1ra-296/21 — art. 190 alin. 1 CP

1ra-296/21 — art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-296/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Procopie Zaharia în numele inculpatului

Zaiaț Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 februarie 2020 și sentinței Judecătoriei Orhei (sediul Rezina) din

23 august 2019, în cauza penală în privința lui

Zaiaț Alexandru xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx

Termenul de examinare:

Prima instanță: 07.03.2019 – 23.08.2019;

Instanța de apel: 28.10.2019 – 18.02.2020;

Instanța de recurs: 14.10.2020 – 06.04.2021.

A C O N S T A T A T :

Zaiaț Alexandru a fost recunoscut vinovat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 (cinci sute

cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 11 000 (unsprezece mii) lei.

Au fost admise în principiu acțiunile civile înaintate de către Jora Angela

și Godonoagă-Curti Irina, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

Zaiaț Alexandru, în perioada anului 2016, a implementat o schemă frauduloasă

de acumulare a banilor de tipul piramidelor financiare, care presupune

obținerea unor venituri ilicite din atragerea cât mai multor investiții de la

persoane fizice, prin inducerea în eroare a mai multor persoane, prin

prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în privința naturii actului

juridic nul sau anulabil, a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul

dolosiv sau viclean, sub pretextul desfășurării unei afaceri, pentru ca ulterior

să însușească mijloacele bănești colectate, fără a realiza angajamentele

1

asumate, în așa mod recuperând mijloacele financiare plătite de primii

investitori din contul sumelor depuse de ultimii investitori, creându-și în acest

sens o structură proprie.

În acest scop, în perioada menționată, Zaiaț Alexandru, acționând în

numele companiei străine Kairos Planet, deși nu era angajat al acesteia, nu avea

încheiat vreun contract de prestare a serviciilor pentru compania respectivă

sau împuterniciri de a o reprezenta, prin intermediul diferitor măsuri de

promovare a produselor companiei Kairos Planet, cum ar fi plasarea

informațiilor pe rețelele de socializare, organizarea diferitor evenimente,

întruniri, seminare, treninguri, fie prin discuții individuale cu potențiali clienți,

a întreprins măsuri concrete în vederea recrutării cât mai multor persoane de

pe teritoriul Republicii Moldova, pe care, prin diferite metode de influențare în

manipulare, i-a indus în eroare cu privire la faptul că în rezultatul activării

pachetelor de înregistrare ale companiei Kairos Planet, pe care le puteau

procura la un preț ce varia de la 125 la 2 777 dolari SUA, vor beneficia de

penibilitatea legală de a obține câștiguri bănești stabile din darea în chirie a

memoriei calculatoarelor personale, astfel încât, în dependență de prețul

pachetului procurat, pe conturile create în companie în rezultatul activării

pachetelor respective, lunar vor fi acumulați bani virtuali, care timp de câteva

luni vor acoperi costul investiției și vor avea penibilitatea de a-i extrage de pe

conturile deschise în instituțiile financiare, fie de a-i utiliza la efectuarea plăților

electronice, în așa mod convingându-i să procure cât mai multe astfel de

pachete pentru sine și pentru alte persoane, după care, primind sumele bănești

respective, fără a le transfera pe conturile companiei Kairos Planet sau ale altei

companii, precum și fără a realiza angajamentele asumate, le-a însușit

utilizându-le în scopuri personale sau repartizându-le în continuare

persoanelor care făceau parte din structura creată.

Astfel, în perioada lunilor octombrie 2016, aflându-se în xxxxx,

Zaiaț Alexandru, implementând aceeași schemă de dobândire ilicită a bunurilor

altei persoane, prin inducerea în eroare a mai multor persoane, prin

prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în privința naturii actului

juridic nul sau anulabil, a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul

dolosiv sau viclean, în cadrul mai multor discuții individuale, precum și în

cadrul altor măsuri care au drept scop promovarea produselor Kairos Planet

unui număr mai mare de persoane, inducând-o în eroare privind penibilitatea

legală de a obține câștiguri bănești stabile din darea în chirie a memoriei

calculatoarelor personale, a convins-o pe Godonoagă-Curti Irina să procure

două pachete de înregistrare în compania Kairos Planet și, fiind conștient

despre imposibilitatea îndeplinirii angajamentelor asumate, a primit de la ea

suma de 2 177 dolari SUA, echivalentul a 43 561,77 lei, conform cursului oficial

al Băncii Naționale a Moldovei, bani pe care i-a însușit, în schimb ajutând-o să

înregistreze la 21 octombrie 2016 pe numele acesteia, conturile „xxxxx” pe

2

pagina de internet a companiei Kairos Planet, pe care, pentru a crea o aparență

a legalității activității desfășurate în vederea activării contului, i-a organizat

transferul sumei de 2 177 de unități în așa-numită „valută internă”.

Tot el, în perioada lunii decembrie 2016, aflându-se în mun. Chișinău,

implementând aceeași schemă de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane,

prin inducerea în eroare a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărate

a unor fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic nul sau anulabil, a

cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv sau viclean,

utilizând aceleași metode de inducere în eroare și de manipulare, a convins-o

pe Jora Angela să procure un pachet de înregistrare în compania Kairos Planet

și, fiind conștient despre imposibilitatea îndeplinirii angajamentelor asumate,

a primit de la aceasta suma de 1 577 dolari SUA, echivalentul a 31 902,71 lei,

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, bani pe care i-a însușit,

în schimb ajutând-o să înregistreze la 23 decembrie 2016 pe numele acesteia

contul „xxxxx” pe pagina de internet a companiei Kairos Planet, pe care, pentru

a crea o aparență a legalității activității desfășurate în vederea activării

contului, i-a organizat transferul sumei de 1 577 de unități de așa-numită

„valută internă”.

În rezultat, Zaiaț Alexandru în perioada anului 2016, a dobândit ilicit de

la Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela, bani în sumă totală de 75 464,48 lei,

cauzând acestora daune în proporții considerabile.

Astfel, acțiunile inculpatului Zaiaț Alexandru au fost încadrate în baza

art. 190 alin. (1) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului

juridic nul sau anulabil, dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Zaiaț Alexandru să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, cu mărimea unei

unități convenționale de 50 lei, echivalentul a 27 500 lei.

