1ra-634/2021 — art. 151 alin. 4, 287 alin. 3, 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-634/2021 — art. 151 alin. 4, 287 alin. 3, 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-634/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte –Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului Mereacre Tudor și ultimul, precum și

avocatul Vieru Vadim în numele succesorului părții vătămate Levente Parascovia, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

octombrie 2020, în cauza penală privindu-i pe

Mereacre Tudor Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în r-nul Xxxxx, sat.

Xxxxx;

Midoni Simion Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în r-nul Xxxxx, sat.

Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Simion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin.

(4) și art. 287 alin. (3) Cod penal, și în baza acestor Legi i s-a stabilit pedeapsa după cum

urmează:

- în baza art. 151 alin. (4) Cod penal - 10 (zece) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis;

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei

1

în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Midoni Simion i s-a stabilit pedeapsa definitivă - 13

(treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Mereacre Tudor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, ceea ce constituie suma de

40000 (patruzeci mii) lei.

Inculpatului Mereacre Tudor i s-a explicat că este în drept să achite jumătate din

amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care

hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este

executată integral.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Levinte Parascovia

împotriva inculpaților Midoni Simion și Mereacre Tudor privind încasarea prejudiciului

moral și material cauzat prin infracțiune, s-a admis parțial.

S-a încasat de la Midoni Simion în beneficiul succesorului părții vătămate Levinte

Parascovia cu titlu de prejudiciu material suma de 37355 (treizeci și șapte mii trei sute

cinczeci și cinci) lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 300000 (trei sute mii) lei.

S-a încasat de Mereacre Tudor în beneficiul succesorului părții vătămate Levinte

Parascovia cu titlu de prejudiciu moral suma de 70000 (șaptezeci mii) lei.

S-a încasat din contul lui Midoni Simion în beneficiul statului cheltuielile judiciare

pentru efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 18920 (optsprezece mii nouă sute

douăzeci) lei.

S-a încasat din contul cet. Mereacre Maria în beneficiul statului cheltuielile judiciare

pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 1078 (una mie șaptezeci și opt) lei.

01.01.2020, aproximativ la orele 02:00, având scopul comiterii huliganismului agravat și

a cauzării vătămării grave a integrității corporale, aflându-se pe una din străzile s. Xxxxx

din r-nul Xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, după ce împreună cu minorul

Mereacre Tudor, au inițiat un conflict cu Jomir Dumitru, în urma căruia Midoni Simion

și Mereacre Tudor i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului lui Jomir Dumitru, după care Midoni Simion, prin exces de autor,

folosind o ștachetă din lemn ruptă dintr-un gard, i-a aplicat o lovitură cu aceasta în

regiunea capului lui Jomir Dumitru.

Continuându-și acțiunile sale infracționale, Midoni Simion și Mereacre Tudor, au

2

continuat bruscarea lui Jomir Dumitru, timp în care, Mereacre Tudor aplicând un

procedeu de luptă, l-a doborât la pământ pe Jomir Dumitru, unde ambii au continuat să-

i aplice multiple lovituri cu pumnii și picioarele, peste diferite părți ale corpului, astfel

Mereacre Tudor i-a aplicat două lovituri cu picioarele în regiunea toracelui, iar Midoni

Simion i-a aplicat lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului, inclusiv în

regiunea capului, moment în care, pentru a aplana conflictul au intervenit persoanele

prezente la fața locului, care i-au împiedicat pe Midoni Simion și Mereacre Tudor să-i

aplice lovituri lui Jomir Dumitru, ajutându-l pe acesta să se ridice de jos.

Tot el, Midoni Simion, continuându-și acțiunle sale infracționale, după ce Jomir

Dumitru s-a pornit într-o altă direcție de la locul unde serba Anul Nou, l-a ajuns din

urmă și prin aplicarea unei lovituri cu piciorul în regiunea pieptului, la doborât la

pământ și dând dovadă de o deosebită cruzime, a sărit de mai multe ori cu picioarele pe

capul lui Jomir Dumitru, fiindu-i cauzate astfel leziuni corporale în urma cărora a

decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 20 ianuarie 2020, moartea

cet. Jomir Dumitru a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale deschise manifestată

prin escoriații pe cap, echimoze periorbitale, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

fractura osului temporal drept cu trecere la baza craniului, urme de hematom subdural,

hemoragii subarahnoidiene, sânge în ventriculii cerebrali, focare de contuzie și

dilacerare intracerebral, hemoragii secundare în trunchiul cerebral ce se confirmă prin

modificările depistate la necropsie și adeverite prin rezultatele histologice. La

examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă cranio-cerebrală deschisă

manifestată prin escoriații pe cap, echimoze periorbitale, hemoragii în țesuturile moi

pericraniene, fractura osului temporal drept cu trecere la baza craniului, urme de

hematom subdural emisferial pe dreapta, hemoragii subarahnoidiene pe emisferele

cerebrale, focare de contuzie și dilacerare intracerebral, sânge în ventriculii cerebrali,

hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care au fost produse cu cca 4-6 zile până la

deces, prin acțiunea traumatică cu corpuri contoondente, au legătură cauzală directă cu

survenirea decesului și în comun, după criteriul pericol pentru viață, se califică ca

vătămare corporală gravă.

Mereacre Tudor, la 01.01.2020 în jurul orelor 02:00, având scopul comiterii unui

huliganism, de comun acord și împreună cu Midoni Simion, încălcând grosolan ordinea

publică, fără careva motive întemeiate, în timp ce se aflau pe una din străzile s. Xxxxx

din r-nul Xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au inițiat un conflict cu Jomir

Dumitru și din intenții huliganice, dând dovadă de cinism și obrăznicie deosebită, unde

3

Mereacre Tudor aplicând un procedeu de luptă, l-a doborât la pământ pe Jomir Dumitru,

și împreună cu Midoni Simion, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului lui Jomir Dumitru, după care Midoni Simion, prin exces de

autor, folosind o ștachetă din lemn ruptă dintr-un gard, i-a aplicat o lovitură cu aceasta

în regiunea capului lui Jomir Dumitru.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, Midoni Simion prin acțiunile sale intenționate,

a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Codul penal - adică vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață, acțiuni săvârșite cu

deosebită cruzime, soldată cu decesul victimei, și infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3)

Codul penal - acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă

de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni,

care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane, cu aplicarea unor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale.

