1ra-91/21 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201/1 alin. 1 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-91/21 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-91/21
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
04 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul,
Calendari Dumitru, de către avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate
Ghinda Inga și de către inculpatul Ghinda Ion împotriva deciziei Colegiului
judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 mai 2020 și a sentinței Judecătoriei Cahul
(sediul Central) din 13 februarie 2020, în cauza penală în privința lui
Ghinda Ion XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul de examinare:
prima instanță: 05.06.2018 – 13.02.2020
instanța de apel: 04.03.2020 – 25.05.2020
instanța de recurs: 22.07.2020 – 04.03.2021
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul central) din 13 februarie 2020,
Ghinda Ion, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de
art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pentru un termen de 1 (unu) an, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
A fost dispusă încasarea de la inculpatul Ghinda Ion, în beneficiul statului,
suma de 640 (șase sute patruzeci) lei, cu titlul de cheltuielile suportate pentru
efectuarea expertizei.
Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea de la inculpatul
Ghinda Ion, în beneficiul părții vătămate Ghinda Inga, suma de 245 (două sute
patruzeci și cinci) Euro cu titlul de prejudiciu material, suma de 10000
(zece mii) lei cu titlul de prejudiciul moral și suma de 5000 (cinci mii) lei pentru
cheltuieli de asistență juridică.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Ghinda Ion, la data de 6 noiembrie 2017, aproximativ la ora 11:00,
aflându-se în incinta restaurantului „Rafaelo”, amplasat în mun. Cahul,
str. 31 August nr. 4G, acționând cu intenție directă, a inițiat un conflict cu soția
sa Ghinda Inga, care conform art. 1331 Cod penal, este membru de familie, s-a
exprimat cu cuvintele necenzurate și dându-și seama de caracterul acțiunilor
sale prejudiciabile, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu pumnii în regiunea
capului și a umerilor, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 396d din 6 decembrie 2017, echimoze pe brațe, echimoză pe frunte,
1
comoție cerebrală, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se
califică medico-legal, ca vătămare corporală ușoară.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ghinda Ion a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, conform indicilor: acțiunea
intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,
manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a
integrității corporale sau a sănătății.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1. Procurorul în Procuratura raionului Cahul, Vîhodeț Inna, prin care a
solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Ghinda Ion, în
baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă
de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis și cu admiterea acțiunii civile. În rest, a menține sentința fără
modificări.
În motivarea apelului procurorul a menționat că:
- pedeapsa aplicată de prima instanță este inechitabilă, nefiind apreciate
circumstanțele ce țin de comportamentul inculpatului în timpul și după
comiterea infracțiunii, nu a fost luat în calcul caracterul și gradul prejudiciabil
al infracțiunii săvârșite;
- infracțiunea de violență în familie săvârșită de către inculpat, este una
dintre cele mai grave probleme ale societății noastre, fiind un fenomen social
negativ ce atentează la relațiile sociale ce vizează solidaritatea familiei,
integritatea corporală, sănătatea, integritatea fizică sau psihică, onoarea și
demnitatea persoanei.
3.2. Avocatul Grecu Ion cu inculpatul Ghinda Ion, s-a solicitat casarea
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care Ghinda Ion să fie achitat.
În motivarea cererii de apel, partea apărării a menționat că:
- sentința este ilegală, dat fiind faptul că instanța la acea dată a emis
dispozitivul sentinței punând-o în executare imediat, încălcând astfel
prevederile art. 338 alin. (1) și 340 Cod de procedură penală;
- instanța a pus în executare sentința fără aplicarea unei măsuri
preventive prin ce a încălcat dispozițiile imperative ale art. 466 Cod de
procedură penală;
- instanța a avut o atitudine părtinitoare în cadrul examinării cauzei, prin
refuzarea neîntemeiată și abuzivă de a fi audiat medicul și expertul legist,
încălcând în acest sens dispozițiile art. 314 Cod de procedură penală și dreptul
inculpatului la un proces echitabil;
- instanța a depășit limitele competenței, argumentând concluzia sa în
descriptivul hotărârii precum că: „instanța reține și declarațiile părții vătămate
ce se referă la faptul că Ghinda Ion în permanență s-a comportat agresiv față de
Ghinda Inga, atât în fața angajaților de la Raffaelo cât și în fața copilului lor
comun. Ghinda Ion mereu o numea și o înjosea pe partea vătămată, iar de fiecare
dată când ultima îl ruga ca să divorțeze, inculpatul o lua în râs și o numea cu
2
cuvinte urâte ”, prin ce a încălcat dispozițiile art. 325 alin. (1) Cod de procedură
penală;
- atât la faza de urmărire penală cât și în cadrul examinării cauzei, s-a
dovedit cu certitudine faptul nevinovăției inculpatului, la baza învinuirii fiind
doar niște declarații date de către Ghinda Inga care se schimbă de la caz la caz,
și care urmează a fi calificate ca declarații neveridice în sens de răzbunare;
- nu este prima dată când partea vătămată Inga Ghinda, scrie plângeri
neîntemeiate împotriva inculpatului cu scop de răzbunare, or, la materialele
cauzei a fost anexată Hotărârea Judecătoriei Cahul din 18 noiembrie 2016,
dosar nr. 4-362/16 prin care s-a hotărât: „Se anulează procesul-verbal cu privire
la contravenție nr. XXXXX, întocmit în privința lui XXXXX. Se încetează procesul
contravențional intentat în privința lui XXXXX în baza art. 781 Cod
contravențional, în temeiul art. 441 alin 1) lit. a) Cod contravențional, din motivul
lipsei faptei contravenționale”. Prin proba respectivă se dovedește că Ghinda
Inga, are o experiență în depunerea plângerilor nefondate, care desigur la
următoarea plângere are o experiență mai mare în simularea leziunilor pentru
a dovedi o victimizare mai profundă în fața autorităților;
- din declarațiile martorului Bojenco Nicolae, date în cadrul ședinței de
judecată se dovedește cu certitudine că acte de violență în familie, precum și că
ar fi fost aplicate leziuni corporale cu soldarea de comoții cerebrale nu au avut
loc. Prin declarațiile acestui martor, se confirmă că Ghinda Inga l-a amenințat
pe martor întru ne darea declarațiilor cu o careva informație care îl va
compromite, fapt ce și demonstrează lipsa dorinței martorilor de a se prezenta
în instanța de judecată pentru a da declarații și refuzul procurorului de a-i audia
în faza de urmărire penală, care încă o dată dovedește că Ghinda Inga avea