În motivarea apelului a invocat, că potrivit rechizitoriului inculpatului i

se incriminează săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal,

care este una continuă, acestuia fiindu-i incriminate 2 episoade.

Astfel, primul episod al infracțiunii de escrocherie în cadrul căruia

figurează în calitate de parte vătămată Godonoagă-Curți Irina, inculpatul a

săvârșit fapta în perioada lunii octombrie 2016, iar potrivit celui de-al doilea

episod în cadrul căruia figurează în calitate de parte vătămată Jora Angela,

inculpatul a săvârșit fapta în perioada lunii decembrie 2016, infracțiunea de

escrocherie fiind consumată în perioada vizată.

3

Invocând prevederile art. 29 Cod penal, acuzarea a menționat că

inculpatul Zaiaț Alexandru a săvârșit o infracțiune continuă, momentul

consumării căreia a avut loc în perioada lunii decembrie 2016, perioadă în care

acesta și-a încetat activitatea criminală.

Prin urmare, a precizat că întrucât infracțiunea de escrocherie

incriminată inculpatului a încetat după săvârșirea ultimului episod din

decembrie 2016, iar potrivit prevederilor art. 64 alin. (2) Cod penal, modificat

prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, Monitorul Oficial nr. 369-378 din

28 octombrie 16, art. 751; în vigoare la 07 noiembrie 2016, la acel moment, și

anume în perioada decembrie 2016, unitatea convențională de amendă

constituia 50 lei.

Așadar, a conchis acuzarea că prima instanță urma să stabilească

mărimea pedepsei sub formă de amendă după calculul formulei 550 unități

convenționale x 50 unitatea convențională, ceea ce constituie echivalentul

sumei de 27 500 lei.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Zaiaț Alexandru să fie achitat, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat, că prima instanță, pronunțând о sentință

de condamnare în privința inculpatului Zaiaț Alexandru în baza art. 190

alin. (1) Cod penal, a apreciat superficial și neargumentat circumstanțele

cauzei.

A menționat apărarea, că toată informația care o cunoaște

Godonoagă-Curti Irina despre programă nu a primit-o de la Zaiaț Alexandru,

întrucât Șumila Alexandru, care este un cunoscut al lui Zaiaț Alexandru, a văzut

acțiunile acestuia și i-a propus lui Zaiaț Alexandru sa-l înregistreze și pe el în

aceleași condiții pe care inculpatul le cunoștea, și astfel Zaiaț Alexandru, la

solicitarea acestuia, l-a înregistrat și i-a deschis cont.

Prin urmare, Godonoagă-Curti Irina fiind vecina lui Șumila Alexandru și

văzând ocupația acestuia, a confirmat faptul că Șumila Alexandru avea venit de

la această programă și fiind informată de către ultimul despre procedura și

activitatea Kairos Planet, acesta i-a propus să participe la această programă,

comunicându-i că calculatorul trebuie să fie conectat 10 ore pe zi, că această

companie se ocupă de închirierea memoriei din calculator, achitarea se face în

dependență de pachetul procurat, precum și i-a mai povestit faptul că această

organizație are pentru comercializare 4 tipuri de programe pe care le instalezi

în calculatorul personal, fapt ce rezultă din declarațiile lui Godonoagă-Curti

Irina date atât la urmărirea penală, în cadrul confruntării, precum și în instanța

de judecată.

4

Astfel, a precizat că ulterior, la 21 octombrie 2016, Godonoagă-Curti Irina

fiind decisă să devină membrul companiei „Kairos Planet", fapt pe care

Zaiaț Alexandru nu-l cunoștea, ultima a mers la Șumila Alexandru acasă pentru

a-și instala în calculator programa „Kairos Planet” unde ocazional era și

Zaiaț Alexandru pentru a-i instala о programă lui Șumila Alexandru, cărui la

propunerea acestuia și a lui Godonoagă-Curti Irina i s-a transmis

2 077 dolari SUA, procurând astfel 2 pachete, unul de 600 dolari SUA și al

doilea pachet de 1 577 dolari SUA, banii fiind transferați pe conturile lui

Godonoagă-Curti Irina, fapt confirmat de către aceasta.

A indicat, că circumstanțele stabilite și confirmate de către

Godonoagă-Curti Irina, Jora Angela, Zaiaț Alexandru, Șumila Alexandru,

contravin învinuirii înaintate lui Zaiaț Alexandru din motiv că nu s-a constatat

racolarea, convingerea, eroarea, abuzul de încredere, înșelăciunea, dobândirea

și nici însușirea bunurilor lui Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela, care au

declarat la urmărirea penală, în cadrul confruntării și în instanța de judecată că

despre această companie, Jora Angela a aflat de la sora sa Godonoagă-Curti Irina

care se înregistrase în compania „Kairos Planet” și despre care a aflat și

cunoștea activitatea programei, despre pachetele existente și despre profitul

lunar.

A mai precizat apărarea, că urmează a fi reținute și declarațiile părților

vătămate care au comunicat că „Zaiaț Alexandru nu era responsabil de primirea

și restituirea banilor”; „Banii trebuia să-i primim de la „Kairos Planet" și nu de la

Zaiaț Alexandru”; „Toți banii au fost transferați pe conturile lor personale”; „Banii

lui Zaiaț Alexandru i-au fost transferați pentru a deschide cabinet și nu pentru a

garanta restituirea lor din motiv că „Kairos Planet” este responsabil de suma

încasată”; „Nu Zaiaț Alexandru ne-a propus să aderăm la programă și nici să mai

invităm pe cineva în această programă”; „Dacă ne-ar fi fost restituiți banii de

către Kairos Planet, nu am fi scris cerere la poliție, deoarece vinovată este

compania Kairos Planet, iar acum nouă ne este indiferent cine trebuie să ne

intoarcă banii”.

A conchis, că la caz lipsește latura subiectivă și subiectul infracțiunii,

deoarece vina lui Zaiaț Alexandru nu este demonstrată, iar mențiunile acuzării

precum că Zaiaț Alexandru a implementat о schemă frauduloasă, nu s-a stabilit

din motiv că nici о acțiune nu a fost întreprinsă de către Zaiaț Alexandru și nici

о probă în confirmarea implementării.

