțională a fost comisă nemijlocit de către inculpatele Gripacevschi Corina și

Badrajan Ecaterina, precum și alte persoane identificate și neidentificate, în a căror

privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, or, părțile vătămate

Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, fiind audiate sub jurământ, dar și în cadrul acțiunilor

procesuale de recunoaștere au recunoscut persoanele vizate supra ca fiind anume

acestea care le-au impus să presteze servicii sexuale contra plată, urmare a căror

acțiuni pătimitelor li se transmitea o parte nesemnificativă din banii obținuți.

Ca urmare instanța de apel a respins ca fiind nejustificate afirmațiile inculpatei

Badrajan Ecaterina, precum că Xxxxx a stat cu ea o singură seară în apartament, și nu

a prestat servicii sexuale, iar după aceasta nu a mai văzut-o, or, pătimita Xxxxx a

specificat că a fost ținută cu forța în apartament timp de o săptămână, și nu avea

posibilitatea să plece, iar Gripacevschi Corina a amenințat-o ca să nu încerce să fugă,

deoarece va fi mai rău, și a avut posibilitatea de a pleca doar atunci când au mers la o

21

saună. Astfel, chiar dacă pătimita Xxxxx nu a prestat servicii sexuale contra plată,

după cum este specificat, faptul dat nu exclude latura obiectivă a infracțiunii de trafic

de copii, în condițiile în care pătimita Xxxxx a specificat cert că dânsa era impusă și

influențată în vederea prestării serviciilor sexuale, cu atât mai mult era și amenințată,

că dacă va pleca sau va încerca să fugă, persoana de origine turcă o va găsi, și îi va fi

mai rău.

La fel, a fost respins și argumentul inculpatei Badrajan Ecaterina, precum că tot

timpul cât s-a aflat în apartamentul închiriat de către „Monica”, nu s-a ocupat cu

recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea copiilor, în scopul exploatării

sexuale comerciale în scop de prostituție, și consideră că declarațiile părților

vătămate Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, în mare parte dovedesc nevinovăția sa. Or,

argumentul expus a fost apreciat ca fiind eronat de către instanța de apel, fiind o

metodă sterilă de apărare, în condițiile în care conform procesului-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.02.2016, partea vătămată Xxxxx a

recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1 ca fiind

Ecaterina care în perioada lunii octombrie 2015, făcea ordine și mâncare în

apartamentele lui „Monica” și răspundea la telefonul pe care sunau clienții ce doreau

să le fie prestate servicii sexuale. Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-

tabelului fiind învinuita Badrajan Ecaterina, la fel conform procesului-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.02.2016, partea vătămată Xxxxx a

recunoscut după semnalmentele feței persoana din fotografia sub nr. 1, ca fiind

Ecaterina cu care a făcut cunoștință în luna octombrie 2015 și care a dus-o cu taxiul

la domiciliul lui „Monica”. Anume această persoană făcea ordine și mâncare în

apartamentele unde fetele prestau servicii sexuale. Uneori anume această persoană

transmitea banii câștigați de fete pentru prestarea serviciilor sexuale lui Monica.

Persoana din fotografia sub nr. 1 în cadrul foto-tabelului fiind învinuita Badrajan

Ecaterina.

Mai mult ca atât, pătimita Xxxxx a reiterat că a fost adusă anume de către

inculpata Badrajan Ecaterina în apartamentul din xxxxx, mun. Chișinău, iar la

întrebarea persoanei pe nume „Monica”, dacă Badrajan Ecaterina i-a comunicat cu ce

urmează să se ocupe, Xxxxx a afirmat că urmează să facă curățenie, la ce „Monica” a

început a striga la Badrajan Ecaterina și alte fete, și i-a spus că dânsa urmează să

presteze servicii sexuale, în continuare influențând-o direct să se prostitueze pentru

obținerea mijloacelor financiare.

Instanța de apel a respins și afirmațiile avocatului Russu Vitalie, precum că nu

s-a luat în considerație că pătimita Xxxxx a indicat că, atunci când Gaidarji Ana-Maria

a chemat-o în apartamentul din mun. Chișinău, a făcut cunoștință cu Badrajan

Ecaterina, și aceasta din urmă făcea curățenie, nu a amenințat-o, nu a impus-o, și nici

nu i-a explicat să presteze servicii sexuale, confirmând că Badrajan Ecaterina nu are

nici-o legătură cu prestarea serviciilor sexuale, or, în situația de față, urmează a se

22

reitera că lui Badrajan Ecaterina i s-a incriminat fapta infracțională de trafic de copii,

comisă în privința unei singure persoane minore, infracțiune prevăzută de art. 206

alin. (3), lit. b1) Cod penal, și anume în privința pătimitei minore Xxxxx, nu și în

privința pătimitei minore Xxxxx, respectiv argumentul dat depășește limitele

învinuirii și nu poate fi reținut.

