1ra-399/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP

1ra-399/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-399/2021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

26 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpat

și de către avocatul acestuia Fencovschi Eugeniu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 iulie 2020, în cauza penală privindu-l

pe

Nogai Alexandr Xxxxx, născut la xxxxx, originar din s.

Xxxxx r-nul Xxxxx, domiciliat s. Xxxxx r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Alexandr Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011 alin.(1) lit.

a) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Nogai A. în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime

de 448 (patru sute patruzeci și opt) lei.

de ebrietate și aflîndu-se la domciliul concubinei sale Borlodeanu Ecaterina,

amplasată în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx, a inițiat un conflict cu ultima, asupra căreia

intenționat a manifestat un comportament agresiv și violent, în rezultatul căruia în

intervalul de timp cuprins între ora 01:00-04:00, i-a aplicat acesteia multiple lovituri

cu pumnii în regiunea feței și apucând-o cu mîinile de gît a încercat să o stranguleze,

în rezultatul căruia Borlodean Ecaterina și-a pierdut cunoștința. Astfel, conform

raportului de exertiză judiciară nr.201819D0147 din data de 09.10.2018 echimozele

multiple la față și gît bilateral, plaga la obrazul drept au fost produse prin acțiunea

traumatică repetată a unui corp contondent dur, posibil la data și circumstanțele

indicate se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă

durată.

1

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal - violența în familie, adică

acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente.

3.1 Avocatul Baban Nicolae în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie modificată pedeapsa din

închisoare în muncă neremunerată.

În argumentarea cerințelor înaintate în apel, avocatul a menționat că Nogai

Alexandr, atît la urmărirea penală, cît și în ședința de judecată a recunoscut vina.

Consideră că pedeapsa stabilită inculpatului prin sentință este prea aspră,

individualizată în baza unor criterii incorecte.

Susține că pedeapsa cu muncă neremunerată este una suficientă în cazul Nogai

Alexandr pentru reeducarea și integrarea acestuia în societate. De asemenea indică

asupra lipsei unor probe de ar dovedi leziunile corporale a părții vătămate.

3.2. Avocatul Eugeniu Fencovschi în numele inculpatului Nogai Alexandr, care

a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea acesteia și pronunțarea unei noi

hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia inculpatul

Nogai Alexandru să fie achitat de sub învinuirea adusă.

În motivartea apelului a indicat:

- nu este de acord cu examinarea cauzei penale fără audierea părții vătămate

Bordolean Ecaterina. Cu referire la neprezentarea părții vătămate în ședința instanței

de fond este lipsită de motive întemeiate. Menționează că eforturile instanței de

judecată nu au fost suficiente, pentru a contribui la participarea părții vătămate în

ședința de judecată pentru a confirma sau a infirma declarațiile făcute la faza

urmăririi penale, precum și pentru a fi supusă întrebărilor părții apărării;

- la ședința de judecată din 21.12.2018, partea vătămată Borlodeanu Ecaterina

a lipsit din nou (f.d. 105), iar instanța a anexat la materialele cauzei raportul

Inspectoratului de Poliție Edineț din 21.12.2018, potrivit căruia Borlodeanu Ecaterina

este plecată în raionul Călărași la mama sa(f.d. 106). Ședința de judecată a fost

amînată pentru 31.01.2019;

- la ședința de judecată din 31.01.2019 (f.d.109) instanța de judecată a anexat

raportul Inspectoratului de Poliție Edineț despre faptul că partea vătămată este

plecată peste hotarele țării (f.d. 110), din cauza imposibilității de a examina cauza,

ședința fiind amînată pentru 19.02.2019;

- la ședința de judecată din 19.02.2019, constatînd lipsa părții vătămate,

instanța de judecată admite demersul procurorului și anexează confirmarea scrisă

din web acces potrivit căreia partea vătămată este plecată peste hotarele țării

(f.d.113);

2

- la ședința de judecată din 28.03.2019, constatând din nou lipsa nemotivată a

părții vătămate, instanța de judecată obligă procurorul să asigure prezența acesteia

(f.d.121);

- la ședința de judecată din 24.04.2019, partea vătămată nu s-a prezentat în

instanță, iar procurorul a solicitat și obținut anexarea la materialele cauzei a

informației din web acces, potrivii căreia Borlodeanu Ecaterina se află peste hotarele

țării (f.d.123);

