1ra-831/2021 — art. 145 alin. 2 lit. e-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 03 decembrie 2018, Juravschi Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Codul penal și i-a fost aplicată pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 18 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea de la Juravschi Sergiu în beneficiul statului suma de 14 664 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în prezenta cauza penală de organul de urmărire penală (costul expertizelor judiciare efectuate).

Pentru a pronunța sentința prima instanța a constatat că, la data de 13 august 2018, aproximativ în jurui orei 00:30, inculpatul Juravschi Sergiu fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul omorului fratelui său, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și admițând în mod conștient survenirea acestora, în timp ce se afla în casa de locuit nr.16. situată pe XXXXX, în urma unui conflict apărut spontan pe fonul consumului de băuturi alcoolice cu fratele său Juravschi Mihail, care conform art. 1331 lit. a) Cod penal este membru de familie, i-a aplicat ultimului o lovitură cu un cuțit de bucătărie în partea hemitoracelui stâng prin ce i-a cauzat conform raportului de expertiză nr.201803C1596 din 11 septembrie 2018: „plagă 1 înțepat-tăiată a toracelui, penetrantă cavitatea pleurală pe stânga, cu lezarea pericardului, cordului, hemotorace pe stânga; hemopericard” de la care Juravschi Mihail a decedat.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, avocatul Druță Boris în numele inculpatului Juravschi Sergiu, a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei sentințe prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În cererea de apel, apărătorul a menționat că, sentința pronunțată este bazată doar pe presupuneri la caz nefiind prezentate probe suficiente ca să demonstreze vinovăția inculpatului în cele imputate, mai mult, ultimul se declară nevinovat. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul prin care a solicitat să fie reluată cauza penală de la început, cu pronunțarea altei deciziei. În motivarea apelului declarat, inculpatul a menționat la fel ca și apărătorul acestuia precum că, sentința este bazată doar pe presupuneri, or, la cauză nu au fost administrare probe care să confirme vinovăția acestuia în cele imputate prin rechizitoriu. 3.2. La 25.03.2019, în adresa instanței de apel a parvenit încă o cerere de apel semnată de inculpat, în care sunt indicate temeiuri și motive similare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2019, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de către inculpat și avocatul Druță Boris în numele inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Juravschi Sergiu a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate. respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, necătând la faptul că inculpatul Juravschi Sergiu nu a recunoscut vina în cele imputate, instanța de apel a conchis că, prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția lui în comiterea infracțiunii incriminate. În acest sens, prima instanță s-a bazat pe următoarele probe care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Nicolăescu Ion; declarațiile martorului Cernei Marin; declarațiile martorului Cojocari Sergiu; declarațiile martorului Mardare Sergiu; declarațiile martorului Grișina Irina; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.08.2018; procesul-verbal de colectare a mostrelor din 13.08.2018; raportul de expertiză judiciară din 11.09.2018 nr. 201803C1596; raportul de expertiză judiciară 2 nr.20180500264 din 28.08.2018; raportul de expertiză judiciară nr.201808M0138 din 14.09.2018; raportul de expertiză judiciară nr.201835A0542 din 06.09.2018. Instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de către avocatul inculpatului în principiu au fost combătute prin declarațiile martorului Nicolăescu Ion, care atât la etapa de urmărire penală, cât și în ședința de judecată a relatat despre acțiunile inculpatului din care urmează cert că, inculpatul la momentul când i-a solicitat ajutor, cunoștea despre faptul că partea vătămată are tăieturi de cuțit, deși prin declarațiile sale inculpatul a afirmat că în interiorul casei de locuit în care se afla victima nu a nimerit până la sosirea poliției. Deci, la momentul imediat după comiterea faptei, inculpatul nu a avut timp să reflecte asupra unei versiuni de apărare și chemând ajutor, a relevat faptul că cunoaște că victima are tăieturi de cuțit. Cunoașterea acestui fapt, luat în cumul cu faptul că sângele de pe cuțit putea provine de la inculpat și faptul că mâna dreaptă era murdară de sânge, indică, în mod cert, vinovăția inculpatului. De asemenea, inculpatul a recunoscut fapta imediat la venirea poliției. Recunoașterea imediată a faptei adresată colaboratorilor poliției (fără a fi aplicată tortura sau violența) este un aspect al comportamentului inculpatului care dicreditează versiunea sa de apărare elaborată ulterior. Analizând probatoriul, instanța de apel a constatat că, lipsesc cu desăvârșire careva circumstanțe ce ar indica la faptul că martorul ar depune declarații false. Mai mult, aceste declarații se confirmă și prin declarațiile martorilor Cernei Marin, Cojocari Sergiu, Mardare Sergiu, Grișina Irina. Totodată, declarațiile martorilor Nicolăiescu Ion, Cernei Marin, Cojocari Sergiu, Mardare Sergiu, Grișina Irina sunt în coroborare cu alte probe care confirmă că anume acțiunile inculpatului au adus la decesul lui Juravschi Mihail, vina acestuia este dovedită integral și se confirmă prin probe pertinente care formează un ansamblul de probe concludente. Cu referire la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7. 61, 75-78 Cod penal și corect a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani. Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a apreciat și eventual a aplicat normele legale în concordanță cu speța respectivă, or, cu certitudine s-a stabilit că pe cauza respectivă s-a efectuat expertize în valoare de 14 664 lei.

La 26 noiembrie 2020, inculpatul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care solicită să fie achitat de sub învinuirea înaintată, deoarece ultimul nu se face vinovat de cele imputate. Mai mult decât atât, inculpatul indică dezacordul cu aprecierea probelor.

Verificând argumentele invocate de recurent în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal 3 concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, doar în cauzele stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de către inculpatul Juravschi Sergiu, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste termen. Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod de procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar în numele său atât în latura penală, cât și în cea civilă. Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 27 martie 2019, în prezența inculpatului și avocatului acestuia Moraru Svetlana, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată fin 27 martie 2019, aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate (f.d. 45, vol. II). Mai mult decât atât, din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată a fost pronunțată la 24 aprilie 2019, iar la această ședință nemotivat nu s-au prezentat inculpatul și avocatul care îi reprezenta interesele (f.d. 48, vol. II). În recipisa anexată la materialele cauzei se confirmă faptul că la aceiași dată copia decizie motivate a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2019, a fost expediată tuturor părților interesate, inclusiv în Penitenciarul nr. 13, unde se deținea inculpatul (f.d.56, vol. II). Astfel, inculpatul Juravschi Sergiu declară recurs împotriva deciziei instanței de apel la 26 noiembrie 2020 (f.d. 45-55, vol. II), în acest sens reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar s-a epuizat. Așadar, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a fost respectat de către recurent, el fiind declarat peste termenul de 30 zile. Mai mult, recurentul nu aduce careva argumente întemeiate în justificarea motivelor declarării recursului ordinar peste mai bine de 1 an și 7 luni. 4 Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea al recursului ordinar este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac. De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr. 25763/10 din 18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești. În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar, este depășit, prin urmare, recursul ordinar este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2019, declarat în propria cauză penală de către inculpatul Juravschi Sergiu XXXXX, pe motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 07 aprilie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana 5