1ra-386/2021 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-386/2021 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-386/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte –Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 septembrie 2020,

în cauza penală privindu-l pe

Marchin Vladimir Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, Xxxxx, Xxxxx, domiciliat

în or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și i s-a aplicat o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții legate de circulația

drogurilor etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare aplicată

lui Marchin Vladimir s-a suspendat condiționat și i s-a stabilit o perioadă de probațiune

de 2 (doi) ani.

S-a dispus neexecutarea pedepsei aplicate în privința lui Marchin Vladimir dacă în

perioada de probațiune fixată, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin

respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

1

Vladimir în perioada cuprinsă între luna iulie 2019, data și ora exactă de către organul

de urmărire penală nu a fost posibil de stabilit, și data de 05 septembrie 2019, orele 07.10-

07.55, într-o odaie a domiciliului, intenționat, fără scop de înstrăinare, păstra ilegal în

proporții deosebit de mari 107 fragmente de plante de canabis în fază uscată, o masă

vegetală uscată de culoare verde cu greutatea de 1036 g, și rășină de canabis cu masa de

0,298 g sub formă de depuneri de culoare cafenie pe suprafața interioară a unui fragment

de butelie polimerică, care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. xxxxx

din 24 septembrie 2019 emis de Centrul Tehnico- Criminalistic și Expertize Judiciare al

IGP al MAI reprezintă plante de canabis, marijuana și rășină de canabis, care conțin

tetrahidrocannabinol și se atribuie la categoria de droguri, fiind incluse în

compartimentul I, pct. 7 și compartimentul III pct. 3 din Lista substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum

și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79

din 23 ianuarie 2006, substanțe narcotice care nu sunt utilizate în scopuri medicinale,

fiind incluse în tabelul I, lista nr.1 al ,,Tabelelor și listelor substanțelor narcotice,

psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului” aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004, iar la locul de lucru, în odaia vagonetei,

păstra o masă vegetală uscată de culoare verde cu greutatea totală de 61,599 g și rășină

de canabis cu masa totală de 0,57 g sub formă de depuneri de culoare cafenie pe

suprafața interioară a unui fragment de butelie polimerică și pe un tub cilindric

confecționat din metal acoperit cu plută, care conform raportului de constatare tehnico-

științifică nr. xxxxx din 25 septembrie 2019 emis de Centru Tehnico-Criminalistic și

Expertize Judiciare al IGP al MAI, reprezintă marihuana și rășină de canabis, care conțin

tetrahidrocannabinol și se atribuie la categoria de droguri, fiind incluse în

compartimentul I, pct. 7 și compartimentul III pct. 3 din ,,Lista substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum

și cantitățile acestora”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79

din data de 23 ianuarie 2006, substanțe narcotice care nu sunt utilizate în scopuri

medicinale, fiind incluse în tabelul I, lista nr. 1 al ,,Tabelelor și listelor substanțelor

stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului” aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004, și se atribuie către droguri.

Prin acțiunile sale Marchin Vladimir a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.

(4) lit. b) din Codul penal - păstrarea drogurilor, în proporții deosebit de mari, fără scop de

înstrăinare.

2

Leonid Țărnă, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care al recunoaște vinovat pe Marchin Vladimir de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pentru fapta de păstrare

ilegală de droguri săvârșite în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare și de

ai aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții legale de circulația drogurilor etnobotanicilor sau analoagelor acestora pe un

termen de 3 ani.

În rest de a menține sentința fără careva modificări.

3.1. În motivarea apelului procurorul a invocat următoarele argumente:

- aplicarea art. 90 Cod penal în privința inculpatului este una neîntemeiată,

pedeapsa fiind prea blândă și nu corespunde proporționalității faptelor infracționale

comise;

- instanța de fond greșit a apreciat că circumstanțele atenuante existente pe caz sunt

suficiente pentru a aplica în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de suspendarea

executării pedepsei conform prevederilor art. 90 Cod penal, ignorând în așa mod

caracterul și esența crimei comise de către inculpat, pericolul social sporit al infracțiunii

incriminate acestuia, cât și însăși personalitatea inculpatului;

- circumstanțele la care instanța de fond a făcut trimitere la aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal ce țin de persoana inculpatului și anume că acesta la locul de trai se

caracterizează satisfăcător, muncind ocazional, nu are antecedente penale, de faptul că a

avut un comportament cooperant, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza judecății,

a restituit benevol cheltuielile judiciare suportate în această cauză, reprezintă niște

împrejurări obișnuite care caracterizează inculpatul, împrejurări care de fapt care în nici

un mod nu micșorează esențial gravitatea infracțiunii comise și consecințele acesteia,

circumstanțe care de altfel au fost reținute inclusiv și de partea acuzării la stabilirea unei

pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, pe când limitele sancțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal sunt de la 8 luni la 4 ani.