nevoie de timp pentru a influența martorii;
- fiind audiat în ședința de judecată, inculpatul a declarat că nu a
întreprins acțiuni de violență fizică asupra părții vătămate, iar acțiunile
întreprinse de către partea vătămată întru incriminarea inculpatului, sunt
determinate de faptul că ultima se pregătea de divorț, iar acest dosar este o
pârghie de șantaj în dosarul de partajare;
- cumulul de probe acumulate, denotă faptul lipsei în acțiunile
inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod penal, or,
probatoriul acumulat în cadrul cercetării judecătorești, combate declarațiile
date de către partea vătămată Ghinda Inga;
- raportul de expertiză nr. 396d din 06 decembrie 2017, anexat la
materialele cauzei, este lovit de nulitate, or, ordonanța de dispunere a
expertizei medico-legale nu a fost adusă la cunoștința inculpatului prin ce s-a
încălcat dispozițiile normei imperative prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod de
procedură penală. Fiindu-i adus inculpatului la cunoștință raportul de expertiză
nr. 396d din 06 decembrie 2017, a solicitat constatarea nulității acestuia fapt
care însă a fost refuzat, invocându-se că dispunerea efectuării expertizei a avut
loc la data de 05 decembrie 2017, iar Ghinda Ion a fost recunoscut în calitate de
bănuit la data de 14 decembrie 2017, în legătură cu ce a fost imposibil aducerea
la cunoștință a raportului de expertiză. În acest sens a fost notat faptul că, la
data de 05 decembrie 2017, ofițerul Superior de Urmărire Penală al SUP a IP
3
Cahul, inspector superior XXXXX, a emis ordonanța de începere a urmăririi
penale prin care s-a dispus: începerea urmăririi penale conform prevederilor
art. 2011 alin. 1) lit. a) Cod penal. Astfel, Ghinda Ion a obținut statutul de bănuit
la data de 05 decembrie 2017, când a fost dispusă pornirea urmăririi penale nu
pe careva fapte sau circumstanțe, dar anume în privința lui Ghinda Ion, în
ordonanța de pornire a urmării penale arătându-se timpul, locul, fapta
încriminată cu indicii calificativi și normele legii penale incriminate anume lui
Ghinda Ion.
3.3. Avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate Ghinda Inga, în
apelul declarat a solicitat casarea sentinței, în partea ce ține de încasarea
prejudiciului moral în cuantum de 10000 lei, cu emiterea unei noi decizii prin
care să se dispună încasarea din contul inculpatului Ghinda Ion, în beneficiul
părții vătămate Ghinda Inga, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei,
precum și încasarea cheltuielilor de judecată suportate.
În motivarea cererii de apel, avocatul părții vătămate a menționat că:
- partea vătămată Ghinda Inga a încheiat căsătoria cu Ghinda Ion, la data
de 26 septembrie 2009, cu care au un copil minor. Pe parcursul căsătoriei a fost
supusă permanent agresiunii din partea soțului, manifestată prin diferite
forme: psihologică, prin impunerea voinței și a unor condiții, provocarea stării
de stres, vinovăției permanente, disconfort psihologic, diferite insulte și
suspiciuni ce provoacă stare de umilință, amenințări cu cauzarea leziunilor
corporale;
- la data de 06 noiembrie 2017, inculpatul Ghinda Ion a aplicat față de
partea vătămată Ghinda Inga, violență manifestată prin lovituri cu pumnul în
regiunea feței, îmbrânciri puternice de mână, amenințări și expresii jignitoare
care i-au provocat nu doar suferințe fizice ci și în special, suferințe morale;
- la evaluarea mărimii prejudiciului moral, instanța de judecată nu a luat
în considerare toate circumstanțele speței, nu le-a dat o apreciere cuvenită, or,
cuantumul prejudiciului moral stabilit de către instanța de judecată este unul
infim în raport cu gravitatea suferințelor pricinuite părții vătămate;
- ca urmare a leziunilor corporale, Ghinda Inga a suportat o dereglare
îndelungată a sănătății întrucât imediat după vătămare avea dureri
insuportabile în regiunea capului, dureri care persistă până în prezent. Datorită
faptul că loviturile au fost aplicate nemijlocit în regiunea ochilor, partea
vătămată Ghinda Inga periodic pierde claritatea vederii;
- Ghinda Inga a fost nevoită să urmeze numeroase tratamente
medicamentoase care o puneau într-o stare de neputință, aceasta fiind în
imposibilitate de a-și exercita corespunzător activitățile cotidiene pe care
obișnuia să le facă, dar și în special, de a contribui la educarea copilului minor;
- deși pentru acțiunile sale Ghinda Ion era sancționat, inclusiv în privința
acestuia au fost emise ordonanțe de protecție, acesta continua să aplice violență
asupra părții vătămate Ghinda Inga, fie prin implicarea unor persoane terțe,
precum nașul de cununie care își permitea exprimarea unor expresii
necenzurate pe rețelele de socializare, fie prin diverse amenințări sau
răspândirea unor zvonuri defăimătoare prin oraș. Acest lucru a influențat
4
negativ personalitatea părții vătămate, aceasta devenind o persoană mai
izolată, determinând închiderea în sine și lipsa de comunicare;
- la 06 noiembrie 2017, Ghinda Inga a fost privată de mijloacele financiare
și alte mijloace de existență precum și de dreptul de a activa, prin faptul că
Ghinda Ion, a luat din geanta acesteia buletinul de identitate, permisul de
conducere, cardurile bancare, portmoneul, setul de chei de la serviciu, telefonul
mobil, automobilul Range Rover Evogue și cheia de contact de la aceasta. Mai
mult, aceste acțiuni de violență economică nu sunt unice, or, anterior, cu scopul
de a o deposeda pe Ghinda Inga de bunurile sale, fără acordul acesteia, Ghinda
Ion a înstrăinat în mod fraudulos automobilul comun Porsche Cayenne
a.f. 2010, cât și a încheiat o tranzacție de împăcare cu fratele Ghinda Alexei prin
care a transmis în contul unei pretinse datorii bunul imobil proprietate comună
în devălmășie "construcție comercială" cu suprafața de 211,1 m2 situat la în
mun. Cahul, str. 31 august. nr. 4G. Toate acțiunile în cauză comise de către
Ghinda Ion în privința părții vătămate Ghinda Inga nu fac altceva decât să îi
cauzeze stări de stres, nervozitate și umilință, or, acesteia i-a fost îngrădit
accesul atât de bunurile personale cât și la cele proprietate comună, Ghinda Ion
exercitând un control inechitabil asupra acestora;
- oricare ar fi cuantumul prejudiciului moral, acesta nu ar putea înlătura
complet suferințele pricinuite părții vătămate, însă este inadmisibil de agreat
asemenea acțiuni care nu doar afectează integritatea fizică, ci înjosesc și
umilesc demnitatea unei persoane și nu numai. Reieșind din cele relatate
anterior, gravitatea suferințelor fizice și morale, disconfortul psiho-emoțional,
starea de stres, nervozitate și nesiguranță, teamă permanentă, cauzate
apelantei Ghinda Inga prin acțiunile ilicite ale lui Ghinda Ion, consideră suma
de 100 000 lei, ca fiind una echitabilă și suficientă în vederea atenuării
suferințelor morale pricinuite.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 mai 2020,
apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Cahul – Inna
Vîhodeț, a fost respins ca nefondat.
