1reab-31/2021 — art. 58-1 lit. a CP RSFSR
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 58-1 lit. a CP RSFSR
- Temei legal
- art. 456 CPP
1reab-31/2021 — art. 58-1 lit. a CP RSFSR (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1reab-31/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
DECIZIE
15 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Diaconu Iurie,
Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Toma Nadejda și Boico Victor,
judecând în ședință, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către
Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea sentinței
Tribunalului Militar al Armatei nr. 69 din 21 mai 1945, în privința lui
Ghib Avgust XXXXX, a.n. xxxxx,
originar și domiciliat la data condamnării în XXXXX.
Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Tribunalului Militar al Armatei nr. 69 din 21 mai 1945, Ghib Avgust
XXXXX a fost condamnat în baza art. 58-1 lit. a) Cod penal al RSFSR, la pedeapsă de 10 ani
privațiune de libertate, în lagăr de corectare prin muncă, cu interdicții în drepturi pe un
termen de 5 ani, fără confiscarea averii personale.
Inculpatul Ghib Avgust, a fost declarat vinovat și condamnat pentru faptul că, în
luna august 1944, a tradăt patria, înrolându-se în armata germană, după care a participat la
lupte împotriva Armatei Roșii.
În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Ghib Avgust, vinovația în comiterea
infracțiunii a recunoscut-o parțial și a declarat că, într-adevar, fără un motiv bine definit, s-
a înrolat în rândurile armatei germane, însă nu a dus lupte cu Armata Roșie, personal nu a
tras focuri asupra militarilor sovietici, el doar aducea munițiile.
Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, a declarat recurs în anulare,
invocând prevederile 453 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea
sentinței nominalizate, cu încetarea procesului penal și reabilitarea lui Ghib Avgust, pe
motiv că sentința a fost pronunțată doar în baza declarațiilor condamnatului fără
administrarea și cercetarea altor probe.
Mai mult de atât, instanța de judecată l-a privat pe inculpat de un drept fundamental
și anume, dreptul la apărare, dat fiind faptul că cauza a fost examinată în lipsa unui apărător,
participarea căruia era obligatorie.
Astfel, condamnarea lui Ghib Avgust pentru trădare de patrie constituie un viciu
fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată,
întrucât a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil.
1
În consecință, hotărârea judecătorească în cauză, urmează a fi casată, cu încetarea
procesului penal în privința lui Ghib Avgust, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, deoarece există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la
răspundere penală.
Prin urmare, condamnatul Ghib A., în conformitate cu art. 3 al Legii 1225-XII din 08
decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, urmează a fi reabilitat.
Judecând argumentele recursului în anulare în raport cu actele cauzei, Colegiul
penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis cu casarea hotărârii judecătorești
atacate, încetarea procesului penal și reabilitarea condamnatului, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură
penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs
în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de
atac. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de
drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente a afectat hotărârea atacată.
Sub acest aspect, se reține că instanța nominalizată a comis următoarea eroare de
drept.
Conținutul sentinței contestate relevă că, condamnatul nu a fost asistat de un apărător,
învinuirea nu a fost înaintată și susținută de un acuzator de stat, iar instanța de judecată nu
a analizat declarațiile celui din urmă și fără a le corobora cu probele administrate pe dosarul
respectiv, și-a format concluzia de condamnare pe presupuneri.
Rezultă că, instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim recunoscute
și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice persoană are dreptul
la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială, care va hotărî asupra temeiniciei
oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa, având dreptul singură să se
apere și să fie asistată de un apărător, nefiind obligată să dovedească nevinovăția sa, iar
concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare
nu pot fi întemeiate pe presupuneri.
Pe lângă aceasta, conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea privind reabilitarea
victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate și
urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi toate persoanele care, în
perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în
baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru „trădare de patrie”. Ca rezultat al studierii
dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale organelor judiciare, Procuratura Generală
declară recurs în anularea lor, care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în
modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.
Împrejurările expuse mai sus, denotă clar că erorile de drept comise de instanța
judecătorească în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a
2
drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu fundamental,
care a afectat hotărârea atacată și dovedesc univoc că în speță existau circumstanțe care
excludeau tragerea lui Ghib Avgust la răspundere penală.
Totodată, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă există
circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, se adoptă hotărârea de încetare a
procesului penal.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța admite
recursul, casează total hotărârea atacată și dispune încetarea procesului penal în cazurile
prevăzute de prezentul cod.
Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de pe rol
devine pasibil admiterii, cu casarea hotărârii contestate, ca fiind afectată de un viciu
fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care
exclud tragerea la răspundere penală.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b), art. 453 alin. (1), art. 457
alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E CI D E:
Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru
Mircea, casează sentința Tribunalului Militar al Armatei nr. 69 din 21 mai 1945, în privința
condamnării lui Ghib Avgust XXXXX, în baza art. 58-1 lit. a) Cod penal al RSFSR, cu
încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei
la răspundere penală.
Ghib Avgust XXXXX este reabilitat în fața societății și reintegrat în drepturi.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 martie 2021.
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Guzun Ion
Catan Liliana
Toma Nadejda
Boico Victor
3