A indicat, că înșelăciunea și abuzul de încredere, la fel lipsește, iar

pretextul unei afaceri, nu a declarat nimic despre о oarecare afacere, or,

inculpatul în lipsa realizării angajamentelor asumate, nu a avut nici un

angajament față de cineva.

A mai invocat apărarea, că banii nu au fost însușiți de către

Zaiaț Alexandru din motiv că au fost transferați pe conturile părților vătămate,

5

fapt confirmat de către acestea, și incriminându-i că a creat o structură proprie,

nu s-a constatat care este structura, formarea.

În opinia apărării, intenția directă prevăzută la art. 190 Cod penal, nu s-a

stabilit în acțiunile lui Zaiaț Alexandru, or, în lipsa acesteia inculpatul nu poate

fi tras la răspundere penală.

Astfel, a precizat că acțiunile inculpatului Zaiaț Alexandru nu întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, în contextul în care

partea vătămată Godonoagă-Curti Irina, a declarat că despre Kairos Planet a

auzit și la serviciu, și că mai mulți colegi au avut Kairos Planet și au avut venit,

considerând că este o investiție bună.

În acest sens, apărarea a indicat că anume aceste declarații confirmă

faptul ca inculpatul nu a dus în eroare partea vătămată și nu a convins-o să

procure două pachete de înregistrare în compania Kairos Planet, după cum îi

este incriminat inculpatului Zaiaț Alexandru, or, intenția acesteia și

determinarea de a participa la programa Kairos Planet, a fost până a se întâlni

și purta o discuție cu Zaiaț Alexandru.

De asemenea, a menționat că partea vătămată Godonoagă-Curti Irina, în

timpul confruntării, la întrebarea dacă cunoștea faptul că în urma înregistrării

programului va avea de obținut câștiguri, a răspuns că: „despre faptul că voi

obține câștiguri cunoșteam, și anume am aflat de la mai mulți localnici ai xxxxx

care deja erau înregistrați în această companie, inclusiv de la Șumila Alexandru”.

În opinia apărării, sunt relevante și declarațiile părții vătămate

Godonoagă-Curti Irina, care a comunicat referitor la faptul că înregistrarea în

companie i-a fost propusă de către Șumila Alexandru, însă a fost înregistrată de

către Zaiaț Alexandru, iar la întrebarea dacă avea importanță cine la acel

moment urma să-i deschită contul, aceasta a răspuns că „nu, faptul dat pentru

mine importanță nu a avut”.

Consideră apărarea, că sunt declarative afirmațiile părții vătămate

precum că aceasta a fost convinsă prin fotografiile inculpatului din locurile

unde acesta călătorea, or, în acest sens nu a fost administrată nici о probă.

A conchis că probele pe care s-a bazat prima instanță, nu demonstrează

vinovăția inculpatului, însă demonstrează nevinovăția acestuia, iar declarațiile

inculpatului sunt în coroborare cu probele cauzei penale.

A indicat, că prin procesul-verbal din 08 septembrie 2017, privind

examinarea profilului pe numele lui Jora Angela, creat pe pagina web a

companiei Kairos Planet, în care este reflectată informația privind crearea

contului cu denumirea „xxxxx”, s-a constatat faptul transferului prealabil al

banilor virtuali în sumă totală de 1 577 unități pe contul menționat și ulterior

procurarea produsului companiei Kairos Planet cu aceștia la 23 decembrie

2016, ceea ce confirmă declarațiile inculpatului și demonstrează faptul că nu a

avut loc însușirea sumelor bănești, după cum este indicat în rechizitoriu.

6

Cu referire la recipisele scrise de către inculpatul Zaiaț Alexandru, a

invocat apărarea că acestea au fost întocmite când inculpatul se afla sub

influență psihologică, întrucât părțile vătămate au confirmat că la momentul

transmiterii banilor, nu au fost perfectate careva recipise, fapt ce confirmă

declarațiile inculpatului care a comunicat că recipisele au fost întocmite

ulterior la insistența părților vătămate, care i-au declarat că dacă inculpatul va

întocmi recipisă, acestea își vor retrage cererile de la poliție

2020, a fost respins ca nefondat apelul apărării, admis apelul procurorului,

casată parțial sentința primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei lui

Zaiaț Alexandru și în partea acțiunii civile, inclusiv din oficiu, cu pronunțarea

unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

lui Zaiaț Alexandru, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 550 unități convenționale, echivalentul a 27 500 lei.

Au fost admise acțiunile civile înaintate în procesul penal, fiind dispusă

încasarea din contul lui Zaiaț Alexandru în beneficiul lui Godonoagă-Curti Irina,

suma de 2 177 dolari SUA, echivalentul acesteia în lei la data achitării, și în

beneficiul lui Jora Angela, suma de 1 577 dolari SUA, echivalentul acesteia în lei

la data achitării.

5.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

în ședința instanței apel, au fost audiați suplimentar inculpatul și părțile

vătămate Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela, și verificate declarațiile și

probele materiale examinate în ședința primei instanțe, precum și declarațiile

și probele materiale examinate în prima instanță, și anume declarațiile părții

vătămate Godonoagă-Curti Irina (f.d.15, 202, 216, vol.I, și cele prezentate în

ședința instanței de apel); declarațiile părții vătămate Jora Angela (f.d.16, 163,

201, 217, vol.I, și cele prezentate în ședința de judecată în apel); declarațiile

martorului Șumilă Alexandru (f.d.214, vol.I); procesul-verbal din

08 septembrie 2017, privind examinarea profilului pe numele lui Jora Angela,

creat pe pagina web a companiei Kairos Planet (f.d.10-11, vol.I);

procesul-verbal din 29 noiembrie 2017, privind examinarea profilului pe

numele lui Zaiaț Alexandru, creat pe pagina web a companiei Kairos Planet

(f.d.30-95, vol.I); procesul-verbal din 27 iulie 2018, privind examinarea

site-ului web al companiei Kairos Planet, pentru vizualizarea căruia a fost

accesată adresa https://kairosplanet.com/ru/compensation-plan, de pe care

au fost extrase informații privind structura ierarhică și sistemul de bonusuri în

cadrul companiei în dependență de numărul participanților atrași în proiect

(f.d.112, vol.I); procesul-verbal din 27 iulie 2018, privind examinarea

sistemului informațional al Serviciului Fiscal de Stat, în privința contribuabilul

