1ra-288/2021 — art. 27, 145 alin 2 lit. l-1 CP

1ra-288/2021 — art. 27, 145 alin 2 lit. l-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-288/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători –Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie și Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău Tăut Dorina, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2020,

în cauza penală privindu-l pe

Cocetcov Vladimir XXXXX,

născut la XXXXX, originar din XXXXX și

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 10.01.2019 până la 19.03.2019;

Instanța de apel de la 20.03.2020 până la 15.06.2020;

Instanța de recurs de la 09.10.2020 până la 26.04.2021.

A C O N S T A T A T:

Cocetcov Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiind condamnat la o pedeapsă cu închisoare pe un

termen de 6 luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Cocetcov Vladimir în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 320 de lei.

Vladimir la 24 noiembrie 2018, aproximativ la ora 19:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflându-se la domiciliul concubinei sale Cioban Clavdia în XXXXX, în

rezultatul unui conflict apărut spontan între ei, având scopul comiterii violenței în

familie, acționând cu intenție, cu un cuțit de bucătărie, i-a aplicat concubinei Cioban

Clavdia o lovitură în regiunea gâtului și trei lovituri în regiunea pectorală, cauzându-i,

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201802D2690 din 15.12.2018, plagă (nr.1)

înțepat-tăiată la nivelul gâtului, plăgi (nr.3) înțepat-tăiate la nivelul hemitoracelui stâng

nepenetrante, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-

1

înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare

corporală ușoară.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, prima instanță a reținut că, în drept, fapta

inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal – violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un

membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente,

soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 27, 145

alin. (2) lit. e1) Cod penal, adică - tentativă de omor asupra unui membru de familie.

solicitat casarea totală a sentinței din motivul ilegalității acesteia, pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cocetcov Vladimir să

fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 145 alin. (2) lit.

e1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoarea pe un termen de 14

ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

În susținerea cerințelor sale, procurorul a indicat că, instanța urma să țină cont de

faptul că inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul în zonele vitale ale corpului,

fapt ce denotă intenția directă de săvârșirea omorului, la fel, instanța nu a luat în

considerație declarațiile părții vătămate Cioban Clavdia.

Totodată, a apreciat ca fiind declarative argumentele instanței precum că partea

vătămată, martorii și inculpatul nu au declarat că Cioban Clavdia ar fi avut un conflict

cu Cocetcov Vladimir, din motiv că ultimul dorea să-și perfecteze viza de reședință în

casa de locuit a părții vătămate.

La fel, în opinia procurorului, instanța de fond a examinat superficial cauza,

accentuând că cuțitul de bucătărie avea lama zimțată și capătul rupt, iar plăgile cauzate

părții vătămate erau nepenetrante, or, faptul că cuțitul de bucătărie avea capătul rupt

urma a fi apreciat ca o circumstanță care nu depinde de voința lui Cocetcov Vladimir și

care a împiedicat penetrarea organelor interne și survenirea decesului părții vătămate.

3.1. Apel împotriva sentinței a declarat avocatul Canțer Serghei în numele

inculpatului Cocetcov Vladimir, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în

partea stabilirii pedepsei, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, inculpatului Cocetcov

Vladimir să-i fie stabilită o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei, iar cheltuielile judiciare să fie trecute în contul statului.

În motivarea cererii de apel, avocatul a indicat că, instanța de fond nu a ținut

cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, și-a recunoscut vina

parțial, a comis o infracțiune pentru prima dată, nu se află la evidență medicului

2

narcolog sau psihiatru, se caracterizează pozitiv, se căiește sincer de cele comise, s-a

aflat în stare de arest și și-a corectat comportamentul.

fost respinse apelurile procurorului și avocatului Canțer Serghei în numele

inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Cocetcov Vladimir a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, acestea fiind constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate conform prevederilor art. 101

Cod de procedură penală.

În speță, instanța de apel a indicat că, în acțiunile inculpatului nu a fost stabilită

existența intenției directe de a o omorî pe Cioban Clavdia, iar declarațiile părții

vătămate și ale martorilor nu demonstrează intenția respectivă a inculpatului.

