1ra-809/20 — art. 191 alin. 4, 231 lit. a, b CP

Potrivit rechizitoriului, Voina Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 191 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi: delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, în proporții mari”; - art. 231 lit. a), b) Cod penal, conform indicilor calificativi: „tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic săvârșită de persoane responsabile de protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc 500 de unități convenționale”. Potrivit rechizitoriu s-a pretins că respectivele infracțiuni au fost săvârșite în următoarele circumstanțe de fapt: Voina Ion, deținând funcția de administrator a Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper” din xxxxx, numit prin dispoziția primarului xxxxx, nr. 63-n din 29 septembrie 2014, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale încredințate spre gestionare, folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21 noiembrie 2014 și deciziei Consiliului comunal xxxxx, nr. 11/21-XXV din 07 octombrie 1 2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha, cu obținerea unui volum total de 464.0 m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-martie a anului 2015, având intenția directă de a însuși în scopuri personale mijloace bănești, profitând de funcția deținută în cadrul Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper” din xxxxx, a defrișat și înstrăinat ilegal 880.6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, prin ce a cauzat întreprinderii o pagubă materială în proporții mari în sumă de 176.120 lei, pe care i-a însușit în scopuri personale. Tot el, deținând funcția de administrator al Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper” din xxxxx, numit prin dispoziția primarului xxxxx nr. 63-n din 29 septembrie 2014, fiind responsabil de protecția și paza vegetației forestiere, folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21 noiembrie 2014 și deciziei Consiliului comunal xxxxx, nr. 11/21-XXV din 07 octombrie 2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha, cu obținerea unui volum total de 464.0m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-martie a anului 2015 a dispus tăierea ilegală a arborilor din lunca Prutului, care face parte din fondul silvic, constituind vegetație forestieră în volum de 880.6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, prin ce a cauzat un prejudiciu mediului înconjurător și statului în mărime de 126.405 lei și un prejudiciu material Administrației Publice Locale în sumă de 302.525 lei, ceea ce depășește 500 unități convenționale.

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 11 ianuarie 2019, Voina Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

La 24 ianuarie 2019, procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Todos Victor, a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Voina Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal, iar în baza acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal, și în baza acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de 1 an închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 7 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat dezacordul cu sentința primei instanțe, considerând-o ilegală. A menționat, că prin dispoziția primarului com. Gotești nr. 63-n din 29.09.2014 a fost numit în calitate de administrator a ÎM „Gotești-Prosper” din 2 xxxxx, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale încredințate spre gestionarea sa, conform deciziei Consiliului comunal Gotești nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, astfel, Voina Ion a fost împuternicit să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului în contururile cadastrale nr. 10 și 11 pe o suprafață totală de 11.0 ha cu obținerea unui volum total de 464,0m3 masă lemnoasă. Anume această cantitate de masă lemnoasă urma să se extragă de pe suprafața supusă tăierii. Relevă acuzatorul de stat, că Butnaru Vladimir a declarat, că într-adevăr a fost desemnat Voina Ion de a efectua tăierea arborilor din lunca Prutului, cunoaște că a avut loc tăierea arborilor, dar nu a monitorizat modul de tăiere, transportare și distribuire a lemnului obținut. Astfel, nu poate fi pus la îndoială faptul încredințării lui Voina Ion a bunurilor obținute în urma tăierii arborilor din parcelele nr. 10 și 11. Voina Ion era conștient de faptul că masa lemnoasă obținută reprezintă bunuri ce aparțin Consiliului xxxxx, că urma să monitorizeze modul de tăiere a arborilor, era responsabil de paza acestora pe perioada efectuării tăierii și comercializarea masei lemnoase obținute la prețul de 200 lei m/steri locuitorilor xxxxx, conform deciziei consiliului xxxxx. Voina Ion a ignorat toate aceste obligații. Din declarațiile martorului Chicicov Panaite și reprezentantului Consiliului comunal Gotești, Butnaru Vladimir, s-a stabilit, că Voina Ion era responsabil de paza și păstrarea masei lemnoase din parcelele nr. 10 și 11, și în cazul sustragerii, dispariției masei lemnoase urma a informa Consiliul comunal Gotești, Inspectoratul de Poliție Cantemir, dar careva informații sau plîngerii în perioada dată nu au fost depuse. A constatat, că Voina Ion urma să interzică tăierea arborilor neînsemnați din parcela nr. 10, unde era efectuată tăierea igienică a arborilor. Martorul Răilescu Denis în cadrul urmăririi penale a declarat, că a activat în calitate de lucrător la tăierea copacilor din lunca Prutului cu motoferestrăul propriu, a fost angajat de Voina Ion, tot el i-a explicat care anume arbori să-i taie și pe care să-i lase, la fel Voina Ion urma să-i achite salariu pentru lucrul efectuat. A lucrat aproximativ 2 săptămâni la tăierea copacilor și în perioada data pe un masiv de copaci erau însemnați copacii care urmau a fi tăiați, însă Voina Ion i-a spus să taie toți copacii, iar cioatele să le astupe cu frunze și crengi, ceia ce a și făcut. Butnaru Vladimir a declarat, că ulterior după efectuarea tăierii arborilor din parcelele nr. 10 și 11 a constatat că cioatele copacilor erau acoperite cu rămășițe ierboase. Astfel se constată modul în care Voina Ion a ascuns faptul tăierii ilegale a arborilor. În urma inspectării și măsurării cantității de lemn obținut de pe parcelele nr. 10 și11, pe baza măsurării cioatelor copacilor tăiați, efectuată de comisia de inventariere cu reprezentanții ÎS „Silva-Sud” Cahul, Inspectoratului Ecologic Cantemir, xxxxx, inclusiv Voina Ion, s-a constatat că a fost obținută o cantitate cu 880,6 metri/steri mai mare decât cea preconizată conform autorizației Ministerului Mediului. Drept dovadă servește și informația prezentată de Inspectoratul Ecologic Cantemir din data de 21.09.2015, prin care s-a stabilit că de pe parcelele nr. 10 și 11 a fost tăiat cu 1295 m3 de masă lemnoasă mai mult, 3 decât cea preconizată inițial. De asemenea martorul Răilescu Denis a declarat că a participat la încărcarea lemnului și a încărcat aproximativ 170 de remorci, în fiecare remorcă se încărca aproximativ câte 10. Actele întocmite în urma măsurărilor cantității masei lemnoase obținute de pe parcelele nr. 10 și 11 au fost semnate de toți membrii comisiei, neavând obiecții. Voina Ion, membrii comisiei nu au contestat procesele-verbale de inventariere, de asemenea Voina Ion nu neagă existența acestora și veridicitatea lor. Martorul Florea Valeriu în ședința de judecată a declarat că a participat la măsurări pe parcela 10 și 11, în vederea stabilirii masei lemnoase obținute în urma tăierii arborilor pe cioate, însă consideră că măsurările nu au fost efectuate corect, deoarece persoanele care au participat nu erau competenți și specialiști, măsurările respective au o marjă de eroare de aproximativ 10%. Cu toate acestea a efectuat măsurările respective, actele întocmite le-a semnat, obiecții nu a avut la acestea. Fișele de măsurare a cioatelor le-a transmis inginerului din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, pentru efectuarea calculelor și stabilirea cantității masei lemnoase extrase. Consideră că calculele inginerului ÎS „Silva-Sud Cahul” nu au fost efectuate corect, deoarece în cazul dat este vorba de specia de arbori „plop” și „salcie”, și din cîte el cunoaște nu există în R. Moldova elaborate norme și formule de calcule a masei lemnoase în baza măsurării cioatelor pentru specia plop și salcie, iar calculele au fost efectuate după formula de calcul pentru specia „stejar”, și astfel a fost mărită cu mult masa lemnoasă extrasă. Procurorul a indicat, că declarațiile martorului Florea Valeriu nu pot fi apreciate ca fiind corecte, și urmează ca instanța de judecată să le dea o apreciere critică. Fiind audiat în calitate de martor, specialistul Ion Obreja din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul” a explicat, că în calitate de inginer a fost desemnat să efectueze calculul masei lemnoase obținute în urma măsurărilor efectuate în parcela nr. 10, 11 din lunca Prutului, ce aparține Primăriei xxxxx, pentru specia „plop” și „salcie”. Calculul masei lemnoase a efectuat-o conform normelor silvice stabilite prin ordinul directorului „Moldsilva” și conform formulelor de calcul stabilite pentru specia „salcie” și „plop”. Potrivit fișelor de măsurare a cioatelor s-a stabilit că o parte din acestea aveau diametrul peste 100 mm, însă pentru specia „salcie” și „plop” este prevăzută formula de calcul pînă la diametru de 80 mm, astfel calculul respectiv pentru cioatele care aveau diametru mai mare de 80 mm a coborât pozițiile respective, și cioatele cu diametru mai mare de 80 mm le-a calculat ca de 80 mm. La măsurările efectuate pe cioate marja de eroare este de aproximativ 30 %, astfel ținînd cont de aceasta și de faptul neconcordanțelor măsurărilor pe cioate expuse mai sus, a diminuat cu mult cantitatea de masă lemnoasă obținută în urma defrișărilor din parcela nr. 10 și 11. Cu toate acestea s-a înregistrat un volum foarte mare de masă lemnoasă obținută, în raport cu indicii autorizației. 4 Martorul Creangă Mihail în ședință de judecată a declarat, că de lemn de foc extras din lunca Prutului au beneficiat și persoane din xxxxx, ceea ce și explică faptul că masa lemnoasă obținută ilegal a fost înstrăinată locuitorilor altor localități în lipsa unor acte pentru a ascunde surplusul de masă lemnoasă și sumele de bani obținute. În baza facturilor de expediție se constată, că o parte din masa lemnoasă extrasă din parcelele 10 și 11 a fost vândută locuitorilor xxxxx, însă este vorba de cantitatea de masă lemnoasă conform autorizației de tăiere. Reprezentantul Inspectoratului Ecologic Cantemir, Leu Iurie, în ședința de judecată a declarat, că de pe parcela 10 și 11 au fost extrași și tăiați ilicit 544 de arbori, iar prin tăierea acestora a fost cauzat prejudiciu mediului în mărime de 126.405 lei, potrivit actului nr. 107294 din 18.01.2017 cu privire la inspectarea îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale. Susține procurorul, că inculpatul Voina Ion prin tăierea ilegală a arborilor din lunca Prutului și vînzarea masei lemnoase obținute a însușit în scop personal 176.120 lei și a cauzat prejudiciu mediului la suma de 126.405 lei, iar pentru faptele sale față de Voina Ion urmează a fi stabilită o pedeapsă penală, la stabilirea căreia instanța de judecată va ține cont de faptul că prejudiciul material total de 302.525 lei, este în proporții deosebit de mari și nu a fost restituit întreprinderii de către Voina Ion.