Apelurile declarate de către avocatul Ion Grecu în interesele inculpatului
Ghinda Ion, de către inculpatului Ghinda Ion prin intermediul avocatului Ion
Grecu și de către avocatul Maxim Todorov în interesele părții vătămate Inga
Ghinda, au fost admise, casată parțial sentința în latura civilă și în latura penală
în partea stabilirii pedepsei lui Ghinda Ion în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod
penal, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care:
Ghinda Ion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
articolul 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, și fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă
de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal a fost dispusă
suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, pe o perioadă de
probațiune de 3 ani.
A fost dispusă includerea în termenul executării pedepsei stabilite,
perioada aflării lui Ghinda Ion, în stare de arest din data de 13 februarie 2020
până la data de 25 mai 2020, inclusiv.
5
A fost dispusă eliberarea de sub arest a inculpatului Ghinda Ion.
A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă în partea încasării
prejudiciului material în sumă de 245 Euro, din contul inculpatului Ghinda Ion,
în beneficiul părții vătămate Inga Ghinda.
A fost dispusă modificarea cuantumului prejudiciului moral stabilit de
către prima instanță, din suma de 10 000 lei, în suma de 30 000 lei.
În rest, sentința a fost menținută fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, în urma
cercetării materialelor cauzei, cercetând legalitatea și temeinicia sentinței
atacate prin prisma motivelor formulate în apelurile declarate, verificând
suplimentar probele administrate de către prima instanță, apreciindu-le din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, respectând prevederile
art. 101 din Codul de procedură penală, călăuzindu-se de lege și de intima
convingere, instanța de apel a conchis asupra necesității respingerii apelului
procurorului și admiterii celorlalte apeluri.
Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost
administrate, însă au fost cercetate suplimentar probele administrate în prima
instanță, precum și au fost date citirii materialele cauzei penale, așa cum,
acuzatorul de stat a formulat un demers în acest sens.
În contextul celor sus relatate, instanța de apel a cercetat următoarele
probe: Volumul I: ordonanță de începere a urmăririi penale din data de
05 decembrie 2017 (f.d. 1); procesul – verbal privind depistarea infracțiunii ori
constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă din data de
04 decembrie 2017 (f.d.3); cerere de la cet. Inga Ghinda din data de
06 noiembrie 2017, prin care roagă organele de drept de a lua măsuri cu soțul
acesteia Ion Ghinda, care la data de 06 noiembrie 2017, în jurul orelor 11:00, în
timp ce se aflau la cafeneaua ,, Rafaelo ”, a maltratat-o pricinuindu-i dureri fizice
(f.d. 4); procesul – verbal de audiere a victimei Inga Ghinda din data de
06 noiembrie 2017 (f.d. 5); chestionar de evaluare a riscurilor în cazurile de
violență în familie în privința Ingăi Ghinda, din data de 06 noiembrie 2017
(f.d. 7-8); raport de constatare nr. 889 din 7 noiembrie 2017, din care rezultă
că în urma examinării medico – legale a cet. Inga Ghinda s-a constatat: echimoze
pe brațe, sunt caracteristice mecanismului compresiei cu degetele mâinilor,
echimoză pe frunte, comoție cerebrală produse la acțiune traumatică cu obiect
contondent dur, posibil în timpul relatat ce condiționează dereglarea sănătății
de scurtă durată și se califică medico – legal ca vătămare corporală ușoară
(f.d. 9); proces – verbal de consemnare a plângerii depuse de către Inga Ghinda
din data de 04 decembrie 2017 (f.d. 14); procesul – verbal de audiere a părții
vătămate Inga Ghinda din data de 04 decembrie 2017 (f.d. 16-17); cerere de la
cet. Inga Ghinda din data de 21 decembrie 2017, prin care a solicitat să fie
recunoscută în calitate de parte civilă pe faptul maltratării acesteia, de către
soțul Ion Ghinda, din motiv că prin acțiunile sale i-au fost cauzate un prejudiciu
material și moral ( f.d 18-19); ordonanță de recunoaștere în calitate de parte
civilă a cet. Inga Ghinda din data de 21 decembrie 2017 ( f.d. 20); raport de
expertiză judiciară suplimentar nr. 396d din data de 6 decembrie 2017, din care
6
rezultă că în urma examinării medico – legale a cet. Inga Ghinda s-a constatat:
echimoze pe brațe, sunt caracteristice mecanismului compresiei cu degetele
mâinilor, echimoză pe frunte, comoție cerebrală produse la acțiune traumatică
cu obiect contondent dur, sau lovire de careva obiect, posibil în timpul relatat
care în ansamblu condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se
califică medico – legal ca vătămare corporală ușoară (f.d. 22); procesul – verbal
de comunicare a raportului de expertiză din data de 14 decembrie 2017
(f.d. 26); procesul – verbal de confruntare din data de 21 decembrie 2017, între
Inga Ghinda și Ion Ghinda (f.d. 32-35); procesul – verbal de audiere a bănuitului
Ion Ghinda din data de 14 decembrie 2017 (f.d. 39-41); ordonanță de protecție
a victimei violenței în familie din data de 29 decembrie 2017, emisă de către
Curtea de Apel Cahul în privința victimei Inga Ghinda (f.d. 44); revendicare pe
numele Ion Ghinda din data de 11 decembrie 2017 (f.d. 45); cazierul
contravențional pe numele Ion Ghinda eliberat la data de 11 ianuarie 2018
(f.d. 49-51); caracteristica cet. Ion Ghinda (f.d. 52); certificat de la
administratorul SRL ,, Ro Raffy ”, Inga Ghinda din data de 18 ianuarie 2018
(f.d. 67); procesul – verbal de audiere a părții vătămate Inga Ghinda
suplimentar din data de 31 ianuarie 2018 (f.d. 70); procesul – verbal de ridicare
din data de 04 aprilie 2018 cu anexe (f.d. 85-86); cerere din data de 08
noiembrie 2017, înaintată de către Inga Ghinda privind aplicarea măsurilor de
protecție victimei violenței în familie (f.d. 87-89); decizia Curții de Apel Cahul
din data de 29 decembrie 2017, prin care s-a admis parțial cererea victimei Inga
