1ra-1064/2021 — art. 362 alin. 1 CP

1ra-1064/2021 — art. 362 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1064/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut,

împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 22 august 2019 și deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2020, în privința inculpatului

Vieru Valentin XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 12.09.2017 – 22.08.2019,

instanța de apel: 06.09.2020 – 30.11.2020,

instanța de recurs: 03.03.2021 – 26.04.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 362 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

2017, ora exactă nefiind posibil de stabilit, activând în funcția de director adjunct al

Serviciului Piscicol al Republicii Moldova, împreună cu Chelmenciuc R. și

Bajureanu V., aflându-se în zona de frontieră din preajma semnului de frontieră

0597, supravegheat de SPF Tudora-1 al Direcției Regionale Est, având scopul de a

ridica plasele de pescuit instalate pe fluviul Nistru, de pe teritoriul Ucrainei, fiind cu

o barcă gonflabilă, au trecut ilegal frontiera de stat din R. Moldova - Ucraina,

stabilită convențional pe mijlocul pânzei apei fluviului Nistru, pe direcția satelor

Tudora (MDA) - Iaski (UKR).

1

Instanța a reținut că inculpatul a pledat nevinovat și a declarat că împreună cu

Bajureanu V., Chelmenciuc R. și Teaca M., în scopul inspectării, au mers în s.

Tudora, r-nul Ștefan Vodă. Bajureanu V., Chelmenciuc R. și Teaca M. au urcat în

barcă și au coborât pe Nistru, iar el a rămas pe mal, în automobilul de serviciu. Deci,

nu a trecut frontiera de stat ilegal.

Însă, probele acuzării nu demonstrează, în afara oricărui dubiu rezonabil,

vinovăția inculpatului.

Astfel, martorul Andreenco A. a comunicat că a fost telefonat de un pescar

care i-a spus că au venit 2 sau 3 colaboratori ai Inspecției Ecologice și au scos din

Nistru 2 plase ce-i aparțin lui. Nu a fost la fața locului și nu a văzut cine a scos

plasele.

Deci, se consideră ca fiind cu credibilitate mai mare declarațiile martorului

Andreenco A., date în cadrul ședinței de judecată, aceste declarații fiind confirmate

și prin alte probe.

Martorii Bajureanu V., Teaca M. și Chelmenciuc R. au declarat similar că, la

28.02.2017, noaptea efectuau inspectarea pe râul Nistru. Au coborât barca pe apă și

au urcat, iar Vieru V. a rămas la automobil. Nu s-au întâlnit cu nimeni, nu au văzut

careva persoane, nu au trecut frontiera, deoarece mergeau aproape de mal și era

ceață, care nu permitea deplasarea.

Deși prin ordonanța din 18.07.2017, Chelmenciuc R. și Bajureanu V. au fost

scoși de sub urmărire penală din motiv că în acțiunile lor lipsesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, această ordonanță nu poate

influența constatarea vinovăției sau nevinovăției inculpatului, deoarece nu a fost

adoptată în privința lui.

Astfel, vinovăția inculpatului nu a fost dovedită în afara oricărui dubiu

rezonabil.

Or, probele prezentate și cercetate în ședința de judecată nu demonstrează cu

certitudine că anume inculpatul a traversat ilegal frontiera de stat, deoarece

declarațiile și probele analizate demonstrează cu o probabilitate înaltă că

inculpatul nu a trecut ilegal frontiera de stat, probele directe care dovedesc vinovăția

lui și care dovedesc nevinovăția lui fiind indicate supra, fiind constatată

credibilitatea fiecărei din aceste probe.

Prin urmare, acuzarea nu a prezentat nicio probă, care ar demonstra că

barca Serviciului Piscicol a trecut de mijlocul râului Nistru sau de mijlocul

șenalului navigabil principal sau de talvegul râului, sau mijlocul pânzei de apă a

bazinului.

Conform art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, sentința de achitare

se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Bișleaga, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat pe art. 362 alin. (1) Cod penal, cu

încetarea procesului penal pe motivul expirării termenului de prescripție.

Apelantul a invocat că acuzarea a prezentat suficiente probe ce demonstrează

vinovăția inculpatului, și anume, declarațiile similare ale martorilor Șevcenco I. și

Șevcenco D. că inculpatul era la motorul bărcii.