La fel, instanța a constatat că Mereacre Tudor, prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Codul penal - acțiuni intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni, care se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșite de două persoane.

În cadrul ședinței de judecată, inculpații Midoni Simion și Mereacre Tudor, fiind

asistați de avocații Bogos Alexandru și Mihai Rudenco, au declarat personal prin înscris

autentic, că recunosc faptele indicate în rechizitoriu și încadrarea juridică a acestora,

cerând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

deoarece nu solicită administrarea de noi probe. Cauza penală a fost examinată în baza

probelor administrate la faza de urmărire penală în baza art. 3641 Cod de procedură

penală.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Ialoveni, Valeriu Cîrlan, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din

27.06.2020 pronunțate în privința inculpatului Mereacre Tudor din motivul blândeței

pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Mereacre Tudor să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și să fie condamnat cu

aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală la doi ani închisoare în penitenciar pentru

minori.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că, în cadrul susținerilor verbale,

4

acuzatorul de stat a solicitat pentru inculpatul Mereacre Tudor, aplicarea unei pedepse

privative de libertate pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

minori. Sentința pronunțată este una prea blândă în raport cu fapta comisă, urmând ca

instanța ierarhic superioară să caseze sentința instanței de fond. Aplicarea unei pedepse

mai aspre pentru inculpatul Mereacre Tudor este motivată prin circumstanțele de fapt

stabilite pe caz, și anume prin faptul că anume acțiunile inculpatului au dus la

escaladarea conflictului, care au degenerat într-o bătaie soldată cu decesul lui Jomir

Dumitru.

3.2. Succesorul părții vătămate Levinte Parascovia, prin care a solicitat casarea

parțială a sentinței Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 27 iunie 2020, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care

sub aspectul individualizării pedepsei, în privința inculpaților să fie aplicată o pedeapsă

maximă prevăzută de lege, sub formă de închisoare, cu admiterea integrală a acțiunii

civile.

În motivarea apelului succesorul părții vătămate Levinte Parascovia a invocat că,

având în vedere circumstanțele obiective ale cazului, în privința inculpaților urma să fie

aplicate pedepse mai mari, inclusiv cu închisoarea în privința inculpatului minor, la

limitele maxime prevăzute de legea penală, având în vedere procedura în care a fost

judecată cauza, reieșind din următoarele circumstanțe: cruzimea deosebită a inculpaților

a fost confirmată de declarațiile acestora și alte probe, printre care declarațiile martorului

Levinte Ștefan, (...) În timp ce Dumitru era jos, Midoni Simion l-a lovit pe Dumitru cu

piciorul în față o singură dată, care a fost motivul nu cunoaște. (...) La un moment dat

Tudor Mereacre a început a alerga către Dumitru Jomir și l-a lovit pe acesta cu piciorul

în spate. Dumitru a căzut jos ulterior Meriacre Tudor l-a lovit cu piciorul în față în timp

ce era jos. Totodată în timp ce era Dumitru Jomir jos, Midoni Simion îl lovea cu picioarele

în cap, ulterior a rupt o bucată de lemn de la gardul din apropiere și a început să lovească

cu acesta în Jomir Dumitru și anume în regiunea capului. Acesta nu reacționa, cineva din

acei prezenți a adus apă și l-a spălat pe Dumitru Jomir acesta sângera și anume îi curgea

sânge din nas (vol. I pag. 102, 106).

Circumstanțele descrise mai sus, cinismul comiterii acestei infracțiuni, dar și

caractertistica negativă a inculpaților și pozitivă a părții vătămate, a fost dovedită prin

depozițiile martorilor Bandulac Cristina, Bivol Emilia, Mihalachi Alexei, Petrea

Dumitraș, Levinte Ștefan, Neaga lanic, Meriacre llieș, Bortă Pavel, Petrea Lilia, Petrea

Tudor, Petrea Mihail, Ababii Igor, Țurcan Vladimir, Eremia Grigore, Preida Elena; prin

rapoartele de expertiză judiciară nr. xxxx, nr. xxxx, nr. xxxx; prin procesele-verbale de

5

examinare a obiectelor din 05.01.2020 și 03.01.2020, dovedesc intenția de a cauza

vătămări corporale grave sau chiar omorul persoanei.

Cazul a șocat familia, și întreaga țară. Cu reacții au intervenit conducerea țării.

Cazul a generat proteste și nemulțumiri în masă. Nu este un caz simplu, este un caz care

arată degradarea societății și care trebuie să aibă o reacție pe măsură din partea

sistemului judiciar, inclusiv sub aspectul recuperării prejudiciului moral și material

cauzat în rezultatul infracțiunii.

Instanța nu a reținut circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal și anume că:

săvârșirea infracțiunii prin acte de o deosebită cruzime, săvârșirea infracțiunii de către o

persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea substanțelor menționate la art.

24. Consumul de alcool și starea de ebrietate a fost recunoscută de ambii inculpați.

Având în vedere circumstanțele infracțiunii, această circumstanță urma să fie reținută.

În conformitate cu prevederile art. 78 Cod penal, în cazul în care există circumstanțe

agravante se poate aplica pedeapsa maximă prevăzută la articolul corespunzător din

Partea specială a prezentului cod. Aplicarea unor pedepse mai severe este justificată.