- la ședința de judecată din 23.05.2019, intanța de judecată a dispus aducerea

forțată a părții vătămate, drept urmare a anexării de către procuror a informației din

web acces din care rezultă că Borlodeanu Ecaterina este plecată peste hotarele țării

(f.d.126). Ședința a fost din nou amînată pentru 19.07.2019;

- la ședința de judecată din 19.07.2019, constatând lipsa neîntemeiată a părții

vătămate, instanța de judecată anexează la materialele cauzei informația scrisă

prezentată de acuzatorul de stat din web acces, potrivit căreia Borlodeanu Ecaterina

nu se află la domiciliu (f.d. l35). Ședința de judecată fiind amînată pentru 05.08.2019;

- în ședința de judecată din 05.08.2019 partea vătămată din nou neîntemeiat

nu s-a prezentat. Instanța de judecată a anexat la materialele cauzei raportul

Inspectoratului de poliție Edineț privind imposibilitatea aducerii forțate a părții

vătămate Borlodeanu Ecaterina.

- martorul acuzării Șuparscaia Vera, audiată în ședința instanței de fond, a dat

declarații contradictorii față de cele ale părții vătămate Borlodeanu Ecaterina

(f.d.146). Deși apărătorul inculpatului s-a expus critic referitor la posibilitatea

continuării procesului, instanța de judecată a finalizat cercetarea judecătorească,

punând la baza condamnării declarațiile făcute de partea vătămată la etapa urmăririi

penale;

- în lipsa unor informații pertinente și concludente referitor la cauza absenței

părții vătămate Borlodeanu Ecaterina de la ședințele de judecată, precum și

atitudinea pasivă a instanței de a obține informații relevante privind locul de aflare

a acesteia, au lipsit temeiuri întemeiate pentru lipsa părții vătămate;

- la baza rechizitoriului, cît și a sentinței, au fost puse probe indirecte, inclusiv

declarațiile martorului Șuparscaia Vera și doar probele părții vătămate pot fi

calificate ca probe directe;

- cu referire la declarațiile martorului Șuparscaia Vera, a menționat că acest

martor nu a văzut cum Nogai Alexandr a bătut-o pe Borlodeanu Ecaterina, ci a

declarat că a auzit aceasta, de unde reiese că nu a asistat la conflictul din 08.10.2018;

- asupra neînlăturării de către instanța de fond a divergențelor dintre

declarațiile părții vătămate consemnate în procesul-verbal din 08.10.2018 (f.d.6) și

procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 08.10.2018. De asemenea, consideră

că există divergențe neclarificate în declarațiile martorului Șuparscaia Vera

consemnate în procesul-verbal din 08.10.2018 (f.d.7), procesul-verbal de audiere a

3

martorului din 11.10.2018 (f.d.30) și procesul-verbal de audiere a martorului în

ședința de judecată (f.d.146);

- prin omisiunile admise de instanța de fond, apărarea consideră că inculpatului

Nogai Alexandr i s-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

cercetare amplă a probelor administrate în cauză, a conchis asupra temeiniciei și

legalității concluziei judiciare a instanței de fond privind constatarea vinovăției

inculpatului Nogai A. de comiterea infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a menționat că, vina inculpatului Nogai A. de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal, este dovedită în baza

declarațiilor martorului Șuparscaia Vera, cît și prin documentele și procesele- verbale

ale acțiunilor procesuale.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

este dovedită de următoarele probe: plîngerea cet. Borlodeanu Ecaterina din

08.10.2018 (f.d.4); proces-verbal de cercetare la fața locului din 08.10.2018 (f.d.8-12);

raport de constatare nr.201819P0606 din 08.10.2018 (f.d.17); proces-verbal de audiere

a bănuitului din 08.10.2018 (f.d.22); proces-verbal de audiere a părții vătămate

Borlodeanu Ecaterina din 08.10.2018 (f.d.28); proces-verbal de audiere a martorului

Șuparscaia Vera din 11.10.2018 (f.d.30); rezultatul testării cu alcotestul Drager a cet.

Nogai Alexandr Xxxxx, rezultat final 1,15 mg/l (f.d.38); ordin de restricție nr.99 din

11.10.2018 (f.d.63); chestionar de constatare și evaluare a riscurilor de violență în

familie (f.d.64); plan personalizat de siguranță a victimei Borlodeanu Ecaterina

(f.d.65); proces-verbal privind înmînarea actului de procedură din 11.10.2018 (f.d.66);

declarațiile martorului Suparscaia Vera din 05.08.2019 (f.d.146).