2

Conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 28.06.2017,

martorul Șevcenco D. a recunoscut persoana cu nr. 1, acesta fiind Vieru V., care la

28.02.2017, cu o barcă a trecut ilegal frontiera de stat pe râul Nistru.

Instanța de fond nemotivat a pus la îndoială această probă, indicând „că nu

este credibilă această probă, deoarece inexplicabil, din toate persoanele prezente

în barcă, martorul a recunoscut numai inculpatul și nu a recunoscut alte persoane,

totodată fiind puțin probabil că la 28.02.2017, la orele 07.00-07.30, vizibilitatea

permitea să vadă o persoană anterior necunoscută atât de bine, ca să o poți

recunoaște ulterior”.

Martorul Șevcenco T. a dat declarații analogice cu cele ale martorilor

Șevcenco I. și Șevcenco D.

Mai mult, în ședința de judecată martorul Șevcenco I. a concretizat că

„inculpatul se afla cu fața la ea, și anume, conducea motorul. Chel era în frunte,

chipiul era la ceafă”, iar la întrebarea inculpatului, a declarat „v-am cunoscut, cred

că erați la motor, ceilalți erau în față, vizual v-am cunoscut”, iar martorul Șevcenco

D. a concretizat că inculpatul era „plinuț și lâsâi”. Atenția martorilor asupra acestei

bărci a atras-o faptul că aceștia, trecând la malul opus, se certau cu o persoană din

Ucraina, iar conflictul a durat aproximativ 30 minute.

Martorul Raducan S., inspector al Serviciului Piscicol, a comunicat că de la

pescarul din Ucraina, pe numele Anatolii, a aflat că la 28.02.2017, de pe malul râului

Nistru, partea Ucrainei, au fost colectate plase de pescuit care îi aparțin lui. Anatolii

îl învinuia pe el de acest fapt, iar el i-a spus că n-a activat. Ulterior a aflat că la

28.02.2017, pe segmentul satelor Tudora-Palanca, au activat inspectorii din cadrul

Serviciului Piscicol, Bajureanu V., Vieru V. și o persoană Max, care au scos plasele.

Din spusele altor persoane a aflat că la volanul automobilului Serviciului Piscicol se

afla Bajureanu V., iar Vieru V. nu cunoaște sectorul.

Martorul Andreenco A. a indicat în ședința de judecată că la 28.02.2019 a

fost telefonat de un pescar, care i-a comunicat că, au venit 2-3 colaboratori ai

Inspecției Ecologice din Moldova, care au scos din Nistru 2 plase ce-i aparțin. El nu

a fost la fața locului și nu a văzut cine a scos plasele. Nu cunoaște inculpatul și nu

1-a văzut.

În cadrul urmăririi penale, martorul Andreenco A. a declarat este pescar și

activează pe teritoriul XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX. La

28.02.2017, în jurul orei 07.00, s-a aflat pe malul râului Nistru pe teritoriul Ucrainei,

unde a observat o barcă de cauciuc de culoare verde cu motor, în care se aflau trei

bărbați, îmbrăcați în uniformă de culoare albastră combinată cu gri, având pe spate

ecusonul cu inscripția „Serviciul Piscicol”, care pluteau pe mijlocul albiei râului

Nistru și se îndreptau spre malul stâng al râului Nistru, pe teritoriul Ucrainei, de unde

cu o cange scoteau plasele cu pește, ca urmare, plasele le rupeau, iar peștele din ele

îl puneau în barcă. S-a apropiat de cele trei persoane din barcă și le-a reproșat că rup

plasele fără nici un drept. S-au certat timp de 10 minute, după care cei trei cu barca

s-au întors spre malul drept al râului Nistru, pe teritoriul Moldovei.

Or, declarațiile martorului Andreenco A., făcute în instanța de fond, nu sunt

clare și pot fi apreciate critic, martorul nu s-a dezis de ele, din contra, a indicat că a

dat aceleași declarații pe care le-a dat și la organul de urmărire penală, a mai adăugat

3

că își face griji pentru el. Afirmația că nu a depus plângere în Ucraina nu corespunde

realității, la dosar fiind anexată informația că a depus plângere.