Cu referire la argumentul acuzării privind motivul comiterii infracțiunii și

anume că partea vătămată nu dorea să-l înscrie pe inculpat ca având viza de reședință

la domiciliul acesteia, instanța de apel a constatat că, nu au fost prezentate probe în

acest sens și nu a fost stabilită legătura cauzală dintre refuzul părții vătămate și intenția

inculpatului de a comite fapta de omor. În afară de aceasta, după aplicarea loviturii cu

cuțitul de bucătărie, inculpatul l-a pus în sertar și s-a culcat, fără a-și continua acțiunile

criminale și contrar afirmațiilor procurorului, nu a avut impedimente să-și continue

acțiunile, fără să intervină factori care l-ar fi împiedicat să-și realizeze scopul indicat în

actul de învinuire - omorul persoanei.

La fel, instanța de apel a apreciat declarațiile părții vătămate Ciobanu Clavdia ca

fiind drept veridice, deoarece acestea au fost date sub jurământ, fiind avertizată de

răspundere penală, la fel, fiind audiată la diferite etape a urmăririi penale și în instanța

de fond, aceasta a dat declarații analogice, consecvente, fiind în coroborare și cu alte

probe enunțate în decizie. Aceste declarații în colaborare cu tot spectru de probe

prezente la respectiva cauză cu certitudine dovedesc vina inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Cu referire la argumentele invocate în apel de către procuror, și anume că

inculpatul ar fi comis infracțiunea de tentativă de omor, instanța de apel a reținut că,

latura subiectivă a omorului se caracterizează prin intenție directă, adică făptuitorul își

dă seama că atentează la viața altei persoane, prevede că fapta lui conține posibilitatea

reală sau inevitabilitatea survenirii morții și dorește ca moartea să se producă, admite

în mod conștient sau are o atitudine indiferentă de survenirea morții.

Infracțiunea neconsumată, la caz, tentativa de infracțiune, din punct de vedere

subiectiv, se caracterizează prin prezența intenției directe. Etapa actelor preparatorii

3

presupune întotdeauna prezența intenției directe, or, făptuitorul nu poate să se

pregătească de provocarea urmărilor, a căror survenire nu o dorește, ci doar o admite.

La fel, instanța de apel a considerat necesar de a stabili dacă făptuitorul acționa

cu intenție determinată sau intenție nedeterminată, specificând că intenția

nedeterminată presupune că făptuitorul are nu o reprezentare individual-determinată

despre trăsăturile obiective ale faptei, ci o reprezentare generalizată despre aceste

trăsături. Cu alte cuvinte, în cazul intenției nedeterminate, făptuitorul admite

posibilitatea survenirii a mai multor (mai mult de două) urmări prejudiciabile. Atunci

cînd făptuitorul manifestă intenție nedeterminată, cele comise trebuie calificate potrivit

normei care incriminează fapta ce cuprinde urmările prejudiciabile care au fost de fapt

cauzate.

Astfel, instanța de apel a conchis că, inculpatul a acționat cu intenție directă

nedeterminată. Sunt importante condițiile și ambianța în care a fost comisă fapta

prejudiciabilă: starea fiziologică a făptuitorului; cearta dintre inculpat și victimă

apărută spontan; utilizarea unui obiect din imediata apropiere. Toate aceste

circumstanțe, analizate în cumul, indică la lipsa unei intenții directe determinate, prin

urmare, inculpatul urmează a fi atras la răspundere penală în dependență de urmarea

prejudiciabilă survenite de fapt – vătămarea ușoară.

