1ra-98/21 — art. 166-1 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-98/21 — art. 166-1 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-98/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Prisacari Lilia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

20 mai 2020, în cauza penală în privința lui

Cotruța Anatoli XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 25.04.2019 – 01.10.2019

instanța de apel: 23.10.2019 – 20.05.2020

Instanța de recurs: 28.07.2020 – 09.02.2021

A C O N S T A T A T :

examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cotruța Anatoli, a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa sub formă de amendă,

în mărime de 1200 (una mie două sute) unități convenționale, ceea ce

constituie 60000 (șaizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau

de a exercita activitatea legată de asigurarea ordinii publice pe un termen de

5 (cinci) ani.

A fost admisă cererea procurorului, dispunându-se încasarea din contul

inculpatului Cotruța Anatoli în beneficiul statului, a sumei de 320 lei, cu titlul

de cheltuieli judiciare.

Cotruța Anatoli, deținând în baza ordinului nr. 36/18P din 01.04.2018

funcția de gardian public în cadrul organizației de pază „Alfin-Protect” SRL,

reprezentând această instituție, având conform instrucțiunii de serviciu

dreptul de a aplica forța fizică în vederea asigurării ordinii publice și fiind în

virtutea acestor atribuții persoană care activează cu titlu oficial, contrar

prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată de

Republica Moldova la 12.09.1997, art. 24 din Constituția Republicii Moldova,

art. 2 lit. c), art. 28 alin. (4) din Legea nr. 283-XV din 04.07.2003 „Cu privire la

activitatea particulară de detectiv și de pază”, pct. 2, 3 lit. a) din Atribuțiile

conducătorilor și personalului care practică activitate particulară de pază,

1

aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 667 din 08.07.2005 „Cu privire la

măsurile de realizare a Legii nr .283-XV din 04.07.2003 cu privire la activitatea

particulară de detectiv și de pază”, care îl obligau să nu supună pe nimeni la

tortură, să contribuie la respectarea intereselor statului și la menținerea ordinii

publice, să aplice forța fizică exclusiv în condițiile legii, să respecte drepturile și

libertățile omului, a comis acțiuni pasibile de pedeapsă penală, care reprezintă

tratament inuman în următoarele circumstanțe:

La 02.04.2018 ora 21:20, fiind persoană care acționează cu titlu oficial,

angajat al organizației de pază „Alfin-Protect” SRL, făcând parte din grupa de

reacționare operativă, în urma declanșării semnalului de la butonul de alarmă

la obiectivul amplasat pe str. Ștefan cel Mare nr. 5, mun. Bălți - barul „Talisman”,

împreună cu colegul său de serviciu Anton Povar s-au deplasat la fața locului,

unde au depistat patru persoane, și anume: Andrian Mîrzenco, Alexandru

Dubina, Igor Grițenco și Marcel Dostan, și încălcâdu-și obligațiile funcționale,

fără temei și necesitate, intenționat, în mod ilegal, împreună cu colegul de

serviciu Anton Povar, au purces la maltratarea acestora, cauzându-le multiple

lovituri cu pumnii și bastonul din dotare în diferite regiuni ale corpului,

cauzându-le astfel intenționat lui Alexandru Dubina, Igor Grițenco și Marcel

Dostan dureri fizice, iar lui Andrian Mîrzenco conform raportului de expertiză

nr. 201810D0140 din 10.05.2018 vătămări corporale neînsemnate sub formă

de echimoze pe față, membre și regiunea lombara, produse prin acțiunea

traumatică tangențială a unui obiect contondent dur.

mun. Bălți, Muntean Oxana, prin care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cotruța Anatoli să-i fie

stabilită pedeapsa sub forma închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activitate legată de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 ani. În

rest a menține dispozițiile sentinței.

3.1. În motivarea apelului, procurorul a menționat că:

- pedeapsa aplicată este extrem de blândă, în raport cu consecințele

produse în urma faptei infracționale, care nu va atinge scopul prevăzut la art.

61 Cod penal;

- corectarea inculpatului poate fi atinsă doar în cazul aplicării pedepsei

sub formă de închisoare.

apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima

instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Cotruța Anatoli, a acordat deplină

eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite

în art. 61 alin. (2) Cod penal, ce ține de scopul pedepsei penale, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal,

iar ținând cont de circumstanțele reale și personale a vinovatului, corect și

motivat a stabilit pedeapsa sub formă de amendă, luându-se în considerație și

prevederile art. 10 alin. (2) Cod penal, potrivit căruia legea penală care

2

înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

Prin urmare, instanța a aplicat legea în vigoare la momentul comiterii

faptei infracționale, care prevedea o alternativă de pedepse și este mai blândă

în raport cu legea în vigoare la momentul examinării cauzei.

Inculpatul Cotruța Anatoli a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pentru care legea penală

prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 8 ani, sau cu amendă în mărime de la

1350 la 1600 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de la 5 la 10 ani (în redacția legii de până la modificările operate prin Legea

nr.157 din 26.07.2018, în vigoare 14.10.2018).