Zaiaț Alexandru (f.d.130, vol.I); procesul-verbal din 27 iulie 2018 privind

7

examinarea sistemului informațional „ACCES web” Registru al Agenției Servicii

Publice, prin care se constată că în Registrul de stat al persoanelor juridice

lipsesc date cu privire la înregistrarea companiilor cu denumirea Kairos Planet

sau Kairos Technologies (f.d.134, vol.I); extrasele din profilul pe numele lui

Zaiaț Alexandru, creat pe pagina web a companiei Kairos Planet, în care este

reflectată informația privind istoricul operațiunilor efectuate pe contul său cu

denumirea xxxxx (f.d.35-95, vol.I); extrasele de pe site-ul web al companiei

Kairos Planet, cu informații referitor la modul de funcționare a companiei și la

sistemul de bonusuri în dependență de numărul participanților atrași în

proiect, totodată fiind reflectată și structura ierarhică a companiei (f.d.113-128,

vol.I); extrasele din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat, prin care

se constată că contribuabilul Zaiaț Alexandru, în perioada anilor 2015-2016 nu

a obținut careva venituri de la o careva companie cu denumirea Kairos Planet

sau Kairos Technologies și, respectiv, nu a fost angajat al acestora (f.d.131-132,

vol.I); extrasele din sistemul informațional „ACCES web” Registru al Agenției

Servicii Publice, prin care se constată că în Registrul de stat al persoanelor

juridice lipsesc date cu privire la înregistrarea companiilor cu denumirea

Kairos Planet sau Kairos Technologies (f.d.135-136, vol.I); acțiunea civilă și

copia de pe recipisa întocmită de Zaiaț Alexandru din 20 februarie 2020, prin

care se obligă să restituie suma de 34 260 lei părții vătămate Jora Angela

(f.d.204-209, vol.I); acțiunea civilă și copia de pe recipisa întocmită de Zaiaț

Alexandru din 20 februarie 2020, prin care se obligă să restituie suma de 43

000 lei părții vătămate Godonoagă-Curti Irina (f.d.221-227, vol.I).

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate motivele

invocate în apelul apărării, indicând ca fiind relevante concluziile primei

instanțe potrivit cărora, în speță, latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie

s-a realizat prin acțiunea principală de dobândire ilicită, a mijloacelor

financiare a părților vătămate Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela și respectiv

acțiunea adiacentă exprimată prin următoarele modalități normative și anume:

inducerea în eroare a părților vătămate, manifestată prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic nul sau

anulabil, a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv și

viclean.

Astfel, instanța de apel a menționat că părțile vătămate Godonoagă-Curti

Irina și Jora Angela au fost induse în eroare de către inculpat, prezentându-le

ca adevărate fapte mincinoase cu privire la posibilitatea legală de a obține

câștiguri bănești stabile din darea în chirie a memoriei calculatoarelor

personale.

Instanța de apel a indicat, că respectiv inculpatul Zaiaț Alexandru, prin

discuții individuale purtate cu părțile vătămate, prezentându-le informații

eronate cu privire la beneficiile și veniturile care urmau a fi primite ca rezultat

al deschiderii pachetelor, precum și prin alte măsuri de promovare a așa

8

numitelor produse ale companiei Kairos Planet, a convins părțiile vătămate,

insuflându-le încrederea în faptul că activitatea desfășurată este legală și

oficială, totodată garantându-le obținerea unor câștiguri stabile prin transferul

banilor virtuali acumulați pe conturile bancare și extragerea ulterioară a

banilor în numerar, cu ajutorul unor carduri bancare, însă de fapt unica

modalitate de obținere a câștigurilor bănești era atragerea noilor clienți în

conturile cărora erau transferați bani virtuali pentru activarea pachetelor

procurate, primind în schimb de la aceștia echivalentul în bani cash.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, potrivit declarațiilor părților

vătămate, inculpatul a creat aparența falsă că el acționează în numele

companiei Kairos Planet, însă de fapt acesta avea tangență cu compania dată

doar prin faptul că personal a procurat mai multe pachete de înregistrare, și

astfel se atestă că inculpatul nefiind oficial angajat al companiei Kairos Planet

și fără a avea împuterniciri de reprezentare a acestei companii, a promovat

produsele date, fapt ce rezultă din procesul-verbal din 27 iulie 2018 privind

examinarea sistemului informațional al Serviciului Fiscal de Stat, prin care se

constată că contribuabilul Zaiaț Alexandru, în perioada anilor 2015-2016 nu a

obținut careva venituri de la vreo companie cu denumirea Kairos Planet sau

Kairos Technologies și, respectiv, nu a fost angajat al acestora, precum și a

extraselor din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat, prin care se

constată că contribuabilul Zaiaț Alexandru, în perioada anilor 2015-2016 nu a

obținut careva venituri de la vreo companie cu denumirea Kairos Planet sau

Kairos Technologies și, respectiv nu a fost angajat al acestora.

Prin aceeași modalitate au fost activate conturile în compania

Kairos Planet create pe numele părților vătămate, conturile cu denumirea

xxxxx și xxxxx, banii fiind primiți de Zaiaț Alexandru și repartizați în interiorul

structurii deja existente, astfel încât persoanele care aveau bani virtuali

disponibili i-au transferat pe conturile părților vătămate Godonoagă-Curti Irina

și Jora Angela, în schimb primind sumele echivalente în bani cash, faptul dat

fiind confirmat atât de inculpat precum și de martorul Șumila Alexandru.

