1ra-1337/20 — art. 201-1 alin. 1 lit. b CP art. 78-1 CC

1ra-1337/20 — art. 201-1 alin. 1 lit. b CP art. 78-1 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1337/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Catan Liliana, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui

Crețu Mihail xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 03.03.2018 – 05.06.2019;

Instanța de apel: 28.06.2019 – 21.01.2020;

Instanța de recurs ordinar: 18.05.2020 – 08.12.2020.

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (1) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 160 (o sută

șaizeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității.

A fost dispusă încasarea din contul lui Crețu Mihail în beneficiul statului

suma de 1 862 (o mie opt sute șaizeci și doi) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Crețu Mihail, locuind în xxxxx, împreună cu fiul său minor xxxxx, pe parcursul

anilor 2010-2017, acționând în mod intenționat cu scopul impunerii

controlului personal asupra minorului a manifestat un comportament agresiv

față de ultimul și anume prin abuz fizic și psihologic, exprimat prin ofensări,

injurii, insultări, amenințări și prin aplicarea violenței fizice, intimidându-l și

provocându-i minorului stări de tensiune și de suferință psihică.

Astfel, la 14 iulie 2017, aproximativ ora 20:00, manifestând același

comportament agresiv în scopul impunerii controlului personal asupra

minorului xxxxx, cet. Crețu Mihail a inițiat un conflict cu primul, în cadrul

căruia l-a numit cu cuvinte necenzurate și l-a alungat de acasă, ordonându-i

să-și ia toate hainele. În același timp, Crețu Mihail a încercat să-l lovească cu

1

palma peste față pe xxxxx intimidându-l pe ultimul prin agresiune verbală și

fizică în scopul impunerii controlului personal asupra minorului, însă minorul

xxxxx a reușit să fugă de acasă.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 187a-2017 din

13 decembrie 2017, în urma acțiunilor cet. Crețu Mihail, minorului xxxxx i-a

fost cauzată traumă psihologică, exprimată prim tensiune emoțională, frică,

senzitivitate crescută față de obide reale, sentiment de neputință, neajutorare.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) lit. b)

Cod penal, violență în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un

membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin

intimidare în scop de impunere a voinței și controlului personal asupra victimei.

apel, solicitând casarea integrală a acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul

Crețu Mihail să fie achitat.

3.1. În argumentarea apelului a invocat, că prima instanță nu a luat în

considerație faptul că învinuirea înaintată inculpatului, este una vagă și

incertă.

A indicat, că latura subiectivă manifestată prin scopul criminal, și

anume scopul de impunere a voinței sau a controlului personal asupra

victimei, nu poate fi aplicat în relațiile dintre părinți și copii, în contextul în

care în procesul creșterii și educării copilului, părintele își impune voința sa

și exercită controlul asupra copilului.

Prin urmare, apărarea a menționat că inculpatul nu a săvârșit

infracțiunea imputată și că vinovăția acestuia nu este dovedită conform legii,

iar probele puse la baza condamnării nu au fost administrate, cercetate și

apreciate corect.

În opinia apărării, prima instanță a dat o aprecire greșită

circumstanțelor cauzei, precum și probelor administrate.

De asemenea, apărarea a invocat dezacordul cu soluția primei instanțe

privind încasarea din contul inculpatului Crețu Mihail a cheltuielilor de

judecată în sumă de 1 862 lei.

21 ianuarie 2020, a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a fost dispusă încetarea procesului penal în privința lui

Crețu Mihail intentat în baza articolului 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal în

privința lui Crețu Mihail, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută

la art. 781 Cod contravențional. A fost încetat procesul contravențional în baza

art. 781 Cod contravențional în privința lui Crețu Mihail, din motivul că a

intervenit prescripția răspunderii contravenționale prevăzută la articolul 30

Cod contravențional.