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 octombrie 2019, a fost respins apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Todos Victor și menținută sentința primei instanțe. 4.1. La solicitarea procurorului, în ședința instanței de apel au fost ascultați din nou martorii Butnaru Vladimir (tot el reprezentant al părții vătămate Consiliul comunal Gotești), Leu Iurie (tot el reprezentant al Statului), Obreja Ion, Răilescu Denis, Chicicov Panainte, audiați de instanța de fond, declarațiile cărora procurorul le pretinde a constitui mărturii acuzatorii, precum și inculpatul Voina Ion, care a acceptat să facă declarații. De asemenea, la solicitarea procurorului, în instanța de apel au fost examinate materialele din dosar, verificate probele administrate în ședința instanței de fond, inclusiv declarațiile necontestate ale martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile, audiați în prima instanță, și probele materiale examinate de prima instanță. Având în susținere prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat, că la judecarea cauzei în prima instanță au fost audiați martorii Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile, declarațiile cărora procurorul le prezintă ca mărturii de acuzare, fapt la care se face trimitere și în apelul declarat de procuror, în care se menționează că vinovăția inculpatului Voina Ion este probată inclusiv și prin declarațiile martorilor respectivi. Însă la judecarea cauzei în instanța de apel apelantul procuror nu a solicitat audierea acestor 5 martori. Drept consecință instanța de apel nu a găsit nici o justificare pentru a supune aprecierii declarațiile martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile în perspectiva pronunțării unei sentințe de condamnare. Existând totodată justificare pentru a supune aprecierii declarațiile necontestate ale martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile din instanța de fond, doar în perspectiva pronunțării unei sentințe de achitare. În acest context, instanțan de apel a reținut, că martorul Creangă Mihail la judecarea cauzei în prima instanță a declarat, că pe inculpatul Voina Ion îl cunoaște, nu sunt nici într-o relație. La 22.02.2016 a fost numit în funcția de director al ÎM ,,Gotești-Prosper”. Inculpatul Voina Ion, care anterior a fost directorul acestei întreprinderi, nu i-a transmis nimic. Către el s-a adresat un colaborator al poliției pentru a-i transmite facturile fiscale întocmite și eliberate de Voina Ion, ce se refereau la livrarea masei lemnoase în perioada când acesta activa ca director al ÎM ,,Gotești-Prosper”. El a eliberat aceste facturi printr-un proces-verbal de predare-primire. În perioada lunilor ianuarie-martie 2015 el nu s-a aflat în localitatea xxxxx. Cunoaște că a avut loc o tăiere a arborilor și ca rezultat a fost un conflict, însă detalii nu cunoaște. Nu cunoaște dacă a avut loc livrarea masei lemnoase din lunca Prutului fără eliberarea facturii fiscale. Cunoaște că masa lemnoasă era destinată pentru locuitorii xxxxx, însă conform facturilor fiscale a fost eliberată și altor persoane, din alte localități. Nu cunoaște numărul persoanelor din alte localități ce au primit masă lemnoasă, însă persoanele respective au achitat costul conform facturilor. (f.d. 72-72, vol.II) Martorul Boghean Dumitru la judecarea cauzei în prima instanță a declarat, că pe inculpatul Voina Ion îl cunoaște, relațiile sunt normale, nu sunt rude. Anul, data, luna, nu ține minte, era iarnă, a lucrat la tăiat arbori din lunca Prutului. A lucrat el în calitate de ajutor la încărcatul masei lemnoase și nu participa la tăiatul copacilor. Pentru lucrările efectuate nu a fost remunerat, ci i s-a dat lemne pentru foc. Nu cunoaște câte remorci cu masă lemnoasă au fost încărcare. Lucrul era dirijat de inculpatul Voina Ion, care era prezent la efectuarea lucrărilor. Cui i se elibera masa lemnoasă, el nu cunoaște, și nici modul eliberării masei lemnoase. (f.d. 79, vol.II) Martorul Boghean Gheorghe la judecarea cauzei în prima instanță a declarat, că pe inculpatul Voina Ion îl cunoaște, relațiile sunt ca de săteni, nu sunt rude. Anul, data, luna, nu ține minte, era iarnă, când inculpatul Voina Ion i-a propus să lucreze la tăiat copaci din lunca Prutului. El a lucrat o săptămână. Încărcau pe zi câte 2-3 remorci de masă lemnoasă, într-o remorcă se încărca câte 10 metri steri. Cât timp a lucrat, inculpatul Voina Ion era prezent. Copacii tăiați erau de specia „salcie” și erau însemnați cu vopsea, însă de către cine erau însemnați nu cunoaște. Modul de eliberare a masei lemnoase nu cunoaște. (f.d. 80 vol.II) Martorul Florea Valeriu la judecarea cauzei în prima instanță a declarat, că pe inculpatul Voina Ion îl cunoaște din momentul în care a participat la 6 efectuarea măsurărilor cioatelor copacilor tăiați din lunca Prutului. Anul, data, nu ține minte, prin ordinul directorului „Silva-Sud” a fost întărit să efectueze măsurarea cioatelor copacilor tăiați din lunca Prutului, xxxxx. La efectuarea măsurărilor au participat Butnaru Vladimir și alți cetățeni ce efectuau măsurările cioatelor. Participau la efectuarea măsurărilor niște cetățeni ce nu erau calificați să înțeleagă ce trebuiau să facă și erau în stare de ebrietate alcoolică. Erau prezenți total 6 persoane, adică două grupe, o persoană efectua măsurarea cioatei, spunea rezultatul, o persoană efectua înscrierea respectivă și a treia efectua însemnarea cu cretă a cioatei măsurate. Înscrierea rezultatelor o efectua el, și separat Butnaru Vladimir ducea înscriere. Nu cunoaște în care circumstanțe a apărut Butnaru Vladimir la efectuarea măsurărilor, nu știe cine l-a delegat. Rezultatele măsurătorii au fost transmise către „Silva-Sud”. Copacii tăiați erau de specia salcie și plop. În Republica Moldova nu există regulament sau tabel de calcul a masei lemnoase obținute după măsurarea cioatelor la specia salcie și plop. De aceea calculul respectiv se efectuează după specia stejar. Ca specialist în domeniu, maistru silvic cu un stagiu de 39 ani, consideră că rezultatul obținut a masei lemnoase după măsurarea cioatelor nu poate fi corect și exact. Măsurările cioatelor au fost efectuate pe două terenuri, un teren cu suprafața 1 ha tăiere rasă, și un teren de 10 ha tăiere igienică selectivă (adică unde unii copaci au rămas pe picior). La efectuarea măsurărilor inculpatul Voina Ion era prezent. Efectuarea calculelor masei lemnoase ce poate fi obținută dintr-un masiv concret până la începerea tăierii, nu coincide cu masa lemnoasă obținută de facto în rezultatul tăierii, există o marjă de eroare 10 %. Din practica sa de activitate, în Republica Moldova nu există o metodă de calcul a masei lemnoase obținută ca urmare a tăierii arborilor de specia salcie și plop, după măsurarea cioatelor, în lipsa trunchiului. Masă lemnoasă de 888 metri steri, repartizată într-o localitate, este foarte vizibilă și nu poate fi ascunsă pentru a fi realizată. (f.d. 81-82, vol. II) Martorul Crăciun Vasile la judecarea cauzei în prima instanță a declarat, că îl cunoaște pe inculpat, sunt în relații de prietenie. El a participat la efectuarea tăierilor din lunca Prutului, la invitația inculpatului Voina Ion. A lucrat el la tăierea arborilor ce erau însemnați cu vopsea și la încărcatul masei lemnoase, a lucrat aproximativ 14 – 15 zile. Tăiau copaci de specia salcie. Alți copaci ce nu erau însemnați cu vopsea, nu tăiau. Unde se realiza masa lemnoasă nu cunoaște, și nu a auzit ca inculpatul Voina Ion să fi furat lemn. Copaci de speciile plop și stejar nu au tăiat. Pe zi se încărca 1 – 2 remorci cu masă lemnoasă, însă nu în fiecare zi. (f.d. 87, vol.II) La solicitarea părții apărării (avocatului Rusev Serghei) în instanța de apel au fost date citirii declarațiile martorilor Moldovanu Vladimir (f.d. 83-84, vol.II) și Mititelu Gheorghe (f.d. 85, vol.I) din instanța de fond. De asemenea, în instanța de apel au fost cercetate următoarele probe: raportul de autosesizare din 01.06.2015, întocmit de procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Lungu Lilian, în baza art. 262 alin. (3) CPP, care consemnează, că din declarațiile cet-lor Chiosa Gheorghe, Butuc Chiril, Bistrică Vasile, Berescu Ion, Ciciov Ion, Nedelcu Mihail și Cazacu Ion rezultă, că 7 în perioada 2014 - iunie 2015 din lunca râului Prut, situată pe teritoriul xxxxx, a fost tăiată masa lemnoasă (salcie) într-o cantitate mult mai mare decât cea reflectată în actele de evidență a masei lemnoase (f.d. 5, vol.I); notificarea Agenției „Moldsilva” din 30.06.2015, prin care s-a comunicat că se deleagă Cernenchi Vladimir - șeful Ocolului silvic Leova al Întreprinderii pentru silvicultură Iargara, și Florea Valeriu - maistru-silvic din cadrul Ocolului silvic Cociulia a Întreprinderii pentru silvicultură „Silva-Sud Cahul”, pentru estimarea volumului masei lemnoase exploatate în ultimii 3 ani din pădurile comunale ale primăriilor xxxxx din lunca r. Prut (f.d. 18, vol.I); plângerea colectivă a cet-lor Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din 03.06.2015, care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana responsabilă de tăierea lemnelor pe sectorul Gotești (f.d. 22-23 vol.I); raportul de autosesizare din 21.09.2015, întocmit de procurorul raionului Cantemir, Procoavă Adrian, potrivit căruia în perioada anilor 2014 -2015 factorii de decizie ai Primăriei Gotești, ilegal au tăiat lemn în cantitate de 30 m3 din parcela nr. 10 și 1265 m3 din parcela nr. 11 a fondului forestier aflat în gestiunea Primăriei Gotești, lemn care a fost însușit, pricinuind astfel administrației publice locale un prejudiciu în proporții deosebit de mari. Astfel, există temeiuri rezonabile în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (f.d. 26, vol.I); demersul primarului xxxx Chicicov Panainte, și directorului ÎM „Gotești Prosper”, Voina Ion, din 21.10.2015, adresat Procuraturii raionului Cantemir, prin care solicită de a efectua repetat evaluarea masei lemnoase supuse tăierii în lunca râului Prut din conturul nr. 10 pe suprafața 1 ha, și din conturul nr. 11 pe suprafața 11 ha. Motiv al solicitării este invocat, că măsurările au fost efectuate de persoanele petiționare, care erau interesate să obțină un volum maxim. Ei efectuau măsurările și reprezentanții ÎS „Silva-Sud” Cahul doar a înregistrat datele în prezența directorului întreprinderii municipale, care fizic nu reușea să verifice corectitudinea măsurărilor efectuate de persoanele interesate (f.d. 40, vol.I); cererea depusă de Butnaru Vladimir din 20.11.2015, prin care solicită anexarea la dosar a deciziei Consiliului comunal din 16.10.2014 nr. 12/01-XXV „cu privire la stabilirea taxei pentru livrarea lemnului de la tăierea igienico-selectivă a arborilor din lunca Prutului, și lista cetățenilor (nr. 80) care au procurat lemn de la cet. Iuteș Dumitru, care le-a livrat remorcile respective (f.d. 45, vol.I); ordonanța ofițerului de urmărire penală din 04.11.2015, prin care s-a dispus respingerea demersului primarului xxxxx (f.d. 41, vol. I); factura nr. 2193835 din 04.02.2015, eliberată de ÎM „Gotești Prosper”, potrivit căreia transportatorul (șofer) Iuteș Dumitru a transportat cu tractorul MTZ 821, din Prut Gotești către beneficiarul Cristea Petru din xxxxx, lemne de foc în cantitate de 10 m3, la prețul total 2.000 lei; lista celor 80 de persoane care au procurat lemn și cantitatea remorcilor transportate de Iuteș Dumitru, din 20.11.2015 (f.d. 