Instanța de apel a constatat că, la caz organul de urmărire penală s-a sesizat

plîngerea înregistrată la 08.10.2018 (f.d.4), depusă de către Borlodeanu Ecaterina,

potrivit căreia solicită luarea măsurilor prevăzute de lege în privința lui Nogai

Alexandr, care-i este concubin, acuzându-l de faptul că, ultimul i-a aplicat lovituri cu

pumnii în regiunea capului și peste corp, însoțite inclusiv de strangulare. În

descrierea acestor împrejurări, Borlodeanu Ecaterina a menționat că fapta a avut loc

la data de 08 octombrie 2018, în jurul orelor 01:00-04:00.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 08.10.2018 (f.d.8),

însoțit de tabel fotografic (f.d.9-12), se constată semne evidente a unui conflict

petrecut la domiciliul părții vătămate Borlodeanu Ecaterina.

Cu referire la acțiunile violente invocate de partea vătămată ca fiind întreprinse

de Nogai Alexandr Xxxxx la data de 08.10.2018 împotriva acesteia, Colegiul penal

constată că urmele actelor de violență aplicate față de Borlodeanu Ecaterina sunt

stabilite prin raportul de constatare nr.201819P0606 din 08.10.2018 (f.d.13). Proba în

cauză stabilește expres faptul vătămării corporale ușoare cu dereglarea sănătății de

4

scurtă durată a lui Borlodeanu Ecaterina. Modalitatea de cauzare a vătămărilor fiind

acțiunea traumatică a unui corp contodent dur, care posibil a avut loc la data de

08.10.2018 pe la ora 01:00.

Subsidiar acestor constatări, instanța de apel a reținut și cele constatate în baza

raportului de expertiză judiciară nr.201819D0147 din 09.10.2018 (f.d.28), potrivit

căruia echimozele multiple la față și gît bilateral, plaga la obrazul drept depistate la

Borlodeanu Ecaterina au fost produse prin acțiunea traumatică repetată a unui corp

contodent dur. Astfel, acțiunile lui Nogai Alexandr Xxxxx deplînse în plîngerea de

sesizare a organului de urmărire penală de către Borlodeanu Ecaterina coroborează

cu faptele stabilite prin aceste probe. Aplicarea violenței prin lovirea repetată cu

pumnul a corpului părții vătămate în regiunea capului și strangularea este dovedită

în baza concluziilor stabilite în baza raporturilor menționate supra.

Declarațiile martorului Suparscaia Vera depuse în fața organului de urmărire

penală, consemnate în procesul-verbal de audiere din 11.102.018 (f.d.30), precum și

cele relatate în fața instanței de fond (f.d.146), confirmă învinuirea adusă lui Nogai

Alexandr Xxxxx. Martorul a relatat în privința unor împrejurări similare celor

imputate inculpatului. Martorul expres a indicat că la data de 08 octombrie 2018, în

jurul orei 01:00, Borlodeanu Ecaterina a avut un conflict cu Nogai Alexandr și striga

în ajutor, pe motiv că era bătută de către concubin. De asmenea, a comunicat că nu

este prima dată cînd Nogai Alexandr aplică violență față de Borlodeanu Ecaterina.

Învinuirea adusă lui Nogai Alexandr sprecifică faptul că la momentul comiterii

infracțiunii, ultimul se afla în stare de ebrietate. Această împrejurare este dovedită

de rezultatul testării cu alcotestul Drager a cet. Nogai Alexandr, supus testării la data

de 08.10.2018 (f.d.38). În coroborare cu dispozițiile art.13412 Cod penal, Colegiul

stabilește că starea ebrietății inculpatului din 08.10.2018 posedă grad avansat, dat

fiind faptul că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat este de 1,15 mg/l,

depășind pragul de 0,3 mg/l.

Acțiunile inculpatului descrise în plîngerea din 08.10.2018 a părții vătămate,

probă ce coroborează cu ansamblul probelor reținute de instanța de apel, care au fost

obiect de cercetare inclusiv și în instanța de fond, formează latura obiectivă a

infracțiunii incriminate în baza art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal. Astfel, lovirea

repetată a lui Borlodeanu Ecaterina de către Nogai Alexandr constituie acțiuni

violente, care au provocat suferințe fizice prin bătaie. Consecințele unor atare acțiuni

au fost dovedite prin rapoartele de expertiză și tot în baza lor s-a stabilit cu

certitudine că vătămările corporale ușoare depistate la Borlodeanu Ecaterina se află

în legătură cauzală directă cu fapta inculpatului din data de 08.10.2018.