Cu referire la cuantumul prejudiciului moral, CtEDO cere ca compensațiile cu titlu

de prejudiciu moral acordate la nivel național pentru violarea CEDO să fie comparabile

cu cele acordate de CtEDO în cauze comparabile (a se vedea hot. Ciorap nr. 2 c.

Moldovei, 2010). Ținând cont de practica similară de aplicare a art. 41 de către CtEDO în

cauze similare, au considerat că suma de 60 000 EURO este una argumentată, chiar dacă

nu acoperă pierderea cauzată de omorul lui Jomir Dumitru este justificată și urma să fie

dispusă de instanța de judecată.

În privința inculpaților urma să fie aplicată pedeapsa maximă prevăzută de lege,

având în vedere existența circumstanțelor agravante, inclusiv pedeapsa cu închisoarea

în cazul inculpatului minor Mereacre. Cu referire la acțiunea civilă, aceasta urma să fie

admisă integral.

3.3. Avocatul Alexandru Bogos în numele inculpatului Midoni Simion, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni din 27.06.2020, în partea ce ține de aplicarea pedepsei și acțiunii civile,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Midoni Simion să-i fie stabilit în calitate de pedeapsă

închisoarea pe un termen de 7 ani închisoare cu aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1)

Cod penal, ca circumstanță fiind vârsta, art. 3641 alin. (8) Cod penal, fiind aplicate

limitele de jos, art. 385 Cod de procedură penală, constatarea încălcării drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

6

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două

zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv - conform art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală - după cum urmează 179 de zile de arest preventiv în Penitenciarul nr.

13 Chișinău - fiind stabilite 358 zile arest care vor fi incluse în pedeapsa de bază. Acțiunea

civilă urmează a fi admisă în principiu - iar o instanță de drept comun civil va decide

cuantumul acțiunii civile, iar cheltuielile de judecată să fie puse în contul statului în

temeiul art. 229 Cod de procedură penală.

În motivarea apelului partea apărării a invocat că, sentința este neîntemeiată

parțial, în partea stabilirii pedepsei și referitor la acțiunea civilă.

Cu referire la acțiunea civilă a menționat că inculpatul Midoni Simion este de acord

cu prejudiciul material ce ține de cheltuielile de înmormântare și alte cheltuieli aferente

în acest caz urmează a fi recuperate dar urmează a fi prezentate probe și motivate de

către solicitant deși au fost prezentate bonuri pentru perioade de până la data de

01.01.2020 după cum rezultă din bonul din data de 28.12.2019 - ori faptele sunt anume

din această dată de 01.01.2020. Totodată, din bonul de consum pentru masa de pomenire

se stabilește că localul unde a avut loc acest eveniment este în or. Cimișlia - ceea ce induce

o eroare de nedumerire ori rudele, prietenii și victima sunt originari toți din s. Xxxxx, r-

nul Xxxxx - astfel că acțiunea civilă în partea materială urmează a fi analizată mai

profund, iar succesorul părții vătămate să ofere explicații.

În partea ce ține de prejudiciul moral a considerat că suma de 60 000 euro,

echivalentul a 1 200 000 lei, este o sumă foarte mare și nu este în corespundere cu cutuma

și practica Națională și internațională în acest sens pe cauze similare - iar referința la

anumite cauze penale este în necorespundere cu faptul că fiecare cauză este individuală,

suplimentar accentuează faptul că inculpatul nu are careva bunuri și nu are careva

venituri mai ales că starea familială este una foarte grea, este unicul întreținător al fratelui

său minor Xxxxx Xxxxx, nu are părinți - mama fiind decedată, tata este în detenție. Din

aceste motive a considerat suma prejudiciului moral ca fiind neproporțională având în

vedere starea grea a inculpatului, circumstanțele cauzei și alte invocate, totodată

succesorul părții vătămate nu a prezentat dovezi cu privire la faptul legăturii emoționale

dintre defunct și ultima - ori doar invocarea rudeniei este insuficientă, totodată se declară

că defunctul era unicul întreținător fără să se facă proba - totodată nu se prezintă careva

tratamente reabilitante la careva suferințe psihologice.

A accentuează totalitatea circumstanțelor cauzei unde toți participanții inclusiv și

victima erau în stare de ebrietate avansată, iar conflictul a fost unul de durată, deci

7

consecințele puteau fi evitate dacă părțile ar fi manifestat un alt comportament.

La fel, Midoni Simion este învinuit de infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4)

Cod penal, ori aceste acțiuni nu pot fi calificate ca fiind omor cu premeditate, cu

siguranță Midoni Simion nu a avut careva intenție de omor cu premeditare dar cu părere

de rău se stabilește un conflict care a generat într-o bătaie.

Succesorul părții vătămate nu a prezentat probe deși a invocat faptul că Jomir

Dumitru era întreținătorul fratelui și mamei - astfel această afirmație este una neprobată,

suplimentar nu se probează și/sau se aduc probe minore cu privire la legătura

psihologică, spirituală a succesorului părții vătămate stabilite în cadrul cauzei penale

care nu este rudă de gradul I - ori la materialele cauzei penale se stabilește că tatăl

defunctului care este rudă de gradul I a refuzat reprezentarea în cadrul cauzei din motive

neclare. Astfel, la materialele cauzei lipsesc sau sunt insuficiente probe pentru motivarea

acțiunii civile în partea morală, ori careva tratamente psihologice sau de alt tip nu se

stabilesc care să probeze stresul și durerile interioare ale succesorului. În cadrul unui

proces penal acțiunea civilă urmează a fi probată atât partea materială cât și partea

morală.

Midoni Simion a recunoscut vina integral, se căiește sincer și aduce sincere

condoleanțe și scuze familiei lui Jomir Dumitru, declarând și indicând că este gata să

compenseze în cuantum bănesc în măsura posibilităților cu prima posibilitate prejudiciul

moral și material dar în volum mai mic decât cel solicitat.