În sensul dat, instanța de apel ținând cont de circumstanțele stabilite pe

caz, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut vina

integral și a solicitat judecarea cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală și se căiește sincer, pe cauză lipsesc pretenții din partea

victimelor, a considerat că prima instanță corect a identificat pedeapsa sub

formă de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activitatea legată de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5/cinci/ ani,

fiind respectate prevederile art. 3641 alin. (8) Cod penal, pedeapsa fiind în

limitele prevederilor legale, iar temei de agravare a pedepsei în aspectul propus

de procuror nu s-a stabilit.

Au fost respinse afirmațiile invocate de procuror în apel precum că

corectarea inculpatului poate fi atinsă doar în cazul aplicării pedepsei sub

forma de închisoare, instanța de apel apreciindu-se ca fiind declarative în

circumstanțele stabilite pe caz, întrucât inculpatul este la prima abatere penală,

se căiește în faptele comise.

Împrejurările stabilite pe caz cu referire la inculpat, au permis instanței

de apel de a concluziona că în speță lipsesc temeiuri de agravare a pedepsei

penale stabilite inculpatului de către prima instanță.

de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, a declarat recurs ordinar, prin care

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

5.1. În motivarea recursului declarat, procurorul a menționat că:

- instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75

Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de Cotruța Anatoli

asupra mai multor persoane, cauzându-le intenționat dureri fizice, precum și

leziuni corporale, infracțiune ce atentează la libertatea, cinstea și demnitatea

persoanei, de modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de

pericol creată pentru viața și sănătatea a acestor persoane, natura și gravitatea

rezultatului produs, în consecință fiindu-i stabilită o pedeapsă inechitabilă sub

formă de amendă;

3

- la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel nu a ținut

cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, fapta fiind săvârșită

cu intenție directă și care potrivit art. 16 CP se califică ca infracțiune gravă;

- Cotruța Anatoli fără careva temei și necesitate, intenționat, în mod ilegal

a maltratat mai multe persoane, cauzându-le multiple lovituri cu pumnii și

bastonul din dotare în diferite regiuni ale corpului, ca rezultat părților vătămate

fiindu-le cauzate dureri fizice, dintre care uneia, conform raportului de

expertiză nr. 201810D0140 din 10.05.2018 fiindu-i cauzate vătămări corporale

neînsemnate sub formă de echimoze pe față, membre și regiunea lombara.

avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, prin care a pledat pentru

respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că acesta este pasibil admiterii, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată, verificându-se

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, se atestă că acesta a

indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, în cazurile când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Colegiul penal lărgit verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub

acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului declarat de

către partea acuzării, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (5),

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar în rezultat a admis erori de

drept care au afectat hotărârea pronunțată.

Prin urmare, motivarea deciziei instanței de apel sub aspectul

individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului nu conține argumente

convingătoare pe care se întemeiază soluția pronunțată, ceea ce duce la casarea

parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Conform prevederilor art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală,

instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt, și chestiunile de

drept, printre care: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

4

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, au fost corect aplicate. În

cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la ele,

hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

După cum se constată la caz, prin sentință Cotruța Anatoli a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de 1200 (una

mie două sute) unități convenționale, ceea ce constituie 60000 (șaizeci mii) lei,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitatea legată de

asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 (cinci) ani.

La data comiterii infracțiunii, 02 aprilie 2018, art. 1661 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal, prevedea în calitate de pedeapsă: închisoare de la 3 la 8 ani sau

amendă în mărime de la 1350 la 1600 de unități convenționale, în ambele cazuri

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

Ulterior, prin legea pentru modificarea Codului penal al Republicii

Moldova nr. 157 din 26.07.2018 (în vigoare din 14.10.2018), la articolul 1661

Cod penal, în sancțiunea alineatului (2), textul „sau cu amendă în mărime de la

1350 la 1600 de unități convenționale, în ambele cazuri” a fost exclus.

Cu referire la caz, Colegiul penal lărgit constată că în cererea de apel a

procurorului a fost invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a

pedepsei stabilite inculpatului de către prima instanță sub aspectul că

instanțele nu au ținut cont de gradul sporit de prejudiciabilitate al faptelor

săvârșite de către inculpat.

Analizând decizia supusă recursului, Colegiul penal lărgit conchide că

instanța de apel nu a pătruns pe deplin în esența argumentelor avansate de

partea acuzării, motivând superficial soluția emisă, fără a-și argumenta soluția

în acest sens.

Astfel, Colegiul penal lărgit a stabilit că deși judecarea cauzei a avut loc în

procedură simplificată, inculpatul urmând a beneficia de reducerea pedepsei

potrivit regulilor stabilite la art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, totuși

instanțele de fond nu au dat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod

penal, stabilind o pedeapsă cu amendă ce este disproporțională faptei comise

și care nu va duce la restabilirea echității sociale.

Astfel, Colegiul penal consideră că este necesar de evidențiat că la

individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a

pedepsei, instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de

legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile,

legale și individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii, constituie temei

pentru casare a hotărârii contestate.

5

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta

speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat de către procuror,

ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în

partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în această parte, în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această eroare nu

poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra aspectelor

evidențiate în prezenta decizie, să argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 20 mai 2020, în cauza penală în privința lui

Cotruța Anatoli XXXXX, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, și

dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Bioco Victor

6