1ra-1460/20 — art.287 al.1 CP

1ra-1460/20 — art.287 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1460/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Boico Victor

judecând în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30

octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Jechiu Nicolae xxx, născut la xxx, originar xxx,

domiciliat în xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Jechiu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod

penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei.

la 24 martie 2016, ora 18:45 min. deplasându-se la volanul automobilului de model

BMW cu n/î xxx pe strada Lev Tolstoi 24/1 mun. Chișinău, efectuând manevre

periculoase care puteau provoca accident rutier, a stopat fără motiv circulația

automobilului de model Dacia Logan cu n/î xxx, la volanul căreia se afla cet.

Ghenciu Ruslan, cauzând în așa mod blocaj în traficul rutier.

În continuarea acțiunilor sale, provocând un conflict verbal cu cet. Ghenciu

Ruslan, adică întru-un loc public manifestând o vădită lipsă de respect față de

societate, încălcând în mod grosolan și demonstrativ regulile sociale și morale de

conviețuire, dând dovadă de necuviință și neobrăzare, exprimând o neglijare

premeditată a conduitei și liniștei în societate, 1-a numit pe ultimul cu cuvinte

necenzurate și i-a aplicat o lovitură cu ușa automobilului de model Dacia Logan în

regiunea stângă a capului, cauzându-i ultimului dureri fizice și vătămări corporale

neînsemnate sub formă de echimoze cu edem neînsemnat al țesuturilor moi

subiacente la nivelul pavilionului urechii stângi, echimoză la nivelul brațului stâng,

după care a părăsit locul faptei unde a fost săvârșită infracțiunea.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

1

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal.

sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei penale potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei noi decizii prin care Jechiu

Nicolae să fie achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute la

art.287 alin.(l) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea cerințelor a invocat că, sentința de condamnare nu este

motivată, deoarece probele indicate în această nu confirmă vinovăția inculpatului,

ci dimpotrivă o combat. Astfel, martorul Rusu Veaceslav a declarat că altercații

fizice între inculpatul și partea vătămată n-au fost, iar martorul Rotaru Igor a

indicat că nu a văzut ca cei doi să se lovească reciproc, partea vătămată îl agresa

verbal pe inculpat. Din declarațiile martorului Știrban Nicolae, rezultă că acesta a

auzit cearta între inculpat și partea vătămată, însă careva bătăi nu a văzut.

Susține că, acuzarea n-a prezentat probe directe care ar indica asupra careva

acțiuni ale inculpatului care pot fi calificate drept huliganism. Niciun martor al

acuzării n-a confirmat versiunea părții vătămate.

Indică apărătorul că, la dosar este Raportul ofițerului de urmărire penală din

03.05.2016, prin care s-a propus terminarea urmăririi penale și expedierea cauzei

în instanța de judecată.

Prin ordonata procurorului Eugeniu Gore din 09.08.2016, s-a restituie cauza

pentru completare, fiind motivată că există divergențe în declarațiile martorilor și

vătămate, și necesitatea verificării declarațiilor la fața locului. Adică procurorul n-a

fost de acord cu poziția ofițerului privind vinovăția inculpatului. Prin Raportul

ofițerului de urmărire penală Igor Rusu din 21.09.2016, s-a propus încetarea

urmăririi penale din motivul că n-au fost acumulate probe în susținerea învinuirii,

însă, procurorul, fără careva motive, a întocmit rechizitoriul și a trimis cauza în

judecată, fără careva probe suplimentare.

Partea apărării consideră că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele

componenței de infracțiune prevăzută la art.287 Cod penal, și anume: încălcarea

grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră

săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de

conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către

violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu

cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și

insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare

temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organic transportului

obștesc etc.

2019, a fost admis apelul, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Jechiu Nicolae a fost

2

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod

penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță la

pronunțarea sentinței nu a ținut cont de prevederile art.101 alin.(l), art.384 alin.(3),

art.385 alin.(l) Cod de procedură penală, or aceste prevederi legale impun în

sarcina instanței de judecată ca la adoptarea sentinței, să fie soluționate

următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege

penală este prevăzută ea: 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei

infracțiuni.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită

prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or, instanța de apel nu

reține probele administrate de organul de urmărire penală, verificate de instanța de

fond ca fiind pertinente, concludente și veridice în conformitate cu prevederilor

art.art.27, 99-101 Cod de procedură penală, ce ar confirma vinovăția lui Jechiu

Nicolae urmare a faptului că în cazul dat, fapta incriminată lui Jechiu Nicolae nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l)Cod penal.

Probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului Jechiu Nicolae

de comiterea infracțiunii de huliganism iar în contextul dat, instanța de fond a făcut

o apreciere eronată a probatoriului administrat, ajungând în mod pripit la concluzia

că Jechiu Nicolae se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(l) Cod penal, or, în acțiunile acestuia, se constată că fapta incriminată, nu

întrunește elementele infracțiunii.