Ghinda cu privire la aplicarea măsurilor de protecție (f.d. 144-152); anexe foto
(f.d. 153-161); procesul – verbal de examinare a obiectului din data de
03 aprilie 2018 (f.d. 162-163); ordonanță de recunoaștere și atașare a
mijloacelor materiale de probă la cauza penală din data de 03 aprilie 2018
(f.d. 164); ordonanța de punere sub învinuire din data de 22 februarie 2018,
privind punerea sub învinuire a lui Ion Ghinda pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal (f.d. 165-166); procesul – verbal
de audiere a învinuitului Ion Ghinda din data de 22 februarie 2018 (f.d. 167-
168); copia din Registrul a IP Cahul privind înregistrarea cererii de la Inga
Ghinda din data de 29 septembrie 2016 (f.d. 175-176); ordonanță de ridicare
din data de 21 aprilie 2018 (f.d. 178); procesul – verbal de ridicare din data de
21 aprilie 2018 (f.d. 179-180); copiile actelor anexate (f.d. 181-198); procesul
– verbal de examinare a obiectului din data de 21 aprilie 2018 (f.d. 199-200);
ordonanță de recunoaștere și atașare a mijloacelor materiale de probă la cauza
penală din data de 21 aprilie 2018 (f.d. 201); procesul – verbal de anunțare
despre terminarea urmăririi penale și prezentare a materialelor de urmărire
penală învinuitului și apărătorului său din data de 29 mai 2018 (f.d. 209);
cerere de la Ion Ghinda din data de 31 mai 2018 cu anexe ( f.d. 212-219);
ordonanță din data de 31 mai 2018 privind refuzul în satisfacerea cererii
înaintate de către învinuitul Ion Ghinda (f.d. 220); rechizitoriul cauzei penale
cu nr. 2017151061, privind învinuirea lui Ion Ghinda în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal (f.d. 221-228).
Volumul II: acțiunea civilă în procesul penal înaintată de către partea
vătămată Inga Ghinda, cu anexe (f.d. 39-74); informația de la Centrul de
7
Medicină Legală din data de 8 noiembrie 2019, cu anexă fotocopia consultației
neuropatologului Postolachi V. din 7 noiembrie 2017, pe două foi (f.d. 78-80);
cerere de accelerare a cauzei penale cu anexă (f.d. 88-97); declarațiile
martorilor Belalî Vladimir (f.d. 154-156); Țanțuc Ina (f.d. 157-159);
Popa Nicolae (f.d. 160-161); Bojenco Nicolae (f. d. 168-171); declarațiile părții
vătămate Inga Ghinda (f. d. 162-167); declarațiile inculpatului Ghinda Ion
(f.d. 172-176) date în ședința primei instanțe și verificate prin citire în instanța
de apel.
Prin urmare, analizând cumulul de probe reținut din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, conform intimei convingeri,
formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod
obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel a constatat că acțiunile
inculpatului Ghinda Ion, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, prima instanță în această parte,
în mod corect și legal a dat faptei o încadrare juridică corespunzătoare, și
întemeiat constatând ca fiind săvârșită fapta prejudiciabilă de către inculpat cu
stabilirea unei pedepse legale și echitabile în acest sens.
Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de apel a
apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat
de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului.
Instanța de apel a notat faptul că starea de fapt reținută și de drept
apreciată este în concordanță cu circumstanțele stabilite și probele
administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în
apel, considerând că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor,
instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea
probelor puse la baza sentinței de condamnare.
Analizând motivele invocate în cererea de apel declarată de către
avocatul Grecu Ion în interesele inculpatului Ghinda Ion și apelul inculpatului
Ghinda Ion prin intermediul avocatului Grecu Ion, instanța de apel a constatat
că acestea nu-și găsesc confirmarea la judecarea apelului declarat de către
partea apărării, neexistând motive temeinice de implicare în sensul casării
hotărârii contestate în partea încadrării juridice a faptei precum și în latura
individualizării.
Cu referire la poziția apării apărării prin care a fost solicitată achitarea
inculpatului, instanța de apel, reiterând elementele componenței de infracțiune
prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, a evidențiat că acțiunile
inculpatului Ghinda Ion au atentat asupra integrității fizice a corpului persoanei
Inga Ghinda, care s-a stabilit cu certitudine că este soția inculpatului, și care în
corespundere cu prevederile art. 1331 Codul penal, are calitatea de membru de
familie. Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăție sub forma de intenție
directă, care în speță s-a manifestat prin faptul că inculpatul Ghinda Ion, își
dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările
lor prejudiciabile și a dorit în mod conștient, survenirea acestora, fapt
confirmat prin declarațiile părții vătămate.
8
Totodată, instanța de apel a menționat că partea vătămată în declarațiile
sale, a indicat cu lux de amănunte acțiunile violente ale inculpatului Ghinda Ion,
comise asupra acesteia la data de 6 noiembrie 2017, cât și a relatat despre alte
incidente asemănătoare a cărui inițiator a fost inculpatul, declarații pe care
instanța de apel la fel ca și prima instanță, le-a apreciat ca fiind veridice și
confirmate prin alte probe și materiale anexate la cauza penală.
În același timp, instanța de apel a relevat că declarațiile părții vătămate
Inga Ghinda, sunt în coroborare cu declarațiile martorilor Țațuc Ina,
Popa Nicolae, Belalî Vladimir.
Infracțiunea comisă de către Ghinda Ion, este o infracțiune materială, care
s-a consumat odată cu cauzarea vătămării ușoare a sănătății părții vătămate.
Subiectul infracțiunii este inculpatul Ghinda Ion, care întrunește condițiile
prevăzute la art. 21 alin. (1) și 22 Codul penal. Mai mult ca atât, în speță este
întrunită și condiția pentru aprecierea calității speciale a subiectului
infracțiunii de violență în familie în momentul comiterii infracțiunii și anume,
inculpatul se afla într-o relație civilă cu partea vătămată.
