1ra-1415/20 — Art. 190 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008, Tihanschi Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 195 alin. (2) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2009, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 februarie 2010, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocat în numele inculpatului Tihanschi Alexandru, casată parțial sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008 și decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2009 în partea încadrării juridice a acțiunilor și aplicării pedepsei în privința inculpatului, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în acesta latură, prin care acțiunile lui Tihanschi Alexandr au fost reîncadrate din art. 195 alin. (5) Cod penal, în baza art. 190 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 1

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2010, s-a decis inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocat în numele condamnatului Tihanschi Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiat și nu corespunde cerințelor de formă și conținut.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 27 octombrie 2011, s-a decis inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatulul Tihanschi Alexandru, deoarece nu îndeplinește condițiile de formă și conținut și este declarat repetat.

La 26 martie 2019, Tihanschi Alexandru a depus la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), cerere de revizuire împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008, invocând că există mai multe hotărâri judecătorești irevocabile care nu se conciliază.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11 iulie 2019, a fost respinsă cererea de revizuire a sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008, depusă de Tihanschi Alexandru, ca fiind inadmisibilă.

Condamnatul Tihanschi Alexandru, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia. 8.1. În motivarea apelului a indicat, că aceeași instanță – Judecătoria Centru, mun. Chișinău, s-a pronunțat în privința lui Tihanschi Alexandru și Stoianova Valentina, cu privire la apartamentul nr. xxxxx din xxxxx, și astfel fiind adoptată prima hotărâre în cauza nr. 2-73/04 la 17 martie 2004, ulterior fiind pronunțată decizia Curții de Apel la data de 24 iunie 2004, și decizia Curții Supreme de Justiție la 10 noiembrie 2004, din care rezultă cu certitudine că în cauza nr. 2-73/04, Tihanschi Alexandru a fost reclamantul iar Stoianova Valentina pârâta. Astfel, se atestă că din data de 17 martie 2004, Stoianova Valentina este proprietarul apartamentului nr. 9 din șos. Hîncești nr. 70, mun. Chișinău, aceasta fiind obligată prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău nr. 2-73/04 să-i restituie lui Tihanschi Alexandru suma de 18 000 lei. Până în prezent, proprietarul acestui apartament este Stoianova Valentina, care are dreptul de a vinde bunul la oricare preț. A menționat, că episodul cauzei penale cu Stoianova Valentina, urma a fi calificat separat, în contextul în care partea vătămată Stoianova Valentina și Tihanschi Alexandru au fost repuși în poziția inițială, iar părții vătămate revenindu-i apartamentul. A susținut, că nu a cunoscut despre plângerea depusă de către Stoianova Valentina la 03 octombrie 2004, în cauza penală nr. 2002030556, în privința sumei de 120 000 lei, privind cauzarea daunelor materiale de către Tihanschi Alexandru. A precizat, că hotărârile adoptate de Judecătoria Centru, mun. Chișinău nr. 2-73/04 din 17 martie 2004 și nr. 1-303/08 din 06 noiembrie 2008, sunt contradictorii. 2