La fel și concluzia instanței precum că inculpatul „a avut un comportament

cooperant” este una eronată, așa cum în fapt, în cadrul urmăririi penale inculpatul,

înțelegând că volumul probatoriului administrat indiscutabil demonstrează vina

acestuia în comiterea infracțiunii incriminate a decis să recunoască vina.

Totodată, analizând personalitatea inculpatului, se constată că acesta deși anterior

a săvârșit doar o infracțiune de sustragere, faptul consumului de droguri ale acestuia

reprezintă un mod de viață al acestuia care a confirmat faptul că este consumator de

3

droguri de mai mult timp și nu a întreprins nimic în vederea înlăturării acestui viciu al

său.

Fenomenul narcomaniei reprezintă un flagel al societății din Republica Moldova,

iar aplicarea unei politici punitive adecvate acestor fapte (realizată inclusiv și de către

instanțele de judecată prin stabilirea unor pedepse mai severe) ar asigura în deplină

măsură drepturile și libertățile persoanelor, în special v-a contribui la instituirea unei

stări de fapt capabile să protejeze însăși societatea de acest flagel cum este circulația

ilegală ale drogurilor.

Astfel, atitudinea ce ține de aplicarea unei pedepse mai blânde, de cele mai multe

ori permite pe viitor persoanelor de genul inculpatului să continue activitatea

infracțională, știind că pe viitor el, chiar dacă v-a fi diferit justiției, v-a beneficia cu

ușurință și în mod repetat de o pedeapsă non-privativă de libertate, ceea ce în mod

evident subminează încrederea cetățenilor în capacitatea statului Republica Moldova de

a asigura apărarea valorilor fundamentale consacrate în Constituție, de aceea, se impune

sancționarea mai aspră a faptelor de acest gen

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, procurorul a

contestat sentința doar în latura blândeții pedepsei penale, de aceia se v-a expune detailat

doar asupra acestui aspect.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, prezenta cauză penală a fost

judecată de către instanța de fond în procedură simplificată.

Atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond și cea de apel inculpatul

Marchin Vladimir a recunoscut fapta săvârșită, depunând declarații consecutive

referitor la cele comise, acestea coroborând întru tot cu restul probelor administrate pe

caz, ce se conțin în rechizitoriul din dosarul penal și care au fost reflectate în partea

descriptivă a sentinței.

Cât ține de pedeapsa aplicată, instanța de apel a considerat-o legală, echitabilă,

întemeiată și proporțională faptei infracționale.

La individualizarea pedepsei închisorii cu suspendarea condiționată a executării

ei, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului Marchin Vladimir și a luat în

considerație prevederile art. 2, 7, 61, 75-78, 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, ținând astfel ținând cont de gravitatea infracțiunii comise

(infracțiune gravă), motivul și scopul acestora (dorința de a păstra substanțe narcotice),

de personalitatea celui vinovat (lipsa antecedentelor penale, lipsa evidenței la medicii

4

narcolog și psihiatru), de prezența circumstanțelor atenuante (căința sinceră), de lipsa

circumstanțelor agravante, contribuirea la examinarea cauzei în procedură simplificată

și celelalte împrejurări individuale ale cazului.

Instanța de fond corect i-a acordat inculpatului Marchin Vladimir încă o șansă, în

scopul de a evalua fapta comisă, de a lua atitudinile necesare în legătură cu

condamnarea, de a executa pedeapsa și de a-și corecta comportamentul, de a se reeduca

și de a se abține pe viitor de la comiterea faptelor penale.

care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a hotărârilor judecătorești, în partea ce ține de tipul și

mărimea pedepsei, cu pronunțarea unei hotărâri prin care lui Carp Alexandru să-i fie

aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții legate de circulația drogurilor, rtnobotanicilor sau analoagelor acestora pe un

termen de 3 ani.

În argumentarea recursului invocă faptul că, pedeapsa stabilită inculpatului este

vădit neproporțională celor comise de către inculpat și urmările produse, cu abatere de

la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal.

