1ra-809/20 — art. 191 alin. 4, 231 lit. a, b CP

1ra-809/20 — art. 191 alin. 4, 231 lit. a, b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-809/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul,

Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

21 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Voina Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat, xxxxx

Termenul de examinare:

prima instanță: 03.04.2017 – 11.01.2019

instanța de apel: 29.01.2019 – 21.10.2019

Instanța de recurs: 21.01.2020 – 17.11.2020

A C O N S T A T A T :

infracțiunilor prevăzute de:

- art. 191 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi: delapidarea

averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, în proporții

mari”;

- art. 231 lit. a), b) Cod penal, conform indicilor calificativi: „tăierea ilegală

a arborilor din fondul silvic săvârșită de persoane responsabile de protecția și

paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc 500 de unități convenționale”.

Potrivit rechizitoriu s-a pretins că respectivele infracțiuni au fost

săvârșite în următoarele circumstanțe de fapt:

Voina Ion, deținând funcția de administrator a Întreprinderii Municipale

,,Gotești-Prosper” din xxxxx, numit prin dispoziția primarului xxxxx, nr. 63-n

din 29 septembrie 2014, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a

bunurilor materiale încredințate spre gestionare, folosind situația de serviciu,

contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21 noiembrie

2014 și deciziei Consiliului comunal xxxxx, nr. 11/21-XXV din 07 octombrie

1

2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului, în

contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha, cu obținerea

unui volum total de 464.0 m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor

ianuarie-martie a anului 2015, având intenția directă de a însuși în scopuri

personale mijloace bănești, profitând de funcția deținută în cadrul

Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper” din xxxxx, a defrișat și înstrăinat

ilegal 880.6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, prin ce a cauzat

întreprinderii o pagubă materială în proporții mari în sumă de 176.120 lei, pe

care i-a însușit în scopuri personale.

Tot el, deținând funcția de administrator al Întreprinderii Municipale

,,Gotești-Prosper” din xxxxx, numit prin dispoziția primarului xxxxx nr. 63-n din

29 septembrie 2014, fiind responsabil de protecția și paza vegetației forestiere,

folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de

Stat nr. 2077 din 21 noiembrie 2014 și deciziei Consiliului comunal xxxxx,

nr. 11/21-XXV din 07 octombrie 2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea

arborilor din lunca Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o

suprafață totală de 11.0 ha, cu obținerea unui volum total de 464.0m3 masă

lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-martie a anului 2015 a dispus tăierea

ilegală a arborilor din lunca Prutului, care face parte din fondul silvic,

constituind vegetație forestieră în volum de 880.6 m/steri de lemn de specia

plop și salcie, prin ce a cauzat un prejudiciu mediului înconjurător și statului în

mărime de 126.405 lei și un prejudiciu material Administrației Publice Locale

în sumă de 302.525 lei, ceea ce depășește 500 unități convenționale.

2019, Voina Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 191 alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

Todos Victor, a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Voina Ion să fie recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal, iar în baza

acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de 7 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; să fie recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal, și în baza

acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de 1 an închisoare. În baza

art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe termen de 7 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat dezacordul cu

sentința primei instanțe, considerând-o ilegală.

A menționat, că prin dispoziția primarului com. Gotești nr. 63-n din

29.09.2014 a fost numit în calitate de administrator a ÎM „Gotești-Prosper” din

2

xxxxx, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale

încredințate spre gestionarea sa, conform deciziei Consiliului comunal Gotești

nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, astfel, Voina Ion a fost împuternicit să efectueze

tăierea arborilor din lunca Prutului în contururile cadastrale nr. 10 și 11 pe o

suprafață totală de 11.0 ha cu obținerea unui volum total de 464,0m3 masă

lemnoasă. Anume această cantitate de masă lemnoasă urma să se extragă de pe

suprafața supusă tăierii.

Relevă acuzatorul de stat, că Butnaru Vladimir a declarat, că într-adevăr

a fost desemnat Voina Ion de a efectua tăierea arborilor din lunca Prutului,

cunoaște că a avut loc tăierea arborilor, dar nu a monitorizat modul de tăiere,

transportare și distribuire a lemnului obținut. Astfel, nu poate fi pus la îndoială

faptul încredințării lui Voina Ion a bunurilor obținute în urma tăierii arborilor

din parcelele nr. 10 și 11. Voina Ion era conștient de faptul că masa lemnoasă

obținută reprezintă bunuri ce aparțin Consiliului xxxxx, că urma să

monitorizeze modul de tăiere a arborilor, era responsabil de paza acestora pe

perioada efectuării tăierii și comercializarea masei lemnoase obținute la prețul

de 200 lei m/steri locuitorilor xxxxx, conform deciziei consiliului xxxxx. Voina

Ion a ignorat toate aceste obligații. Din declarațiile martorului Chicicov Panaite