Astfel, consideră avocatul că, Badrajan Ecaterina nu a convins nici una dintre

părțile vătămate de a presta servicii sexuale, ci din contra convingea persoanele care

veneau în apartament să părăsească acest imobil cât de urgent posibil, și să refuze

categoric de astfel de servicii, or, pătimita Xxxxx a specificat cert că, anume Badrajan

Ecaterina i-a propus de lucru, și anume să facă curățenie în apartamente, ulterior

mergând cu aceasta în apartamentul din xxxxx, mun. Chișinău, a fost întrebată de

către persoana pe nume „Monica”, dacă Badrajan Ecaterina i-a spus cu ce urmează să

se ocupe, la ce Xxxxx a comunicat că urmează să facă curățenie, iar după aceasta

Monica strigând la fete, i-a spus și o influența să presteze servicii sexuale, dânsa însă

refuzând. Astfel, se atestă o intenție certă a inculpatei Badrajan Ecaterina de recrutare

a victimei minore în vederea prestării serviciilor sexuale, acțiune manifestată prin

aceia că Badrajan Ecaterina a cunoscut cu certitudine că odată ce o va duce pe Xxxxx

în apartament, aceasta urmează să presteze servicii sexuale, însă a indus-o în eroare

la capitolul dat, propunându-i să presteze servicii de curățenie în apartamente.

În opinia instanței de apel este nejustificat și argumentul avocatului

Mălai Sergiu, precum că, partea vătămată Xxxxx în cadrul dosarului penal a fost o

singură dată audiată în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către

judecătorul de instrucție, fără participarea inculpatei și a apărătorului său, or, la

momentul audierii pătimitei minore de către judecătorul de instrucție, cauza penală

era pornită, iar în privința inculpatei Badrajan Ecaterina era emisă ordonanța de

recunoaștere în calitate de bănuit, a cărei aducere la cunoștință a fost amânată prin

încheierea judecătorului de instrucție, iar în atare conținut, corect s-a purces la

audierea pătimitei minore Xxxxx, în condiții speciale,

De asemenea instanța de apel a respins ca fiind nejustificat și total neconform

argumentul avocatului Mălai Sergiu, precum că, intentarea cauzei penale în privința

inculpatei Badrajan Ecaterina reprezintă de fapt crearea în opinia publică a unei

imagini pozitive a organelor de drept în lupta cu criminalitatea, or, în cazul de față

s-a adeverit cu certitudine existența faptei infracționale de trafic de copii, cu atât mai

mult s-a confirmat ireversibil și indubitabil implicarea inculpatei Badrajan Ecaterina

la acțiunea de recrutare, transport și adăpostire a minorei Xxxxx, în vederea prestării

serviciilor sexuale contra plată.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, deși avocatul

Mălai Sergiu a specificat faptul că Badrajan Ecaterina nu ar fi recrutat-o pe pătimita

Xxxxx, și nu ar fi comis careva acțiuni în privința acesteia, afirmațiile date sunt

nejustificate, în condițiile în care inculpata Gaidarji Ana-Maria i-a comunicat pătimitei

23

Xxxxx despre faptul că, vor merge la o prietenă a ei pentru a servi ceai, iar acolo se

afla și inculpata Badrajan Ecaterina, iar ca urmare din declarațiile pătimitei, aceasta

era convinsă să presteze servicii sexuale, sub promisiuni că va avea de toate, și nu va

duce lipsă de careva mijloace.

Instanța de apel a respins și argumentul precum că, declarațiile părții vătămate

Xxxxx urmează a fi apreciate critic, fiind singurele probe ale acuzării, iar acuzarea

întru confirmarea declarațiilor ultimei a dispus efectuarea unor acțiuni procesuale

cum sunt recunoașterea persoanei după fotografie, și acțiunea de confruntare, în lipsa

altor probe justificative, or, declarațiile părții vătămate Xxxxx coroborează pe deplin

cu relatările pătimitelor Xxxxx și Xxxxx, cu atât mai mult că acțiunile procesuale de

recunoaștere a persoanei și de confruntare au fost întreprinse și efectuate în raport

cu toate trei inculpate, și nemijlocit părțile vătămate, ultimele fiind preîntâmpinate

de răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de declarații false.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative afirmațiile avocatului

Zaharia Sergiu cu referire la faptul că, acțiunile de recrutare, transportare, adăpostire

și primire a victimelor au fost realizate sub conducerea directă a lui Leanca

Iuliana-Iana Xxxxx sau cu alt nume „Monica” și a lui Yorgun Bulent, iar

Gripacevschi Corina nu a manifestat intenție directă în acțiunile sale, ci dimpotrivă

aceasta este victimă a traficului de ființe umane, fiind ignorate declarațiile acesteia

depuse în instanța de fond, or, anume din relatările părților vătămate Xxxxx se

constată cu certitudine că anume inculpata Gripacevschi Corina a fost persoana care

le-a amenințat cu urmările ce pot surveni dacă nu vor presta servicii sexuale, dar și

anume inculpata Gripacevschi Corina la indicația și sub conducerea persoanelor pe

nume „Monica” și „Baba”, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un

proces separat, a acționat în vederea depistării, recrutării și transportării pătimitelor,

dar și convingerea acestora cu mijloace posibile fizice/psihice, ca să presteze servicii

sexuale contra plată.