În aceste condiții a considerat că admiterea acțiunii civile în partea morală și

materială să se efectueze în principiu, urmând ca o instanță de drept comun să

stabilească cuantumul exact al acțiunii civile, notând prin prisma celor invocate supra.

A reiterat că inculpatul a dat mărturii în cadrul ședințelor de judecată, și-a

recunoscut vina integral și s-a căit sincer de cele săvârșite, solicitând doar o pedeapsă

mai blândă, apelând la clemența instanței de judecată. A scris și a depus cerere conform

art. 3641 Cod de procedură penală prin care a solicitat examinarea cauzei în procedură

restrânsă, nu a solicitat administrarea de alte probe și a recunoscut vina integral.

Midoni Simion are loc stabil de trai, are la întreținere pe fratele minor Xxxxx Xxxxx,

mama acestuia a decedat, iar tatăl se află în detenție pentru o infracțiune excepțional de

gravă, astfel Midoni Simion este unicul întreținător al fratelui său minor și unica rudă

care îi asigură viața și educația.

Drept circumstanțe atenuante sunt: căința sinceră, deferirea totală a sa în mâinile

justiției, colaborarea totală cu organele de anchetă.

A solicitat aplicarea unei pedepse cât mai blânde decât cea prevăzută de lege cu

8

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. Ca circumstanță excepțională servește căința

sinceră, cât și cererea inculpatului conform art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată

situația familiară a lui Midoni Simion este una excepțională, acesta fiind singura rudă a

fratelui Xxxxx Xxxxx care îl întreținea și care îi oferea protecție. Totodată vârsta fragedă

de 21 de ani a lui Midoni Simion, fiind abia la început de viață ori lipsa de experiență de

viață a adus la urmările unui comportament de june, astfel că apelează la clemența

instanței de judecată solicitând aplicarea unei pedepse cât mai blânde pentru a oferi

posibilitatea restabilirii ulterioare a vieții unui tânăr care s-a frânt inexplicabil de

devreme.

Având în vedere prevederile art. 385 Cod de procedură penală, în situația unde

inculpatul Midoni Simion s-a aflat în arest preventiv din data de 01.01.2020 până în

prezent în cadrul Penitenciarului nr. 13 Chișinău care conform raportului Avocatului

Poporului a RM și a altor organizații naționale și internaționale este un penitenciar

neconform, astfel că în această situație a solicitat compensarea zilelor de arest cu o

reducere din pedeapsa de bază conform legislației în acest caz. E de menționat că

instanța a evitat să se expună la acest punct deși avea obligația, ori prevederile legii sunt

clare, iar plângerea pentru condițiile de detenție este o altă procedură care se aplică

persoanelor condamnate, pe când art. 385 Cod de procedură penală stabilește clar

obligația instanței de judecată de a calcula zilele de arest și de a da o apreciere în sentință,

deci instanța de fond era obligată.

A considerat neîntemeiată hotărârea instanței privind încasarea de la inculpat în

beneficiul statului a cheltuielilor suportate pentru întocmirea raportului de expertiză nr.

xxxxx din 20 ianuarie 2020 în sumă de 4 282 lei și raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx

din 09 aprilie 2020 în sumă de 14 636 lei, deoarece efectuarea expertizei s-a dispus în

vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, cheltuielile pentru efectuarea

acesteia, unde în baza art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală expertizele date erau

obligatorii.

Conform prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția

sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării

inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când

aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Alin.

(3) al aceluiași articol stabilește, că, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare

în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența

9

substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor, astfel

în cazul condamnatului Midoni Simion care are o stare materială grea și care este unicul

întreținător al fratelui său minor și mai mult ca atât condamnatul trebuie să achite un

prejudiciu material și moral succesorului părții vătămate, astfel că se pune întrebarea ce

este mai primordial în cazul dat, drepturile persoanelor și starea lor materială sau

bugetul statului. În acest context a solicitat ca cheltuielile suportate în vederea efectuării

expertizelor să fie încasate din contul statului.

3.4. Avocatul Rudenco Mihail în numele inculpatului Mereacre Tudor, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni din 27.06.2020, în latura civilă, în privința inculpatului Mereacre Tudor, care

neîntemeiat și nejustificat a admis parțial acțiunea civilă a avocatului reprezentantului

părții civile și a încasat de la inculpatul Mereacre Tudor în folosul victimei, prejudiciul

moral în sumă de 70 000 lei.

În motivarea apelului a indicat că, latura civilă a cauzei penale nu este justificată,

pentru că inculpatul Mereacre Tudor este minor, nefiind angajat în câmpul muncii. La

fel, nu este întemeiată și hotărârea instanței de încasare de la reprezentantul inculpatului

Mereacre Maria, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare pentru dispunerea și

efectuarea expertizei judiciare în sumă de 1078 lei.

a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Ialoveni, Valeriu Cîrlan,

succesorului părții vătămate Levinte Parascovia, avocatului Alexandru Bogos în numele

inculpatului Midoni Simion în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

avocatului Rudenco Mihail în numele inculpatului Mereacre Tudor din alte motive,

casată parțial sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 27 iunie 2020, privindu-

l pe Mereacre Tudor în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile și pronunțată în acest

sens o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

Lui Mereacre Tudor recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 70, 79 Cod penal și art. 3641 Cod de

procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare cu executarea

pedepsei în Centrul de detenție pentru minori și tineri .

S-a dispus încasarea în mod subsidiar de la Mereacre Tudor și Mereacre Maria în

beneficiul succesorului părții vătămate Levinte Parascovia prejudiciul moral în mărime

de 100 000 lei .

Conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pentru perioada aflării în

10

detenție în Penitenciarul nr. 13 , în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în calitate de prevenit

de la 01.01.2020 până la 27.06.2020, ce constituie 179 zile , se reduce pedeapsa stabilită

inculpatului Midoni Simion cu 179 ( una sută șaptezeci și nouă ) zile.

Termenul executării pedepsei lui Midoni Simion urmează a fi calculat din 13. 10.

2020, cu includerea în acest termen a perioadei 01.01.2020-13.10.2020.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, cauza penală în

prima instanță a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, în baza cererilor scrise personal

de inculpați, acceptată prin încheierea protocolară a instanței de judecată din 29.05.2020

(f.d. 177 verso vol. III).

Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel

a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1)

Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit

procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate

normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că,

instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în

rechizitoriu și de către prima instanță.

Reieșind din conținutul apelului formulat de către acuzatorul de stat, sentința

primei instanțe a fost contestată sub aspectul individualizării și stabilirii pedepsei penale

inculpatului Mereacre Tudor, în acest sens, procurorul solicitând emiterea unei decizii

prin care, lui Mereacre Tudor recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală să-i fie stabilită pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare cu excutarea acesteia în

penitenciar pentru minori. La fel și succesorul părții vătămate Levinte Parascovia în

apelul declarat a solicitat aplicarea unei pedepse maxime posibile cu închisoarea față de

ambii inculpați.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în apel, instanța de apel a

constatat că acesta și-a găsit confirmarea la judecarea apelului declarat, fiind atestate

temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea

individualizării și stabilirii pedepsei și anume instanța neținând cont de minoratul

inculpatului Mereacre Tudor la momentul comiterii infracțiunii ca circumstanță

excepțională.

Așadar, referitor la stabilirea pedepselor penale inculpaților, instanța de apel a

11

constatat că, instanța de fond just a aplicat inculpatului Midoni Simion pedeapsa în baza

art. 151 alin. (4) Cod penal de 10 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis; pedeapsa în baza art. 287 alin. (3) Cod penal de 4 ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal,

pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Midoni

Simion i s-a stabilit pedeapsa definitivă - 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Totodată, inculpatului Mereacre Tudor, pentru comiterea infracțiunii prevăzute

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pedeapsa sub formă 800 unități convenționale, ceea ce

constituie suma de 40 000 (patruzeci mii) lei.

Astfel, instanța de apel a considerat că, instanța de fond eronat a conchis că o

pedeapsă non privativă de libertate este echitabilă în cazul inculpatului Mereacre Tudor,

care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpatul urmează să constientizeze fapta

comisă, care a fost săvârșită cu deosebită obrăznicie și cu aplicarea violenței,

comportamentul cinic față de victimă și de succesorul său.

Instanța de apel a reiterat că, în speță, deși aparent au fost îndeplinite unele cerințe

ale individualizării și stabilirii pedepsei, totuși instanța de judecată urma să efectueze o

analiză mult mai complexă și minuțioasă a personalității inculpatului Mereacre Tudor

urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, înainte și după săvârșirea

infracțiunii și numai în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea faptelor infracționale

se datorează unui concurs accidental de împrejurări din viața sa.

La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa penală aplicată inculpatului

Mereacre Tudor, prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61,

70, 75 și 79 Cod penal.

Analizând conținutul sentinței, s-a observat că prima instanță, a omis să facă

referire la art. 70 și 79 Cod penal.

Analizând circumstanțele cauzei, instanța de apel a menționat că inculpatul

Mereacre Tudor este născut la data de 01.05.2003, iar fapta infracțională a fost comisă la

data de 01.01.2020, adică la momentul săvârșirii infracțiunii, acesta era minor, și nu a

atins vârsta de 18 ani.

Instanța de apel a reținut că în conformitate cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod

penal, la stabilirea pedepsei închisorii pentru persoana care, la data săvârșirii

infracțiunii, nu a atins vârsta de 18 ani, termenul închisorii se stabileste din maximul

12

pedepsei, prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate.

În baza art. 79 alin. (1) Cod penal, ținând cont de circumstanțele excepționale ale

cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii,

de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea

activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia,

instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea

penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă categorie, ori poate să

nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvârșit

infracțiunea se consideră circumstanță excepțională.

Pedeapsa prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza cărora a fost

recunoscut vinovat Mereacre Tudor, prevede amendă în mărime de la 750 la 1350 unități

convenționale sau închisoare de până la la 5 ani.

Astfel, instanța de apel a constatat că la individualizarea pedepsei penale stabilite

inculpatului Mereacre Tudor în prezenta speță, instanța de fond a pus accentul mai mult

pe personalitatea persoanei vinovate, fără a învedera și alte criterii de individualizare a

pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite, influența pedepsei asupra

corectării și reeducării vinovatului.

În acest sens, instanța de fond neîntemeiat a conchis că împrejurările prezentei

cauze penale, îndeosebi cele reținute de către această instanță, ce vizează personalitatea

inculpatului Mereacre Tudor, sunt suficiente pentru stabilirea unei pedepse non

privative de libertate, or, deși inculpatul Mereacre Tudor nu se află la evidența medicului

narcolog și psihiatru și se caracterizează pozitiv la locul de trai, acesta a comis o

infracțiune cu intenție care face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave prin

prisma art. 16 Cod penal.

La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului

Mereacre Tudor, instanță de judecată a reținut că, ultimul anterior nu a fost condamnat,

se caracterizează pozitiv , nu este încadrat în câmpul muncii, modalitatea de săvârșire a

infracțiunii - cu deosebită obrăznicie și cu aplicarea violenței, comportamentul cinic față

de victimă și de succesorul său, totodată și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru

fapta comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată.

La fel, circumstanțe atenuante conform art. 76 Cod penal, au fost reținute -

săvârșirea infracțiunii de către un minor, circumstanță care este și excepțională, și

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave.