Prin urmare, reieșind din declarațiile părții vătămate, a martorilor audiați
precum și a altor materiale anexate la cauza penală, instanța de apel a constatat
cu certitudine că probele prezentate în susținerea învinuirii dovedesc
incontestabil vinovăția inculpatului Ghinda Ion, de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal.
Urmare a celor invocate, instanța de apel a respins ca neîntemeiate
argumentele invocate de către partea apărării cu privire la nevinovăția
inculpatului prin absența intenției acestuia de a comite fapta incriminată, or,
vina inculpatului a fost dovedită incontestabil prin probele administrate în
cadrul cercetării judecătorești verificate în instanța de apel.
Astfel, instanța de apel a respins alegațiile părții apărării precum că
învinuirea adusă inculpatului se bazează doar pe declarațiile părții vătămate
Ghinda Inga, care se schimbă de la caz la caz și care sunt făcute cu scop de
răzbunare, or, invocările respective sunt apreciate ca fiind opinia subiectivă a
părții apărării care nu a fost probată prin nici un mijloc de probă, respectiv,
alegațiile invocate în acest sens au fost apreciate critic de instanța de apel.
La fel, instanța de apel a respins și alegațiile apărării menționate în apelul
declarat, precum că martorul Bojenco Nicolae a declarat că nu a văzut și nu a
auzit să fi avut loc violențe din partea inculpatului, îndreptate împotriva părții
vătămate, or, s-a constatat cu certitudine că Bojenco Nicolae este nașul de
cununie al inculpatului și al părții vătămate, și a reprezentat și reprezintă
interesele inculpatului Ghinda Ion, în calitatea sa de avocat pe alte dosare
privitor la litigiile patrimoniale dintre inculpat și partea vătămată. Prin urmare,
există o prezumție rezonabilă de a bănui că declarațiile respectivului martor
sunt părtinitoare și date cu scopul de a-i ușura în orice mod situația inculpatului
Ghinda Ion.
Cu privire la pretinsele încălcări ale legislației procesual - penale în cadrul
desfășurării urmării penale în cauza penală respectivă (mai exact refuzul
organului de urmărire penală și al instanței de judecată privitor la audierea
anumitor martori ai părții apărării; audierea medicului legist și solicitarea
9
declarării nulității raportului de expertiză medico – legală), invocate de către
partea apărării în cererea de apel declarată, instanța de apel a menționat că
acestea sunt nefondate și în privința legalității acțiunilor contestate, s-a expus
deja organul de urmărire penală la faza instrumentării cauzei penale, și instanța
de judecată la faza examinării cauzei penale în fond.
Astfel, față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a
constatat o motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la
procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu
fapta reținute în sarcina inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele
art. 6 CEDO.
Prin urmare instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a pronunța în
privința inculpatului Ghinda Ion o soluție de achitare, sentința în această parte
urmând a fi menținută.
În continuare, instanța de apel analizând motivele invocate în apelul
declarat de către partea acuzării, în raport cu circumstanțele de fapt și de drept
constatate de către prima instanță și verificate suplimentar de către instanța de
apel, a constatat că motivele invocate de acuzatorul de stat sunt neîntemeiate,
și urmează a fi respinse ca nefondate, or, în opinia instanței de apel pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis, este echitabilă și proporțională faptei comise de
către Ghinda Ion.
Echitatea socială a pedepsei se realizează când față de inculpat se aplică
sancțiunea penală corespunzătoare gradului prejudiciabil al infracțiunii
comise, circumstanțelor cauzei și personalității acestuia. Un alt scop important
al pedepsei penale, este scopul reeducării și resocializării condamnatului, după
executarea pedepsei penale stabilite.
Simpla invocare a prevederilor legale în lipsa unei motivări solide privind
necesitatea aplicării unei pedepse mai aspre, solicitată de a fi aplicată în apelul
procurorului, în opinia instanței de apel, nu denotă și nu impune în niciun caz
satisfacerea doleanțelor părții acuzării.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale în privința
inculpatului Ghinda Ion, instanța de apel a reținut că prima instanță incorect și
pripit a considerat că aceasta urmează a fi executată de către inculpat, doar cu
izolarea acestuia de societate și că scopul pedepsei penale va fi atins doar prin
executarea reală a pedepsei stabilite.
Astfel, instanța de apel a conchis asupra oportunității intervenirii în
această parte a sentinței, cu dispunerea în conformitate cu prevederile art. 90
Cod penal, suspendarea condiționată a pedepsei sub formă de închisoare pe un
termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,
aplicată în privința lui Ghinda Ion, stabilindu-i în acest sens un termen de probă
de 3 ani.
În acest sens, instanța de apel a notat că inculpatul a comis pentru prima
dată o infracțiune intenționată mai puțin gravă, lipsa circumstanțelor agravante
și a celor atenuante, personalitatea inculpatului Ghinda Ion, care locul de trai se
caracterizează pozitiv, de statutul social al acestuia, apreciind că inculpatului
10
Ghinda Ion îi poate fi acordată o șansă pentru a se corecta și reeduca, fără ca
acesta să execute în mod real pedeapsa închisorii.
Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, va avea
un impact pozitiv și cu caracter moral în privința inculpatului, ultimul
conștientizând că suspendarea presupune neexecutarea pedepsei stabilite de
către instanță, în anumite condiții care, în cazul în care nu le va respecta
întocmai și nu va îndreptăți încrederea ce ia fost acordată, va conduce
finalmente la faptul că ultimul va executa pedeapsa aplicată și va suporta toate
consecințele și lipsurile care inevitabil, vor decurge în caz de executare reală a
pedepsei cu închisoarea.
Cu referire la apelul declarat de avocatul Todorov Maxim în numele părții
vătămate Ghinda Inga, prin care s-a solicitat casarea parțială a sentinței în
partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în cuantum de 10 000 lei, cu
emiterea unei noi decizii prin care să se dispună încasarea din contul lui Ion
Ghinda, în beneficiul Ingăi Ghinda, a prejudiciului moral în mărime de 100 000
lei, instanța de apel, analizând soluția primei instanțe în respectiva latură a
constatat că prima instanță neîntemeiat a încasat din contul inculpatului, în
beneficiul părții vătămate suma de 245 de euro cu titlu de prejudiciu material,
și eronat a apreciat cuantumul prejudiciului moral, din care considerente
instanța de apel a considerat oportun de a rejudeca cauza în această parte și a
pronunța o nouă hotărâre.