Nu și-a găsit confirmare afirmația avocatului Zaharia Sergiu, precum că din

declarațiile părților vătămate Xxxxx reiese că persoanele pe nume „Monica”, și „Baba”

– adică Yorgun Bulent, aveau influență asupra lui Gripacevschi Corina, pe care o

impuneau să presteze servicii sexuale contra plată cu celelalte fete, iar în caz că

aceasta va refuza, Gripacevschi Corina era amenințată cu aplicarea violenței fizice și

psihice, or, pătimitele au confirmat de fapt contrariul, astfel că Xxxxx a susținut că,

Gripacevschi Corina o influența psihologic, aceasta dorea ca să o convingă să presteze

servicii sexuale, pătimita Xxxxx a specificat că, Gripacevschi Corina i-a spus că dacă va

încerca să fugă, va face și mai rău, iar pătimita Xxxxx a relatat că, atunci când a fost

adusă în apartament atât Monica, cât și inculpata Gripacevschi Corina i-au spus că

dânsa urmează să presteze servicii sexuale.

Au fost respinse și afirmațiile avocatului Zaharia Sergiu cu referire la faptul că,

părțile vătămate au confirmat că Gripacevschi Corina era obligată să găsească alte fete

24

pentru prestarea serviciilor sexuale, motivându-i-se că așa îi va fi mai ușor, or,

pătimitele Xxxxx nu au relatat careva circumstanțe de genul dat.

Instanța de apel a respins și argumentul avocatului Zaharia Sergiu, la capitolul

precum că, Gripacevschi Corina nu-și putea dirija acțiunile sale putând a fi influențată

foarte ușor în luarea deciziilor, deoarece conform celor două epicrize în privința

acesteia, se constată că aceasta în perioada de timp 25.10.2017 – 19.11.2017, a fost

internată în Spitalul Clinic de Psihiatrie, cu diagnoza „xxxxx”, or, din contextul

acestora din urmă nu și-a găsit confirmare și justificare comportamentul infracțional

al inculpatei, cu atât mai mult că, lipsesc careva acte, rapoarte de expertiză, care ar

atesta imposibilitatea psihică a inculpatei Gripacevschi Corina de a-și dirija acțiunile

sale în raport cu pătimitele, cu atât mai mult că din probele administrate la caz s-a

confirmat că inculpata a acționat anume cu scop direct, conștientizând pericolul real

al faptelor sale, și urmările care survin.

8.3. La capitolul soluției primei instanțe, în ce privește achitarea inculpatei

Gripacevschi Corina de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220

alin. (2) lit. c) Cod penal, cât și referitor la dezacordul procurorului cu soluția

respectivă, instanța de apel a notat că, prima instanță a pronunțat o soluție legală și

întemeiată.

În sensul dat instanța de apel a reținut că, în calitate de probe întru susținerea

actului de acuzare, procurorul a administrat în cadrul urmăririi penale următoarele

probe: declarațiile martorului Xxxxx și procesul-verbal de examinare a convorbirilor

telefonice din 16.06.2016, între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx.

Cu referire la procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice din

16.06.2016 între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx, instanța de apel a notat că

actul dat nu constituie o probă ce ar confirma careva pretinse fapte infracționale, în

condițiile în care acesta atestă doar legăturile telefonice, adică apelurile telefonice,

însă nicidecum acestea nu redau conținutul convorbirilor telefonice, și respectiv

această probă nu poate fi pusă nici sub o formă sau temei la baza unui act judecătoresc

de condamnare după cum solicită acuzatorul de stat.

În ce privește declarațiile martorului Xxxxx, instanța de apel a notat că, prima

instanță absolut justificat de fapt și de drept a conchis asupra inadmisibilității punerii

la baza sentinței a declarațiilor acestui martor depuse în cadrul urmăririi penale, în

pofida faptului că nu a fost asigurată prezența acestui martor în ședința de judecată.

La capitolul dat, instanța de apel cu referire la prevederile art. 371 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penală, a respins ca fiind nejustificate afirmațiile

procurorului apelant prin care a invocat că prima instanță nu a dat citire declarațiilor

martorului Xxxxx în ședința de judecată, de vreme ce în cadrul urmăririi penale

martorul dat a fost audiat, de către procuror, și nu de către judecătorul de instrucție,

totodată între martorul Xxxxx și Gripacevschi Corina nu a fost efectuată nici-o acțiune

procesuală de confruntare sau de recunoaștere a persoanei, care ar justifica de drept

25

posibilitatea de citire a declarațiilor martorului în ședința de judecată.

8.4. La capitolul individualizării pedepsei penale inculpatelor

Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, instanța de apel a considerat justificată,

întemeiată și motivată, sancțiunea penală sub formă de închisoare, aceasta fiind

corectă și proporțională, în raport cu fapta infracțională comisă, precum și urmările

prejudiciabile, considerând însă că prima instanță a omis aplicarea unor norme de

drept incidente în contextul numirii pedepsei inculpaților.