46-48, vol.I); listele persoanelor care au procurat lemne, întocmite și prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ respectiv 80 și 13 persoane (f.d. 48, 50 vol.I); decizia Consiliului xxxxx nr. 11/21-XXV din 8 07.10.2014 „cu privire la permiterea efectuării tăierilor rasă și igienico- selective a arborilor din lunca Prutului”, prin care s-a decis de a permite efectuarea tăierilor arborilor din lunca Prutului pe o suprafață totală de 121,53 ha în conturul 10, 11, 12 și 13, din care: 1 ha tăiere rasă în conturul 10; 46,73 ha tăiere igienico-selectivă în conturul 11; 46,74 ha tăiere igienico-selectivă în conturul 12; 27,06 ha tăiere igienico-selectivă în conturul 13, iar partea lemnoasă acumulată să fie luată la evidență de ÎM „Gotești Prosper” și realizată la prețul stabilit conform deciziei Consiliului xxxxx (f.d. 55 vol.I); decizia Consiliului xxxxx nr. 12/01-XXV din 16.10.2014, prin care s-a stabilit taxa pentru livrarea lemnului de foc de la tăierea rasă și igienico-selectivă a arborilor din lunca Prutului, în mărime de 200 lei pentru 1m/ster. Responsabil de colectarea taxei nominalizate se pune în sarcina ÎM „Gotești Prosper” (f.d. 56, vol.I); autorizația pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite nr. 014018 din 20.11.2014, eliberată de Inspectoratul Ecologic de Stat pentru Primăria xxxxx, valabilă până la 19.11.2015. Autorizația a fost eliberată pentru conturul nr. 10 cu suprafața 1 ha, compoziția arboretului - salcie, plop; consistența 0,7; vîrsta arboretului 40-60; starea fitosanitară a arborilor – conservare, volumul masei lemnoase – 298 m3; și conturul nr. 11 cu suprafața 10 ha, compoziția arboretului - salcie, plop; consistența 0,7; vîrsta arboretului 40-60; starea fitosanitară a arborilor – igienico-selectivă; volumul masei lemnoase - 166 m3; volumul total al masei lemnoase care urma a fi obținută constituie 464 m3 (f.d. 58, vol.I); scrisoarea Inspecției ecologice Cantemir din 21.09.2015, prin care informează procurorul cu privire la calculele efectuate de ÎS „Silva Sud” Cahul privind evaluarea masei lemnoase din parcelele nr. 10 și nr. 11 din fondul forestier al Primăriei xxxxx: din parcela nr. 10 pe suprafața 1 ha, unde au avut loc tăieri rase, volumul masei lemnoase tăiate constituie 196 m3; în parcela nr. 11, unde au fost efectuate tăieri de igienă pe suprafața 10 ha, s-au extras 551 arbori de plop în volum de 1419 m3 și 89 arbori de salcie în volum de 144 m3, în total de pe parcelă s-au tăiat 1563 m3 (f.d. 60, vol.I); fișele de inventariere a arborilor în contururile nr. 10 și nr. 11, întocmite la 16-17 iulie 2015 și 21 iulie 2015, semnate de Butnaru Vladimir, Florea Valeriu și Voina Ion (f.d. 61-62, 65-66, 70 vol.I); fișele de evaluare a masei lemnoase din parchetele inventariate (f.d. 63-64, 67-68, 71-72 vol.I); actul inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale nr. 091797 din 16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat pentru ecologie, Dreglea Ion, cu participarea persoanelor: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe – consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cociulia; Voina Ion - șeful gospodăriei comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari, au efectuat controlul în fondul forestier al xxxxx. S-a inspectat fondul forestier subordonat primăriei xxxxx, conturul nr. 10, pe care au fost efectuate tăieri de conservare pe suprafața 1 ha, și conturul nr. 11 cu tăieri de igienă selectivă pe suprafața 10 ha. În urma inspectării este consemnat ca fiind constatat, că în conturul nr. 10 erau instalate două borne de colț, fără inscripțiile necesare unde tăierile n-au fost finalizate, 9 au rămas 17 arbori marcați pe picior. În timpul controlului efectuat în prima zi în parchetul nr. 11, executorul lucrărilor de tăieri autorizate Voina Ion a prezentat hotarul din acest parchet pînă unde au fost efectuate tăieri de gospodăria xxxxx. Bornele de colț la acest parchet lipseau. Totodată, au fost depistate cioate de arbori tăiați ilicit din afara hotarelor parchetului nr.11 la care Voina Ion a lămurit că nu cunoaște persoanele care au tăiat ilicit acest sector. Totodată Iuteș Dumitru mărturisește că tăierile din afara parchetului nr. 11 s-au efectuat de gospodăria xxxxx, la care a participat și dumnealui în calitate de muncitor și tractorist. În legătură cu faptul că IE Cantemir a fost implicată în alte activități urgente, n-a avut posibilitate de a participa la lucrările comisiei din următoarea zi. Materialele privind evaluarea masei lemnoase au fost expediate la ÎS „Silva Sud” Cahul pentru a efectua calculele necesare (f.d. 77, vol.I); statutul Întreprinderii Municipale „Gotești Prosper” din 18.10.2013 (f.d. 79-86 vol.I); dispoziția primarului com. Gotești nr. 63-n din 29.09.2014, prin care Voina Ion a fost numit în funcția de administrator al Întreprinderii Municipale „Gotești Prosper”, începând cu 29.09.2014 (f.d. 89, vol.I); contractul individual de muncă din 29.09.2014, încheiat între Primăria com. Gotești și Voina Ion, angajat în funcția de administrator al ÎM „Gotești- Prosper”, pe o perioadă nedeterminată (f.d. 93-95, vol.I); dispoziția primarului com. Gotești nr. 24-n din 22.02.2016, prin care s-a dispus demisia lui Voina Ion din funcția de administrator al ÎM „Gotești-Prosper”, începând cu 22.02.2016 (f.d. 90, vol.I); listele persoanelor care au procurat masă lemnoasă în perioada ianuarie-aprilie 2015 (f.d. 120-124, 141, 158, 174 vol.I); facturile la foile de parcurs eliberate în perioada ianuarie - aprilie 2015 pentru beneficiarii care au procurat masă lemnoasă de la ÎM „Gotești-Prosper” (f.d. 125-140, 142-157, 159-173, 175-179 vol.I); scrisoarea Inspecției Ecologice Cantemir nr. 8 din 23.01.2017 cu anexa nr.1, potrivit căreia s-a efectuat un control suplimentar cu ieșire la fața locului în fondul forestier, conturul nr. 11, din subordinea Primăriei Gotești, pentru a stabili treptele de trecere a categoriei de grosime de la înălțimea de 1,3 m tulpinii la diametrul cioatei și pentru a exclude arborii tăiați în baza autorizației nr. 014018 din 20.11.2014 cît și calcularea prejudiciului cauzat mediului prin tăierea ilicită a arborilor. În urma măsurării arborilor pe picior la înălțimea de 1,3 m și la cioată s-a întocmit fișa de inventariere și actul de inspectare, fiind stabilit că la arborii de specia plop se mărește cu o treaptă categoria de grosime, iar la specia salcie cu două trepte de grosime. În rezultat s-a stabilit că au fost tăiați ilicit 544 arbori, iar valoarea prejudiciului cauzat mediului constituie 126.404 lei (f.d. 209-210, vol.I); actul inspectării îndeplinirii nr. 107294 din 18.01.2017, întocmit de șeful Inspecției Ecologice Cantemir, Leu Iurie, cu participarea: primarului xxxxx, Chicicov Panainte; consilierilor xxxxx – Balan Constantin și Butnaru Vladimir, potrivit căruia s-a efectuat controlul la fondul forestier în conturul nr. 11 subordonat xxxxx, situat în lunca Prutului (f.d. 211, vol.I); fișa de inventariere a arborilor destinați extragerii din 23.01.2017, din care rezultă că au fost extrași în total 544 arbori, dintre care specia salcie – 469; specia plop - 75 (f.d. 212, vol.I). 10 La examinarea cauzei în instanța de apel a fost administrată o probe nouă la inițiativa procurorului, și anume proba cu martorul Macovețchi Oleg. Martorul Macovețchi Oleg în ședința instanței de apel a declarat, că în calitate de ofițer de urmărire penală a instrumentat dosarul în privința lui Voina Ion, dar nu a finisat urmărirea penală. Au avut loc audierile martorilor, a prezentat bănuirea. Ține minte că urmărirea penală a fost pornită în baza art. 191 alin. (1), iar el a înaintat învinuirea pe art. 191 alin. (5) Cod penal. Nu ține minte familia Răilescu, dar martorii au fost audiați de el, imposibil să fie declarații în dosar și să nu fie audiați de el. Un volum mare de martori au fost audiați de el în xxxxx. La prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107, vol.I), martorul a recunoscut semnătura și scrisul propriu, audierea a avut loc în xxxxx. A audiat martorii în cazul dat în Primărie, fiind aduși de șeful de post Popandopol Leonid. Când făcea pauză, audia și afară, lângă Primărie, deoarece erau mulți, și se temea să nu piardă timpul (f.d. 189, vol.II). 4.2. Analizând probatoriul administrat și raportând aceste probe criticilor invocate de apelant, instanța de apel a ajuns la concluzia, că soluția primei instanțe este corectă și argumentată, iar apelul procurorului urmează a fi respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului inculpatului Voina Ion îi este imputat un concurs de infracțiuni: - tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic săvârșită de persoane responsabile de protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc 500 de unități convenționale - infracțiune prevăzută de art. 231 lit. a), b) Cod penal. Fapta penală respectivă se pretinde a fi săvârșită în următoarele circumstanțe: Voina Ion, deținând funcția de administrator a Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper” din xxxxx, numit prin dispoziția nr. 63-n din 29 septembrie 2014, a primarului xxxxx, fiind responsabil de protecția și paza vegetației forestiere, folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21 noiembrie 2014 și deciziei Consiliului xxxxx, nr. 11/21-XXV din 07 octombrie 2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha., cu obținerea unui volum total de 464.0 m3 masă, în perioada lunilor ianuarie-martie a anului 2015 a dispus tăierea ilegală a arborilor din lunca Prutului, care face parte din fondul silvic, constituind vegetație forestieră în volum de 880.6 m/steri de lemn, de specia plop și salcie, prin ce a cauzat un prejudiciu mediului înconjurător și statului în mărime de 126.405 lei și un prejudiciu material Administrației Publice Locale la suma de 302.525 lei, ceea ce depășește 500 unități convenționale; - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului săvârșită cu folosirea 11 situației de serviciu în proporții mari – infracțiune prevăzută de art. 191 alin. (4) Cod penal. Fapta penală respectivă se pretinde a fi săvârșită în următoarele circumstanțe: Voina Ion, deținând funcția de administrator a Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper” din xxxx, numit prin dispoziția nr. 63-n din 29 septembrie 2014, a primarului satului xxxxx, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale încredințate spre gestionare, folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21 noiembrie 2014 și deciziei Consiliului comunal xxxxx, nr. 11/21-XXV din 07 octombrie 2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha., cu obținerea unui volum total de 464.0 m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-martie a anului 2015, având intenția directă de a însuși în scopuri personale mijloace bănești, profitând de funcția deținută în cadrul Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper”, a defrișat și înstrăinat ilegal 880.6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, prin ce a cauzat întreprinderii o pagubă materială în proporții mari în sumă de 176.120 lei, pe care i-a însușit în scopuri personale. Pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, această învinuire a fost modificată în sensul concretizării, de către procuror, grație modificărilor prevederilor art. 191 Cod penal. Potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 14.12.2018 (f.d. 105, vol. II), inculpatului