și reprezentantului Consiliului comunal Gotești, Butnaru Vladimir, s-a stabilit,

că Voina Ion era responsabil de paza și păstrarea masei lemnoase din parcelele

nr. 10 și 11, și în cazul sustragerii, dispariției masei lemnoase urma a informa

Consiliul comunal Gotești, Inspectoratul de Poliție Cantemir, dar careva

informații sau plîngerii în perioada dată nu au fost depuse. A constatat, că Voina

Ion urma să interzică tăierea arborilor neînsemnați din parcela nr. 10, unde era

efectuată tăierea igienică a arborilor.

Martorul Răilescu Denis în cadrul urmăririi penale a declarat, că a activat

în calitate de lucrător la tăierea copacilor din lunca Prutului cu motoferestrăul

propriu, a fost angajat de Voina Ion, tot el i-a explicat care anume arbori să-i

taie și pe care să-i lase, la fel Voina Ion urma să-i achite salariu pentru lucrul

efectuat. A lucrat aproximativ 2 săptămâni la tăierea copacilor și în perioada

data pe un masiv de copaci erau însemnați copacii care urmau a fi tăiați, însă

Voina Ion i-a spus să taie toți copacii, iar cioatele să le astupe cu frunze și crengi,

ceia ce a și făcut. Butnaru Vladimir a declarat, că ulterior după efectuarea tăierii

arborilor din parcelele nr. 10 și 11 a constatat că cioatele copacilor erau

acoperite cu rămășițe ierboase. Astfel se constată modul în care Voina Ion a

ascuns faptul tăierii ilegale a arborilor.

În urma inspectării și măsurării cantității de lemn obținut de pe parcelele

nr. 10 și11, pe baza măsurării cioatelor copacilor tăiați, efectuată de comisia de

inventariere cu reprezentanții ÎS „Silva-Sud” Cahul, Inspectoratului Ecologic

Cantemir, xxxxx, inclusiv Voina Ion, s-a constatat că a fost obținută o cantitate

cu 880,6 metri/steri mai mare decât cea preconizată conform autorizației

Ministerului Mediului. Drept dovadă servește și informația prezentată de

Inspectoratul Ecologic Cantemir din data de 21.09.2015, prin care s-a stabilit că

de pe parcelele nr. 10 și 11 a fost tăiat cu 1295 m3 de masă lemnoasă mai mult,

3

decât cea preconizată inițial. De asemenea martorul Răilescu Denis a declarat

că a participat la încărcarea lemnului și a încărcat aproximativ 170 de remorci,

în fiecare remorcă se încărca aproximativ câte 10.

Actele întocmite în urma măsurărilor cantității masei lemnoase obținute

de pe parcelele nr. 10 și 11 au fost semnate de toți membrii comisiei, neavând

obiecții. Voina Ion, membrii comisiei nu au contestat procesele-verbale de

inventariere, de asemenea Voina Ion nu neagă existența acestora și

veridicitatea lor.

Martorul Florea Valeriu în ședința de judecată a declarat că a participat

la măsurări pe parcela 10 și 11, în vederea stabilirii masei lemnoase obținute în

urma tăierii arborilor pe cioate, însă consideră că măsurările nu au fost

efectuate corect, deoarece persoanele care au participat nu erau competenți și

specialiști, măsurările respective au o marjă de eroare de aproximativ 10%.

Cu toate acestea a efectuat măsurările respective, actele întocmite le-a

semnat, obiecții nu a avut la acestea. Fișele de măsurare a cioatelor le-a

transmis inginerului din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, pentru efectuarea

calculelor și stabilirea cantității masei lemnoase extrase. Consideră că calculele

inginerului ÎS „Silva-Sud Cahul” nu au fost efectuate corect, deoarece în cazul

dat este vorba de specia de arbori „plop” și „salcie”, și din cîte el cunoaște nu

există în R. Moldova elaborate norme și formule de calcule a masei lemnoase în

baza măsurării cioatelor pentru specia plop și salcie, iar calculele au fost

efectuate după formula de calcul pentru specia „stejar”, și astfel a fost mărită cu

mult masa lemnoasă extrasă.

Procurorul a indicat, că declarațiile martorului Florea Valeriu nu pot fi

apreciate ca fiind corecte, și urmează ca instanța de judecată să le dea o

apreciere critică.