Însă, instanța de fond nemotivat „consideră ca fiind cu credibilitate mai mare

declarațiile martorului Andreenco A. date în cadrul ședinței de judecată” și nu a

argumentat sub toate aspectele, de ce prevalează, sub aspectul credibilității, anume

aceste declarații.

Totodată, martorii au fost preîntâmpinați pentru depunerea declarațiilor false

și, unilateral, instanța de judecată nu este în drept de a critica veridicitatea lor.

În susținerea poziției inculpatului au fost audiați martorii Bajureanu V., Teaca

M. și Chelmenciuc R., care au declarat că nu au trecut frontiera, deoarece mergeau

aproape de mal și era ceață, ce nu permitea deplasarea, însă acești martori se aflau

în subordinea inculpatului și declarațiile lor sunt irelevante.

Conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să

fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de fond greșit a apreciat probele, constatând nevinovăția

inculpatului, criticând neîntemeiat probele acuzării, care incontestabil demonstrează

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod

penal.

noiembrie 2020, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul urmează a fi achitat de sub

învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Aceste împrejurări rezultă din probele administrate, corect apreciate, cu

respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care nu confirmă că s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

Or, martorul Șevcenco I. în ședința de judecată a indicat că, împreună cu

Șevcenco M., Șevcenco T., Șevcenco L. se îndreptau spre pădurea situată la

marginea s. Tudora. Aproximativ la ora 7.00-07.30, mergând pe malul Nistrului, a

observat o barcă de cauciuc de culoare neagră, cu inscripția „Serviciul Piscicol” pe

râu, iar persoanele care se aflau în ea strângeau plasele și ridicau peștele. Erau trei

persoane de gen masculin îmbrăcate în uniformă de culoare albastră combinată cu

negru și pe spate aveau inscripția „Serviciul Piscicol”. Ulterior, au plutit cu barca

spre malul râului Nistru, pe teritoriul Ucrainei, de unde, la fel, scoteau plasele cu

pește. Erau aproape de malul Ucrainei. La un moment, de malul râului Nistru, pe

teritoriul Ucrainei, s-a apropiat un bărbat, care a început să se certe cu persoanele

din barcă. A recunoscut inculpatul, care se afla la motorul bărcii.

În instanța de apel martorul Șevcenco I. a declarat că prima dată l-a văzut pe

Vieru V. la Nistru, în barcă. Erau trei persoane în barcă, inclusiv inculpatul. Nu poate

spune cine conducea barca, erau îmbrăcați în uniformă, pe spate aveau inscripția

„Serviciul Piscicol”. Inculpatul era la începutul bărcii. Barca a plutit spre malul

Republicii Moldova. Ei strângeau plasele și au tras plasa unui cetățean din Ucraina,

iar acesta a început a striga la el. Barca era înspre malul Ucrainei. Ea era cu Șevcenco

M., Șevcenco T., Șevcenco D. și copiii, la ora 07.30. la pădure, tăiau lemne. Timpul

4

era frumos, nu era ceață. Erau pe drum, la o distanță de aproximativ 15- 20 m. de

barcă.

Martorul Șevcenco D. a dat declarații similare cu ale martorului Șevcenco I.

și a explicat că l-a cunoscut pe inculpat, care era la motorul bărcii și era fără căciulă.

Martorul Șevcenco T. a dat declarații analogice cu ale martorilor Șevcenco I.

și Șevcenco D., însă a indicat că nu poate recunoaște careva persoane din cele ce

erau în barcă, deoarece a trecut mult timp.

Martorul Raducan S., inspector al Serviciului Piscicol, a comunicat că a aflat

de la Andreenco A. că de pe malul râului Nistru, partea Ucrainei, au fost colectate

plase de pescuit care îi aparțin. Acesta l-a învinuit pe el de acest fapt, iar el i-a spus

că n-a activat. Ulterior a aflat că la 28.02.2017, pe segmentul satelor Tudora-

Palanca, au activat inspectorii din cadrul Serviciului Piscicol, Bajureanu V., Vieru

V. și o persoană numită Max, care au scos plasele. Din spusele altor persoane,

cunoaște că la volanul automobilului Serviciului Piscicol se afla Bajureanu V., iar

Vieru V. nici nu cunoaște sectorul.