Voina Ion îi este imputată săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi: „delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea și folosirea ilegală a bunurilor altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, care a produs daune în proporții mari”, și de art. 231 lit. a), b) Cod penal, conform indicilor calificativi: „tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic săvîrșită de persoane responsabile de protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc 500 unități convenționale”, fără a fi modificate circumstanțele comiterii faptelor imputate. Instanța de apel a statuat, că deși partea acuzării susține că au fost acumulate și prezentate suficiente probe pentru ca Voina Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, totuși din materialele dosarului, declarațiile martorilor și reprezentanților părților vătămate, nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor imputate inculpatului Voina Ion, nu s-a dovedit că inculpatul Voina Ion a dispus tăierea ilegală a arborilor din luna Prutului în volum de 880,6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, că a defrișat și înstrăinat ilegal 880,6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, însușind în scopuri personale mijloace bănești în sumă de 176.120 lei. 12 Potrivit instanței de apel, prima instanță corect a conchis asupra inexistenței faptei infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal, constatînd că actul de acuzare cu referire la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 231 lit. a), b) Cod penal, nu cuprinde o calificare oficială a infracțiunii incriminate lui Voina Ion, cu indicarea mijloacelor și modului de săvîrșire, consecințele acestora, caracterul vinei, iar acuzatorul de stat nu a prezentat probe ce ar demonstra existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal. În acest sens instanța de apel a notat, că subiectul infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal, trebuie să aibă calitatea specială de persoană responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere, însă procurorul nu a prezentat nici o probă din care rezultă că inculpatul Voina Ion este persoana responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere. Instanța de apel a notat, că din materialele cauzei se constată că Voina Ion a fost numit în funcția de administrator al ÎM „Gotești Prosper” de la 29.09.2014, prin dispoziția primarului xxxx din 29.09.2014, la aceiași dată fiind încheiat contractul individual de muncă între Primăria xxxxx și Voina Ion. Din statutul ÎM „Gotești Prosper” rezultă că întreprinderea se ocupă cu eliminarea deșeurilor și a apelor uzate, asanare, salubritate și activități similare; alte activități de servicii prestate întreprinderilor, neincluse în alte categorii; activități imobiliare asupra bunurilor proprii; exploatări forestiere; servicii anexe silviculturii și exploatării forestiere. La fel, conform pct. 19, 23 al Statutului, administrarea întreprinderii este efectuată de către conducătorul acesteia (administrator), pe care îl numește și eliberează din funcție fondatorul. Conducătorul poartă răspundere materială pentru obligațiunile întreprinderii pe care o conduce, precum și pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligațiunilor sale stipulate în contract. Instanța de apel a accentuat, că nici statutul ÎM „Gotești Prosper” și nici contractul individual de muncă nu instituie pentru administrator obligațiunea pazei și protecției vegetației forestiere sau desemnarea lui Voina Ion în calitate de persoană responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere. Or, ÎM „Gotești Prosper” execută lucrări de exploatare forestieră sau servicii anexe silviculturii și exploatării forestiere. Noțiunea exploatare forestieră prevăzută de Codul silvic semnifică proces de producție întreprins în păduri. În aceiași ordine de idei, Consiliul comunal Gotești prin decizia nr.11/21-XXV din 07.10.2014 a decis asupra tăierii arborilor din lunca Prutului pe o suprafață totală de 121,53 ha în contururile nr. 10, 11, 12, 13. Totodată, s-a stabilit că partea lemnoasă acumulată în urma tăierilor rasă și igienico-selective va fi luată la evidență de ÎM „Gotești Prosper” și realizată la prețul stabilit conform deciziei xxxxx. Reieșind din competența autorităților publice locale înserate la art. 14 alin. (2) lit. b) și f1) din Legea privind administrația publică locală, consiliul local administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului 13 (comunei), și decide, în condițiile legislației în vigoare, asupra tăierii, defrișării arborilor și arbuștilor din spațiile verzi proprietate publică a unității administrativ-teritoriale și/sau asupra strămutării lor. Astfel, contururile nr. 10 și nr.11 din lunca Prutului fac parte din fondul forestier gestionat de autoritatea publică locală xxxxx. Potrivit art. 9 lit. a) Codul silvic, „de competența autorităților administrației publice locale ține exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondurilor forestier și cinegetic”, iar în conformitate cu art. 56 Codul silvic, „autoritatea silvică centrală, alți gestionari de terenuri din fondul forestier și autoritățile administrației publice locale asigură paza fondului forestier și a vegetației forestiere din afara fondului forestier împotriva tăierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradărilor, incendiilor, pășunatului neautorizat al vitelor, braconajului și altor acțiuni dăunătoare.” Drept urmare, xxxxx, autoritate publică locală responsabilă de gestionarea fondului forestier, are obligația de a asigura paza și protecția fondului forestier. Faptul respectiv a fost confirmat de reprezentantul părții vătămate xxxxx, Butnaru Vladimir, care a menționat că primăria asigură paza și protecția fondului forestier, angajând în acest sens personal necesar. În acest context, instanța de apel a subliniat, că instanțelor judecătorești nu le-au fost prezentate acte care să ateste că xxxxx i-ar fi stabilit inculpatului Voina Ion atribuții în vederea pazei și protecției fondurilor forestier. În speță, inculpatul Voina Ion, în calitate de administrator al ÎM „Gotești Prosper”, era responsabil doar de executarea lucrărilor de tăiere a arborilor în contururile nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului în corespundere cu decizia xxxxx nr. 11/21-XXV din 07.10.2014 și colectarea taxei stabilite pentru livrarea lemnului de foc, prevăzută prin decizia xxxxx nr. 12/01-XXV din 16.10.2014. În ipoteza consemnată la art. 231 lit. a) Cod penal, Voina Ion, în virtutea funcției deținute și obligațiilor puse în sarcina acestuia, nu poate fi subiect al acestei infracțiunii în lipsa calității speciale de persoană responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere. Or, după cum s-a menționat, nu oricare tăiere a arborilor și arbuștilor atrage răspunderea conform art. 231 Cod penal. Este necesar ca o asemenea tăiere să aibă un caracter ilegal. Ilegalitatea tăierii arborilor și arbuștilor rezultă din încălcarea prevederilor unor acte normative care stabilesc regimul efectuării tăierilor în fondul silvic sau în fondul ariilor naturale protejate de stat. Activitatea de tăiere în fondul forestier se desfășoară în baza autorizației eliberate de organele competente. Potrivit Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier nr. 27 din 19.01.2004, autoritățile publice locale sunt beneficiari de autorizație pentru tăieri ale vegetației forestiere în fondul forestier gestionat. Astfel, în baza autorizației pentru efectuarea tăierilor din terenurile împădurite nr. 014018 din 26.11.2014, eliberată xxxxx de către Inspectoratul 14 Ecologic de Stat, au fost autorizate tăierile solicitate și anume tăieri de conservare a arborilor specia salcie și plop în conturul nr. 10 cu suprafața 1 ha, cu volumul prognozat de recoltare a masei lemnoase 298 m3, și tăieri igienico- selectivă a arborilor specia salcia și plop în conturul nr. 11 cu suprafața 10 ha, cu volumul prognozat de recoltare a masei lemnoase 166 m3. Potrivit capătului învinuirii pe art. 231 lit. a), b) Cod penal, inculpatului Voina Ion i se incriminează că el, deținînd funcția de administrator al ÎM „Gotești Prosper”, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat din 26.11.2014 și deciziei Consiliului xxxxx nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, a dispus tăierea ilegală a arborilor din lunca Prutului, ce constituie vegetație forestieră, în volum de 880,6 m/steri de lemn specia plop și salcie, prin ce a cauzat prejudiciu mediului înconjurător și statului, și un prejudiciu administrației publice locale. Prin prisma materialului probator acumulat, instanța de apel a notat, că nu s-a confirmat acțiunea de tăiere ilegală a arborilor, cum invocă partea acuzării. Declarațiile martorilor Răilescu Denis, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Crăciun Vasile, care erau implicați în tăierea și încărcarea masei lemnoase denotă că au fost tăiați doar copacii însemnați cu vopsea albastră pe tulpină în două locuri, și că nu au fost tăiați arborii nemarcați sau arborii din afara contururilor nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, pe zi au fost încărcate și transportate câte 1-2 remorci cu lemne de foc către beneficiari, erau zile cînd nu efectuau lucrări de tăiere din cauza condițiilor meteo nefavorabile, astfel activând circa 15 zile pe lună. Instanțan de apel a stabilit, că procurorul nu a prezentat instanței probe ce ar confirma că măcar unul din subalternii inculpatului Voina Ion, care nemijlocit erau implicați la lucrările de tăiere și încărcare a masei lemnoase, ar fi tăiat sau încărcat arbori tăiați în afară decât cei marcați cu vopsea, a căror tăiere era autorizată. Astfel nici într-un mod nu se constată că inculpatul Voina Ion a dispus tăierea în conturul 11 a altor arbori decât cei autorizați spre tăiere, sau că ar fi dispus tăierea arborilor din afara conturului 11. Instanța de apel a mai sesizat, că procurorul s-a abținut de a se implica la faza inițială a urmăririi penale, pentru a asigura efectuarea unei anchete eficiente. Or, procurorul nu a indicat organului de urmărire penală efectuarea cercetării la fața locului cu fixarea în mod procesual a situației de fapt într-un proces-verbal, iar la inspectarea terenurilor de către specialistul de la ÎS „Silva-Sud” în zilele de 16, 17 și 21 iulie 2015 (când urmărirea penală era deja pornită), procurorul cu asistentul său și reprezentantul IE Cantemir au asistat doar în prima jumătate a zilei din 16.07.2015, ceea ce atestă că organul de urmărire penală nu a cercetat locul presupusei infracțiuni, și nu a efectuat această acțiune inevitabilă, nici atunci când au apărut informații că în fișa de inspectare a cantonului 11 au fost incluse și cioate ale arborilor tăiați de pe terenul vecin. 15 Instanța de apel a conchis, că procurorul a manifestat incompetență la formularea textului învinuirii pe art. 231 Cod penal, or pe lângă faptul că a formulat-o neconcret – fără indicarea numărului arborilor care se pretinde că au fost tăiați ilicit – care și formează baza faptică a infracțiunii, i-a mai imputat inculpatului inclusiv și tăierea ilicită a arborilor din conturul nr. 10, unde a avut loc tăierea de conservare (tăiere rasă), pentru acest contur fiind autorizată tăierea tuturor arborilor, fapt care prin sine exclude faptul tăierii ilicite în conturul nr.

