1re-126/2020 — art. 305-306 CPP

Dosarul nr. 1re-126/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea

în principiu a recursului în anulare declarat de către avocatul Gligor Vadim în

numele lui Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo Serghei, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020 și încheierii Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 04 februarie 2019, în cauza penală în privința lui,

Lucașciuc Anatolie, originar și domiciliat în

XXXXX.

Pavlioglo Serghei, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.02.2019 – 04.02.2019

instanța de recurs: 26.03.2020 – 26.05.2020

instanța de recurs în anulare: 30.07.2020 – 18.11.2020

A C O N S T A T A T :

fost admis demersul procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, oficiul „Nord” – Gratii Tudor, și s-a

declarat drept legală efectuarea măsurii speciale de investigații – cercetarea

(domiciliului) automobilului de model Toyota Yaris cu numărul de înmatriculare

„XXXXX”, înregistrat după Societatea de Asigurări „Acord Grup Societate”,

utilizat de învinuitul Lucașciuc Anatolie și de tatăl acestuia Lucașciuc Igor, fiind

dispusă instalarea în acest mijloc de transport a aparatelor ce asigură

supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de filmat,

în cauza penală nr. XXXXX, consemnate prin procesul – verbal din 04 februarie

2019.

1

2017, de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, oficiul „Nord”, a fost emisă o ordonanță de punere sub învinuire a lui

Lucașciuc Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod

penal.

Instanța a indicat că, necesitatea dispunerii și efectuării măsurii speciale de

investigații nominalizate, este justificată, deoarece sunt îndeplinite cumulativ

următoarele condiții: pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesului

penal și/sau poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a

probelor; există o bănuială rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni

deosebit de grave; acțiunea este necesară și proporțională cu restrângerea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

Mai mult, prima instanță a conchis că, prin această măsură nu au fost

constatate careva depășiri ale prevederilor ale ordonanțelor de autorizare din

partea membrilor grupului de urmărire penală.

avocatul Gligor Vadim, în numele inculpaților Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo

Serghei, prin care a solicitat:

- casarea parțială a încheierii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 04

februarie 2019, în partea ce ține de declararea legalității măsurii speciale de

investigații – interceptarea convorbirilor telefonice, efectuate la 19.12.2018, între

orele 10:33:17-12:33:17 și 12:33:34 – 12:57:53 dintre învinuitul Lucașciuc Anatolie

și Pavlioglo Serghei, avocatul Gligor Vadim și Lucașciuc Igor cu întocmirea

stenogramei.

- constatarea încălcării dreptului inculpaților Lucașciuc Anatolie și

Pavlioglo Serghei la apărare în cadrul cauzei penale nr. XXXXX, de învinuire a

lui Lucașciuc Anatolie în baza art. 145 alin. (1) Cod penal și în cauza penal nr.

XXXXX de învinuire a lui Pavlioglo Serghei în baza art. 189 alin. (4) Cod penal.

- constatarea imixtiunii în activitatea avocatului Gligor Vadim în timpul

exercitări atribuțiilor profesionale de apărător a învinuiților Lucașciuc Anatolie

și Pavlioglo Serghei, fapt garantat de art. 26 din Constituție și art. 6 par. 3 lit. c)

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

fost respins recursul declarat de către avocatul Gligor Vadim în numele

inculpaților Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo Serghei, iar încheierea Judecătoriei

Bălți, sediul Central din 04 decembrie 2019 a fost menținută fără modificări.

2

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a indicat că, materialele de

urmărire penală și măsurile speciale de investigații realizate oferă indicii

temeinice și bănuială rezonabilă că acestea fiind efectuate în cauza penală de

referință, ar putea contribui la stabilirea circumstanțelor ce prezintă interes

pentru cauza penală nominalizată, acumularea suportului probator, stabilirea

cercului de persoane implicate în comiterea infracțiunii și descoperirea unei

infracțiuni deosebit de grave.

La fel instanța de recurs, a precizat că măsurile efectuate pe caz au avut

drept scop legitim descoperirea unei infracțiuni deosebit de grave și tragerea la

răspundere a făptuitorilor culpabili de săvârșirea acestor fapte infracționale. În

această ordine de idei, a fost reținută proporționalitatea dintre gravitatea faptei

săvârșite și măsurile speciale de investigație întreprinse în acest sens.

Tot în acest context, instanța de recurs a respins afirmațiile invocate de către

avocatul Gligor Vadim cu privire la faptul că încheierea Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 04 februarie 2019 este vădit ilegală, deoarece, de fapt măsura specială

de investigații nu s-a dispus nemijlocit cu privire la raporturile de asistență

juridică dintre avocat și clientul său.

Subsidiar, instanța de recurs a notat că, după cum rezultă din autorizarea

măsurii speciale de investigație dispuse, nu s-a urmărit încălcarea acestor

prevederi și nici nu s-a constatat că prevederile enunțate au fost neglijate, mai

ales că nu s-a dispus realizarea măsurilor speciale de investigație față de avocatul

Gligor Vadim, iar faptul că alte persoane au purtat discuții cu avocatul Gligor

Vadim nu reprezintă încălcarea drepturilor atât a lui Lucașciuc Igor, cât și a lui

Gligor Vadim, Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo Serghei

avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo

Serghei, prin care solicită casarea parțială a încheierii Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 04 februarie 2019, și a deciziei Curții de apel Bălți din 26 mai 2020, în

partea ce ține de declararea legalității măsurii speciale de investigații –

interceptarea convorbirilor telefonice efectuate la 19.12.2018, între orele 10:33:17-

12:33:17 și 12:33:34 – 12:57:53 dintre învinuitul Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo

Serghei, avocatul Gligor Vadim și Lucașciuc Igor cu întocmirea stenogramei.

5.1. În motivarea cererii de recurs, avocatul Gligor Vadim în numele

inculpaților Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo Serghei a indicat că:

- instanțele au încălcat prevederile art. 6&3 lit. c) CEDO, care garantează la

nivel internațional dreptul la apărare a condamnaților Lucașciuc Anatolie și

Pavlioglo Serghei;

3

- prin hotărârile judecătorești au fost încălcate prevederile art. 8 alin.(1)

CEDO, art. 28 din Constituția care garantează dreptul avocatului Gligor Vadim

de a i se respecta viața privată;

- imixtiunile în drepturile condamnatului Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo

Serghei, precum și apărătorului Gligor Vadim n-au fost justificate de către

procuror și de către instanțele judecătorești.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată,

inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs în anulare remarcă faptul că, dreptul de a

declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor

judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile

irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după

epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și

Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului

ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă

că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020, nu cade sub

incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de

procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de

Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020, este inadmisibil, deoarece o asemenea

hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453

Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat,

din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

4

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Gligor Vadim

în numele lui Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo Serghei, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020, în cauza penală în

privința lui Lucașciuc Anatolie și Pavlioglo Serghei, deoarece recursul nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

5