În acest sens, instanța de apel a conchis, că din probele administrate,

rezultă rolul activ al inculpatului Zaiaț Alexandru în organizarea structurii

menționate, care se observă și din examinarea conturilor sale, potrivit cărora

se atestă numărul mare al conturilor înregistrate în ordine descrescândă în

structura de piramidă, fapt care se probează prin procesul-verbal din

29 noiembrie 2017, privind examinarea profilului pe numele lui

Zaiaț Alexandru, creat pe pagina web a companiei Kairos Planet, în care este

reflectată informația privind contul său cu denumirea xxxxx, astfel constatând

că sub acest cont au fost înregistrate numeroase conturi ale altor persoane,

formând o structură de tip piramidă, care este reflectată în anexa procesului-

verbal care include structura contului, și care corespunde cu cea de pe pagina

web a companiei Kairos Planet, precum și s-a constatat mișcarea valutei interne

9

pe contul „xxxxx”, care este echivalentă cu mișcarea banilor în numerar primit

pentru înregistrarea pachetelor noi, în mod special transferurile efectuate pe

alte conturi.

Consideră instanța de apel că caracterul intenționat al acțiunilor

întreprinse de către Zaiaț Alexandru se deduce din efortul depus de către acesta

în vederea creării structurii respective, care implică convingerea unui număr

mare de persoane pentru a procura pachetele companiei, interesul material

constând în sistemul de bonusuri în dependență de numărul participanților

atrași în proiect, banii virtuali acumulați din bonusurile obținute pentru

atragerea noilor clienți, care erau transferați noilor membri în schimbul banilor

reali, deși la procurarea primului pachet Zaiaț Alexandru avea posibilitatea de

a rămâne un membru pasiv, adică de a obține bani virtuali doar din propriile

pachete fără a atrage alte persoane.

Instanța de apel a apreciat critic poziția inculpatului precum că acesta

oferea ajutor părților vătămate doar pentru crearea conturilor, or, deși nu era

angajat al companiei Kairos Planet, Zaiaț Alexandru, pe lângă faptul că a creat

conturile parților vătămate și le-a înregistrat, acesta a și primit personal

mijloace finaciare, fapt confirmat de părțile vătămate, martorul

Șumila Alexandru și de insuși inculpat, astfel, fiind incertă necesitatea

inculpatului Zaiaț Alexandru care neavând nici o tangență cu compania

Kairos Planet, să primească bani și să creeze pachetele, în contextul în care alți

membri pasivi, precum părțile vătămate, martorul Șumila Alexandru nu

efectuau astfel de operațiuni.

Totodată, instanța de apel a menționat, că intenția inculpatului este

demonstrată și prin procesul-verbal din 29 noiembrie 2017, privind

examinarea profilului pe numele lui Zaiaț Alexandru, creat pe pagina web a

companiei Kairos Planet, în care este reflectată informația privind contul său cu

denumirea xxxxx.

Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul cunoștea despre

imposibilitatea achitării și extragerii mijloacelor financiare fizic, în rezultatul

activării pachetelor, acesta nu a comunicat părții vătămate Jora Angela, despre

acest fapt, or, acesta a deschis pachetul după aproximativ două luni de la

crearea contului părții vătămate Godonoagă-Curti Irina, astfel că nefiind

stabilită necesitatea deschiderii unui nou cont, unui nou membru – părții

vătămate Jora Angela, în contextul în care inculpatul cunoștea ca există

probleme cu achitarea dividendelor membrilor precedenți (f.d.256-258, vol.II).

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei

instanțe privind corespunderea exactă a semnelor faptei prejudiciabile

săvârșită de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevazută la

art. 190 alin. (1) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevarată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului

10

juridic nul sau anulabil, dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile,

concluzionând că argumentele apărării sub aspectul nevinovăției inculpatului,

reprezintă opinia subiectivă a acestuia.

Cu referire la argumentele acuzării, instanța de apel a menționat că

potrivit faptei constatate de către prima instanta, episodul cu partea vătămată

Godonoagă-Curti Irina a avut loc în perioada lunii octombrie 2016, iar episodul

cu parte vătămată Jora Angela a avut loc în perioada lunii decembrie 2016,

astfel, infracțiunea de escrocherie fiind consumată în perioada lunii decembrie.

Astfel, reținând prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal, care a fost

modificat prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, Monitorul Oficial nr. 369-378

din 28 octombrie 2016, art. 751, în vigoare la 07 noiembrie 2016, a stabilit că

unitatea convențională de amendă constituia 50 lei, iar infracțiunea de

escrocherie săvârșită de către inculpat, care este o infracțiune continuă, s-a

consumat în perioada lunii decembrie 2016, perioada în care inculpatul și-a

încetat activitatea criminală.

În acest sens, instanța de apel a conchis că reieșind din prevederile art. 64

alin. (2) Cod penal, în vigoare la 07 noiembrie 2016, pedeapsa cu amenda care

a fost stabilită inculpatului, urma sa fie calculată, reieșind din 1 (una)

unitate convențională egală cu 50 lei, însă prima instanță aplicand inculpatului

pedeapsă cu amendă în mărime de 550 unități convenționale, a calculat suma

de 11 000 lei, reieșind din echivalentul de 20 lei, pentru 1 (una) unitate

convențională, și astfel nu a ținut cont de prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal,

cu modificările operate, în vigoare la 07 noiembrie 2016.

De asemenea, referitor la acțiunile civile înaintate, instanța de apel a

menționat că prima instanță nu s-a expus motivat asupra acestora, în partea

cuantumului prejudiciului material cauzat prin infracțiune, precizând că în

sentință nu se regăsește cazul excepțional când, pentru a stabilit exact suma

despăgubirilor cuvenite părților civile Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela, ar

trebui amânată judecarea cauzei, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să hotărască instanța de judecată în procedura civilă.

Instanța de apel a stabilit, că prima instanță nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 219 alin. (1)-(4), 220 alin. (1)-(3), 227-229 Cod de procedură

penală, concluzionând în acest sens că sunt dovedite temeiurile și mărimea

prejudiciului.

Așadar, instanța de apel a reținut că acțiunile civile înaintate de către

Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela, sunt întemeiate pe copiile recipiselor

(f.d.209, 227, vol.I) și copiile contractelor de credit (f.d.206-207, 223-226, vol.I),

iar pretențiile materiale ale părților vătămate către inculpat constituie suma de

2 177 dolari SUA și suma de 1 577 dolari SUA, din care motiv a ajuns la concluzia

că urmează a fi dispusă încasarea din contul inculpatului Zaiaț Alexandru în

beneficiul părții vătămate Godonoagă-Curti Irina suma de 2177 dolari SUA,

11

echivalentul în lei concform cursului BNM la data achitării, și în beneficiul părții

vătămate Jora Angela suma de 1 577 dolari SUA, echivalentul în lei concform

cursului BNM la data achitării, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

infracțiune.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și sentinței primei instanțe,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Zaiaț Alexandru să fie achitat deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului ordinar apărarea indică, că pronunțând sentință

de condamnare în privința lui Zaiaț Alexandru, instanțele de fond nu și-au

motivat soluția, examinând superficial probatoriul administrat la dosar.