Astfel, cu referire la prevederile art. 61 alin. (2) și art. 75 Cod penal, instanța de

apel a notat că sancțiunea art. 206 alin. (3) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă

de închisoare, pe un termen de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau

cu detențiune pe viață.

Totodată, având în susținere prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, instanța de

apel a menționat că inculpata Gripacevschi Corina a săvârșit fapta infracțională

excepțional de gravă în perioada lunilor septembrie – octombrie 2015, perioadă în

care aceasta avea împlinită vârsta de 18 ani. La fel și inculpata Badrajan Ecaterina a

săvârșit fapta infracțională de proxenetism în aceeași perioadă septembrie –

octombrie 2015, când avea vârsta de 18 ani.

Respectiv, instanța de apel a notat că pedeapsa închisorii inculpatelor se va

reduce cu 1/3 din maximul pedepsei închisorii, astfel că sancțiunea maximă fiind

detenția pe viață, dat fiind faptul inoportunității acesteia în raport cu circumstanțele

comiterii infracțiunii, în temeiul art. 70 alin. (5) Cod penal, pedeapsa de 30 de ani

închisoare, fiind redusă cu 1/3, va constitui 10 ani.

Totodată, instanța de apel a aplicat inculpatelor și sancțiunea penală

complementară, sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita

activități legate de educarea copiilor pe un termen de 3 ani.

declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel în

privința inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, cu menținerea

dispozițiilor sentinței în privința inculpatelor pe capătul de acuzare prevăzut de

art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, deoarece apelurile declarate în interesele

inculpatelor au fost admise greșit și cu dispunerea rejudecării cauzei, în privința

inculpatei Gripacevschi Corina, în partea capătului de acuzare prevăzut de art. 220

alin. (2) lit. c) Cod penal, de către aceeași instanță de apel, de către un alt complet de

judecători.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează, că soluția de

achitare pe capătul de acuzare în privința inculpatei Gripacevschi Corina, prevăzut de

art. 220 alin (2) lit. c) Cod penal, este una neîntemeiată, ilegală, bazată pe concluzii

care contravin elementelor de fapt constatate prin intermediul probatoriului cercetat

în ședințele judiciare.

26

Susține că probatoriul administrat și cercetat nu a fost analizat prin coroborare,

or, în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită existența faptei de proxenetism și

a tuturor semnelor obligatorii ale acestei infracțiuni și a fost probată vinovăția

inculpatei Gripacevschi Corina, iar instanțele de fond ilegal au decis achitarea ultimei.

Latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism a fost realizată prin îndemnul la

prostituție și înlesnirea practicării prostituției, deoarece potrivit declarațiilor

martorilor Druga Ina și părții vătămate, care a comunicat și la etapa de urmărire

penală cât și în cadrul cercetării judecătorești că o prietena a lui Gripacevschi Corina

de vreo 21 ani, care avea și copil, venea în apartamentul separat în care

Corina practica prostituția și practica, la rândul său, și ea prostituția.

Instanțele în motivarea soluției date pe acest capăt de învinuire, au reținut

faptul că martora Druga Irina nu a fost audiată în cadrul cercetării judecătorești, însă

acuzarea consideră acest argument neîntemeiat atâta timp cât în cadrul cercetării de

către acuzare s-au întreprins toate măsurile în vederea asigurării acesteia în ședința

de judecată.

Mai mult, în cadrul ședinței de judecată, a fost admis demersul acuzării de a da

citire declarațiilor martorului Druga Ina date în cadrul urmăririi penale, prin prisma

hotărârilor CtEDO. Acuzarea este de acord cu faptul că examinarea cauzei penale

urmează să fie ghidată și înfăptuită cu respectarea strictă a principiului „egalității

armelor”, care constituie unul dintre elementele noțiunii mai largi de proces echitabil

și impune instanța de judecată să ofere fiecărei părți posibilitatea rezonabilă de a-și

susține cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație dezavantajată în raport cu

adversarul ei.

Acest principiu este dedus implicit din art. 6 al Convenției Europene a

Drepturilor Omului, ca o cerință sine qua non a dreptului la un proces echitabil. Cu

toate acestea, Curtea, în hotărârile sale, a identificat și anumite excepții, dar care

urmează să implice îndeplinirea anumitor condiții statuate în hotărârile Vararu vs

România, Al-Khawaja și Tahery vs Regatul Unit din 15.12.2011, Sică vs România din

09.07.2013, Krasniki vs R. Cehă ș.a.: imposibilitatea apărării de a interoga sau de a

obține ascultarea unui martor al acuzării este justificată de un motiv serios și este

întemeiată; depozițiile martorilor absenți nu trebuie să constituie, în principiu, unica

probă a acuzării sau proba decisivă (cu toate acestea, admiterea cu titlu de probă a

depoziției unui martor pe care apărarea nu a avut ocazia să îl interogheze și care

constituie unica probă sau proba decisivă a acuzării nu implică automat încălcarea

art. 6 § 1 din Convenție; procedura poate fi considerată echitabilă în ansamblul sau în

cazul în care există elemente care compensează suficient inconvenientele privind

admiterea unei astfel de probe, pentru a permite o apreciere corectă și echitabilă a

credibilității acesteia); există suficiente elemente de contrabalansare, printre care și

garanții procesuale puternice, pentru a asigura analiza în ansamblu echitatea

procedurii. Pentru a stabili dacă procesul a fost echitabil, Curtea a reținut că urmează

27

să fie luat în considerare procedura în ansamblul său și verificată respectarea nu

numai a dreptului la apărare, ci și a interesului public și al victimelor ca autorii

infracțiunii să fie trimiși corespunzător în judecată și, dacă este necesar, respectarea

drepturilor martorilor.