4.1. În ședința de judecată în apel au fost cercetate declarațiile

inculpatului, ale părții vătămate xxxxx, declarațiile reprezentantului legal a

2

părții vătămate minore - Tătăruș Mariana (f. d. 182); declarațiile martorilor

Croitoru Elena (f. d. 184-185); Chercheja Gheorghe (f. d. 191); Bugăiescu

Maria (f. d. 193); Ciobanu Angela (f. d. 201-202); Cațer Elena (f. d. 204-205);

Grosu Teodor (f. d. 207); ordonanța privind începerea urmăririi penale din

14 august 2017 (f. d. 1); raportul de expertiză judiciară nr. 187a-2017 din

13 decembrie 2017 (f. d. 53-57); caracteristică eliberată de primăria raionului

xxxxx, privindu-l pe Crețu Mihail (f. d. 59); informația privind antecedentele

penale ale lui Crețu Mihail (f. d. 62,63); copia sentinței judecătoriei Ungheni

din 29 noiembrie 2005 (f. d. 66); ancheta socială din 18 iulie 2017 (f. d. 77).

4.2. Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza

probelor examinate de primă instanță, conform materialelor din dosar și

probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor

administrate de prima instanță, cercetate suplimentar în ședința de judecată,

instanța de apel a constatat în fapt, că inculpatul Crețu Mihail la 14 iulie 2017,

aproximativ la ora 20:00, locuind în xxxxx împreună cu fiul minor xxxxx, l-a

maltratat pe ultimul, numindu-l cu cuvinte necenzurate.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 187a-2017 din 13.12.2017,

în urma acțiunilor cet Crețu Mihail, minorului xxxxx i-a fost cauzată traumă

psihologică, exprimată prim tensiune emoțională, frică, senzitivitate crescută

față de obide reale, sentiment de neputință, neajutorare.

4.3. În atare situație, instanța de apel a constatat că fapta săvârșită de

inculpat nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate, ci

constituie contravenție.

În acest sens instanța de apel a remarcat, că declarațiile inculpatului

prezentate în tot cursul procesului penal, inclusiv în fața instanței de apel nu

confirmă fapta incriminată prin rechizitoriu.

Totodată, în opinia instanței de apel din declarațiile martorilor

Croitoru E., Chercheja G., Bugăiescu M., Ciobanu A., Cațer E., Grosu T. precum și

din raportul de expertiză judiciară nr. 187a-2017 din 13 decembrie 2017, nu

rezultă că inculpatul a aplicat violență fizică față de partea vătămată. Or, la caz

lipsește semnul laturii obiective a componenței de infracțiune – violența

psihologică presupusă a fi exprimată prin izolare, intimidare în scop de

impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei.

Instanța a remarcat, că relațiile dinte inculpat și partea vătămată xxxxx

nu au atins nivelul gradului prejudiciabil penal, sub aspectul laturii obiective.

Probele administrate în cauză demonstrează că intenția și scopul acțiunilor

inculpatului Crețu Mihail este maltratarea părții vătămate în legătură cu

relațiile reciproc ostile survenite în familie.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că fapta inculpatului corespunde

semnelor art. 781 Cod contravențional: maltratarea.

Instanța de apel a stabilit, că partea acuzării nu a prezentat probe certe și

concludente ce ar demonstra că inculpatul a comis acțiuni de izolare, intimidare

în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei, astfel

fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

3

prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, învinuirea adusă fiind vagă și

neconcretă, fiind expusă în termeni generali și evazivi.

4.4. Cu privire la răspunderea contravențională în baza art. 781 Cod

contravențional, instanța de apel a constatat intervenirea prescripției, dat fiind

că la timpul săvârșirii faptei, în conformitate cu prevederile articolului 30

alin. (3) Cod contravențional, termenul special de prescripție era de 18 luni.

Potrivit articolului 461 Cod contravențional, conjugat la articolele 26

lit. d) și 30 alin. (1) Cod contravențional, dacă, pe parcursul judecării cauzei, se

constată temeiul prevăzut la art. 441 alin. (2), lit. b) Cod contravențional,

instanța încetează procesul contravențional.

4.5. Cu privire la chestiunea ce vizează cheltuielile judiciare, instanța de

apel a menționat, că cheltuielile judiciare invocate de procuror reprezintă plata

pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. 187a-2017 din

13 decembrie 2017.

Având în susținere prevederile art. 143 alin. (1) pct. 2), 6), 142 alin. (2),

229 alin. (1) Cod de procedură penală și art. 75 alin. (3) Legea nr. 68 din

14 aprilie 2016 „ Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”

(în vigoare din 10 decembrie 2016), instanța de apel a statuat, că plata pentru

efectuarea expertizei judiciare se face de ordonatorul acestei expertize din

bugetul alocat.