În ședința de judecată, martorul Andreenco A. a indicat că la 28.02.2019 a fost

telefonat de un pescar, care i-a comunicat că au venit 2-3 colaboratori ai Inspecției

Ecologice din Moldova, care au scos din Nistru 2 plase ce-i aparțin. Nu a fost la fața

locului și nu a văzut cine a scos aceste plase. Nu cunoaște inculpatul și nu l-a văzut.

Totodată, potrivit declarațiilor martorului Andreenco A. depuse la organul de

urmărire penală, este pescar și activează pe teritoriul XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX. La 28.02.2017, în jurul orei 07.00, s-a aflat pe malul râului

Nistru pe teritoriul Ucrainei, unde a observat o barcă de cauciuc de culoare verde cu

motor, în care se aflau trei bărbați, în uniformă de culoare albastră combinată cu gri,

având pe spate ecusonul cu inscripția „Serviciul Piscicol”, care pluteau pe mijlocul

albiei râului Nistru și se îndreptau spre malul stâng al râului Nistru, pe teritoriul

Ucrainei, de unde scoteau plasele cu pește, ca urmare, plasele le rupeau, iar peștele

din ele îl puneau în barcă. S-a apropiat de cele trei persoane din barcă și le-a reproșat

că rup plasele fără nici un drept. S-au certat timp de 10 minute, după care cei trei cu

barca s-au întors spre malul drept al râului Nistru, pe teritoriul Moldovei.

Or, aceste declarații indică că în sarcina inculpatului nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Nici ordonanța din 18.07.2017, prin care Chelmenciuc R. și Bajureanu V. au

fost scoși de sub urmărire penală din motiv că în acțiunile ultimilor lipsesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, nu indică la

vinovăția inculpatului.

Pe lângă aceasta, acuzarea a invocat, ca probă ce confirmă vina inculpatului,

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei prin care martorul Șevcenco D. a

recunoscut persoana cu nr. 1 - Vieru V., care la 28.02.2017, cu o barcă, a trecut ilegal

frontiera de stat pe râul Nistru.

Însă, această probă nu este utilă și pertinentă, or, dintre toate persoanele

prezente în barca, martorul a recunoscut numai inculpatul și nu a recunoscut alte

persoane, totodată, fiind puțin probabil că la 28.02.2017, la orele 07.00-07.30,

vizibilitatea permitea să vadă o persoană anterior necunoscută atât de bine, ca să

o poată recunoaște ulterior.

5

Astfel, probele administrate nu demonstrează cu certitudine că anume

inculpatul a traversat ilegal frontiera de stat, probele acuzării fiind însoțite de dubii.

Mai mult, acuzarea nu a prezentat nicio probă care ar atesta că barca

Serviciului Piscicol a trecut de mijlocul râului Nistru sau de mijlocul șenalului

navigabil principal, sau de talvegul râului, sau mijlocul pânzei de apă a bazinului.

Conform art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă

numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată.

recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei

de către instanța de apel.

Recurenta invocă că concluziile instanței de apel privind probele înaintate în

sprijinul învinuirii incriminate inculpatului sunt expuse deficitar și selectiv, fiind

preluate din soluția adoptată de instanța de fond.

Or, dispunând achitarea inculpatului, instanțele de fond și de apel s-au bazat

doar pe declarațiile acestuia, ignorând toate probele acuzării indicate, inclusiv în

apelul declarat, iar instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de

acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea

incriminată inculpatului, fiind încălcate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanțele de fond și de apel nu au luat în considerație declarațiile

martorului Șevcenco I. că, împreună cu Șevcenco M., Șevcenco T., Șevcenco L. se

îndreptau spre pădurea situată la marginea satului Tudora. Aproximativ la ora 7.00-

07.30, mergând pe malul Nistrului, a observat o barcă de cauciuc de culoare neagră,

cu inscripția „Serviciul Piscicol” pe râu, iar persoanele care se aflau în ea strângeau

plasele și ridicau peștele. Erau trei bărbați în uniformă de culoare albastră combinată

cu negru și pe spate aveau inscripția „Serviciul Piscicol”. Ulterior, au plutit cu barca

spre malul râului Nistru, pe teritoriul Ucrainei, de unde, la fel, scoteau plasele cu

pește. Erau aproape de malul Ucrainei, unde la un moment, s-a apropiat un bărbat,

care a început să se certe cu persoanele din barcă. A recunoscut inculpatul, care se

afla la motorul bărcii.