Procurorul critică mărturiile lui Răilescu Denis, care în ședința primei instanțe și în ședința instanței de apel a declarat, că a lucrat la tăiat arbori aproximativ 2 săptămâni, tăia doar el singur, iar alții le încărcau, a tăiat copaci de salcie și plop însemnați cu vopsea albastră în două locuri, nu a tăiat copaci neînsemnați, pe zi ei încărcau o remorcă sau două. Procurorul pretinde că sunt veridice declarațiile martorului Răilescu Denis de la urmărirea penală, precum că a participat la încărcarea a aproximativ 170 de remorci cu lemne, că Voina Ion i-a spus să taie toți copacii și să astupe cioatele cu frunze și crengi. Cu referire la acest aspect, instanța de apel a menționat, că declarațiile martorului Răilescu Denis de la urmărirea penală sunt inacceptabile, atât timp cât nu au fost confirmate de el în ședințele de judecată, nu coroborează cu alte probe administrate, la urmărirea penală nu a fost petrecută confruntarea acestuia cu bănuitul (învinuitul) Voina Ion. Nici declarațiile martorului Macovețchi Oleg (ofițer de urmărire penală care l-a audiat pe Răilescu Denis) că a înscris în procesul-verbal de audiere faptele mărturisite de Răilescu Denis, nu sunt în stare să confere credibilitate acestor declarații, or în cadrul acelei audieri nu au fost utilizate mijloace de înregistrare audio-video. O sentință de achitare nu poate fi întemeiată exclusiv pe declarațiile unui singur martor făcute în cadrul urmăririi penale, care ulterior au fost negate de acest martor în ședința de judecată, declarații care nu sunt consolidate de alte probe. Nici organul de urmărire penală în cursul urmăririi penale, și nici procurorul în cursul judecării cauzei nu au recurs la posibilități de acumulare a probelor indirecte care ar permite deducerea faptului presupusei tăieri ilicite – spre exemplu extragerea și valorificarea de fapt a unei cantități de masă lemnoasă care cu mult depășește cantitatea masei lemnoase prognozată de autoritatea care a eliberat autorizația. Partea acuzării având posibilitatea reală de a verifica aceste circumstanțe, or persoanele care au sesizat organul de urmărire penală i-au predispus și 2 liste cu 93 persoane care ar fi cumpărat masă lemnoasă (f.d. 48, 50 vol.I|), însă nici una din aceste persoane nu a fost audiată sub aspectul dacă au procurat lemn de foc, în ce cantitate, la ce preț, modalitatea procurării, din ce localitate sunt persoanele, dacă le-au fost eliberate facturi și bonuri de plată, dacă ar fi avut careva înțelegere cu Voina Ion. Or, masa lemnoasă în volum de 880,6 m/ster prezintă o cantitate enormă ce nu putea fi realizată într-o comună cu circa 1000 gospodării în mod ascuns, faptul respectiv nefiind investigat de organul de urmărire penală, iar în lipsa 16 unor date oficiale și informații concrete toate dubiile se tratează în favoarea inculpatului. Instanța de apel nu a stabilit careva temei pentru a pune la dubii credibilitatea declarațiilor inculpatului Voina Ion date în instanțele de fond și apel, care sunt consecutive și coroborează cu materialele cauzei. Astfel, inculpatul Voina Ion a declarat că au fost supuși tăierii doar arborii planificați pentru extragere și marcați, fără a fi tăiați arbori din afara perimetrului stabilit. Era preconizată extragerea totală a masei lemnoase în volum de 464 m3. Aproximativ în 2 luni au fost încărcate 54 de remorci, iar fiecare mișcare este confirmată prin acte, dânsul având aparat de casă portativ, elibera bon de plată, și foi de parcurs numerotate cu indicarea datei, sumei, volumul lemnului. În susținerea celor declarate au fost supuse aprecierii facturile eliberate de ÎM „Gotești Prosper” pentru lunile ianuarie-aprilie 2015, din care rezultă că au fost realizată masă lemnoasă în volum de 518,5 m/s cu valoarea 101.860 lei, adică în corelație cu volumul prognozat în autorizația eliberată de Inspectoratul Ecologic de Stat, luând în considerație că în conturul 10 au mai rămas pe picior 17 arbori. Conform învinuirii lui Voina Ion i se impută că ar fi dispus tăierea ilegală a arborilor în volum de 880,6 m/ster (sau echivalentul a circa 560 m3) de lemn specia plop și salcie, peste volumul indicat în autorizația pentru efectuarea tăierilor nr. 014018 din 26.11.2014, unde a fost preconizată pentru extragere masă lemnoasă specia salcie și plop în mărime de 464 m3. Însă nici o probă nu demonstrează existența surplusului masei lemnoase obținute în urma tăierii ilegale a arborilor din contururile nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, realizarea acestui surplus către beneficiari, numărul remorcilor transportate în surplus, obținerea mijloacelor bănești în urma realizării masei lemnoase în volum de 880,6 m/ster, precum și însăși tăierea ilicită a arborilor nemarcați la indicația lui Voina Ion. Nu s-a dovedit nici ascunderea faptului tăierii ilegale prin acoperirea cu pământ sau rămășițe de iarbă a cioatelor, or careva probe în acest sens nu au fost prezentate. Instanța de apel a apreciat ca fiind dubioasă și modalitatea determinării cantitative a masei lemnoase, stabilirii surplusului masei lemnoase obținute prin tăierea ilegală a arborilor și evaluarea costului acestora. Potrivit actului inspectării nr. 091797 din 16.07.2015, comisia în componența: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe – consilier al procurorului; Dreglea Ion - inspector principal al IE Cantemir; Voina Ion; Florea Valeriu - maistrul OS Cociulia; petiționarii Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir, a inspectat fondul forestier al Primăriei xxxxx, conturul nr. 10 pe care au fost efectuate tăieri de conservare pe suprafața 1 ha, și conturul nr. 11 pe care au fost efectuate tăieri de igienă selectivă pe suprafața 10 ha, constatând că în conturul nr. 10 au rămas pe picior 17 arbori marcați, iar în conturul nr. 11 Voina Ion a arătat până unde au fost efectuate tăierile, totodată fiind depistate cioate de arbori tăiați ilicit din afara hotarelor parchetului nr. 17

Se menționează în act, că în legătură cu faptul că IE Cantemir a fost implicată în alte activități urgente, n-a avut posibilitate de a participa la lucrările comisiei din următoarea zi. Astfel, din actul întocmit de angajații IE Cantemir, Dreglea Ion și Leu Iurie, nu rezultă că în conturul nr. 11 au fost efectuate tăieri ilicite a arborilor, fiind expusă o constatare vagă, lipsită de precizie și calcule concrete, fiind indicat doar numărul arborilor și diametrul cioatelor. În actul respectiv nu se specifică numărul arborilor tăiați ilicit în raport cu arborii indicați în autorizație, suprafața pe care s-a extins ilicit tăierea, delimitarea arborilor tăiați din afara conturului nr. 11. Mai mult, persoanele competente în domeniul silvic, specialiștii Leu Iurie și Dreglea Ion, nu au participat la lucrările comisiei din următoarele zile, cioatele rămase în urma tăierii fiind măsurate și numerotate de persoane neidentificate și neincluse ca participanți nici în actul de inspectare, nici în fișele de inventariere, fapt care a permis ulterior părții apărării să afirme despre incompetența persoanelor antrenate, lipsa instrumentelor pentru măsurarea cioatelor și necunoașterea de către aceștia a metodelor de măsurare a diametrului cioatelor arborilor tăiați – circumstanțe care, grație deficiențelor admise în ansamblu de către procuror, reprezentanții IE Cantemir și maistrul Florea, fac imposibilă verificarea corectitudinii măsurărilor realizate. Se face evident că actul inspectării nr. 091797 din 16.07.2015 a fost întocmit de șeful IE Cantemir nu în baza datelor obținute ca rezultat al inspectării de către el a contururilor nr. 10 și nr. 11, ci a fost întocmit în baza fișele de inventariere a arborilor, întocmite la 16-17 și 21 iulie 2015 de către maistrul Florea, cu participarea unor persoane neincluse în comisie și fără participarea reprezentanților IE Cantemir și procurorului. Respectivele deficiențe de inspectare nu au fost înlăturate nici la inspectarea repetată din 18.01.2017 (f.d. 211, vol.I), în cadrul căreia reprezentanții IE Cantemir au avut ca obiectiv stabilirea trecerii treptelor de grosime a arborilor, și nu inventarierea arborilor. Potrivit Instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și controlului operativ în fondul forestier proprietate publică a statului (anexă la ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 159 din 30.05.2016), în cazul controlului legitimității tăierii arborilor în parchetele cu tăieri selective, este necesar de a urmări prezența semnelor de marcare la piciorul arborilor tăiați; cioatele arborilor tăiați ilicit marcați și nemarcați se inventariază separat. Pentru determinarea corectă a volumului arborilor tăiați ilicit, se efectuează un set de măsurări specifice obligatorii. Inventarierea cioatelor se efectuează pe specii, categorii de diametre și înălțimi ale cioatelor. Diametrele cioatelor arborilor tăiați ilicit se măsoară cu coajă și se determină ca media aritmetică intre diametrul maxim și cel minim (conform tehnicii de măsurare a lemnului rotund). Astfel, numai un specialist în domeniul fondului forestier, ce posedă cunoștințe speciale și cunoaște metode de măsurare a diametrului cioatelor arborilor tăiați ilicit, poate să determine corect diametrul cioatelor și numărul 18 arborilor tăiați ilicit, cu evidența separată a cioatelor arborilor marcați și arborilor nemarcați. Aceste deficiențe, luate în complex cu omisiunea defectuoasă a organului de urmărire penală de a investiga și constata faptele tăierii ilicite a arborilor în conturul nr. 11 și zona adiacentă de către subalternii inculpatului Voina Ion și de a constata modul de valorificare a masei lemnoase obținute în rezultatul pretinselor tăieri ilicite prin acțiuni de urmărire penală, duc la concluzia imposibilității constatării cu certitudine însăși a faptului tăierilor ilicite dispuse de inculpatul Voina Ion în ianuarie-aprilie 2015. Nu poate fi neglijat și acel fapt, că procurorul nu a explicat cumva și nu a contrapus nimic argumentului inculpatului Voina Ion, precum că fapte de tăieri ilicite au avut loc anterior până la tăierile efectuate de ÎM „Gotești-Prosper” în ianuarie-aprilie 2015. În lipsa unor acțiuni de urmărire penală realizate în vederea constatării faptului tăierilor ilicite în perioada ianuarie-aprilie 2015 de către angajații ÎM „Gotești-Prosper”, instanța de apel a constatat, că fișele de inventariere a arborilor din 16-17 și 21 iulie 2015 sunt insuficient de informative pentru a constata faptul tăierii ilicite a arborilor din conturul nr. 11 în perioada ianuarie-aprilie 2015. Neconstatarea faptului tăierilor ilicite în perioada ianuarie-aprilie 2015 de către angajații ÎM „Gotești-Prosper”, exclude necesitatea aprecierii în continuare a probelor ce se referă exclusiv la calcularea cantității de masă lemnoasă, cum sunt fișele de evaluare a masei lemnoase de la filele dosarului 63-64, 67-68, 71-72 vol.I, cu toate că și asupra acestor acte partea apărării are un șir de obiecții argumentate, ce țin atât de lipsa în ele a semnăturilor persoanei care le-a întocmit, lipsa oricăror formule și metodici de calcul, cât și de aplicarea unor metode de calcul neargumentate științific. Respectiv prin prisma materialului probator acumulat pe acest capăt de acuzare, este evident faptul, că poziția acuzării este una lipsită de suport juridic, dat fiind că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat existența faptului infracțiunii prevăzută de art. 231 lit. a), b) Cod penal. 