Cât privește individualizarea pedepsei, instanța de apel a conchis că, s-a ținut

cont de prevederile art. 7, 61, 75 și 78 Cod penal, instanța de fond a reieșit din scopul

pedepsei penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ținând cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei,

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

La caz, instanța de apel a stabilit că, nu au fost reținute circumstanțe atenuante

și/sau agravante, inculpatul are vîrsta înaintată – 66 de ani, a săvârșit o infracțiune mai

puțin gravă, anterior nu a fost judecat, se află în evidența medicului neurolog cu

diagnoza „alcoolism cronic”, apreciind că pedeapsa aplicată de prima instanță este

proporțională faptei comise, iar scopul pedepsei penale poate fi realizat cu izolarea

inculpatului de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, procurorul susține că, soluția instanțelor de fond

în partea recalificării faptelor comise de inculpat de la art. 27, 145 alin. (2) lit e1) Cod

penal la art. 2011 alin. (l) lit. a) Cod penal, este afectată de erori de drept, or, greșit s-au

4

apreciat și încadrat juridic faptele constatate în urma administrării materialului

probator, iar instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

La fel, apreciază ca fiind eronată concluzia instanțelor de fond precum că în

acțiunile inculpatului nu s-a stabilit intenția directă de omor a părții vătămate Cioban

Clavdia, or, în opinia recurentului, instanța urma să tină cont de faptul că Cocetcov

Vladimir a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul în zonele vitale ale corpului, fapt ce

denotă intenția directă la săvîrșirea omorului.

lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din

următoarele considerente de fapt și de drept.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.

În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

La caz, se reține că potrivit textului recursului declarat de către procuror, acesta

invocă drept temei pct. 6), 12) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care

stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, sau când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând temeiurile pentru declararea recursului ordinar, Colegiul penal lărgit

atestă că acestea nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, Colegiul

lărgit relevă că, instanța de apel respectând prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar,

fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la

concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 4 al prezentei decizie, și pe larg

motivată în pct. 4.1.

5

Subsecvent, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele

adoptării soluției.

Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit constată

că de fapt, recurentul nu dezvoltă o expunere factologică în sensul ilegalității hotărârii

judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel,

dar face referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de

apreciere a acestora.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, analizând probele

administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către

instanțele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a acordat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând corect la concluzia de

menținere a sentinței prin care acțiunile inculpatului Cocetcov Vladimir au fost

recalificate de la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

penal.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit nu a constatat careva temeiuri de a pune la

îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel sub aspectul vizat,

însușindu-și concluziile formulate.

De altfel, instanța de recurs conchide că în speță nu și-a găsit confirmare nici

temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

potrivit căruia acuzatorul de stat susține că instanța de apel neîntemeiat a conchis

asupra temeiniciei soluției primei instanțe de recalificare a acțiunilor inculpatului,

invocând că, la caz, s-a demonstrat că acțiunile lui Cocetcov Vladimir întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, fiind

demonstrată în totalitatea intenția directă a inculpatului.

Sub acest aspect, Colegiul penal subliniază că, în speță, s-a constatat cu

certitudine că învinuirea înaintată lui Cocetcov Vladimir în baza art. 27, 145 alin. (2) lit.

e1) Cod penal nu și-a găsit confirmare, deoarece în acțiunile inculpatului nu a fost

stabilită existența intenției directe de a o omorî pe Cioban Clavdia, or, după cauzarea

vătămării integrității corporale și a sănătății concubinei sale, Cocetcov Vladimir a

încetat acțiunile de violență fără intervenirea altor factori care l-ar fi împiedicat să-și

realizeze scopul indicat în actul de învinuire, cel de omor al persoanei.

În concluzie, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel corect a

menținut sentința prin care acțiunile inculpatului au fost recalificate în baza art. 2011

6

alin. (1) lit. a) Cod penal, iar temeiuri de a casa hotărârea nu sunt prezente în respectiva

cauză penală.

Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Totodată, Colegiul penal lărgit pe această linie de considerente ține să specifice

că, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o

parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită,

neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține. În cauza respectivă o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, nu

există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către procuror și

potrivit legii, se impune respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău Tăut Dorina, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2020, în cauza penală

privindu-l pe Cocetcov Vladimir XXXXX.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 mai 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

7