Martorul Șevcenco D. a dat declarații asemănătoare cu ale martorului

Șevcenco I. și a confirmat că la motorul bărcii era anume inculpatul și era fără

căciulă.

Conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 28.06.2017,

martorul Șevcenco D. a recunoscut persoana cu nr. 1, acesta fiind Vieru V., care la

28.02.2017, cu o barcă a trecut ilegal frontiera de stat pe râul Nistru.

Instanța de judecată nemotivat a pus la îndoială această probă, considerând

„că nu este credibilă această probă, deoarece inexplicabil, din toate persoanele

prezente în barcă, martorul l-a recunoscut numai pe inculpat și nu a recunoscut alte

persoane, totodată, fiind puțin probabil ca la 28.02.2017, la orele 07.00-07.30,

vizibilitatea permitea să vadă o persoană anterior necunoscută atât de bine, ca să o

poți recunoaște ulterior”.

6

Și martorul Șevcenco T. a dat declarații asemănătoare cu ale martorilor

Șevcenco I. și Șevcenco D.

Martorul Șevcenco I. a concretizat că inculpatul se afla cu fața la ea, și anume,

el conducea motorul. Inculpatul era chel în frunte, celelalte persoane erau în față, l-

a cunoscut vizual, iar martorul Șevcenco D. a indicat că inculpatul era „plinuț și

lâsâi”. Atenția martorilor asupra acestei bărci a atras-o faptul că persoanele, trecând

spre malul opus, se certau cu o persoană din Ucraina, conflictul a durat aproximativ

10 minute.

Martorul Raducan S., inspector al Serviciului Piscicol, a indicat că a aflat de

la pescarul din Ucraina, Andreenco A., că de pe malul râului Nistru, partea Ucrainei,

au fost colectate plase de pescuit care aparțin acestuia și l-a învinuit pe el de acest

fapt. Ulterior a aflat că la 28.02.2017, pe segmentul satelor Tudora-Palanca, au

activat inspectorii din cadrul Serviciului Piscicol - Bajureanu V., Vieru V. și o

persoană numită Max, care au scos plasele. Din spusele altor persoane cunoaște că

la volanul automobilului Serviciului Piscicol se afla Bajureanu V., iar Vieru V. nici

nu cunoaște sectorul.

Martorul Andreenco A. în instanța de judecată a declarat că la 28.02.2019 a

fost telefonat de un pescar, care i-a comunicat că au venit 2-3 colaboratori ai

Inspecției Ecologice din Moldova, care au scos din Nistru 2 plase ce-i aparțin. El nu

a fost la fața locului și nu a văzut cine a scos aceste plase. Pe inculpat nu-l cunoaște

și nu l-a văzut.

Potrivit declarațiilor martorului Andreenco A., depuse la organul de urmărire

penală, este pescar și activează pe teritoriul XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX. La 28.02.2017, în jurul orei 07.00, s-a aflat pe malul râului Nistru, pe

teritoriul Ucrainei, unde a observat o barcă de cauciuc de culoare verde cu motor, în

care se aflau trei bărbați, în uniformă de culoare albastră combinată cu gri, având pe

spate ecusonul cu inscripția „Serviciul Piscicol”, care pluteau pe mijlocul albiei

râului Nistru și se îndreptau spre malul stâng al râului Nistru, pe teritoriul Ucrainei,

de unde cu o cange scoteau plasele cu pește, ca urmare, plasele le rupeau, iar peștele

din ele îl puneau în barcă. S-a apropiat de cele trei persoane în barcă și le-a reproșat

că rup plasele fără nici un drept. S-au certat timp de 10 minute, după care cei trei cu

barca s-au întors spre malul drept al râului Nistru, pe teritoriul Moldovei.