Generalizând argumentele Curții Europene a Drepturilor Omului în hotărârile

sale la acest capitol, se constată ca una din circumstanțe care determină citirea

declarațiilor martorului în ședința de judecată, fără a acorda inculpatului posibilitatea

participării la audierea acestor persoane, rezidă în imposibilitatea identificării locului

aflării martorului, care a fost audiat în cadrul urmăririi penale.

Recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de a nu da apreciere

declarațiilor date de Xxxxx în cadrul urmăririi penale, mai mult ca atât, acestea

coroborează cu alte probe, și anume cu declarațiile părții vătămate minore Xxxxx,

care a relatat că pe parcursul timpului cât s-a aflat la apartamentele închiriate de

„Monica” cu ele a mai prestat servicii sexuale o fată pe nume Ina cu vârsta de

aproximativ 21 ani, care locuia în altă parte, dar uneori venea în apartamentul lui

Corina unde presta servicii sexuale după care pleca. În cadrul cercetării judecătorești,

partea vătămată Xxxxx a reiterat declarațiile referitor la o fată de 21 ani care avea și

copil și venea uneori la ele și presta servicii sexuale. Conform procesului-verbal

de examinare a obiectului din 16.06.2016, prin care au fost examinate descifrările

convorbirilor telefonice de pe numărul de telefon folosit de către Xxxxx, s- a stabilit

că în data de 29 și 30.09.2015, Xxxxx a avut discuții telefonice cu învinuita

Gripacevschi Corina. Deci, acuzarea conchide că în cadrul cercetării judecătorești s-a

stabilit cu certitudine faptul că anume Gripacevschi Corina a îndemnat-o la prostituție

pe Xxxxx și a înlesnit practicarea prostituției (punea la dispoziție lui Xxxxx a

apartamentului închiriat de către „Monica”, „Baba”, pentru prestarea serviciilor de

către Gripacevschi).

Susține recurentul, că infracțiunea de proxenetism a fost săvârșită de

Gripacevschi Corina prin înțelegere prealabilă cu persoanele „Monica” și „Baba”, atât

timp cât apartamentele erau închiriate anume de ultimele două, și analizând probele

cercetate, se conchide că acțiunile prin care s-a săvârșit infracțiunea incriminată nu

pot fi realizate decât prin vinovăție în formă de intenție directă, care în cadrul

cercetării judecătorești a fost stabilită cu certitudine, toate acțiunile săvârșite de

Gripacevschi Corina au fost în bună cunoștință de cauză, acesta cunoștea rezultatul

final și l-a dorit.

Mai relevă acuzatorul de stat, că la capitolul individualizării pedepselor

inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, instanța de apel a admis

următoarele erori.

Sancțiunea art. 206 alin. (3) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau

28

cu detențiune pe viață.

Astfel consideră, că inculpatei Gripacevschi Corina, în privința căreia sunt

aplicabile prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, urma să-i fie stabilită pedeapsa

pentru capătul de acuzare prevăzut de art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, de 13 ani

și 4 luni închisoare, reieșind din raționamentul calculului 20 ani - 1/3 = 13 ani 4 luni,

după cum a stabilit prima instanță, însă instanța de apel neîntemeiat i-a stabilit

pedeapsa 10 ani închisoare, situație analogică și pentru inculpata Badrajan Ecaterina.

Mai mult, instanța de apel, în descriptivul deciziei, la pct. 26, indică despre

aplicabilitatea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal în privința inculpatelor

Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina, însă în dispozitivul deciziei în cazul

inculpatei Gripacevschi Corina dispune aplicarea art. 70 alin. (31) Cod penal, iar în

cazul inculpatei Badrajan Ecaterina, aplicarea art. 70 alin. (3), 79 alin. (1) Cod penal,

(prevederi valabile pentru minori), ultima fiind de fapt în categoria 18-21 ani.

Consideră acuzarea că prima instanță a pronunțat o soluție corectă în partea

individualizării pedepsei inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina pe

capătul de acuzare prevăzut de art. 206 alin. (3) lit. b) și b1) Cod penal.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar,

solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond în privința condamnării lui

Badrajan Ecaterina în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, de a examina cererea

apărătorului Mălai Sergiu în numele inculpatei Badrajan Ecaterina și de a declara nule

și a exclude din cauza penală probele: procesul-verbal privind audierea părții

vătămate Xxxxx, în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de a pronunța

o sentință de achitare în privința lui Badrajan Ecaterina; de a înceta cauza penală dată

în privința lui Badrajan Ecaterina.