Careva circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, nu au fost reținute în

13

sarcina inculpatului minor Mereacre Tudor.

Totodată, instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat a concluzionat că,

deși minorul Mereacre Tudor, în prezent nu este încadrat în câmpul muncii, deja a

împlinit vârsta de 17 ani și are posibilitatea să se încadreze în muncă (activitate sezonieră,

etc), iar în ședință a invocat că dorește să muncească, să-și continuie studiile, prin urmare

inculpatul are posibilitate reală de a obține surse proprii pentru a achita amenda, în așa

fel va conștientiza esența pedepsei, pentru ca aceasta să-și atingă scopul.

Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului Mereacre Tudor, urmărind în acest sens comportamentul lui

în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a

considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu

executare reală, cu aplicarea prevederilor art. 70 și 79 Cod penal și art. 3641 Cod de

procedură penală, un termen de 1 (unu) an închisoare, cu executarea pedepsei în Centrul

de detenție pentru minori și tineri or, în cadrul cercetării judecătorești nu s-au constatat

careva circumstanțe ce ar atesta necesitatea suspendării pe un termen de probă a

pedepsei cu închisoare.

Cu referire la argumentele expuse în cererea de apel declarată de avocatul

Alexandru Bogos în numele inculpatului Midoni Simion referitor la aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal - aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de

lege, în privința acestuia, instanța de apel a reținut că instanța de fond justificat nu a

reținut aceste argument, or, săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins

vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța

de judecată drept circumstanță excepțională. Astfel că la momentul comiterii infracțiunii

- 01.01.2020 inculpatul Midoni Simion, avea deja atinsă vârsta de 21 ani și 7 luni.

Prin urmare s-a reținut că în speță, prevederile art. 79 Cod penal în privința

inculpatului Midoni Simion nu sunt aplicabile.

Referitor la argumentul avocatului Alexandru Bogos în numele inculpatului

Midoni Simion privind aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel a reținut că instanța de fond nejustificat l-a respins, astfel că acesta

urmează a fi admis, or, potrivit art. 385 Cod de procedură penală, (1) La adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea

consecutivitate: (4) Dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat

încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a

inculpatului, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept

14

compensare pentru aceste încălcări. (5) În cazul constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile

închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Prin urmare, potrivit procesului-verbal de reținere, Midoni Simion a fost reținut de

către organele de drept la 01.01.2020 și ulterior plasat în Penitenciarul 13 - Chișinău, unde

s-a aflat până la pronunțarea sentinței pe caz la 27.06.2020.

Astfel, instanța de apel a considerat că dificultățile cu care s-a confruntat Midoni

Simion pe parcursul detenției sale în perioada 01.01.2020 - 27.06.2020, au depășit nivelul

inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului

3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în

penitenciarul vizat și potrivit art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, reducerea

pedepsei lui Midoni Simion cu 179 (una sută șaptezeci și nouă zile) zile.

Referiror la argumentele expuse de către avocații Alexandru Bogos și Mihai

Rudenco în numele inculpaților Midoni Simion și respectiv Mereacre Tudor privind

dezacordul în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

expertizelor dispuse în prezenta cauză și anume de la inculpatul Midoni Simion în

mărime de 18 920 lei și de la Mereacre Maria în sumă de 1 078 lei, instanța de apel a

reținut că instanța de fond just a concluzionat încasarea acestora de la inculpatul Midoni

Simion și reprezentantul legal al inculpatului minor Mereacre Tudor - Mereacre Maria

în mărimile stabilite.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond just a concluzionat că cheltuielile

de judecată suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză nr. xxxxx din 20

ianuarie 2020, întocmit în urma efectuării examinării persoanei și constatării leziunilor

corporale, în sumă totală de 4 284 lei, raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 04

martie 2020, întocmit în urma efectuării examinării psihiatrice a inculpatului Mereacre

Tudor, în sumă totală de 1 078 lei, raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 09 aprilie

2020, întocmit în urma efectuării examinării psihiatrice a inculpatului Midoni Simion, în

sumă totală de 14 636 lei, să fie achitate anume din contul inculpatului Midoni Simion și

reprezentantul inculpatului minor Mereacre Tudor - Mereacre Maria în contul statului,

având în vedere că, la momentul derulării a acțiunilor de urmărire penală aceste

cheltuieli au fost suportate de stat deoarece procesul penal era guvernat de principiul

prezumției nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost

dovedită pe deplin vinovăția inculpaților, astfel ultimii urmează să recupereze

15

cheltuielile judiciare suportate de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor judiciare.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de apel de către succesorul părții

vătămate Levinte Parascovia privind dezacordul cu sentința primei instanțe referitor la

admiterea în parte a acțiunii civile, instanța de apel a reținut că, în cadrul urmăririi

penale Levinte Parascovia a fost recunoscută în calitate de succesor al părții vătămate

prin ordonanța din 16.01.2020 (f.d. 81 vol. I), iar prin ordonanța din 16.01.2020, a fost

recunoscută ca parte civilă (f.d. 83 vol. I). Ultima a înaintat acțiune civilă privind

încasarea de la inculpați a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 37

355 lei și a prejudiciului moral în sumă de 60 000 euro (prejudiciu moral cauzat de

inculpați prin vătămarea corporală a părții vătămate care au dus la decesul ei).

Instanța de apel analizând cerința succesorului victimei și anume în privința

încasării prejudiciului moral în sumă 60 000 euro, prin prisma temeiului invocat, a

constatat că acesta și-a găsit confirmare parțial la judecarea apelului declarat.

Așadar, cu referire la soluționarea acțiunii civile în procesul penal, instanța de apel,

reieșind din materialele cauzei, a constatat că instanța de fond a adoptat o soluție greșită

în partea încasării despăgubirilor pentru prejudiciul moral, reieșind din motivele ce

urmează.