Martorul Andreenco A. a explicat că a fost audiat de către colaboratorii

Poliției de Frontieră, însă astfel de declarații nu a dat și a semnat procesul-verbal de

audiere întocmit în limba moldovenească.

Totodată, a semnat procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie, însă nu cunoaște nici una din persoanele care sunt fotografiate.

Martorul Slesarenco P., șef al Serviciului de coordonare la Direcția Poliției de

frontieră, a relatat că a participat la audierea martorului Andreenco A. în calitate de

translator, deoarece este vorbitor de limba rusă și a absolvit școala rusă. Audierea a

fost efectuată de către ofițerul de urmărire penală Bursuc, pa PTFS Palanca. A fost

preîntâmpinat de răspundere penală, a efectuat traducerea și martorul a semnat

procesul-verbal.

Însă, declarațiile martorului Andreenco A., făcute în instanță, nu sunt clare și

pot fi apreciate critic, martorul nu s-a dezis de ele, din contra, indicând ca a dat

aceleași declarații ca și la urmărire penală, adăugând doar că își face griji pentru el.

7

Răspunsul că nu a depus plângere în Ucraina nu corespunde realității, la dosar fiind

anexată informația privind depunerea plângerii.

Instanța de judecată nemotivat „consideră ca fiind cu credibilitate mare

declarațiile martorului Andreenco A. date în cadrul ședinței de judecată” și nu a

argumentat sub toate aspectele, de ce prevalează, sub aspectul credibilității, anume

aceste declarații.

Or, în circumstanțele stabilite, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, este dovedită prin probele administrate.

Totodată, în rezultatul aprecierii probelor din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării, se atestă că declarațiile inculpatului, sunt în contradicție cu

probele administrate în cadrul cauzei penale.

Prin urmare, instanța de apel nu a clarificat circumstanțele relevante pentru

cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, decizia pronunțată

urmând a fi casată.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanțelor

de fond și de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, când motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au

avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod

de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă

descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea

temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța

respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de

achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

8

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) a constatat în descriptiv diverse motive de achitare, care se contrazic

reciproc și generează consecințe juridice diferite, cum ar fi că:„ ...probele acuzării nu

demonstrează, în afara oricărui dubiu rezonabil, vinovăția inculpatului..., astfel, vinovăția

inculpatului nu a fost dovedită în afara oricărui dubiu rezonabil..., Prin urmare, acuzarea nu a

prezentat nicio probă, care ar demonstra că barca Serviciului Piscicol a trecut de mijlocul râului

Nistru..., or, probele prezentate și cercetate în ședința de judecată nu demonstrează cu certitudine

că anume inculpatul a traversat ilegal frontiera de stat, conform art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii...”.

Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpatul este achitat de sub

învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal din motiv

că: „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în învinuire, neindicând motivele pentru care a respins probele acuzării, în special

declarațiile martorilor administrate în cadrul urmăririi penale.

Mai mult, concluziile sumare și absolut divergente că: „se consideră ca fiind cu

credibilitate mai mare declarațiile martorului Andreenco A., date în cadrul ședinței de

judecată..., deși prin ordonanța din 18.07.2017, Chelmenciuc R. și Bajureanu V. au fost scoși de

sub urmărire penală din motiv că în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.

362 alin. (1) Cod penal, această ordonanță nu poate influența constatarea vinovăției sau

nevinovăției..., probele prezentate și cercetate în ședința de judecată nu demonstrează cu

certitudine că anume inculpatul a traversat ilegal frontiera de stat, deoarece declarațiile și

probele analizate demonstrează cu o probabilitate înaltă că inculpatul nu a trecut ilegal frontiera

de stat, probele directe care dovedesc vinovăția lui și care dovedesc nevinovăția lui fiind indicate

supra, fiind constatată credibilitatea fiecărei din aceste probe...”, nu corespund exigențelor

prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea

probelor administrate în cadrul cauzei penale.

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o

analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute.

Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru

a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul

operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele

pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată

cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza

aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

9

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În

corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor

în primă instanță. Conform art. 30 alin. (5), 31 alin. (1), (3) Cod de procedură penală,

apelul se judecă în complet format din 3 judecători, care trebuie să rămână același în

tot cursul judecării cauzei. În cazul în care cauza se judecă de un complet format din

3 judecători și unul din aceștia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei

din motiv de boală îndelungată, deces sau din motivul eliberării din funcție în

condițiile legii, acest judecător este înlocuit de un alt judecător și cauza se judecă în

continuare. În corespundere cu art. 6/1 alin. (1/1) și (2) din Legea privind organizarea

judecătorească, schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepționale, în

baza unei încheieri motivate a președintelui Curții de Apel și potrivit criteriilor

obiective stabilite de regulamentul elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în

condițiile prevăzute de lege. Potrivit pct. 14 din Regulamentul privind modul de

constituire a completelor de judecată și schimbarea membrelor acestora, schimbarea

membrelor completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din

următoarele temeiuri: boală îndelungată, deces, eliberare din funcție, abținere,

recuzare, detașare, transferare, promovare, suspendare din funcție, incompatibilități.

În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. De

asemenea, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi

casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 CPP, întrucât o asemenea

eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM

din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond și, repetându-le întocmai, indicând că: „...instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept..., probele administrate, corect apreciate, cu

respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care nu confirmă că s-a constatat

existența faptei infracțiunii..., probele administrate nu demonstrează cu certitudine că anume

inculpatul a traversat ilegal frontiera de stat..., acuzarea nu a prezentat nicio probă care ar

atesta că barca Serviciului Piscicol a trecut de mijlocul râului Nistru..., în condiția în care, în

10

urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată

prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată...”, nu a desființat sentința, cu

rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) nu a apreciat fiecare probă administrată pe caz separat, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete

de fapt și de drept invocate în învinuire, nu a indicat motivele pentru care a respins

probele acuzării, în special declarațiile martorilor administrate în cadrul urmăririi

penale.

Mai mult, inițial a descris declarațiile martorilor Șevcenco I., Șevcenco T.,

Șevcenco D., Andreenco A., Raducan S., date în cadrul urmăririi penale, din care

rezultă clar comiterea faptei de către inculpat, dar ulterior a conchis absolut

divergent că: „...aceste declarații indică că în sarcina inculpatului nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii”.

Pe lângă aceasta, aprecierea sumară și neclară că: „...fiind puțin probabil că la

28.02.2017, la orele 07.00-07.30, vizibilitatea permitea să vadă o persoană anterior necunoscută atât de

bine, ca să o poată recunoaște ulterior... nici ordonanța din 18.07.2017, prin care Chelmenciuc R. și

Bajureanu V. au fost scoși de sub urmărire penală din motiv că în acțiunile ultimilor lipsesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, nu indică la vinovăția

inculpatului...”, nu corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură

penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorului

Andreenco A. date la urmărire penală (f.d. 36), procesele-verbale de recunoaștere a

persoanei după fotografie (vol. I. f.d. 32, 42, 131), plângerea și explicația depuse de

Andreenco A. la 17.03.2019 (vol. I. f.d. 39-40), ordonanța din 18.07.2019 (vol. I. f.d.

141, art. 414 alin. (2), (6) CPP);

d) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 5. din

prezenta decizie, cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate

(art. 414 alin. (5) CPP);

e) potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel, judecarea cauzei a

fost începută de completul format din judecătorii I. Pleșca, M. Negru, A. Spoială,

continuată de I. Pleșca, S. Vrabii și A. Spoială, ulterior - S. Vrabii, I. Mînăscurtă, A.

Spoială, apoi au finisat și pronunțat decizia contestată judecătorii S. Cecan (Vrabii),

A. Gafton și A. Spoială, în materialele cauzei lipsind încheierea președintelui

instanței motivată pe criteriile prescrise în art. 31 alin. (3) Cod de procedură penală

și pct. 14 din Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată

și schimbarea membrilor acestora, despre schimbarea judecătorilor M. Negru și I.

Mînăscurtă (v. II, f.d. 65, 67, 71, 73, 75, 82, vol. 3, f.d. 2, 7, 9, 20).

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, că instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii, și că recursul

ordinar este întemeiat.

11

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 2) și 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei

contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, casează total decizia Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2020, în privința inculpatului Vieru

Valentin XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 21 mai

2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

12