Însăși modalitatea acțiunilor inculpatului Nogai Alexandr, petrecute în timpul

unui conflict cu partea vătămată Borlodeanu Ecaterina, denotă intenția directă a

acestuia la comiterea infracțiunii de violență în familie. Inculpatul nu a negat faptul

că între el și partea vătămată la data de 08.10.2018 a avut loc o ceartă și a întreprins

acțiuni de înăbușire a strigătelor exclamate de partea vătămată. Doar că în scop de

5

apărare, cu înverșunare față de învinuirea adusă, a relatat alte circumstanțe privitor

la acțiunile întreprinse de acesta, lăsînd în tăcere actele de violență aplicate față de

Borlodeanu Ecaterina.

Instanța de apel a respins alegațiile avocatului invocate în apel, prin care susține

că instanța de judecată nu a întreprins măsurile necesare asigurării prezenței părții

vătămate Borlodeanu Ecaterina în ședința de examinare a cauzei penale în instanța

de fond. Ținînd cont de calitatea procesuală a lui Borlodeanu Ecaterina, instanța de

judecată a întreprins măsuri legale posibile pentru asigurarea prezenței părții

vătămate în ședința de judecată. Astfel, instanța în repetate rînduri a dispus citarea

părții vătămate și a dispus aducerea forțată a acesteia, în corespundere cu art.119

Cod de procedură penală. Odată ce în instanța de fond s-a constatat că partea

vătămată Borlodeanu Ecaterina a părăsit teritoriul țării la data de 17.01.2019, instanța

de judecată just a conchis sensul posibilei examinări a cauzei penale în lipsa părții

vătămate. Mai mult, instanța de apel a considerat că pretinsa încălcare invocată de

apelant nu servește temei de achitare a inculpatului, deoarece nu se răsfrînge asupra

dovedirii infracțiunii, ținînd cont că la materialele cauzei penale au fost prezentate

înscrisuri care certifică poziția părții vătămate vizavi de cele imputate lui Nogai

Alexandr Xxxxx.

Argumentele invocate în apelul avocatului privitor la neconcordanțele între

declarațiile martorului și a părții vătămate sunt declarative și lipsite de veridicitate.

Or, la cercetarea probelor ce dovedesc vinovăția lui Nogai Alexandr în comiterea

infracțiunii, instanța de apel a stabilit că, între probele prezentate de acuzare, unde

se regăsesc și declarațiile la care face trimitere în cererea de apel, coroborează cu

celalte probe și de comun atesta săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1)

lit. a) Cod penal de către Nogai Alexandr. Atît partea vătămată Borlodeanu

Ecaterina, cît și martorul Șuparscaia Vera au depus declarații consecvente, iar cele

descrise nefiind combătute prin alte probe la aprecierea gradului de coroborare a

probelor cercetate în instanța de fond, suplimentar în instanța de apel.

Instanța de apel a considerat că examinare cauzei penale în instanța de fond în

lipsa inculpatului Nogai Alexandr este perfect întemeiată. La purcederea examinării

cauzei penale în fond, în lipsa inculpatului, instanța și-a motivat decizia prin prisma

art.321 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală. Conținutul materialelor privind

examinarea cauzei penale în instanța de fond denotă clar faptul eschivării

inculpatului Nogai Alexandr de la judecarea cauzei, pentru ce instanța a și dispus

anunțarea acestuia în căutare în baza încheierii din 19.02.2019. Totodată, instanța de

fond s-a conformat imperativului dictat de alin.(3) al art.321 CPP, potrivit căruia

judecarea cauzei în lipsa inculpatului are să fie cu participarea obligatorie a

apărătorului. Din conținutul proceselor verbale a ședinței reiese că drepturile și

libertățile inculpatului, la examinarea cauzei penale în instanța de fond, au fost

apărate de către avocatul Baban Nicolae.

6

Cu referire la apelul avocatului Baban Nicolae în intresele inculpatului Nogai

Alexandr, instanța de apel a notat că, instanța de fond constatînd ca fiind dovedită

fapta penală comisă de către inculpat, ținînd cont de prevederile legale a art.7, 61, 75

Cod penal, a numit o pedeapsă legală în privința acestuia, în limita pedepsei

privative de libertate prevăzute de prevăzute de art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului Nogai Alexandr

Xxxxx, este echitabilă faptei infracționale săvîrșite, este în corespundere cu

împrejurările cauzei, normelor legale, considerînd că va atinge scopul de corectare și

reeducare a inculpatului, careva temeiuri de casare a sentinței nefiind stabilite.

de către:

6.1 Inculpat, care solicită să-i fie respectat dreptul la justiție și să-i fie redusă

pedeapsa, reieșind din condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 11 Bălți.