Instanța de apel a subliniat că instanțele judecătorești, la determinarea mărimii

compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să ia în considerație atât

aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții

vătămate, cât și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: importanța vitală a

drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea,

inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea, demnitatea și reputația

profesională etc.); nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor

psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul

persoanelor apropiate (rudelor, pierderea sau limitarea capacității de muncă etc.); felul

vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în care

pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei.

Instanța de apel a menționat că, în ședința de judecată s-a dovedit cu certitudine

că, inculpații se fac vinovați pentru comiterea infracțiunii incriminate, prin care au

prejudiciat succesorul părții vătămate Levinte Parascovia.

Argumentele succesorului părții vătămate Levinte Parascovia privind încasarea

prejudiciului moral în mărime de 60 000 euro lei, instanța de apel le-a considerat

întemeiate parțial, urmând să fie casată sentința în această parte cu pronunțarea unei noi

hotărâri privind încasarea de la inculpatul Mereacre Tudor și reprezentantul legal al

16

acestuia Mereacre Maria în beneficiul succesorului părții vătămate Levinte Parascovia în

mod subsidiar cu titlu de prejudiciu moral suma de 100 000 lei, ținând cont de rolul

acestuia în comiterea infracțiunii, personalitatea inculpatului și atitudinea acestuia de

cele comise, de suferințele părții vătămate. Mereacre Tudor prin acțiunile sale a aplicat

mai multe lovituri părții vătămate.

5.1. Avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului Mereacre Tudor, prin care,

indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În argumentarea recursului declarat invocă următoarele aspecte:

- nu suntem de acord cu decizia în cauză în partea ce ține de stabilirea pedepsei,

fiind nefondată motiv pentru care solicităm să fie supusă controlului de către instanța

ierarhic superioară în ordine de recurs.

Instanța de apel nu a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, și anume

gravitatea faptei, personalitatea infractorului care a comis aceste infracțiuni în minorat,

vârsta fragedă în care nu putea conștientiza corect gravitatea faptelor sale precum și

consecințele acestor fapte;

- Mereacre Tudor a colaborat și cu organul de urmărire penală, sa prezentat mereu

pentru participarea la acțiunile procesuale preconizate, a facut declarații contribuind la

desfășurarea operativă a urmăririi penale și în instanța de judecată a optat pentru

judecarea cauzei în procedură simplificată potrivit art. 3641 CPP, fapt care ne conduce la

concluzia că acesta conștientizează gravitatea faptelor sale, consecințele acestor fapte și

respectiv că poate fi reeducat în sensul respectării Legii fără a fi izolat de societate. Or,

la individualizarea pedepsei instanța urmează să aprecieze care pedeapsă concretă ar fi

una echitabilă, în măsură să corecteze comportamentul inculpatului, să impună acestuia

lipsuri și restricții proporționale cu gravitatea infracțiunii și în măsură să restabilească

echitatea socială;

- considerăm că instanța de apel, reieșind din toate criteriile de individualizare a

pedepsei, ar fi putut aplica un termen de probă în cazul în care a ajuns la concluzia că

pedeapsa sub formă de amendă nu va realiza scopul pedepsei penale. Aplicarea art. 90

Cod penal ar fi fost oportună și în măsură să realizeze scopul legii penale și a pedepsei

penale;

- referitor la argumentele instanței de apel privind admiterea apelului succesorului

părții vătămate în sumă de 100 000 lei, apărarea le consideră neîntemeiate, acesta fiind

unul exagerat de mare, ori practica judiciară constantă a Curții Supreme de Justiție, în

17

hotărârile sale irevocabile, stabilește prejudicii morale pe acest gen de infracțiuni, cu

mult mai mici decât cel stabilit de Curtea de Apel în cazul dat.

Inculpatul conștientizează faptul că orice sumă dispusă de a fi încasată cu titlu de

prejudiciu moral, nu este în stare să remedieze suferințele (psihice) familiei victimei

Jomir Dumitru și întregii societăți cauzate de decesul ultimului, însă necătând la acest

fapt mărimea sumei prejudiciului moral trebuie să fie una echitabilă și să nu fie vădit

disproporționată cu sumele acordate de Curtea Supremă de Justiție în spețele similare.

La stabilirea cuantumului despăgubirilor morale, instanța de apel nu a ținut cont

de posibilitățile materiale reale ale inculpatului Mereacre Tudor și de faptul că însuși

condamnarea acestuia constituie pentru succesorul părții vătămate Levinte Parascovia o

satisfacție morală.

5.2. Inculpatul Mereacre Tudor prin care solicită casarea casarea parțială a sentinței,

în partea soluționării acțiunii civile și casarea totală a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de căte aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului invocă că, instanța de apel a comis o eroare de drept în

privința individualizării pedepsei și anume prin faptul că aceasta nu a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 79 Cod penal, aplicându-mi o pedeapsă prea aspră.

Instanța de apel nu a ținut cont de persoana mea, de circumstanțele cauzei care

atenuiază răspunderea, de faptul că eu sunt un minor, nu au fost reținute careva

circumstanțe agravante, mi-am recunoscut vina în comiterea infracțiunii ce mi se

încriminează, sunt la prima abatere iar infracțiunea comisă este una mai puțin gravă.

Astfel, în prezenta speță considerăm că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei

pedepse mai blânde, cum este – amenda;

- consider că în prezența speță, este posibil de admis doar încasarea parțială a

prejudiciului moral, iar prejudicial material urmează de a fi admis în principiu, deoarece

nu sunt suficiente probe care ar stabili cuantumul acestui prejudiciu material.

5.3. Avocatul Vieru Vadim în numele succesorului părții vătămate, Levinte

Parascovia, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 15) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea individualizării pedepsei

și stabilirii cuantumului prejudiciu moral, cu pronunțarea unei decizii prin care acțiunea

civilă să fie admisă integral.