La caz, raportul de expertiză judiciară nr. 187a-2017 din 13 decembrie

2017 a fost efectuat în temeiul ordonanței organului de urmărire penală,

respectiv instanța de apel a conchis, că prima instanță greșit a dispus încasarea

acestor cheltuieli din contul inculpatului.

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului menționează că instanța de apel greșit a

reîncadrat faptele imputate inculpatului din prevederile art. 2011 alin. (1) lit. b)

Cod penal în baza 781 Cod contravențional, interpretând eronat materialul

probator.

Consideră acuzatorul de stat, că în acțiunile inculpatului se întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, iar

vinovăția acestuia se dovedește prin declarațiile părții vătămate xxxxx,

declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore - Tătăruș Mariana

(f.d. 182); declarațiile martorilor Croitoru Elena (f.d. 184-185);

Bugăiescu Maria (f.d. 193); Chercheja Gheorghe (f.d. 191); Ciobanu Angela

(f.d. 201-202); Cațer Elena (f.d. 204-205); Grosu Teodor (f.d. 207); raportul de

expertiză judiciară nr. 187a-2017 din 13 decembrie 2017 (f.d. 53-57);

caracteristică eliberată de primăria raionului xxxxx, privindu-l pe Crețu Mihail

(f.d. 59); ancheta socială din 18 iulie 2017 (f.d. 77).

Remarcă acuzatorul de stat, că instanța de apel a interpretat în mod greșit

norma materială prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, confundând

4

această componență de infracțiuni cu dispoziția prevăzută la art. 2011 alin. (1)

lit. a), c) Cod penal.

Totodată acuzarea consideră că instanța de apel a acționat în derogare de

la prevederile art. 325 Cod de procedură penală, constatând că la caz s-a

dovedit „maltratarea părții vătămate Crețu Cătălin de către inculpat”, însă

inculpatului nu i-a fost incriminată violența în familie urmare a maltratării

fizice a minorului.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi

respins, ca inadmisibil, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de

recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu

a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori

nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă,

că procurorul invocă temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care

stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum și când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, partea acuzării nu este de acord cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului în baza art. 781 Cod contravențional, considerând că în

fapta săvârșită de inculpat sunt întrunite toate elementele constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Analizând materialele dosarului prin prisma argumentelor formulate în

recurs, Colegiul penal lărgit reține că potrivit rechizitoriului, Crețu Mihail a fost

deferit justiției, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (1) lit. b) Cod penal, conform următorilor indici calificativi: violența în

familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința

altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a

5

voinței și a controlului personal asupra victimei, iar prima instanță a considerat

că învinuirea înaintată și-a găsit confirmare la examinarea cauzei, drept urmare

pronunțând o sentință de condamnare în privința lui Crețu Mihail în baza legii

menționate.

La rândul său, instanța de apel a dispus reîncadrarea faptelor incriminate

inculpatului în baza art. 781 Cod contravențional – violența în familie

manifestată prin maltratare, considerând că acțiunile inculpatului nu au atins

nivelul gradului prejudiciabil penal, sub aspectul laturii obiective.

Analizând motivele care au fundamentat concluzia instanței de apel cu

privire la reîncadrarea faptelor imputate inculpatului Crețu Mihail, Colegiul

penal constată că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar decizia

contestată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală,

a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia

privind recunoașterea vinovăției lui Crețu Mihail de săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 781 Cod contravențional.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de

fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile

CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Colegiul penal lărgit conchide, că nu pot fi reținute argumentele

recursului prin care partea acuzării susține că instanța de apel a depășit limitele

învinuirii inculpatului în contextul în care inculpatului nici nu i-a fost

incriminată violența în familie urmare a maltratării fizice a minorului. Aceasta

deoarece maltratarea presupune nu doar provocarea de suferințe fizice, dar și

a celor morale, care pot fi cauzate atât prin bătaie, cât și prin brutalizare.

În consecință, având în vedere că instanța de recurs nu a constatat careva

erori de drept care ar genera admiterea recursului în sensul formulat, Colegiul

conchide asupra necesității respingerii, ca inadmisibil, a recursului ordinar

declarat cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

6

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2020, în

cauza penală în privința lui Crețu Mihail xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Catan Liliana

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

7