În argumentarea recursului apărarea menționează, că în instanța de apel a

depus cerere privind reluarea cercetării judecătorești în care a solicitat declararea

nulă a probelor și anume a procesului-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx,

în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, însă instanța de apel nu s-a

expus asupra cererii date.

Evidențiază, că proba respectivă a fost pusă la baza sentinței de condamnare.

Totodată, în cadrul anchetei penale, organul de urmărire penală nu i-a adus la

cunoștință inculpatei Badrajan Ecaterina cît și apărătorului său, în cel mai scurt timp

posibil, cum prevede legislația în vigoare, procesul-verbal privind audierea părții

vătămate Xxxxx, care a fost audiată în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură

penală, de către judecătorul de instrucție. Acest fapt a pus inculpata Badrajan

Ecaterina cât și apărătorul său în imposibilitate de a ataca procesul-verbal, în modul

stabilit de lege și de a se adresa cu o cerere motivată de organizare a audierii

suplimentarea a părții vătămate Xxxxx, conform prevederilor art. 1101 pct. 9) Cod de

procedură penală.

29

Evidențiază, că partea vătămată Xxxxx a fost audiată o singură dată în condițiile

art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către judecătorul de instrucție, iar alte

declarații nu au mai fost date mai mult de ea nici în cadrul anchetei penale, nici la

examinarea cauzei penale în instanța de fond și nici la examinarea cauzei penale în

instanța de apel, de asemenea nu au fost făcute confruntări între aceasta și inculpata

Badrajan Ecaterina. Conform certificatului anexat la dosar în instanța de apel de

acuzatorul de stat partea vătămată Xxxxx este plecată cu familia la un alt loc

permanent de trai în afara hotarelor Republicii Moldova.

Apărarea consideră că calitatea de bănuit, Badrajan Ecaterina a avut-o încă din

momentul de cînd organul de urmărire penală a aflat identitatea acesteia și anume la

20.10.2015, când D-nul Ruslan Cucu, OPI al Secției nr.3 a CCTR a emis un raport pe

numele D-lui Iurie Podarilov, Șef adjunct al CCTR, în care acesta era informat că „au

fost depistate două persoane care s-au aflat în apartamentul de pe str. Sarmizegetusa

96, ap.79 împreună cu minora Xxxxx și că una din ele este Badrajan Ecaterina.

La data de 02.11.2015 de către organul de urmărire penală a fost emisă

ordonanța de începere a urmăririi penale prin care s-a constatat că o persoană

nestabilită de organul de urmărire penală pe nume „Catea” și alte persoane

necunoscute au recrutat minora Xxxxx, însă în realitate această persoană deja era

identificată conform raportului D-lui Ruslan Cucu, OPI a Secției nr.3 din 20.10. 2015.

Consideră recurenții, că la momentul emiterii ordonanței de începere a

urmăririi penale din 02 noiembrie 2015 inculpata Badrajan Ecaterina avea deja

calitatea de bănuit. De aici rezultă că participarea lui Badrajan Ecaterina și a

apărătorului său la audierea părții vătămate Xxxxx în condițiile art. 110 alin. (1) Cod

de procedură penală, de către judecătorul de instrucție era obligatoare .

Ca consecință a acțiunilor nelegitime ale organului de urmărire penală,

inculpatei Badrajan Ecaterinei i-au fost încălcate drepturile la apărare.

Totodată, încălcările cu care a fost întocmit procesul-verbal privind audierea

părții vătămate Xxxxx în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către

judecătorul de instrucție atrag nulitatea acestui act procedural la fel ca și a învinuirii

și a sentinței de condamnare.

recurs ordinar în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicitând

casarea deciziei instanței de apel, în partea prin care inculpata a fost recunoscută

vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal, cu

dispunerea achitării acesteia, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului apărarea menționează, că din probatoriul administrat

și cercetat în ședința de judecată, nu se dovedește că inculpata a avut intenția de a

recruta și adăposti pe Xxxxx, Xxxxx și pe Xxxxx.

Unele acțiuni care prezintă anumite semne ale infracțiunii de trafic de copii, au

fost acțiuni care au fost comise datorită presiunii exercitate de persoanele pe nume

30

„Monica” și „Baba”.

Din declarațiile părților vătămate Xxxxx, Xxxxx, Xxxxx, persoanele pe nume

„Monica” și „Baba”, aveau influență mare asupra lui Gripacevschi Corina. Acestea din

urmă, o impuneau să presteze servicii sexuale contra plată mai mult decât pe celelalte

fete, iar în caz că aceasta refuza era amenințată cu aplicarea violenței fizice și psihice.