În acest context, instanța de apel relevând prevederile art. 219 alin. (1)
Cod de procedură penală, art. 1422 alin. (1), art. 1423 alin. (1) Cod civil, a
evidențiat că inculpatul pe lângă faptul provocării vătămărilor corporale
ușoare, a cauzat părții vătămate un disconfort psihologic, prin impunerea
voinței și a unor condiții, provocarea stării de stres, vinovăției permanente,
diferite insulte și suspiciuni ce provoacă stare de umilință, dureri fizice precum
și o perioadă de reabilitare care urmează a fi recompensată prin încasarea din
contul inculpatului a unui echivalent bănesc ce urmează a fi majorat la suma de
30000 lei, întrucât cuantumul stabilit de prima instanță este disproporțional
faptei comise și urmărilor morale survenite.
Prin prisma Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale, instanța de apel a notat că unul din criteriile
orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității,
care presupune că partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru
prejudiciul moral suferit. Astfel, modul de acordare a satisfacției echitabile
trebuie determinat în raport cu prejudiciul moral suferit, gravitatea acestuia,
importanța și consecințele sale pentru victimă.
Respectiv, ținând cont de natura drepturilor lezate, de caracterul și
gravitatea suferințelor suportate, de statutul social al părții vătămate și de
faptul că acesteia i-au fost încălcate drepturile constituționale, ce au adus
atingere demnității umane, suma de 30 000 lei va constitui o recompensă
echitabilă pentru prejudiciul moral suportat, fiind suficientă pentru a aduce
satisfacție părții vătămate și a aplana suferințele morale suportate, iar suma de
100 000 de lei, solicitată a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral, din contul
11
inculpatului în beneficiul părții vătămate, este una disproporțională și
exagerată în raport cu gravitatea violării constatate.
Cuantumul despăgubirilor este stabilit încât acestea să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Totodată, instanța de apel a constatat că prima instanță neîntemeiat a
încasat din contul inculpatului, în beneficiul părții vătămate suma de 245 de
euro cu titlu de prejudiciu material, or, în privința acestui capăt de cerere din
acțiunea civilă înaintată, partea vătămată nu a confirmat prin probe certe,
suportarea respectivelor cheltuieli iar la materialele cauzei nu există nicio
dovadă care să confirme necesitatea încasării sumei de 245 de euro cu titlu de
prejudiciu material.
Din aceste considerente, instanța de apel a conchis asupra respingerii ca
neîntemeiate a acțiunii civile în partea încasării prejudiciului material în sumă
de 245 Euro, din contul inculpatului Ghinda Ion, în beneficiul părții vătămate
Ghinda Inga.
Cât privește cheltuielile de judecată încasate din contul inculpatului în
beneficiul statului și cheltuielile legate de asistență juridică suportate de către
partea vătămată, instanța de apel a apreciat că sentința în respectiva parte este
întemeiată și motivată.
Nefiind de acord cu hotărârile instanțelor, declară recursuri ordinare:
5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul,
Calendari Dumitru, prin care, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1)
pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de
apel cu dispunerea rejudecării cauzei.
În motivarea recursului declarat, procurorul menționează că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-
au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- aplicarea pedepsei pe un termen de 1 an pe cazul de violență în familie
comis de către inculpat, constituie o inechitate, ce poate constitui pericol la
capitolul prevenției săvârșirii noilor infracțiuni de către inculpat, cât și din
partea altor persoane;
- inculpatul Ghinda Ion anterior a fost condamnat cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, potrivit cazierului penal, totodată anterior
a comis 43 contravenții, potrivit cazierului contravențional;
- după săvârșirea infracțiunii în cauză, inculpatul Ghinda Ion a comis 2
infracțiuni prevăzute de art. 3201 Cod penal, privind neexecutarea intenționată
a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a
victimei violenței în familie;
- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor procurorului din
apel, limitându-se la mențiunea că aceste sunt neîntemeiate, fără vreo motivare,
precum și nu s-a expus asupra argumentelor menționate în cadrul dezbaterilor
judiciare;
12
- instanța de apel nu a descris care sunt acele calitățile individuale ale
inculpatului care au stat la baza suspendării condiționate a executării pedepsei
cu închisoare;
- ținând cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii săvârșite,
comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, a evidențiat că
urmează a fi casată decizia instanței de apel în partea aplicării prevederilor
art. 90 Cod penal, și urmează a fi dispusă executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis, deoarece doar prin executarea reală a pedepsei, inculpatul va
conștientiza gravitatea acțiunilor, precum și va fi atins scopul legii penale de
restabilire a echității sociale, de corectare a inculpatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni și contravenții atât din partea acestuia, cât și a altor
persoane.
5.2. Avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate Ghinda Inga, prin
care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și-
a exprima dezacordul cu sentința și decizia instanței de apel în latura
soluționării prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, solicitând în acest sens
încasarea din contul inculpatului a sumei de 100 000 lei.
În motivarea recursului, avocatul părții vătămate a menționat că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel. Prima instanță și instanța de apel, la stabilirea cuantumului prejudiciului
moral, nu a dat aprecierea cuvenită circumstanțelor în care au fost pricinuite
suferințele morale, precum și gravitatea suferințelor pricinuite părții vătămate;
- prin solicitarea încasării prejudiciului moral în cuantum de 100 000 lei,
Ghinda Inga nu are drept scop repararea prejudiciului moral cauzat prin alte
acțiuni culpabile ale lui Ghinda Ion, ci prin exemplificarea precedentelor de
aplicare a violentei fizice, psihice și economice s-a urmărit descrierea
severității celor suferite de Ghinda Inga în momentul maltratării de către
Ghinda Ion la data de 06.11.2017, cât si a obrăzniciei cu care Ghinda Ion
acționează în continuare, deși a fost sancționat anterior pentru fapte similare;
- deși în sentință se menționează că inculpatul are la întreținere copilul
minor Ghinda Robert, acesta nu contribuie practic deloc la întreținerea
acestuia, achitând doar niște sume simbolice și acumulând o restanță
semnificativă. În momentul acționării lui Ghinda Ion în instanța de judecată cu
încasarea pensiei de întreținere veniturile lui Ghinda Ion la întreprinderea
unde avea calitatea de fondator au scăzut brusc de la circa 8000 lei lunar la
3000 lei lunar, totul făcut cu scopul de a diminua cuantumul pensiei de
întreținere. Dar nici această pensie de întreținere de circa 700 lei lunar Ghinda
Ion nu o achită, având o restantă de peste 20000 lei, din care a achitat o singură
dată suma de 3000 lei prin intermediul executorului judecătoresc. În acest
context atras atenția instanței că nu poate fi considerată circumstanță
atenuantă faptul că Ghinda Ion are la întreținere un copil minor, în condițiile în
care acesta nu îl întreține, eschivându-se intenționat de la plata pensiei de
întreținere pentru propriu copil minor.