În argumentarea recursului declarat invocă următoarele aspecte:

- decizia instanței de apel este neîntemeiată, pasibilă de a fi casată parțial, din

motivul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea

de apel, inclusiv ținând cont de faptul că instanța de judecată internațională, prin

18

hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților

omului care poate fi reparată și în această cauză;

- sub aspectul individualizării pedepsei, având în vedere circumstanțele obiective

ale cazului, în privința inculpaților urma să fie aplicate pedepse mai mari, inclusiv cu

închisoarea în privința inculpatului minor, la limitele maxime prevăzute de legea penală

având în vedere procedura în care a fost judecată cauza, reieșind din următoarele

circumstanțe: cruzimea deosebită a inculpaților a fost confirmată de declarațiile acestora

și alte probe, printre care declarațiile martorilor Levinte Ștefan, Grigorița Alexei, Eremia

Grigore;

- ce ține de recuperarea prejudiciului moral, stabilit de instanțele de fond,

considerăm că suma decisă este sub limita sumelor decise de CtEDO, facem trimitere la

cauza Ghimp ș.a. (60,000 EURO acordate)

În acest sens, CtEDO a stabilit că scopul satisfacției echitabile acordate este de a

repara prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a evenimentelor contrare legislației și

Convenției (Scozzari și Giunta c. Italiei, 13 iulie 2000, para. 248-250). Atunci când acordă

satisfacția echitabilă, urmează să fie aplicată regula restitutio in integrum.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Din textul recursurilor rezultă că, recurenții sunt de acord cu starea de fapt stabilită

de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și din

aceste considerente, instanța de recurs nu se va expune asupra acestor aspecte.

Referitor la recursurile ordinare declarate de avocatul Negrei Nicolae în numele

inculpatului Mereacre Tudor și ultimul, Colegiul penal statuează că, recurenții își exprimă

dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului, astfel semnalând temeiul de casare

stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele

de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului,

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale.

Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurenților privind stabilirea

categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

19

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal menționează că, pedeapsa aplicată persoanei

recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată, capabilă

să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, în

strictă conformitate cu dispozițiile pârții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei

în limitele fixate în partea specială.

Prin urmare, instanța de judecată, ținând cont de prevederile art. 26, 101, 384 Cod

de procedură penală, în baza propriei convingeri, decide asupra vinovăției sau

nevinovăției persoanei, și în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 79 Cod penal, îi

stabilește categoria de pedeapsă.

Sancțiunea normei penale în baza căreia a fost condamnată Alexeev Georgia

prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 750 la 1350 u.c. sau închisoare de până la

5 ani. În speță instanța de apel ținând cont de toate circumstanțele cauzei precum și de

persoana inculpatei, corect i-a stabilit acesteia o pedeapsă sub formă de închisoare, cu

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, pe o perioadă de 1 an, luîndu-se în considerație

și prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal reține că, solicitarea recurentului privind aplicarea

unei pedepse neprivative de libertate din motiv că inculpatul fiind minor nu a

conștientizat gravitatea faptelor sale, și-a recunoscut vinovăția, cauza fiind examinată în

procedură simplificată potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, nu poate servi ca

circumstanță pentru aplicarea în privința inculpatului prevederile art. 90 Cod penal.

Totodată, Colegiul penal menționează că, este prerogativa instanței de judecată să

aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea efectivă a acesteia, or,

conform prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând neapărat în hotărâre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă.

Astfel, Colegiul penal indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a ținut

cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, întreaga conduită a

inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății,

20

precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele

cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia

instanței de apel referitor la pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului care este

proporțională faptelor comise de către inculpat.

Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Vieru Vadim în numele succesorului

părții vătămate, Colegiul penal statuează că, ultimul invocă ca temei de recurs dispozițiile

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 15) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, exprimându-și dezacordul cu decizia

atacată în latura civilă.

Urmare a analizei deciziei recurate se constată că acest temei pentru recurs nu

persistă în cauză, or, în acest sens Colegiul reține că, legiuitorul a acordat prerogative

anume instanței de judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce

urmează a fi încasat, or, art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală expres prevede că, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului

și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Anume

ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una

subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, deoarece instanța de

recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru

daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de

judecată prin evaluare.

În speță, instanța de apel just a considerat suma de 400 000 lei dispusă de a fi

încasată de la inculpați în beneficiul succesorului părții vătămate drept una echitabilă,

care corespunde suferințelor psihice suportate de aceasta în urma acțiunilor

inculpatului, or suma de 60 000 Euro solicitată este una exagerată.

Referitor la argumentele recurentului privind aplicarea în privința inculpatului

Mereacre Tudor a unei pedepse cu închisoarea, Colegiul penal reține că acestea sunt

nefondate, or, instanța de apel rejudecând cauza i-a stabilit inculpatului o pedeapsă sub

formă de închisoare ținând cont de toate circumstanțele cauzei și de personalitatea

inculpatului, precum și în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75-79 Cod penal și art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414–417

21

Cod de procedură penală, iar argumentele invocate de recurenți care critică măsura de

pedeapsă aplicată inculpaților, și suma prejudiciului moral dispusă spre încasare ca fiind

prea mică, sunt neîntemeiate, deoarece instanța de apel a stabilit inculpaților Mereacre

Tudor și Midoni Simion o pedeapsă în concordanță cu prevederile legii, iar prejudiciul

moral dispus spre încasare este unul echitabil și prin urmare, se impune

inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Negrei Nicolae

în numele inculpatului Mereacre Tudor și ultimul, precum și avocatul Vieru Vadim în

numele succesorului părții vătămate Levente Parascovia, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2020, în cauza penală privindu-i

Mereacre Tudor Xxxxx și Midoni Simion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 06 mai 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

22