6.2 Avocatul Fencovschi Eugeniu în numele inculpatului, care solicită casarea

deciziei, cu pronunțarea unei noi soluții, prin care inculpatul să fie achitat de sub

învinuirea adusă.

În motivarea recursului invocă:

- instanța de apel nu a analizat minuțios argumentele expuse în apel, în special

jurisprudența Cedo, astfel concluzionând eronat că procesul penal în fața primei

instanțe a fost corect;

- a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, din cauza faptului că

declarațiile părții vătămate Borlodean E. au fost puse la baza învinuirii, iar inculpatul

și avocatul acestuia nu au avut posibilitate să acorde întrebări;

- declarațiile părții vătămate făcute la etapa urmăririi penale- puse la baza

condamnării, sunt unicile probe directe.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate,

solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

deoarece recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în

temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel criticile

formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind

ilegală. Instanța de apel a aplicat corect normele de drept material, evaluând probele

în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală. La fel, instanța

de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea hotărârii instanței

de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente.

7

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Prin alte

cuvinte, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea unor erori

de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității procedurii desfășurate în

privința persoanei deferite judecății.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și

de drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea

de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar.

Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar

probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de

felul cum au fost evaluate de prima instanță), precum și să administreze probe noi,

pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de

acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și

anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie

să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul

constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru

instanța dată.

Referitor la critica formulată în recurs de către avocatul Fencovschi E. în numele

inculpatului, cu referire la faptul că, instanța de apel nu a analizat argumentele expuse

în apel, cauza penală a fost judecată în absența părții vătămate, iar declarațiile acesteia

făcute la etapa urmăririi penale, au fost puse la baza condamnării, Colegiul penal lărgit

atestă că, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Sub acest aspect se reține că, instanțele de fond au comis următoarele erori de

drept.

Potrivit art. 384 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința

numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată.

8

Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează

să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la

a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Potrivit art. 369 alin. (1), 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, citirea în

ședința de judecată a declarațiilor părții vătămate și a martorului depuse în cursul

urmăririi penale, pot avea loc doar în cazurile când ei lipsesc în ședință și absența lor

este justificată fie prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanță, fie prin

motive de imposibilitate de a le asigura securitatea, cu condiția că audierea lor a fost

efectuată cu confruntarea dintre ei și bănuit, învinuit sau ei au fost audiați în

conformitate cu art. 109 și 110.

Conform art. 389 alin. (3) Cod de procedură penală, declarațiile părții vătămate

și a martorilor depuse în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinței de

condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire și cu condiția

că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea lor cu bănuitul, învinuitul sau că ei

au fost audiați în condițiile art. 109 și 110, în cazul în care inculpatul nu a participat

la confruntare cu ei în cadrul ședinței de judecată.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, prima

instanță a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate Borlodean

Ecaterina depuse în timpul urmăririi penale, ultima nefiind audiată și în ședința de

judecată, fără a verifica condiția obligatorie de drept dacă la urmărirea penală, a avut

loc confruntarea ei cu bănuitul, învinuitul sau dacă a fost audiată în condițiile art.

109 și 110, în cazul în care inculpatul nu a participat la confruntare cu ea în cadrul

ședinței de judecată.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță.

9

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile

de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată

încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea

instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate:

- nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

prima instanță, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând

o sentință neîntemeiată legal;

- nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și repetate în

recursul ordinar, inclusiv privind punerea neîntemeiată la baza sentinței de

condamnare a declarațiilor părții vătămate Borlodean E., depuse în timpul urmăririi

penale, deoarece ultima nu a fost audiată în ședința de judecată, iar la urmărirea

penală nu a avut loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul și nu a fost audiată în

condițiile art. 109 și 110;

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri ce nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, și că recursurile ordinare

sunt întemeiate.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de

apel, nominalizate și în prezenta decizie; să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

10

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, ținând

cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,

precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de către inculpat și de către avocatul

acestuia Fencovschi Eugeniu, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 27 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Nogai Alexandr Xxxxx, și

se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 25 februarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

11