Învinuirea incriminată lui Jechiu Nicolae este una imprecisă și neclară iar în

ultimă instanță neîntemeiată și nedemonstrată, bazată doar pe presupunerile

organului de urmărire penală, în situația în care legea procesual penală, expres

indică că probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul

cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauze.

A subliniat instanța de apel că, în acțiunile inculpatului nu se regăsește

latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, manifestată prin aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, or, în

cadrul cercetării judecătorești nu a fost demonstrată de către organul de urmărire

penală că inculpatul a aplicat față de partea vătămată careva lovituri cu picioare sau

pumnii sau a amenințat-o pe partea vătămată.

Instanța de apel a considerat că, acuzatorul de stat nu a specificat în actul de

învinuire prin ce anume în acțiunile inculpatului Jechiu Nicolae se manifestă latura

obiectivă, devreme ce aplicarea violenței fizice și amenințarea nu a fost confirmată

prin probe suplimentare, decât doar prin declarațiile părții vătămate Gehnciu

Ruslan.

3

Din materialele acumulate de organul de urmărire penală nu se pune la dubii

prezența unui conflict verbal avut între inculpatul Jechiu Nicolae și partea vătămată

Ghenciu Ruslan, schimbul între aceștia cu careva expresii cu caracter ce atentează

la regulile sociale și morale de conviețuire, însă acțiunile inculpatului nici de cum

nu urmează a fi plasate prin prisma legii penale, dat fiind faptul că norma de drept

incriminată acestuia prevede expres „încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe", indice calificativ ce lipsește în speță.

La fel, instanța de apel a indicat că, acuzatorul de stat, în cadrul cercetării

judecătorești nu a prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirma că

Jechiu Nicolae a comis o faptă prejudiciabilă care constă în încălcarea grosolană a

ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra părții vătămate, fapt ce denotă

că în acțiunile lui Jechiu Nicolae lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute

de art.287 alin.(1) Cod penal.

contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor a invocat că, instanța de apel prin decizia recurată s-a

expus nesigur și contradictoriu asupra soluției de achitare a inculpatului Jechiu

Nicolae de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(l)

Cod penal, în condițiile în care probe utile, pertinente și admisibile administrate de

către partea acuzării dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul a

săvârșit fapta incriminată la etapa urmăririi penale și că aceasta faptă constituie o

infracțiune prevăzută la art.287 alin.(l) Cod penal.

Acuzatorul de stat consideră că, în cadrul urmăririi penale, cercetărilor

judecătorești în instanțele de fond și apel a fost dovedit dincolo de orice dubiu

rezonabil vinovăția inculpatului Jechiu Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art.287 alin.(l) Cod penal.

Pe dimensiunea aprecierii probelor, acuzarea de stat menționează că, instanța

de apel nu a apreciat cuvenit declarațiile părții vătămate Ghenciu Ruslan, dar și a

martorului Rusu Veaceslav, care nu s-a aflat și nici nu se află cu partea vătămată în

relații de prietenie sau conflict, nu 1-a cunoscut până la momentul evenimentelor și

nu are nici un interes în soluționarea acestui caz. Mai mult, acesta a făcut declarații

sub jurământ în fața instanței de fond. Mai mult, din declarațiile martorului Rusu

Veaceslav se pare că îl cunoaște pe inculpatul Jechiu Nicolae, care ar locui în

imobilul din apropierea locului de muncă al său.

În această ipostază, acuzarea de stat specifică că, din probe utile, pertinente

și admisibile rezultă că inculpatul Jechiu Nicolae, la data de 24 martie 2016,

aproximativ ora 18:45 a interacționat cu partea vătămată Ghenciu Ruslan, despre

care în aceleași circumstanțe a aflat că este colaborator de poliție.

Pe acest segment, indică că nu există absolut nici un dubiu că incidentul a

fost provocat de comportamentul necuviincios al inculpatului care în dorința de a

intra în parcarea casei sale amplasată pe str. Lev Tolstoi 24/1 m. Chișinău

(adiacentul locației unde au avut loc evenimentele), a ignorat reglementările

4

normative în vigoare privind deplasarea în localități schimbând banda de deplasare

stânga pe drum cu sens unic, cu banda de deplasare dreaptă acolo unde se află

imobilul în care domiciliază inculpatul, fără a semnaliza efectuarea manevrei, a

creat o situație de accident, stânjenind conducătorul automobilului de model

„Dacia Logan", Ghenciu Ruslan care se deplasa regulamentar și care la rândul său

i-a reproșat absolut întemeiat prin gesturi asupra comportamentului arogant.