4.2.1. Cu referire la al doilea episod, prin care inculpatului Voina Ion i se incriminează săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal, și anume că Voina Ion, deținând funcția de administrator al ÎM ,,Gotești-Prosper”, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale încredințate spre gestionare, folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 014018 din 20.11.2014 și deciziei Consiliului comunal Gotești nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha, cu obținerea unui volum total de 464.0 m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-martie 2015, având intenția directă de a însuși în scopuri personale mijloace bănești, profitând de funcția deținută în cadrul ÎM ,,Gotești-Prosper”, a defrișat și înstrăinat ilegal 880.6 m/steri de lemn speciile plop și salcie, prin ce a cauzat întreprinderii o 19 pagubă materială în proporții mari, în sumă de 176.120 lei, pe care i-a însușit în scopuri personale. Instanța de apel a stabilit, că fondul forestier, inclusiv contururile nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, se află în gestiunea Consiliului xxxxx, care în baza atribuțiilor legale decide asupra utilizării și repartizării resurselor forestiere. În baza deciziei Consiliului xxxxx nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, s-a stabilit că partea lemnoasă acumulată în urma tăierilor va fi luată la evidența ÎM „Gotești Prosper” și realizată la prețul stabilit conform deciziei Consiliului xxxxx. Iar în baza deciziei Consiliului xxxxx nr. 12/01-XXV din 16.10.2014 s-a stabilit taxa pentru livrarea lemnului de foc de la tăierea arborilor din lunca Prutului în mărime de 200 lei pentru 1 m/s. La momentul angajării în funcție (începând cu 29.09.2014) inculpatului Voina Ion nu i-au fost încredințate în gestiune contururile cadastrale nr. 10 și 11 din lunca Prutului. Ulterior la 07.10.2014 efectuarea tăierilor de pe terenurile împădurite, conturul nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, a fost încredințată ÎM „Gotești- Prosper”, a cărei administrator era Voina Ion, cu luarea la evidență contabilă a masei lemnoase obținute și realizarea acestei masei lemnoase conform tarifelor stabilite. În virtutea funcției de administrator inculpatului Voina Ion i-au fost încredințate în administrare bunuri ce reprezintă masa lemnoasă recoltată în urma tăierilor, vânzarea acestor bunuri și obținerea mijloacelor bănești în rezultatul vânzării, care urma a fi contabilizată. Din declarațiile inculpatului Voina Ion rezultă, că pe interiorul întreprinderii aceste atribuții nu au fost puse în sarcina altor angajați, personal de organizarea procesului tăierilor, vânzarea masei lemnoase și încasarea valorilor bănești se ocupa Voina Ion, prin urmare dânsul era responsabil de efectuarea lucrărilor de tăiere a arborilor de plop și salcie în conturul nr. 10, cu suprafața 1 ha, fiind autorizată extragerea masei lemnoase în volum de 298 m3, și în conturul nr. 11 cu suprafața 10ha, cu recoltarea masei lemnoase în volum de 166 m3. Instanța de apel a reținut că acuzatorul de stat nu a probat faptul defrișării ilegale a arborilor, cu ulterioara înstrăinare a masei lemnoase în cantitate de 880,6 m/ster și însușirea mijloacelor bănești în sumă de 176.120 lei. Astfel, martorul Chicicov Panainte, care activa în funcția de primar al xxxxx, a declarat, că la începutul anului 2015, Voina Ion a început lucrările de tăiere, unde trebuia să extragă de pe 1 ha tăiere rasă 166 m3 lemn speciile salcie și plop, și de pe 10 ha masa lemnoasă în volum de 298 m3. Voina Ion a eliberat și a realizat masa lemnoasă conform deciziilor Consiliului, cu prețul stabilit de Consiliu, eliberând factură și chitanță la fiecare rută. Plângeri la Primărie și Consiliul comunal, precum că ar fi fost sustrasă masa lemnoasă mai mult decât a fost stipulat în autorizație, nu au parvenit. Este sigur că măsurările care au fost efectuate în lunca Prutului nu sunt corecte, a solicitat prin demers depus la 20 Procuratura raională Cantemir să fie repetate măsurările, însă demersul a fost respins. Martorul Moldovanu Vladimir a declarat, că în perioada anilor 2014 – 2015 la efectuarea tăierilor se efectuau controale de către consilierii locali, el fiind consilier în Consiliul comunal Gotești. Se prezentau în Primărie rezultatele controlului, careva încălcări nu au fost. Nu a auzit ca inculpatul Voina Ion să fi tăiat în mod ilicit arbori și să-i fi realizat ilegal. Repartizarea unei mase lemnoase de 888 metri steri și încă 464 metri steri în localitate, este foarte vizibilă. În comuna Gotești sunt până la 1000 de gospodării și reiese că la poarta fiecărei gospodării să fi fost câte o remorcă de lemne. Venitul obținut de la livrarea masei lemnoase se plasa pe contul xxxxx. Audit la ÎM ,,Gotești-Prosper” și xxxxx nu s-a făcut și nu este constatat careva prejudiciu. Martorul Mititelu Gheorghe – consilier în Consiliul xxxxx, a declarat, că inculpatul Voina Ion și-a dat darea de seamă în fața Consiliului și nu a auzit ca să fi fost depistate careva încălcări. Din declarațiile martorilor Răilescu Denis, Crăciun Vasile, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe rezultă, că inițial Răilescu Denis cu motoferăstrăul a tăiat arborii marcați, aproximativ două săptămâni, apoi a intervenit Crăciun Vasile care a continuat tăierea arborilor. Boghean Dumitru și Boghean Gheorghe au participat la încărcarea masei lemnoase în remorcă. Pe zi ei încărcau 1-2 remorci. Erau zile cînd muncitorii nu activau din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Toți martorii au confirmat ferm că au tăiat și au încărcat doar copacii însemnați cu vopsea albastră, la indicația lui Voina Ion care era prezent la efectuarea lucrărilor. La acest aspect, instanța de apel a remarcat, că cantitatea impunătoare a masei lemnoase de 880,6 m/ster (echivalentul a circa 560 m3) trebuia să lase neapărat urme care puteau fi descoperite atât prin audierea angajaților care au participat la muncile de tăiere-încărcare-transportare, cât și prin audierea locuitorilor comunității sau altor persoane care au cumpărat lemne, ultimii presupunându-se a fi foarte numeroși în raport cu cantitatea masei lemnoase imputată inculpatului ca fiind delapidată. Imposibilitatea obținerii masei lemnoase în volum de 880,6 m/ster a fost confirmată și de specialiști în domeniul forestier, martorul Obreja Ivan – inginer silvic, care a explicat că masa lemnoasă de 880 metri steri este un volum foarte mare. Iar Florea Valeriu – maistrul Ocolului silvic Baimaclia, a declarat că masă lemnoasă în volum de 888 m/steri, repartizată într-o localitate, este foarte vizibilă și nu poate fi ascunsă pentru a fi realizată. Mai mult, într-o remorcă se încărcau câte 10 m/s, ceea ce atestă că masa lemnoasă în volum de 880,6 m/ster, presupusă a fi sustrasă, urma a fi încărcată și transportată în 88 remorci. Însă nici o probă nu demonstrează faptul transportării masei lemnoase către beneficiari în lipsa facturii sau livrări de masă lemnoasă altor persoane decât celor ce figurează în evidența contabilă a ÎM „Gotești-Prosper”, sau necontabilizarea mijloacelor bănești încasate de la persoanele care au plătit pentru masa lemnoasă cumpărată. Partea acuzării nu 21 a prezentat probe ce confirmă destinatarii care au beneficiat de masa lemnoasă, la ce preț a fost realizată și cine a transportat această masă lemnoasă. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile reprezentantului părții vătămate Consiliul xxxxx, Butnaru Vladimir, care fiind inclus în comisia de inspectare, a participat la măsurarea arborilor din lunca Prutului, măsurând trunchiurile rămase, și care are pretenții față de inculpat, deoarece la Întreprinderea municipală s-a format datorie, ce urmează a fi restituită întreprinderii. Faptul participării acestui martor la măsurări nu denotă tăierea arborilor în cantitate mai mare decât cea preconizată, dat fiind că dânsul nu posedă cunoștințe speciale ce țin de domeniul forestier referitor la efectuarea măsurărilor cioatelor arborilor tăiați, iar faptul acoperirii cioatelor cu pămînt și rămășițe ierboase nu s-a confirmat, precum și existența datoriei formată în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului. Or, martorii Moldovanu Vladimir și Mititelu Gheorghe – consilieri în Consiliul xxxx, și martorul Chicicov Panainte – primar al xxxxx, au confirmat că Voina Ion la fiecare ședință a Consiliului prezenta darea de seamă, venitul obținut de la livrarea masei lemnoase se plasa la contul xxxxx, careva plângeri privind sustragerea masei lemnoase nu au parvenit, și nu s-a constatat prejudiciu cauzat ÎM „Gotești-Prosper” și Primăriei xxxxx. Inculpatul Voina Ion a declarat, că la preluarea funcției întreprinderea nu avea administrator, careva acte de primire-predare nu au fost întocmite, doar fostul administrator Bufenco V. s-a deplasat cu el în lunca Prutului și de la margine i-a arătat sectoarele pentru tăiere, fără a intra pe sectoare. Instanța de apel a notat, că pe parcursul cercetării judecătorești s-a stabilit că măsurările cioatelor după diametru a arborilor tăiați ilegal și calculele privind evaluarea masei lemnoase obținute în urma tăierii arborilor au fost puse la îndoilă, inclusiv de specialiștii implicați. Din materialele cauzei se desprinde, că în cadrul unui control au fost efectuate măsurări în fondul forestier al Primăriei xxxxx, fiind formată comisia în componența: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Dreglea Ion - inspector principal IE Cantemir; Enachi Gheorghe – consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul OS Cociulia; petiționarii Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir; inculpatul Voina Ion. În prima zi la măsurări în conturul nr. 10 au participat toți membrii comisiei, însă a doua zi la măsurări în conturul nr. 11 au fost prezenți doar Florea Valeriu, Iuteș Dumitru, Butnaru Vladimir și inculpatul Voina Ion. Astfel, în instanța de apel au fost audiați martorii Leu Iurie, Obreja Ivan și Florea Valeriu, precum și inculpatul Voina Ion. Rezumînd declarațiile persoanelor implicate la măsurarea diametrului arborilor după cioate în conturul nr. 10 tăiere rasă și conturul nr. 11 tăiere igienico-selectivă, instanța de apel a constatat că persoane absolut incompetente făceau măsurări a diametrului cioatelor arborilor tăiați, iar reprezentantul OS Cociulia, Florea Valeriu, doar nota aceste măsurări, pe cînd a doua zi la măsurări nici nu erau prezenți angajații Inspecției Ecologice Cantemir, ci au participat persoane necunoscute care efectuau măsurări în lipsa 22 ruletei, iar Florea Valeriu împreună cu Butnaru Vladimir le notau. Sub acest aspect veridicitatea măsurărilor efectuate în privința arborilor tăiați prezintă mari dubii, or la măsurarea cioatelor după diametru sunt calculele specifice cunoscute doar specialiștilior din domeniul silvic. Inculpatul Voina Ion, având îndoieli referitor la obiectivitatea măsurărilor efectuate, a făcut obiecții verbale, iar ulterior împreună cu primarul xxxxx au înaintat demers la Procuratură, care a fost respins prin ordonanța ofițerului de urmărire penală, din motiv că orice dubii referitor la veridiciatatea evaluării masei lemnose sunt excluse. Ulterior, datele măsurărilor efectuate au fost transmise prin fax la Întreprinderea „Silva-Sud” Cahul, unde inginerul Obreja Ivan, în lipsa fișelor de inventariere, în baza unor notițe despre măsurările cioatelor arborilor tăiați, a făcut calculul masei lemnoase obținute. Tot el a explicat că, salcia se asimilează cu plopul, și anume calculele obținerii masei lemnoase se efectuează după specia plop. Pentru salcie care ajung ca diametru pînă la 60 se calculează ca specia de salcie și plop, după diametru mai mare de 60 până la 80 - se calculează ca pentru specia de stejar. Calculele au fost întocmite pe suport de hârtie, fără a fi întocmit un act în formă scrisă. Potrivit informației prezentate de șeful Inspecției Ecologice Cantemir din 21.09.2015, în rezultatul evaluării masei lemnoase supuse tăierii s-a constatat, că în parcela nr. 10, pe suprafața de 1 ha, au avut loc tăieri a masei lemnoase în volum de 196 m3, în autorizație fiind 166 m3; în parcela nr. 11 unde au fost efectuate tăieri de igienă pe suprafața de 10 ha s-au extras 551 arbori specia plop în volum de 1419 m3 și 89 arbori specia salcie în volum de 144 m3, în total s-au tăiat 1563 m3, în autorizație fiind 298 m3. La raportul respectiv au fost anexate fișe de inventariere a arborilor destinați extragerii și fișa evaluării masei lemnoase. Astfel, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a accentuat că aceste înscrisuri sunt niște copii neautentificate, fără prezentarea actelor în original, conțin corectări, adăugări, fără confirmarea în scris despre aceste corectări, adăugări, nu este indicat de către cine au fost îndeplinite, funcția lor. Prin urmare copiile înscrisurile respective creează dubii privind veridicitatea lor. Nici actul nr. 091798 din 11.08.2015 întocmit în rezultatul controlului fondului forestier al Primăriei xxxxx nu conține date concrete cu referire la numărul, cantitatea arborilor tăiați ilicit, fiind indicat că în conturul nr. 10 s-a efectuat tăiere rasă, unde au rămas 17 arbori pe picior, după efectuarea controlului în conturul nr. 11 cu tăieri de igienă selective pe o suprafață de 10 ha s-au depistat tăieri ilicite în parcela alăturată conturului dat. Ultimul act este dubios și din considerentul, că persoana care l-a întocmit șeful IE Cantemir, Leu Iurie, nu a participat deloc la inventarierea arborilor tăiați pe conturul nr.11. Instanța de apel a cochis, că partea acuzării nu a prezentat nici o probă cu referire la modul de calculare a masei lemnoase obținute în surplus în volum de 880,6 m/ster, inclusiv numărul exact al arborilor tăiați ilicit, or inculpatului 23 i se incriminează că el a defrișat și înstrăinat ilegal lemn de specia plop și salcie în volum de 880,6 m/ster. Șeful Inspecției Ecologice Cantemir, Leu Iurie, a relatat că în 2015 au fost măsurați după diametru toți arborii tăiați (cei semnați și neînsemnați). La solicitarea organului de urmărire penală au efectuat un control repetat în anul 2017 pentru a deosebi copacii indicați în autorizație și copaci tăiați ilicit (copacii marcați și nemarcați). Astfel potrivit actului de inspectare nr. 107294 din 18.01.2017, s-a efectuat un control suplimentar în conturul nr. 11, pentru a stabili treptele de trecere a categoriei de grosime de la înălțimea tulpinei 1,3 m la diametrul cioatei, pentru