Susține apărarea, că circumstanțele expuse de către inculpat și

confirmate de Godonoagă-Curti Irina, Jora Angela, Zaiaț Alexandru,

Șumila Alexandru, contravin învinuirii înaintate lui Zaiaț Alexandru din motiv

că nu s-a constatat racolarea, convingerea, eroarea, abuzul de încredere,

înșelăciunea, dobândirea și nici însușirea bunurilor lui Godonoagă-Curti Irina

și Jora Angela, care au declarat la urmărirea penală, în cadrul confruntării și în

instanța de judecată că despre această companie, Jora Angela a aflat de la sora

sa Godonoagă-Curti Irina care se înregistrase în compania „Kairos Planet” și

despre care a aflat și cunoștea activitatea programei, despre pachetele

existente și despre profitul lunar.

Menționează apărarea, că la întrebarea directă acordată lui Jora Angela în

procesul confruntării, aceasta a concretizat că pentru prima dată a aflat despre

această programă și condițiile necesare de la Godonoagă-Curti Irina, care i-a

comunicat despre pachetele existente și despre câștigurile obținute la sfârșitul

lunii, iar Zaiaț Alexandru i-a explicat despre gestionarea programului.

Precizează apărarea, că urmează a fi reținute și declarațiile părților

vătămate care au comunicat că „Zaiaț Alexandru nu era responsabil de primirea

și restituirea banilor”; „Banii trebuia să-i primim de la Kairos Planet și nu de la

Zaiaț Alexandru”; „Toți banii au fost transferați pe conturile lor personale”; „Banii

lui Zaiaț Alexandru i-au fost transferați pentru a deschide cabinet și nu pentru a

garanta restituirea lor din motiv că Kairos Planet este responsabil de suma

încasată”; „Nu Zaiaț Alexandru ne-a propus să aderăm la programă și nici să mai

invităm pe cineva în această programă”; „Dacă ne-ar fi fost restituiți banii de

către Kairos Planet, nu am fi scris cerere la poliție, deoarece vinovată este

compania Kairos Planet, iar acum nouă ne este indiferent cine trebuie să ne

intoarcă banii”.

Astfel conchide, că la caz lipsește latura subiectivă și subiectul

infracțiunii, deoarece vina lui Zaiaț Alexandru nu este demonstrată, or,

mențiunile învinuirii înaintată de către acuzare, precum că Zaiaț Alexandru a

12

implementat о schemă frauduloasă, nu s-a stabilit din motiv că nici о acțiune nu

a fost întreprinsă de către Zaiaț Alexandru și nici о probă nu confirmă

implementarea; înșelăciunea și abuzul de încredere, la fel lipsește; cu referire la

pretextul unei afaceri, inculpatul nu a declarat nimic despre о oarecare afacere;

fără a-și realiza angajamentele asumate, inculpatul nu a avut nici un

angajament față de cineva; referitor la însușirea banilor, banii nu au fost însușiți

de către Zaiaț Alexandru din motiv că au fost transferați pe conturile părților

vătămate, fapt confirmat de către acestea; precum că inculpatul a creat o

structură proprie, la fel nu s-a constatat care este structura și formarea acesteia;

iar referitor la intenție, aceasta nu s-a stabilit în acțiunile lui Zaiaț Alexandru,

iar în lipsa acesteia inculpatul nu poate fi tras la răspundere penală.

Prin urmare, precizează că acțiunile inculpatului Zaiaț Alexandru nu

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, în contextul

în care partea vătămată Godonoagă-Curti Irina, a declarat că despre

Kairos Planet a auzit și la serviciu, și că mai mulți colegi au avut Kairos Planet

și au avut venit, considerând că este o investiție bună, iar anume aceste

declarații ale părții vătămate Godonoagă-Curti Irina, probează faptul că

inculpatul nu a dus în eroare partea vătămată și nu a convins-o pe aceasta să

procure 2 pachete de înregistrare în compania Kairos Planet, or, intenția

acesteia și determinarea de a participa la programa Kairos Planet, a fost până a

se întâlni și purta o discuție cu Zaiaț Alexandru.

De asemenea, menționează apărarea că partea vătămată

Godonoagă-Curti Irina, în procesul confruntării, la întrebarea dacă cunoștea

faptul că în urma înregistrării programului va avea de obținut câștiguri, a

răspuns că: „despre faptul că voi obține câștiguri cunoșteam, și anume am aflat

de la mai mulți localnici a or. Rezina care deja erau înregistrați în această

companie, inclusiv de la Șumila Alexandru”.

În opinia apărării, sunt relevante și declarațiile părții vătămate

Godonoagă-Curti Irina, care a comunicat referitor la faptul că înregistrarea în

companiei i-a fost propusă de către Șumila Alexandru, însă a fost înregistrată

de către Zaiaț Alexandru, iar la întrebarea dacă avea importanță cine la acel

moment urma să-i deschidă contul, aceasta a răspuns că „nu, faptul dat pentru

mine importanță nu a avut”. Mai mult, partea vătămată comunicând și faptul că

„dacă le-ar fi fost restituiți banii de către Kairos Planet, nu am fi scris cerere la

poliție. Deoarece vinovată este compania Kairos Planet, iar acum nouă ne este

indiferent cine trebuie să ne întoarcă banii”.

Consideră apărarea, că sunt declarative susținerile părții vătămate

precum că aceasta a fost convinsă prin fotografiile inculpatului din locurile

unde acesta călătorea, or, în acest sens nu a fost administrată nici о probă.

Mai invocă apărarea, că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe

care se bazează soluția și nu au fost întrunite elementele infracțiunii, or,

instanța de apel enumerând probele care demonstrează pretinsa vinovăție a

13

inculpatului Zaiaț Alexandru, nu a descris legătura logico-juridică dintre aceste

probe și faptele reținute în privința inculpatului.