Menținând sentința, prin care au fost aplicate în privința inculpatului Marchin

Vladimir prevederile art. 90 Cod penal, instanța de apel nu a luat în considerație faptul

că la locul de trai inculpatul se caracterizează negativ, se află la evidența medicului

narcolog cu diagnoza de consumator de droguri, anterior a mai comis alte infracțiuni și

contravenții, precum și cantitatea impunătoare a drogurilor depistate la acesta.

Circumstanțele atenuante existente pe caz sunt insuficiente pentru aplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal.

Nu s-a luat în considerare faptul, că depistarea drogurilor a avut loc în rezultatul

unor acțiuni de urmărire penală întreprinse de către colaboratorii de poliție și nici de

cum în rezultatul unei inițiative proprii sau a unui denunț al inculpatului. Aceste

circumstanțe nu pot fi catologate ca circumstanțe atenuante.

Aplicarea față de inculpatul Marchin Vladimir a pedepsei penale sub formă de

închisoare v-a duce la atingerea scopului pedepsei penale și va contribui la reeducarea

inculpatului, ca pe viitor să nu mai comită infracțiuni similare.

Erorile eomise de instanța de fond au fost menținute și de instanța de apel care, în

conformitate eu prevederile alin. 3 p. 14 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Jusliție nr. 22 din 12.12.2005, era obligată să se pronunțe asupra luturor motivelor de apel

5

invocate de apelant. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează eu nerezolvarea fondului cauzei.

avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului a depus referință privitor la opinia sa

asupra recursului declarat de către procuror, menționând că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. Or, pedeapsa aplicată inculpatului Marchin

Vladimir corespunde faptelor comise, personalității inculpatului și atitudinii acestuia

față de consecințele create, precum și criteriilor de individualizare a pedepsei.

materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul penal conchide

asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele motive.

În lumina jurisprudenței CtEDO, motivarea unei hotărâri judecătorești are în mod

deosebit scopul de a demonstra părții că a fost ascultată și astfel să contribuie la o mai

bună acceptare a deciziei (hotărârea Taxquet versus Belgia).

Dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală prevede că instanța

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat se constată că, procurorul critică decizia sub

aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că, instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, însă

Colegiul analizând decizia atacată, conchide că nici un temei prevăzut de norma

menționată, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul

că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Distinct de aceste considerente, Colegiul atestă că recurentul critică decizia

6

instanței de apel și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, temei de

recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens, Colegiul menționează că,

potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu

criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal,

instanța de judecată aplică pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile

și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

La caz, Colegiul penal constată că instanța de apel preluând soluția primei instanțe,

a indicat detaliat la motivele ce au determinat această preluare și s-a expus asupra

corectitudinii aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, cu referire la modalitatea de

executare a pedepsei, or, chiar dacă infracțiunea comisă se atribuie la categoria celor

grave, interdicția legală lipsește și inculpatul la locul de trai se caracterizează satisfăcător,

nu este căsătorit, muncește ocazional, se află la evidența medicului narcolog, ca fiind

consumator de droguti,nu are antecedente penale și se căiește sincer.

Un alt aspect important care a fost luat în considerație de către instanțele de

judecată la stabilirea pedepsei inculpatului, este faptul că cauza penală a fost examinată

în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece Marchin

Vladimir a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală și potrivit alin. (8) „inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

7

penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare...”

Astfel, reieșind din totalitatea circumstanțelor stabilite, ținând cont de scopul

pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, Colegiul reține că, instanța

de apel just a considerat că corectarea inculpatului este posibilă fără privarea de libertate,

menținând suspendarea condiționată a executării pedepsei principale.

De asemenea, procurorul solicitând excluderea prevederilor art. 90 Cod penal la

aplicarea pedepsei în privința inculpatului, nu a invocat careva motive care ar justifica

aplicarea unei pedepse mai aspre, or, criticile formulate de procuror au format obiect de

discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, iar argumentele

invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept,

care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel.

Colegiul constată, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât

principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal,

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar declarat de procuror și potrivit legii se impune

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Motivele recurentului nu și-au găsit confirmarea, recursul conține invocări identice

cu apelul declarat de acuzare, asupra cărora instanța de apel s-a expuse în mod

argumentat asupra acestora (vezi în acest sens p. 4.1 a prezentei hotărâri), soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea

CtEDO García Ruiz versus Spania), și noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-

a motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să

examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO

Boldea versus România).

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 01 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Marchin Vladimir

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

8

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 06 mai 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9