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11 iulie 2019. 9.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță întemeiat a constatat că probele prezentate de către condamnat, deja au fost examinate și apreciate, acestea fiind respinse de către instanța de judecată, care s-a pronunțat în privința vinovăției condamnatului. Instanța de apel a stabilit, că cererea de revizuire este repetitivă, deoarece aceleași temeiuri de revizuire au fost examinate anterior, care prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 martie 2017, a fost respinsă cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată sentința primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de revizuire a sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008 depusă de condamnatul Tihanschi Alexandru a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Astfel, prima instanță întemeiat a menționat că argumentele invocate în cererea de revizuire au fost obiect de examinare, în contextul în care prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, au fost admise apelurile, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin care cererea de revizuire a sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008 depusă de condamnatul Tihanschi Alexandru a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Instanța de apel a reținut, că potrivit deciziei menționate, se atestă că la adoptarea sentinței instanța de judecată a ținut cont de hotărârile pronunțate în cauzele civile invocate de către condamnat, de probele administrate în respectiva cauză penală, fiind indicate faptele care s-au produs în raporturile juridice civile ce au generat litigii în instanța de judecată, iar soluția pentru acestea din urmă intervenind până la judecarea cauzei penale în care a fost condamnat Tihanschi Alexandru. Prin decizia sus numită, s-a constatat inexistența motivelor de drept care ar permite o nouă judecată. Instanța de apel a menționat, că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, a fost contestată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție de către condamnat și avocatul acestuia, prin care a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, iar prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie 2018, s-a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate. Prin urmare, instanța de apel a conchis că alte pretinse încălcări de procedură nu constituie obiectul examinării redeschiderii unei noi proceduri, deoarece în privința acestora, prin acte judecătorești definitive și irevocabile ale instanței de judecată, s-au expus asupra vinovăției lui Tihanschi Alexandru, or, Codul de procedură penală prevede expres care sunt temeiurile de revizuire 3 ale unei hotărâri judecătorești, iar motivul invocat de condamnat nu își găsește confirmare în speță. Instanța de apel a precizat, că aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală menționată supra și care au fost corect apreciate, cu respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Verificând argumentele condamnatului Tihanschi Alexandru în raport cu legalitatea și temeinicia sentinței contestate, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată cererea privind revizuirea sentinței de condamnare a acestuia din motiv că cererea de revizuire este repetată, or, aceleași temeiuri de revizuire au fost examinate anterior, astfel că prima instanță întemeiat a constatat inexistența motivelor de drept care ar permite o nouă judecată, iar drept „circumstanțe noi”, în ceea ce privește aplicabilitatea temeiului prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, nu a fost prezxentată nici o probă care să susțină această poziție. Instanța de apel a reiterat, că celelalte probe din prezenta cauză penală nu au fost anulate și redau în mod cert situația de fapt reținută în privința condamnatului și vinovăția acestuia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal, și astfel la examinarea cererii de revizuire nu s-au stabilit careva circumstanțe noi care nu au fost cunoscute, precum și nu s-au stabilit alte temeiuri prevăzute de lege pentru revizuirea procesului penal. În opinia instanței de apel, argumentele invocate de condamnat nu constituie temei de revizuire a procesului penal conform art. 458 Cod de procedură penală, acestea neavând un suport probatoriu, fiind doar presupuneri care nu constituie circumstanțe noi ce nu au fost cunoscute instanței de judecată la adoptarea hotărârii, și astfel nu pot fi temei pentru revizuirea procesului penal.

Avocatul Pelevaniuc Alla în numele condamnatului Tihanschi Alexandru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 10.1. În argumentarea recursului menționează, că Tihanschi Аlехаndru а fоst recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de агt. 190 alin. (5) Cod penal, iar în unul dintre episoadele invocate în actul de învinuire, a fost în privința lui Stoianova Valentina, acesta fiind învinuit pentru faptul că а sustras de la Stoianova Valentina, diferența de bani formată din prețul de piață, care constituie suma de 43 000 lei, al imobilului се aparținea acesteia, și anume, apartamentul nr. xxxxx, situat ре xxxxx, pe care l-a înstrăinat, obținând dreptul de înstrăinare prin înșelăciune și abuz de încredere, precum și suma de 18 585 lei, pe care condamnatul i-a împrumutat-o lui Stoianova Valentina. Indică, că instanța de judecată a recunoscut nule contractele de 4 vânzare-cumpărare care au fost încheiate între Stoianova Valentina și Tihanschi Alexandru; între Tihanschi Alexandru și Secrier Liubovi și între Secrier Liubovi și Rudnițchi Adelaida, părțile fiind repuse în poziția inițială, astfel dispunând încasarea din contul lui Stoianova Valentina în beneficiul lui Tihanschi Alexandru suma de 18 000 lei, și din contul lui Tihanschi Alexandru în beneficiul lui Rudnițchi Adelina 40 000 lei, și totodată a încasat din contul lui Tihanschi Alexandru taxa de stat în sumă de 1 200 lei în beneficiul statului. Astfel, susține că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2004 și Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din noiembrie 2004, a fost menținută fără modificări hotărârea primei instanțe din 17 martie 2004, care ulterior a fost executată de către Tihanschi Alexandru. Mai indică, că în opinia condamnatului Tihanschi Alexandru, acesta greșit a ispășit pedeapsa cu închisoare de 10 ani, în contextul în care se atestă prezența raporturilor juridice civile între condamnat și Stoianova Valentina, iar instanța de judecată nu a ținut cont de hotărârile instanțelor civile la examinarea cauzei penale, precum și nu s-a expus în privința acestui fapt. De asemenea, instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că Stoianova Valentina nu a înaintat careva pretenții în privința condamnatului.