Fiind audiată, Gripacevschi Corina a declarat că în perioada lunilor septembrie

- octombrie 2015, timp în care a prestat servicii sexuale diferitor persoane la

indicațiile lui Leanca Iuiana-Iana Xxxxx și Yorgun Bulent a fost impusă de către

acestea de a aduce și alte fete pentru a presta servicii sexuale. Aceste persoane o

amenințau cu bătaie, traumarea anumitor părți ale corpului, obligarea de a consuma

droguri. O convingeau că dacă va găsi și alte fete, ei îi va fi mai ușor și nu va trebui să

lucreze foarte mult, iar în caz că va fugi acestea o vor găsi oriunde și se vor răzbuna.

De asemenea consideră apărarea, că Gripacevschi Corina nu-și dădea seama de

acțiunile sale sau de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, deoarece în perioada

de timp 25.10.2007 până la 19.11.2007 și ulterior din 25.10.2011 până la 18.11.2011

a fost internată la Spitalul Clinic de Psihiatrie cu diagnoza „Xxxxx”. Astfel, Gripacevschi

Corina nu a avut intenția directă de a săvârși acțiunile de care se învinuiește, nu își

dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și nu a dorit nici survenirea

acestor urmări.

În opinia apărării în speță nu a fost demonstrată latura subiectivă a infracțiunii.

referință la recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia ca

inadmisibil.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din

dosar.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet format

din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra

inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

13.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror.

31

Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că

procurorul invocă temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Având în vedere argumentele invocate în recursul acuzatorului de stat, Colegiul

penal lărgit atestă, că de fapt, acesta invocă dezacordul cu soluția de achitare

pronunțată de către prima instanță și menținută de instanța de apel în privința

inculpatei Gripacevschi Corina pe capătul de învinuire privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și nu este de acord cu soluția

instanței de apel în partea individualizării pedepselor stabilite inculpatelor

Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina.

Analizând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare prevăzute

la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că erorile

invocate nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța

de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

La caz, Colegiul penal constată că instanța de apel legal și întemeiat a menținut

soluția primei instanțe, prin care Gripacevschi Corina a fost achitată de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, la baza învinuirii procurorul a

prezentat declarațiile martorului Xxxxx și procesul-verbal de examinare a

convorbirilor telefonice din 16.06.2016, între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx.

Însă cu referire la procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice din

16.06.2016 între inculpata Gripacevschi Corina și Xxxxx, instanța de apel corect a

menționat, că actul dat atestă doar apelurile telefonice între aceste două persoane,

însă nu redau conținutul convorbirilor telefonice, și respectiv această probă nu poate

32

fi pusă la baza unui act judecătoresc de condamnare.

Mai mult, declarațiile martorului Xxxxx depuse în cadrul urmăririi penale, de

asemenea nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, în contextul în care că

nu a fost asigurată prezența acestui martor în ședința de judecată.

Instanța de recurs notează, că argumentele avansate în recursul procurorului

pe marginea învinuirii inculpatei Gripacevschi Corina de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, se axează pe dezacordul cu modul în

care instanțele de fond au apreciat probatoriul administrat la dosar. Însă, cu referire

la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a

procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu

se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel

nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii

contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de

probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței în

partea achitării inculpatei Gripacevschi Corina de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Distinct de cele relatate, Colegiul penal consideră că nu pot constitui temei de

admitere a recursului declarat de acuzatorul de stat nici argumentele formulate în

dezacord cu soluția instanței de apel pe marginea individualizării pedepselor penale

stabilite inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina în baza art. 206

alin. (3) Cod penal.

Astfel în sensul dat acuzatorul de stat consideră că instanța de apel greșit a

calculat termenul de pedeapsă ce urmează a fi executat de către inculpatele

Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina urmare a aplicării în privința acestora a

prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, potrivit căror „la aplicarea pedepsei

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au

săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu

o treime.”

Cu toate acestea Colegiul penal evidențiază că potrivit sentinței,

Gripacevschi Corina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 206

alin. (3) lit. b), b1) Cod penal, iar Badrajan Ecaterina a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal.

Sancțiunea normei incriminate inculpatelor, la data săvârșirii infracțiunilor,

33

prevedea pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5

ani sau cu detențiune pe viață.

Astfel, instanța de apel a menționat că deși norma incriminată inculpatelor

prevede pedeapsa cu detențiune pe viață, totuși aplicarea în privința acestora este

inoportună. Respectiv, având în susținere prevederile art. 70 alin. (5) Cod penal,

instanța de apel a redus o treime din maximul pedepsei de 30 ani, corect

stabilindu-le inculpatelor Gripacevschi Corina și Badrajan Ecaterina câte 10 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de educarea copiilor pe un

termen de 3 ani.

Colegiul penal este de opinia că indicarea în dispozitivul deciziei recurate a

prevederilor art. 79 Cod penal în privința inculpatei Badrajan Ecaterina, poate fi

corectată în ordinea prevederilor art. 249 Cod de procedură penală, fără a influența

asupra soluției pronunțate de către instanța de apel.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că erorile de drept invocate de către

recurent nu constituie temei de casare a deciziei recurate, fapt ce impune dispunerea

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către procuror, ca fiind vădit

neîntemeiat.

13.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul

Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina.