a exclude arborii tăiați în baza autorizației nr. 014018 din 20.11.2014, și calcularea prejudiciului cauzat mediului. În urma măsurării arborilor pe picior la înălțimea de 1,3 m și la cioată, s-a stabilit că la arborii specia plop se mărește cu o treaptă categoria de grosime, iar la specia salcie cu două trepte de grosime. Prin urmare, s-a stabilit că au fost tăiat ilicit 544 arbori, prejudiciul cauzat mediului constituie 126.405 lei. Totodată Leu Iurie a explicat, că a trecut timp și era imposibil de găsit marcajul. Atunci ei au decis să facă măsurarea în natură și să ia ca model specia de salcie, înălțimea 1,30 m. Din volumul arborilor stabiliți în fișa de inventariere au exclus numărul de arbori prevăzuți în pachetul de documente pentru autorizație, mărindu-i cu o categorie de înălțime la nivel de plop, cu două categorii la nivel de salcie. A calculat prejudiciul conform anexei nr. 1 din Codul silvic. Însă nu cunoaște dacă calcularea prejudiciului cu utilizarea metodei arbore-model este științific argumentată. Comparând rezultatele evaluării masei lemnoase prezentate de șeful IE Cantemir, Leu Iurie, din 21.09.2015 (f.d. 60) și din 18.01.2017 (f.d. 209), inițial s-a constatat că au fost tăiați ilicit 640 arbori în conturul nr. 11, ulterior constatându-se că au fost tăiați 544 arbori. Calculele efectuate conțin divergențe care nu au fost excluse nici la efectuarea măsurărilor repetate, ce au avut loc peste doi ani, fiind imposibil de a recalcula diametrul cioatelor rămase și de a delimita copacii tăiați marcați și nemarcați. Obreja Ivan a explicat că a efectuat calculul masei lemnoase în baza măsurărilor cioatelor copacilor tăiați, însă conform normelor tehnice de calculare a volumului masei lemnoase după diametrul cioatei la specia salcie nu există, de aceea calculul a fost efectuat după specia stejar. Totodată dânsul a explicat că mai există și metoda de calcul a masei lemnoase pe picior. Metoda de calculare a masei lemnoase după diametrul cioatei diferă de calculele pe picior, datorită marjei de eroare, care pe ciot este de +/- 30 %, iar pe picior +/- 10 %. Calculele pe cioate sunt aproximative, iar pe picior sunt mai fixe, au o precizie mai înaltă. Martorul Florea Ion - maistrul OS Cociulia, a confirmat că în R. Moldova nu există, regulamente sau tabele privind calcularea masei lemnoase obținute ca urmare a tăierii arborilor de specia salcie și plop, după măsurarea cioatelor, în lipsa trunchiului. Rezultatul obținut a masei lemnoase, după măsurarea cioatelor nu poate fi corect, exact. Din aceste considerente calculul respectiv se 24 efectuează după specia stejar. Efectuarea calculelor la masa lemnoasă ce poate fi obținută dintr-un masiv concret, până la începerea tăierii, nu coincide cu masa lemnoasă obținută de facto în rezultatul tăierii, există o marjă de eroare de 10 %. Astfel, în lipsa unei metode științifice aprobate, evaluarea masei lemnoase după diametrul cioatei la specia salcie ca pentru specia de stejar, nu prezintă o modalitate de calcul obiectivă, concretă care ar putea stabili cu exactitate volumul masei lemnoase tăiate ilegal. Instanța de apel a reținut argumentul inculpatului Voina Ion, precum că evaluarea efectuată după stejar este lipsită de precizie și corectitudine, deoarece în lunca Prutului copacii cresc în apă și se îngroașă la tulpină, iar în partea de sus tulpina se îngustează mult, și nu pot fi evaluați după stejar. La salcia crescută pe deal pot fi făcute măsurări după stejar. Iar în baltă salcia nu corespunde cu stejarul. Stejarul nu crește în lunca Prutului, doar salcia și plopul, care se îngroașă jos la tulpină. Tipul și proprietățile arborilor de specia salcie și plop din lunca Prutului nu au fost luate în considerație datorită lipsei normelor tehnice de calculare a volumului masei lemnoase după diametrul cioatei, iar calculele masei lemnoase pe picior care au o precizie mai înaltă și o marjă de eroare de 10 % nu au fost efectuate. În consecință, instanța de apel a constatat că măsurările diametrului cioatelor în conturul nr. 11 sunt absolut neveridice, fiind efectuate de persoane necalificate și incompetente. În urma acestor măsurări nu s-a făcut delimitarea arborilor tăiați marcați și nemarcați, arborii care au fost tăiați din afara conturului nr. 11, suprafața terenului adiacent pe care s-a extins tăierea. Evaluarea masei lemnoase a arborilor tăiați de specia salcie și plop, în lipsa unor măsurări concrete și veridice, în lipsa unor metode tehnice de calculare a masei lemnoase în cazul arborilor de specia salcia și plop, prevăzute de acte normative, nu poate fi pusă la baza determinării volumului concret tăierii ilicite a arborilor și prejudiciului cauzat. Este dubios și faptul, că după controlul repetat efectuat de IE Cantemir la 18.01.2017, această autoritate a dedus că numărul arborilor tăiați ilicit în conturul nr. 11 s-a modificat spre micșorare, însă după această constatare nu s-a solicitat și nu s-a realizat efectuarea unui nou calcul al masei lemnoase, care ar corespunde ultimelor constatări. Toate aceste inadvertențe de investigație admise de organul de urmărire penală nu au fost înlăturate nici de probele administrate la solicitarea procurorului în cadrul judecării cauzei, urmând a fi interpretate exclusiv în favoarea inculpatului. În opinia instanței de apel, nu poate fi reținut argumentul procurorului, precum că actele de inventariere a arborilor pe parcelele nr. 10 și nr. 11 au fost semnate de toți membrii comisiei și inculpatul Voina Ion nu a contestat procesele-verbale de inventariere. Or, actele de inventariere a arborilor nu reprezintă prin sine nici acte administrative în sensul contenciosului administrativ, și nici acte juridice civile, mai mult ca atât aceste acte au fost efectuate în cadrul urmăririi penale la solicitarea procurorului, dar nu 25 constituie acțiuni de urmărire penală, motiv din care acestea nu sunt pasibile contestării pe cale judiciară. În contextul circumstanțelor stabilite la caz, instanța de apel a reținut că poziția acuzării este una lipsită de suport juridic, acuzatorul de stat nu a probat însușirea ilegală a bunurilor întreprinderii, și anume surplusul lemnului tăiat din lunca Prutului (conturul nr. 10 și nr. 11) sau intenția de a însuși mijloacele bănești, nu a demonstrat că Voina Ion a executat tăieri ilegale. În egală măsură, instanța de apel a menționat, că nu poate constata că activitatea inculpatului Voina Ion în calitate de administrator al ÎM „Gotești-Prosper” a fost una legală și cu executarea corectă a atribuțiilor de administrare în privința bunurilor încredințate, însă suspiciunile de ilegalitate expuse în rechizitoriu nu și-au găsit confirmare în probele administrate. În acest context instanța de apel a constatat, că prestația organului de urmărire penală și a procurorului în cursul urmăririi penale (fază la care șansele relevării urmelor infracțiunilor de această categorie sunt înalte) în plan calitativ este într-atât de proastă, încât probele administrate nu permit nici măcar constatarea existenței faptelor infracțiunilor imputate inculpatului Voina Ion (tăierea ilicită și delapidarea în perioada ianuarie-aprilie 2015). Potrivit instanței de apel, concluzia primei instanțe privind achitarea inculpatului de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 231 lit. a), b) și 191 alin. (4) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor, este una justă, adoptată în baza tuturor probelor administrate, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. 5. Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei pentru rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5.1. În argumentarea recursului procurorul menționează, că pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare atat prin declarațiile martorilor, cât și prin corpurile delicte, documentele anexate la materialele cauzei penale. Totodată, instanțele de judecată, deși au descris probele administrate și cercetate în cadrul procesului penal, nu au apreciat corect, în temeiul art. 101 Cod de procedură penală, toate probele în cumul, probele prezentate de partea acuzării. Susține procurorul, că instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile martorului Răilescu Denis, date în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și în instanța de apel, nu a luat în considerație, apreciind critic, declarațiile acestui martor date în cadrul urmăririi penale. Or, declarațiile acestui martor coroborează cu declarațiile martorului Butnaru Vladimir. 26 Apreciind critic aceste declarații instanța de apel nu a luat în considerație că veridicitatea acestor declarații a fost indirect confirmată de către însăși martorul Răilescu Denis, care în cadrul audierii în instanța de apel a confirmat semnătura sa pe procesul-verbal de audiere din 03.08.2016, ceea ce coroborează cu declarațiile martorului Matchovschi Oleg, care fiind audiat în instanța de apel, la prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107 vol.I), martorul a recunoscut semnătura și scrisul propriu, audierea a avut loc în xxxxx. A audiat martorii în cazul dat în Primărie, fiind aduși de șeful de post Popandopol Leonid. Când făcea pauză, audia și afară, lângă Primărie, deoarece erau mulți, și se temea să nu piardă timpul (f.d. 189 vol.II). Cu referire la următoarele probe: plângerea colectivă a cet-lor Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din 03.06.2015, care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana responsabilă de tăierea lemnelor pe xxxxx (f.d. 22-23 vol.I); Listele persoanelor care au procurat lemne, întocmite și prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ respectiv 80 și 13 persoane (f.d. 48, 50 vol.I); Actul inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale nr. 091797 din 16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat pentru ecologie, Dreglea Ion, cu participarea persoanelor: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe - consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cochilia; Voina Ion - șeful gospodăriei comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari (f.d. 77 vol.I), acuzatorul susține că deși probele sus menționate au fost descrise în decizie, instanța de apel nu a supus aprecierii aceste probe în coroborare, prin ce a comis o încălcare a prevederilor imperative a normelor procesuale și art. 101 Cod de procedură penală. Evidențiază acuzatorul de stat, că instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile inculpatului nu a ținut cont de totalitate probelor prezentate de către procuror și administrate în cursul examinării cauzei, care incontestabil dovedesc vinovăția inculpatului Voina Ion în săvârșirea infracțiunilor imputate. Analizând amănunțit declarațiile inculpatului date pe tot parcursul examinăm cauzei penale, apar mai multe dubii în ceia ce privește veridicitatea lor. Or, pe de o parte inculpatul Voina Ion declară că, faptul defrișării unei cantități de 880 m/steri de lemn peste limita stabilită în autorizație se explică prin faptul că o parte din copaci au fost tăiați și furați de localnici pâna la începerea tăierii în anul 2015, cît și tăierea copacilor în perioda defrișării, deoarece lemnul tăiat și suprafața respectivă nu a fost păzită...Actul de constatare l-a semnat pentru a confirma ca au făcut măsurările, dar nu pentru faptul că cantitatea respectivă a fost tăiată în perioada că el a activat. Actul nu l-a contestat deoarece în el nu este specificat că defrișările au fost efectuate în perioda activității lui, iar pe de o altă parte nu întreprinde nici o acțiune în vederea asigurării locului tăierii (cantonului nr. 10 și 11) cu pază; nu înștiințează Consiliul local Gotești, nici Inspectoratul de Poliție Cantemir despre 27 tăierile ilegale a arborilor; semnează act de constatare, nedeclarând nici o obiecție în privința acestuia, ce denotă acordul acestuia cu conținutul actului de constatare. Mai mult ca atât, în cadrul audierii în instanța de apel, inculpatul Voina Ion, a declarat că, la momentului intrării în funcție întreprinderea avea datorii de 68.000 lei, de la organul fiscal erau pregătite acte pentru înaintarea acțiunii. La ședința Consiliului xxxxx urmau să decidă în privința mijloacelor bănești, întrucât cu un an înainte de a deveni el administrator a fost evaluată masa lemnoasă, declarații care vin în contradicție cu declarațiile martorului Chicicov Panainte, care în ședința instanței de apel a declarat că, atunci cînd a început activitatea Voina Ion datorii nu erau, după activitatea acestuia a rămas o datorie față de angajator. La eliberarea acestuia cunoaște precis că au rămas datorii. Consideră recurentul că sunt neîntemeiate argumentele instanței de apel, din pagina 29 din decizie: „...nu poate fi neglijat și acel fapt, că procurorul nu a explicat cumva și nu a contrapus nimic argumentului inculpatului Voina Ion precum că faptele de tăieri ilicite au avut loc anterior până la tăierile efectuate de IM „Gotești Prosper” în ianuarie - aprilie 2015...”, dat fiind faptul că pe tot parcursul exercitării atribuțiilor de serviciu în calitate de administrator IM „Gotești Prosper”, inculpatul Voina Ion nu a depus nici o plângere în acest sens. Mai mult ca atât, martorul Chicicov Panainte în ședința instanței de apel a declarat ca, Voina Ion a intrat în funcția de administrator la 29.09.2014, până la el administrator a fost Bufenco Veaceslav, ei împreună au fost la fața locului și i-a făcut cunoștință cu terenurile care trebuiau să fie supuse tăierii. Nu-și amintește dacă a fost întocmit vreun act de primire-predare. Dacă ar fi fost tăieri ilicite înainte de a deveni Voina Ion administrator, ultimul nu ar fi luat în primire terenurile. Subliniază recurentul, că instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile specialistului Obreja Ion din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, care este profesionist și responsabil pentru aceste calcule. Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile martorului Leu Iurie. Acuzatorul de stat apreciază critic argumentele instanței de apel cu referire la faptul, că „...Imposibilitatea obținerii masei lemnoase în volum de 880.6 m/ster a fost confirmată și de specialiști în domeniul forestier, martorul Obreja Ivan inginer silvic, care a explicat că masa lemnoasă de 880 metri steri, este un volum foarte mare. Iar Florea Vaieriu – maistrul Ocolului silvic Baimaclia, a declarat că masă lemnoasă în volum de 888 m/steri, repartizată într-o localitate, este foarte vizibilă și nu poate fi ascunsă pentru a fi realizată. Mai mult, într-o remorcă se încărcau câte 10 m/s, ceea ce atestă ca masa lemnoasa în volum de 880,6 m/ster, presupusă a fi sustrasă, urma a fi încărcată și transportată în 88 remorci. Însă nici o probă nu demonstrează faptul transportării masei lemnoase catre beneficiari în lipsa facturii sau livrării de masă lemnoasă altor persoane decât celor ce figurează în evidența contabilă a 28 ÎM „Gotești Prosper”, sau necontabilizarea mijloacelor bănești încasate de la persoanele care au plătit pentru masa lemnoasă cumpărată. Partea acuzării nu a prezentat probe ce confirmă destinatarii care au beneficiat de masa lemnoasă, la ce preț a fost realizată și cine a transportat această masă lemnoasă”, or, martorul Creangă Mihail în ședința de judecată a declarat, ca de lemn de foc extras din lunca Prutului au beneficiat și persoane din satele Ghioltosu, Flocoasa, ceea ce și explică faptul că masa lemnoasă obținută ilegal a fost înstrăinată locuitorilor altor localități în lipsa unor acte pentru a ascunde surplusul de masă lemnoasă și sumele de bani obținute. 6. Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi desfășurate în continuare. Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se atestă că acesta critică decizia instanței de apel, prin care a fost menținută sentința primei instanțe, soluție potrivit căreia inculpatul Voina Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și art. 231 lit. a), b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. 29 Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Analizând motivele aduse de către partea acuzării atât în cererea de apel, dar și în cererea de recurs ordinar, Colegiul penal lărgit subliniază, că în cazul în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror în sensul condamnării inculpatului, atunci aceasta urma să dezvăluie soluția adoptată și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză. În acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile martorului Răilescu Denis date în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și în instanța de apel, nu a luat în considerație, apreciind critic, declarațiile acestui martor date în cadrul urmăririi penale, potrivit cărora „... în total a tăiat aproximativ 170 de remorci de lemn de foc. La indicația lui Voina Ion, a tăiat pe lângă copacii însemnați cu vopsea albastră și copacii neînsemnați, deoarece Voina Ion îi spunea că trebuie de rărit pădurea. După ce tăia copacii neînsemnați cu vopsea, Voina Ion i-a spus să acopere tulpinile rămase cu frunze ca să nu se vadă și să dea foc la crengile rămase ca să nu rămînă la fața locului. El a avut conflicte cu Voina Ion referitor la faptul dat, spunându-i că nu s-a angajat la el pentru a astupa tulpinile. În urma conflictului a fost nevoit să lepede lucrul...”. Astfel, instanța de apel nu a apreciat prin coroborare aceste declarații ale martorului vizat cu declarațiile martorului Butnaru Vladimir, care fiind audiat în ședința instanței de apel a declarat că, „pentru efectuarea măsurărilor ei au ieșit la fața locului. Măsurările au fost efectuate în vara anului 2015. S-a constatat că cantitatea cu mult depășea norma preconizată inițial de tăiere a arborilor. O parte tăiată a fost acoperită cu ierburi, faptul dat fiind fotografiat. O parte din tulpini erau acoperite intenționat, trunchiurile tăiate la nivel cu pământul au fost acoperite cu iarbă (masă vegetală) și pământ.” Totodată, apreciind critic declarațiile martorului Răilescu Denis date în cadrul urmăririi penale, instanța de apel nu a luat în considerație că Răilescu Denis, în cadrul audierii în instanța de apel a confirmat semnătura sa 30 pe procesul-verbal de audiere din 03.08.2016, ceea ce coroborează cu declarațiile martorului Matchovschi Oleg, care fiind audiat în instanța de apel, la prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107 vol.I), martorul a recunoscut semnătura și scrisul propriu, menționând că a audiat martorii în cazul dat în Primărie, fiind aduși de șeful de post Popandopol Leonid. Când făcea pauză, audia și afară, xxxxx, deoarece erau mulți, și se temea să nu piardă timpul (f.d. 189 vol.II). La fel, instanța de apel nu a dat apreciere calculelor prezentate de către specialistul Obreja Ion din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, inclusiv nu a apreciat declarațiile acestui specialist, care fiind audiat în calitate de martor a explicat, că în calitate de inginer a fost desemnat să efectueze calculul masei lemnoase obținute în urma măsurărilor efectuate în parcela nr. 10, 11 din lunca Prutului, ce aparține xxxxx, pentru specia „plop și salcie”. Calculul masei lemnoase a efectuat-o conform normelor silvice stabilite prin ordinul directorului „Moldsilva” și conform formulelor de calcul stabilite pentru specia „salcie și plop”. Potrivit fișelor de măsurare a cioatelor s-a stabilit că o parte din acestea aveau diametrul peste 100 mm, însă pentru specia „salcie și plop” este prevăzută formula de calcul pînă la diametrul de 80 mm, astfel calculul respectiv pentru ciotele care aveau diametrul mai mare de 80 mm a coborât pozițiile respective, și cioatele cu diametrul mai mare de 80 mm le-a calculate ca de 80 mm. La măsurările efectuate pe cioate marja de eroare este de aproximativ 30 %, astfel ținînd cont de acestea și de faptul neconcordanțelor măsurărilor expuse mai sus, a diminuat cu mult cantitatea de masă lemnoasă obținută în urma defrișărilor din parcela nr. 10 și 11. Cu toate acestea s-a înregistrat un volum foarte mare de masă lemnoasă obținută, în raport cu indicii autorizației. De altfel, Colegiul penal lărgit constată și faptul, că deși instanța de apel a descris în decizie următoarele probe: plângerea colectivă a cet-lor Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din 03.06.2015, care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana responsabilă de tăierea lemnelor pe xxxxx (f.d. 22-23 vol.I); Listele persoanelor care au procurat lemne, întocmite și prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ respectiv 80 și 13 persoane (f.d. 48, 50 vol.I); Actul inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale nr. 091797 din 16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat pentru ecologie, Dreglea Ion, cu participarea persoanelor: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe - consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cochilia; Voina Ion - șeful gospodăriei comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari (f.d. 77 vol.I), totuși soluția adoptată de către instanța de apel nu rezultă din aprecierea acestor probe separat și în coroborare cu celelalte probe aduse în sprijinul învinuirii în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale. 31 Potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care aceasta o probează. Toate probele în ansamblu sunt apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal menționează, că cercetarea judecătorească este un proces de stabilire a adevărului și constă în analiza complexă și multilaterală a probelor de către instanțe pentru a demonstra existența sau inexistența faptei reprobabile și dacă eventuala persoană inculpată a comis sau nu fapta infracțională care i se impută. Instanțelor de judecată le revine sarcina de a aprecia probele în baza legii. Exigențele dreptului la un proces echitabil impun ca aprecierea probelor să nu fie arbitrară sau nerezonabilă în mod evident. În caz contrar, se încalcă articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea De Tommaso v. Italia [MC], 23 februarie 2017, § 170, și Hodžić v. Croația, 4 aprilie 2019, § 58; Makeyan și alții v. Armenia, 5 decembrie 2019, § 47). În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că libera apreciere a probelor exclude posibilitatea conferirii unei puteri probante dinainte 32 stabilite unei probe. Aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată ca urmare a examinării conjugate a tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Libera apreciere a probelor nu presupune arbitrariu, ci libertatea de a aprecia probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele aprecierii probelor sunt prezentate de către instanța de judecată în acte procedurale, care trebuie să fie motivate în mod obiectiv și sub toate aspectele potrivit legii. Motivarea constă în faptul că la admiterea unor probe și la respingerea altora judecătorul este obligat să prezinte argumentele unei asemenea soluții (a se vedea HCC nr. 18 din 22 mai 2017, § 68 și § 70). Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Codul de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor. Respectarea acestor criterii permite instanțelor de judecată să tragă concluzii privind existența sau inexistența faptelor și implicit constatarea vinovăției sau a nevinovăției făptuitorului. Aprecierea probelor contrar criteriilor enunțate de lege ar putea crea o aparență falsă asupra unor fapte care trebuie dovedite și, totodată, ar putea conduce instanța la concluzii eronate asupra realității. În ipoteza în care instanța de fond și/sau instanța de apel ar comite erori care denaturează realitatea, numite în lege „erori grave de fapt”, corectarea lor, așa cum este stabilit în articolul 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală, îi revine instanței de recurs. Eroarea gravă de fapt vizează stabilirea eronată a faptelor și constă în confirmarea eronată a existenței sau inexistenței lor. În esență, stabilirea faptelor urmărește aflarea adevărului. Aceasta este posibil ca urmare a aprecierii probelor din perspectiva veridicității lor. Prin urmare, stabilirea faptelor se află într-o legătură indisolubilă cu aprecierea probelor. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele 33 obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 7. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Voina Ion xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 34 17 noiembrie 2020 Dosarul nr. 1ra-809/20 O P I N I E S E P A R A T Ă în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală (în cauza penală în privința lui Voina Ion xxxxx) 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 11 ianuarie 2019, Voina Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 2. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 octombrie 2019, a fost respins apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Todos Victor și menținută sentința primei instanțe. 3. Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2020, a fost adoptată următoarea soluție: „Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Voina Ion xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.” 4. Am semnat cu respect decizia, însă nu am susținut soluția adoptată și consider, că în speță urma a fi pronunțată o decizie de respingere a recursului procurorului, deoarece concluzia instanțelor de fond privind achitarea lui Voina Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, este întemeiată și legală. Analizând materialele dosarului în raport cu argumentele aduse în recurs, am constatat că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței de achitare. De asemenea țin să subliniez, că argumentele din recursul procurorului se referă numai la aprecierea probelor, ce nu constituie temei de recurs, mai mult, acestea au format obiect de judecare în instanța de apel, care s-a pronunțat amănuțit asupra acestora și a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Judecător Toma Nadejda 35