5.3. Inculpatul Ghinda Ion la fel a declarat recurs prin care, invocând
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat
casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de achitare.
13
În motivarea recursului, inculpatul a menționat că:
- concluziile instanței de apel cât și cele ale primei instanțe ca sunt
neîntemeiate, or, instanțele ierarhic inferioare au ignorant faptul că probatoriul
acumulat dovedește faptul că în acțiunile mele lipsesc elementele infracțiunii;
- nu a întreprins careva acțiuni de violență fizică asupra părții vătămate,
iar acțiunile întreprinse de către partea vătămată întru încriminarea acestuia
sunt determinate de faptul că ultima se pregătea de divorț, iar acest dosar este
o pârghie de șantaj în dosarul de partajare;
- la raportul de expertiză nr. 396d din 06.12.2017 anexat la materialele
cauzei, este lovit de nulitate, or, ordonanța de dispunere a expertizei medico-
legale nu i-a fost adusă la cunoștință prin ce s-a încălcat dispozițiile normei
imperative prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod de procedură penală;
- în instanța de apel a invocat necesitatea audierii medicului
neuropatolog care a investigat-o pe Ghinda Inga, acordându-i întrebarea
referitoare la modalitatea stabilirii diagnozei comoție cerebrală și dacă în urma
simulării din partea persoanei putea fi stabilită această diagnoză. Prin refuzul
cererilor adresate procurorul a încălcat grav drepturile învinuitului prevăzute
în art. 6 CEDO pct. 3) „Orice acuzat are, mai ales, dreptul : lit. d) să audieze sau
să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea
martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării;
- instanța a pus în executare sentința fără aplicarea unei măsuri
preventive, prin ce vădit a încălcat a încălcat dispozițiile art. 466 Cod de
procedură penală.
Referință asupra recursului declarat de către inculpat, a fost depusă de
către avocatul Todorov Maxim în numele părții vătămate, prin care a pledat
pentru respingerea recursului menționat cu menținerea deciziei contestate.
Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei
și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul părții apărării
urmează a fi respins, iar recursul părții acuzării și recursul declarat în numele
părții vătămate, urmează a fi admise din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs
judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de
recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor
prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,
fără a agrava situația condamnaților.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul
Ghinda Ion, Colegiul penal lărgit notează că potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod
de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca
inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în
cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor
legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).
14
Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată
și motivată.
Colegiul penal lărgit constată din textul recursului declarat că inculpatul
la întemeiat pe prevederile pct. 6) și 8) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală și anume că, instanța de apel nu sa pronunțat asupra tuturor
argumentelor formulate în cererea de apel a părții apărăii și nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Referitor la prezența în speță a erorii de drept invocată de inculpat prin
prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul constată că o
astfel de eroare în prezenta cauză nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că,
instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1),
(5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe
care se întemeiază soluția pronunțată, iar argumentelor esențiale invocate de
către partea apărării în apeluri, instanța de apel le-a dat răspuns.
În această ordine de idei, Colegiul penal remarcă faptul, că potrivit
art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate
de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror
probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că,
instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit
prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel
trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel, judecând apelurile părții
apărării, a respectat prevederile legale sus-enunțate, verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din dosar, totodată fiind cercetate suplimentar probele
administrate de prima instanță, și în așa mod corect a ajuns la concluzia privind
vinovăția inculpatului Ghinda Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate,
concluzie a cărei motivare a fost pe larg expusă în pct. 4.1. din prezenta decizie,
motivare pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o
consideră necesară.
Cu referire la eroarea de drept indicată în recursul inculpatului prin
prisma pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în
acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal
lărgit subliniază următoarele.
Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute
de norma penală.
Argumentele recurentului, prin care se invocă că în acțiunile inculpatului
nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece materialele cauzei penale nu
conțin probe care să dovedească vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate
și examinate de instanțele ierarhic inferioare au fost apreciate potrivit
15
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,
stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia
corectă că inculpatul Ghinda Ion a comis infracțiunea prevăzute de art. 2011
alin. (1) lit. a) Cod penal.
Probatoriul administrat confirmă pe deplin existența și săvârșirea de
către inculpat a infracțiunii reținute în sarcina lui, atât sub aspectul laturii
obiective, cât și a celei subiective, deoarece cert s-a constatat că inculpatul a
aplicat violența față de soția sa.
Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente
ale infracțiunii, inclusiv vinovăția inculpatului, după cum rezultă din decizia
instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a
motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente și concludente,
administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate
cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.
Prin urmare, argumentele recurentului, precum că nu a comis
infracțiunea pentru care a fost recunoscut vinovat, sunt neîntemeiate și
contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta
nu echivalează cu achitarea lui, deoarece există probe pertinente și concludente
care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu
certitudine vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate.
De asemenea, Colegiul penal lărgit constată faptul că criticile formulate
de recurent, menționate în pct. 5.3. din prezenta decizie, sunt identice cu cele
invocate în apel și ele au format obiect de examinare la judecarea cauzei în
instanța de apel, cărora instanța le-a dat o apreciere argumentată, așa cum este
indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, motivare pe care instanța de recurs și-
a însușit-o și a cărei reluare nu se mai impune.
Astfel, instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de inculpat nu
sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi motiv
de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel în
latura stabilirii vinovăției inculpatului Ghinda Ion.
7.2. Cu referire la recursurile declarate de către procuror și avocatul
părții vătămate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul
penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea sunt întemeiate
și pasibile admiterii, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea
atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de
apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,
care au dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată, verificându-se
dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă
aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și
material.
16
Din conținutul recursurile declarate de către procuror și de către avocatul
părții vătămate, se atestă că aceștia au indicat în calitate de temeiuri pentru
recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,
potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și când s-
au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal lărgit verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub
acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelurilor declarate de
către partea acuzării, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (5),
417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar în rezultat a admis erori de
drept care au afectat hotărârea pronunțată.