Colegiul penal reține că titularii cererii au invocat drept temei de casare a

deciziei recurate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care

stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când instanța de

apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt –

reprezintă stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea

în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora.

Având în vedere sensul atribuit de lege noțiunii „eroare gravă de fapt”, Colegiul

penal constată că recursul nu a fost motivat din punctul de vedere al erorii de drept

invocate, or, titularii cererii de recurs invocă de fapt încălcarea dreptului la un proces

echitabil al inculpatei de către organele de urmărire penală prin faptul că nu i-a adus

la cunoștință ei cât și apărătorului său, procesul-verbal privind audierea părții

vătămate Xxxxx, în condițiile art. 110 alin. (1) Cod de procedură penală, de către

judecătorul de instrucție.

Însă cu referire la acest aspect instanța de recurs ține să menționeze, că la

materialele cauzei este anexat procesul-verbal de prezentare a materialelor de

urmărire penală din 28 septembrie 2016, potrivit căruia atât inculpata

34

Badrajan Ecaterina cât și avocatul acesteia Rusu Vitalie, la finisarea urmăririi penale

nu au invocat careva încălcări, menționând că „cereri și demersuri nu sunt” (f.d. 21

vol. III).

În acest context, Colegiul penal menționează, că ilegalitatea acțiunilor

organelor de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de

procedură penală, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării

acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea

ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost

absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este

prezentată nemijlocit în instanță.

Raportând norma dată la argumentul supus analizei Colegiul penal atestă că,

din materialele cauzei nu rezultă că apărătorul și inculpatul ar fi avut careva obiecții

asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapa respectivă, iar invocarea

nulității actului procedural la etapa examinării recursului ordinar, contravine

prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute nici argumentele

recursului prin care se invocă faptul, că în instanța de apel apărarea a depus cerere

privind reluarea cercetării judecătorești în care a solicitat declararea nulă a

procesului-verbal privind audierea părții vătămate Xxxxx, în condițiile art. 110 alin.

(1) Cod de procedură penală, însă instanța de apel nu s-a expus asupra cererii date.

Or, în acest sens se va reține că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată al

instanței de apel din 16 iulie 2020, deliberând pe loc instanța de apel a respins cererea

privind reluarea cercetării judecătorești în contextul în care examinarea cauzei în

ordine de apel nici nu era începută. Totodată instanța de apel a enunțat, că

examinarea cauzei în ordine de apel are loc nemijlocit cu verificarea probelor, iar

probele invocate de apărare vor fi verificate la etapa corespunzătoare.

În contextul celor enunțate, Colegiul penal constată că vinovăția inculpatei

Badrajan Ecaterina în săvârșirea infracțiunii de trafic de copii a fost dovedită în urma

cercetării tuturor probelor, și nu doar în baza procesului-verbal privind audierea

părții vătămate Xxxxx. Astfel, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, verificând probele sub

toate aspectele și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, întemeiat

ajungând la concluzia privind menținerea sentinței în partea condamnării inculpatei

Badrajan Ecaterina în baza art. 206 alin. (3) lit. b1) Cod penal.

Colegiul penal ține să menționeze și faptul, că deși în cererea de recurs avocatul

Mălai Sergiu împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina, solicită concomitent și

pronunțarea unei sentințe de achitare cât și de încetare a cauzei penale, totuși în

conținutul recursului recurenții nu au desfășurat care ar fi temeiurile și argumentele

care ar genera pronunțarea unei asemenea soluții.

35

Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului

de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce

impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mălai Sergiu

împreună cu inculpata Badrajan Ecaterina.

13.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul

Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina.

Colegiul penal conchide că titularul cererii de recurs invocă temeiul de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

considerând că instanțele de fond neîntemeiat au ajuns la concluzia recunoașterii

vinovăției inculpatei Gripacevschi Corina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal.

Colegiul penal menționează, că temeiul de drept invocat prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Instanța de recurs reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Potrivit sentinței, Gripacevschi Corina a săvârșit infracțiunea prevăzută la

art. 206 alin. (3) lit. b), b1) Cod penal - „trafic de copii, recrutarea, transportarea,

adăpostirea și primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale și în

prostituție, acțiuni însoțite de profitare de situația de vulnerabilitate a copilului,

săvârșite asupra mai multor copii, de către de mai multe persoane”, soluția dată fiind

menținută și de către instanța de apel.

Astfel, Colegiul penal constată că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța

de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

36

Referitor la argumentele apărării referitor la lipsa vinovăției inculpatei în

săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal punctează, că instanța de apel s-a

expus argumentat, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 8 al acestei decizii, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania,

hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată

a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda,

nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din

9 martie 1999).

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul

Zaharia Sergiu în numele inculpatei Gripacevschi Corina, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, de către avocatul Zaharia Sergiu în

numele inculpatei Gripacevschi Corina și de către avocatul Mălai Sergiu împreună cu

inculpata Badrajan Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Gripacevschi Corina

Xxxxx și Badrajan Ecaterina Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 iunie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

37

Boico Victor

38