Evoluând în intensitate și cronologie, conflictul între partea vătămată și

inculpatul Jechiu Nicolae a derulat la intrarea în parcarea Hipermarketului „Nr-1"

din str. Lev Tolstoi 24/1 mun. Chișinău, acolo unde inculpatul a făcut dovada unui

comportament obraznic, manifestat prin ofensarea părții vătămate Ghenciu Ruslan

cu cuvinte necenzurate și gesturi indecente, inclusiv determinat de identitatea

profesiei părții vătămatei colaborator de poliție, însoțit de lovirea părții vătămate

cu piciorul în regiunea brațului și împingerea ușii automobilului în scopul cauzării

de dureri fizice și leziuni corporale.

Astfel, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară medico-legală

nr.l254/D din 20 mai 2016, echimoza cu edem neînsemnat al țesuturilor moi

subdiavente la nivelul pavilionului urechii stingi, echimoză la nivelul brațului stâng

au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur, contondent,

posibil în timpul si circumstanțele indicate în ordonanța de numire a expertizei.

Totodată, recurentul a notat că, rezultând din textul deciziei recurate, însăși

instanța de apel reține că din materialele acumulate de organul de urmărire penală

nu se pune la dubii prezența unui conflict verbal avut între inculpatul Jechiu

Nicolae și partea vătămată Ghenciu Ruslan, schimbul între aceștia cu careva

expresii cu caracter ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire.

Consideră acuzatorul de stat că, în condițiile pre citate, instanța de apel urma

să verifice dacă nu cumva semnele faptei efectiv săvârșite de către inculpatul

Ghenciu Ruslan se identifică cu semnele contravenției de huliganism nu prea grav

prevăzut la art.354 Cod contravențional.

recursului ordinar declarat de procuror, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

În susținerea poziției, a notat că, de către instanța de apel n-au fost admise

erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legală și întemeiată, cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța de

apel nu a admis nici o eroare care să afecteze soluția instanței, fără a fi identificate

neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența

temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise,

din următoarele considerente.

5

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Recurentul invocă în recurs temeiul prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art.385 alin.(1) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței,

instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de

care anume lege penală este prevăzută ea.

În corespundere cu art.101 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În primul rând, instanța de recurs remarcă faptul, că deși instanța de apel a

invocat temeiul pentru achitare prevăzut la art.390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură

penală - fapta nu întrunește elementele infracțiunii, în motivarea deciziei

pronunțate instanța de apel s-a expus într-un mod contradictoriu referitor la acest

temei de achitare, or, mai întâi fără a avea vreo legătură logică cu temeiul de

6

achitare reținut, în pct.14 din decizia pronunțată menționează că învinuirea este

imprecisă și neclară, deși ulterior conchide asupra lipsei laturii obiective ca

element al componenței infracțiunii la pct.15, iar într-un alt context instanța

susține, că „probele aduse de către acuzatorul de stat în susținerea învinuirii

inculpatului nu demonstrează vina lui Jechiu Nicolae în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta lui Jechiu Nicolae nu

constituie elementele infracțiunii”.

În al doilea rând, în textul deciziei recurate, instanța de apel s-a expus că

fapta inculpatului Jechiu Nicolae nu este în esență una prejudiciabilă, însă nu a

examinat și chestiunea dacă această faptă este una ilegală în sensul legii

contravenționalele (întrunește sau nu elementele constitutive ale unei contravenții

contra ordinii publice).

De altfel, așa cum rezultă din textul deciziei recurate, instanța de apel reține

că din materialele acumulate de organul de urmărire penală nu se pune la dubii

prezența unui conflict verbal avut între inculpatul Jechiu Nicolae și partea vătămată

Ghenciu Ruslan, schimbul între aceștia cu careva expresii cu caracter ce atentează

la regulile sociale și morale de conviețuire, însă acțiunile inculpatului nici de cum

nu urmează a fi plasate prin prisma legii penale (a se vedea pct.16).

În condițiile pre citate, instanța de apel urma să verifice dacă semnele faptei

efectiv săvârșite de către inculpatul Ghenciu Ruslan se identifică cu semnele

contravenției de huliganism nu prea grav prevăzut la art.354 Cod contravențional.

În al treilea rând, în motivarea soluției de achitare a inculpatului de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal,

instanța de apel a indicat fraze de ordin general, fără însă a supune unei verificări

minuțioase și obiective fiecare probă separat - sub toate aspectele, prin prisma

pertinenței, concludenții și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere

al coroborării lor.

Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod de

procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le

conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei, a coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de

a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe

sunt admise, iar altele respinse.

7

Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter

generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri

corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la

pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de

incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a

găsit confirmare temeiul prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea

ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Jechiu Nicolae xxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată motivat la 24 decembrie

2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

8