Conchide apărarea, că probele pe care s-a bazat prima instanță, nu

demonstrează vinovăția inculpatului, însă demonstrează nevinovăția acestuia,

iar declarațiile inculpatului sunt în coroborare cu probele administrate la caz.

Prin declarațiile părților vătămate, se confirmă cele declarate de către

inculpat, și anume că acesta nu a indus părțile vătămate în eroare și nu a

prezentat ca adevărate unele fapte mincinoase, în contextul în care părțile

vătămate cunoșteau despre compania Kairos Planet și erau determinate să

participe la program, înainte de a se întâlni cu inculpatul Zaiaț Alexandru.

Mai indică că prin procesul-verbal din 08 septembrie 2017, privind

examinarea profilului pe numele lui Jora Angela, creat pe pagina web a

companiei Kairos Planet, în care este reflectată informația privind crearea

contului cu denumirea „xxxxx”, s-a constatat faptul transferului prealabil al

banilor virtuali în sumă totală de 1 577 unități pe contul menționat și ulterior

procurarea produsului companiei Kairos Planet cu aceștia la 23 decembrie

2016, ceea ce confirmă declarațiile inculpatului și demonstrează faptul că nu a

avut loc însușirea sumelor bănești, după cum este indicat în rechizitoriu.

De asemenea, invocă că recipisele scrise de către inculpatul

Zaiaț Alexandru, au fost întocmite când acesta se afla sub influență psihologică,

întrucât părțile vătămate au confirmat că la momentul transmiterii banilor, nu

au fost perfectate careva recipise, fapt ce confirmă declarațiile inculpatului care

a comunicat că recipisele au fost întocmite ulterior la insistența părților

vătămate, care i-au declarat că dacă inculpatul va întocmi recipisă, acestea își

vor retrage cererile de la poliție.

Cu referire la acțiunile civile, susține apărarea că acestea urmează a fi

respinse, din motivul lipsei componenței infracțiunii în acțiunile lui

Zaiaț Alexandru.

În concluzie, apărarea precizează că instanța de apel a examinat cererea

de apel superficial, nu a apreciat obiectiv toate prbele administrate în

coroborare cu circumstanțele cauzei.

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Indică în susținerea referinței, că reieșind din analiza argumentelor

invocate în recurs, se atestă că acestea se întemeiază doar pe critica modului în

care instanțele de fond au apreciat circumstanțele cauzei, or, potrivit

descriptivului deciziei instanței de apel, se atestă că aceasta în mod concludent

a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce succed.

14

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță,

aceasta este bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să

se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de

fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

15

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Așadar, în primul rând, instanța de recurs ține să menționeze, că potrivit

rechizitoriului Zaiaț Alexandru a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal – escrocherie, adică dobândirea ilicită

a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința

naturii actului juridic nul sau anulabil, dacă încheierea acestuia este determinată

de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a constatat

vinovăția inculpatului Zaiaț Alexandru potrivit învinuirii înaintate prin

rechizitoriu, soluție care în această parte a fost menținută și de către instanța

de apel.

Totodată, instanța de recurs reține prevederile art. 8 Cod penal, potrivit

cărora caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc

de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

În acest context, Colegiul penal remarcă faptul, că atât organul de

urmărire penală, iar ulterior și instanțele de fond au încadrat faptele

inculpatului Zaiaț Alexandru potrivit conținutului legal al art. 190 Cod penal, în

redacția modificărilor operate prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare

din 17 august 2018, cu toate că faptele imputate inculpatului Zaiaț Alexandru

au avut loc în perioada anului 2016, infracțiunea de escrocherie fiind

consumată în luna decembrie a anului 2016, sub acțiunea legii de până la aceste

modificări, când escrocheria era definită ca „dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere”.

Cu referire la sentința primei instanțe, Colegiul penal menționează că

aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 384 alin. (3), 385 alin. (1),

pct. 1)-4), 394 alin. (1), pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, conform

cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și

motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile

dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această

faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii

și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de

săvârșirea acestei infracțiuni. Partea descriptivă a sentinței de condamnare

trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție,

motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile

instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, în

cazul când o parte a acuzației este considerată neîntemeiată - temeiurile pentru

aceasta.

16

Potrivit practicii judiciare, una din condițiile adoptării unei sentințe

legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate

în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească

cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile

prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă:

- descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se:

locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii;

- încadrarea juridică a faptei inculpatului, motivele pentru modificarea

învinuirii.

Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infracțiunii după

semnele ce urmează a fi apreciate (de exemplu: deosebită cruzime, vădită lipsă

de respect, urmări grave, încălcarea esențială a drepturilor și altele), instanța

este obligată ca, în partea descriptivă a sentinței, să precizeze circumstanțele

ce au servit ca motiv de a concluziona prezența unuia sau mai multor astfel de

indici de calificare.

Având în vedere dezideratele expuse, Colegiul penal lărgit atestă că

menținând sentința primei instanțe în partea calificării infracțiunii potrivit

art. 190 alin. (1) Cod penal, instanța de apel nu a argumentat motivele care i-au

fundamentat concluzia că acțiunile lui Zaiaț Alexandru, deși săvârșite sub

auspiciile legii vechi, au fost încadrate potrivit conținutului normativ al legii,

conform modificărilor operate prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare

din 17 august 2018. Astfel, în motivarea deciziei recurate lipsește constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de

inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute la art. 190 alin. (1)

Cod penal.

Cu toate acestea instanța de recurs atestă, că admițând apelul

procurorului în partea individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că

„..prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal, au fost modificate prin Legea nr. 207 din

29 iulie 2016, în vigoare la 07 noiembrie 2016, fiind stabilit că unitatea

convențională de amendă constituia 50 lei, iar infracțiunea de escrocherie

săvârșită de către inculpat, care este o infracțiune continuă, s-a consumat în

perioada lunii decembrie 2016, perioada în care inculpatul și-a încetat

activitatea criminală...”.