Avocatul Cazacu Dumitru în numele condamnatului Tihanschi Alexandru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și admiterea cererii de revizuire a sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008. 11.1. În argumentarea recursului indică, că instanța de apel a încălcat principiul egalității în cadrul unui proces penal, în contextul în care în decizie s-a expus doar în privința poziției părții acuzării, și de fapt, nu s-a expus asupra cererii de apel depusă de către condamnatul Tihanschi Alexandru.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea 5 dispozițiilor de drept formal și material. 12.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Pelevaniuc Alla în numele condamnatului, Colegiul penal reține că recurentul nu este de acord cu soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe de respingere a cererii de revizuire depusă împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008. Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal apreciază ca declarative argumentele apărării prin care se invocă faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, aceasta deoarece în conținutul recursului nu au fost descrise care anume din motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei. Totodată, apărarea consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, indicând că astfel a fost încălcat dreptul condamnatului la un proces echitabil, însă Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către avocat. Din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe de respingere a cererii de revizuire a sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2008. Așadar, Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele avocatului Pelevaniuc Alla în numele condamnatului, referitor la existența 6 erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 12.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele condamnatului, analizând respectarea condițiilor de formă și de conținut a cererii de recurs ordinar, Colegiul penal reține nerespectarea cerințelor obligatorii prevăzute de art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală. Potrivit prevederilor art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie motivat. Din materialele cauzei, Colegiul penal atestă că pe parcursul procesului penal, inclusiv în prima instanță și în instanța de apel, avocatul Cazacu Dumitru nu a participat, implicându-se în proces la etapa recursului ordinar, unde a anexat la cererea de recurs, mandatul din 10 iulie 2020 (f.d. 139), însă fără ca acesta să fie semnat pe verso de către condamnatul Tihanschi Alexandru, sau să fie prezentată o cerere scrisă a ultimului ce ar confirma împuternicirile apărătorului, fapt ce contravine prevederilor art. 70 alin. (7) pct. 3) Cod de procedură penală. În același context, este necesar de menționat că în corespundere cu prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Astfel, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata dacă condamnatul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în numele său. Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, se va indica că avocatul este împuternicit în cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6, subpct. 2) lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013). La caz, se evidențiază faptul că pe partea verso a mandatului depus la materialele cauzei, prin care avocatul Cazacu Dumitru invocă că reprezintă interesele condamnatului Tihanschi Alexandru (f.d. 139), lipsește semnătura condamnatului, precum și la materialele cauzei lipsește o cerere scrisă și semnată personal de către Tihanschi Alexandru, care ar confirma consimțământul acestuia ca avocatul respectiv să-i reprezinte interesele în instanța de recurs ordinar. În consecință, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal atestă că recursul declarat de avocatul Cazacu Dumitru este inadmisibil, or, nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut conform art. 429 Cod de procedură penală. 7 Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiat cel depus de avocatul Pelevaniuc Alla în numele condamnatului, iar cel depus de avocatul Cazacu Dumitru în numele condamnatului, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) și 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Tihanschi Alexandru xxxxx, cel declarat de către avocatul Cazacu Dumitru în numele condamnatului Tihanschi Alexandru, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală, iar cel declarat de către avocatul Pelevaniuc Alla în numele condamnatului Tihanschi Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată, pronunțată la 18 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 8