Prin urmare, motivarea deciziei instanței de apel sub aspectul
individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului nu conține argumente
convingătoare pe care se întemeiază soluția pronunțată, ceea ce duce la casarea
parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în partea stabilirii
pedepsei, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Conform prevederilor art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală,
instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt, și chestiunile de
drept, printre care: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă
infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și
aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, au fost corect aplicate. În
cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la ele,
hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei.
Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare
în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei
penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,
de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau
atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea condamnaților, cât și a altor persoane. Pentru ca pedeapsa aplicată
inculpatului să atingă scopurile sus-menționate, legea penală stabilește
anumite criterii de individualizare a pedepsei.
Criteriile generale au caracter obligatoriu la individualizarea oricărei
pedepse, la alegerea categoriei și termenului pedepsei, la stabilirea atât a
pedepsei principale, cât și a celei complementare. Aceste criterii nu pot fi
utilizate separat, ci numai în ansamblu. Neglijarea unuia dintre aceste criterii la
aplicarea pedepsei înseamnă că pedeapsa aplicată a fost individualizată contrar
prevederilor legale și constituie temei pentru casarea a hotărârii contestate în
baza temeiului prevăzut art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.
Pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții
ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este
17
suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor
victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Pedeapsa este
echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri
ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea comiterii
de noi infracțiuni atât de către condamnat, cât și de alte persoane. Or, practica
judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea
și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
După cum se constată la caz, prin sentință Ghinda Ion a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de închisoare pentru un termen de 1 (unu) an, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis.
Instanța de apel judecând apelurile declarate de partea apărării a conchis
că acestea urmează a fi admise, dispunându-se casarea sentinței în latura
penală, în partea stabilirii pedepsei cu rejudecarea cauzei în această parte și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care, instanța a aplicat în privința
inculpatului prevederile art. 90 Cod penal, astfel, suspendând condiționat
executarea pedepsei cu închisoare, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
Analizând conținutul deciziei în raport cu soluția respectivă, Colegiul
penal lărgit consideră că concluzia instanței în acest sens este pripită și
insuficient motivată.
Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării
pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura
infracțiunii, circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea
instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.
Deși la capitolul stabilirii pedepsei inculpatului, instanța de apel a
menționat că a ținut cont de personalitatea inculpatului și gravitatea faptei
comise, stabilindu-i o pedeapsă cu suspendarea executării pe o perioadă de
probațiune, analizând conținutul deciziei atacate, Colegiul penal lărgit
consideră că instanța de apel nu a motivat complet și obiectiv soluția de
individualizare a executării pedepsei, ajungând la o concluzie eronată în ce
privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art. 90 Cod penal, întrucât în
speță instanța de apel nu a efectuat o analiză amplă și completă a personalității
inculpatului.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că la individualizarea pedepsei,
instanța de apel nu a indicat motive clare ce au stat la baza concluziilor privind
posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în raport cu personalitatea
inculpatului ce a comis o infracțiune mai puțin gravă cu intenție, în privința
unui membru al familiei, nu a compensat prejudiciul cauzat, anterior a fost
condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei (f. d. 45 vol. 1),
totodată potrivit cazierului contravențional (f. d. 49-51, vol. 1) pe numele
inculpatului Ghinda Ion figurează 43 contravenții, dintre care inclusiv din
domeniul violenței în familie și vătămării integrității corporale.
Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel la analizarea
condițiilor privind aplicarea art. 90 Cod penal, insuficient a abordat
personalitatea inculpatului, ce reprezintă condiția esențială care urma a sta la
18
originea concluziilor privind iraționalitatea executării reale a pedepsei cu
închisoare, or, deși fiind tras anterior la răspundere penală cât și
contravențională, Ghinda Ion nu a stat pe calea corijării și a comis o nouă
infracțiune cu intenție ce, potrivit raportului de expertiză medico-legală
nr. 396d din 6 decembrie 2017, s-a soldat cu vătămarea corporală ușoară a
soției sale.
Prin urmare, instanța de recurs, în speța dată, găsește întemeiate
argumentele recursurilor declarate de partea acuzării și constată că concluzia
instanței de apel, precum că scopul legii penale poate fi atins și fără executarea
reală a pedepsei cu închisoare este pripită și nemotivată.
Totodată, din analiza deciziei contestate în raport cu motivele invocate în
apelul părții acuzări, Colegiul penal lărgit nu a stabilit expunerea instanței
asupra tuturor argumentelor avansate, instanța abordându-le superficial, și
respectiv în sensul dat se constată că decizia instanței de apel este afectată de
eroarea prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) cod de procedură penală, întrucât
potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel are obligația
de a se expune asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. În acest
sens este necesar de evidențiat că motivele părții acuzării cu privire la aplicarea
de către prima instanță a unei pedepse inechitabile, invocându-se blândețea
pedepsei nu au fost abordate nici într-un fel de către instanță, respectiva poziție
fiind lăsată fără apreciere.
Mai mult, în conținutul deciziei instanța de apel în repetate rânduri a
expus poziții contradictorii ce ține de pedeapsa aplicată de prima instanță, unde
a susținut pe de o parte că: „prima instanță în mod corect și legal a dat faptei o
încadrare juridică corespunzătoare, și întemeiat constatând ca fiind săvârșită
fapta prejudiciabilă de către inculpat cu stabilirea unei pedepse legale și
echitabile în acest sens.”, iar pe de altă parte a admis apelurile părții apărării
implicându-se în pedeapsa aplicată.
Aceste constatări denotă faptul că instanța de apel la judecarea cauzei a
formulat concluzii contradictorii atât asupra temeiniciei apelurilor examinate
cât și asupra pedepsei stabilite și a individualizării acesteia.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta
speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către partea
acuzării, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura
penală, în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în această
parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această
eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra aspectelor
evidențiate în prezenta decizie, să argumenteze clar concluziile sale în decizia
adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o
hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de
procedură penală.
19
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpatul
Ghinda Ion.
Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către avocatul Todorov Maxim
în numele părții vătămate Ghinda Inga, casează parțial decizia Colegiului
judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 mai 2020, în cauza penală în privința lui
Ghinda Ion XXXXX, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, și dispune
rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
În rest decizia contestată, se menține.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă
rejudecarea, în rest este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 16 aprilie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Boico Victor
20