În continuare, instanța de recurs constată, că deși apărarea în cererea de

apel a evidențiat anumite aspecte care nu au fost pe deplin elucidate de către

prima instanță, și care în opinia acestuia demonstrează nevinovăția lui

Zaiaț Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod

penal, instanța de apel a trecut cu vederea motivele invocate, lăsându-le fără

soluționare, totodată preluând integral argumentele formulate de către prima

17

instanță, care i-au stabilit convingerea în sensul vinovăției inculpatului în

săvârșirea infracțiunii imputate.

Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) -

(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate

a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii

datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea

constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din

care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor

procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză

logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu

numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor

cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță

pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Ținând cont de motivele expuse în apelul apărării, Colegiul penal lărgit

constată că, instanța de apel nu a examinat argumentele cu privire la faptul, că

nu s-au confirmat mențiunile învinuirii înaintate inculpatului, și anume: care ar

fi fost schema frauduloasă implementată de către inculpatul Zaiaț Alexandru;

prin ce se constată înșelăciunea și abuzul de încredere; nu a elucidat faptul că

inculpatul nu a comunicat despre presupusa existență a unei afaceri; care ar fi

fost angajamentele acestuia asumate; faptul că banii nu au fost însușiți de către

inculpat, întrucât aceștia au fost transferați pe conturile părților vătămate; prin

ce se constată crearea structurii proprii a acestuia și prin ce se manifestă

intenția directă a inculpatului.

De asemenea, de către instanța de apel au fost lăsate fără apreciere

declarațiile părților vătămate care au comunicat că: „Zaiaț Alexandru nu era

responsabil de primirea și restituirea banilor”; „Banii trebuia să-i primim de la

Kairos Planet și nu de la Zaiaț Alexandru”; „Toți banii au fost transferați pe

conturile lor personale”; „Banii lui Zaiaț Alexandru i-au fost transferați pentru a

deschide cabinet și nu pentru a garanta restituirea lor din motiv că Kairos Planet

este responsabil de suma încasată”; „Nu Zaiaț Alexandru ne-a propus să aderăm

la programă și nici să mai invităm pe cineva în această programă”; „Dacă ne-ar

fi fost restituiți banii de către Kairos Planet, nu am fi scris cerere la poliție,

deoarece vinovată este compania Kairos Planet, iar acum nouă ne este indiferent

cine trebuie să ne intoarcă banii”. Astfel se constată că instanța de apel doar

selectiv a dat apreciere acestor probe, fapt ce contravine prevederilor art. 101

Cod de procedură penală.

În astfel de circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide, că motivele din

apel trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate

18

aspectele de fapt și de drept, coroborându-le cu întreg materialul probator al

cauzei.

Temeiurile expuse în pct. 4 din prezenta decizie, de fapt, sunt fondul

apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului

apelului de către instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un

viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de

a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

De asemenea, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a drepturilor omului, în primul rând, rolul

instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității

probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea

deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost

auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs Republica Moldova, decizia din 11 octombrie

2011).

Mai mult, instanța de apel reținând că latura obiectivă s-a realizat, prin

acțiunea adiacentă exprimată prin: „inducerea în eroare a părților vătămate,

manifestată prin prezentarea ca adevărată ca adevărată a unei fapte mincinoase,

în privința naturii actului juridic nul sau anulabil, a cărui încheiere a fost

determinată de comportamentul dolosiv și viclean”, a expus o concluzie depășită

și care contravine faptelor incriminate inculpatului în învinuire, și anume că:

„....inculpatul Zaiaț Alexandru, prin discuții individuale purtate cu părțile

vătămate, prezentându-le informații eronate cu privire la beneficiile și veniturile

care urmau a fi primite ca rezultat al deschiderii pachetelor, precum și prin alte

măsuri de promovare a așa numitelor produse ale companiei Kairos Planet......”.

„În acest sens, s-a stabilit că inculpatul nefiind oficial angajat al companiei

Kairos Planet și fără a avea împuterniciri de reprezentare a acestei companii, a

promovat produsele date,........”, or, asemenea împrejurări de fapt ca „prin

discuții individuale purtate cu părțile vătămate”, precum și „a promovat

produsele date”, nu se regăsesc în învinuirea înaintată inculpatului

Zaiaț Alexandru, astfel fiind constatată o depășirea limitelor învinuirii.

Sub un alt aspect instanța de recurs reține, că în partea descriptivă a

sentinței de condamnare, prima instanță a constatat divergent și confuz, inițial

19

că inculpatul: „...a primit de la Godonoagă-Curti Irina suma de 2 177 dolari SUA,

echivalentul a 43 561,77 lei, conform cursului oficial al BNM, bani pe care i-a

însușit”; „.....a primit de la Jora Angela suma de 1 577 dolari SUA, echivalentul a

31 902,71 lei, conform cursului oficial al BNM, bani pe care i-a însușit”, precum

și „....a dobândit ilicit de la Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela, bani în sumă

totală de 75 464,48 lei”, iar ulterior faptul că: „........admite în principiu acțiunile

civile, din motivul probării lor insuficiente iar cuantumul despăgubirii

urmează să-l stabilească instanța în ordinea procedurii civile,.........”.

La rândul său, deși a casat sentința în latura acțiunii civile pronunțând o

hotărâre nouă, instanța de apel a indicat o soluție neclară în dispozitivul

deciziei, cu referire la acțiunile civile, prin care a dispus „încasarea din contul

lui Zaiaț Alexandru în beneficiul lui Godonoagă-Curti Irina, suma de 2 177

dolari SUA, echivalentul acesteia în lei la data achitării, și în beneficiul lui

Jora Angela, suma de 1 577 dolari SUA, echivalentul acesteia în lei la data

achitării”, în contextul în care în descriptivul deciziei, reținând fapta stabilită în

privința inculpatului, a indicat că „În rezultat, Zaiaț Alexandru în perioada anului

2016, a dobândit ilicit de la Godonoagă-Curti Irina și Jora Angela, bani în sumă

totală de 75 464,48 lei, cauzând acestora daune în proporții considerabile”.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată

și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel,

cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată,

în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor

valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture

erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei

de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o

apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

20

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Procopie Zaharia în

numele inculpatului Zaiaț Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Zaiaț Alexandru xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

21