Fiind audiat în calitate de martor, specialistul Ion Obreja din cadrul

ÎS „Silva-Sud Cahul” a explicat, că în calitate de inginer a fost desemnat să

efectueze calculul masei lemnoase obținute în urma măsurărilor efectuate în

parcela nr. 10, 11 din lunca Prutului, ce aparține Primăriei xxxxx, pentru specia

„plop” și „salcie”. Calculul masei lemnoase a efectuat-o conform normelor

silvice stabilite prin ordinul directorului „Moldsilva” și conform formulelor de

calcul stabilite pentru specia „salcie” și „plop”. Potrivit fișelor de măsurare a

cioatelor s-a stabilit că o parte din acestea aveau diametrul peste 100 mm, însă

pentru specia „salcie” și „plop” este prevăzută formula de calcul pînă la

diametru de 80 mm, astfel calculul respectiv pentru cioatele care aveau

diametru mai mare de 80 mm a coborât pozițiile respective, și cioatele cu

diametru mai mare de 80 mm le-a calculat ca de 80 mm. La măsurările efectuate

pe cioate marja de eroare este de aproximativ 30 %, astfel ținînd cont de aceasta

și de faptul neconcordanțelor măsurărilor pe cioate expuse mai sus, a diminuat

cu mult cantitatea de masă lemnoasă obținută în urma defrișărilor din parcela

nr. 10 și 11. Cu toate acestea s-a înregistrat un volum foarte mare de masă

lemnoasă obținută, în raport cu indicii autorizației.

4

Martorul Creangă Mihail în ședință de judecată a declarat, că de lemn de

foc extras din lunca Prutului au beneficiat și persoane din xxxxx, ceea ce și

explică faptul că masa lemnoasă obținută ilegal a fost înstrăinată locuitorilor

altor localități în lipsa unor acte pentru a ascunde surplusul de masă lemnoasă

și sumele de bani obținute.

În baza facturilor de expediție se constată, că o parte din masa lemnoasă

extrasă din parcelele 10 și 11 a fost vândută locuitorilor xxxxx, însă este vorba

de cantitatea de masă lemnoasă conform autorizației de tăiere.

Reprezentantul Inspectoratului Ecologic Cantemir, Leu Iurie, în ședința

de judecată a declarat, că de pe parcela 10 și 11 au fost extrași și tăiați ilicit 544

de arbori, iar prin tăierea acestora a fost cauzat prejudiciu mediului în mărime

de 126.405 lei, potrivit actului nr. 107294 din 18.01.2017 cu privire la

inspectarea îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea

rațională a resurselor naturale.

Susține procurorul, că inculpatul Voina Ion prin tăierea ilegală a arborilor

din lunca Prutului și vînzarea masei lemnoase obținute a însușit în scop

personal 176.120 lei și a cauzat prejudiciu mediului la suma de 126.405 lei, iar

pentru faptele sale față de Voina Ion urmează a fi stabilită o pedeapsă penală,

la stabilirea căreia instanța de judecată va ține cont de faptul că prejudiciul

material total de 302.525 lei, este în proporții deosebit de mari și nu a fost

restituit întreprinderii de către Voina Ion.

2019, a fost respins apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului

Cantemir, Todos Victor și menținută sentința primei instanțe.

4.1. La solicitarea procurorului, în ședința instanței de apel au fost

ascultați din nou martorii Butnaru Vladimir (tot el reprezentant al părții

vătămate Consiliul comunal Gotești), Leu Iurie (tot el reprezentant al Statului),

Obreja Ion, Răilescu Denis, Chicicov Panainte, audiați de instanța de fond,

declarațiile cărora procurorul le pretinde a constitui mărturii acuzatorii,

precum și inculpatul Voina Ion, care a acceptat să facă declarații.

De asemenea, la solicitarea procurorului, în instanța de apel au fost

examinate materialele din dosar, verificate probele administrate în ședința

instanței de fond, inclusiv declarațiile necontestate ale martorilor

Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Florea Valeriu,

Crăciun Vasile, audiați în prima instanță, și probele materiale examinate de

prima instanță.

Având în susținere prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură

penală, instanța de apel a menționat, că la judecarea cauzei în prima instanță au

fost audiați martorii Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe,

Florea Valeriu, Crăciun Vasile, declarațiile cărora procurorul le prezintă ca

mărturii de acuzare, fapt la care se face trimitere și în apelul declarat de

procuror, în care se menționează că vinovăția inculpatului Voina Ion este

probată inclusiv și prin declarațiile martorilor respectivi. Însă la judecarea

cauzei în instanța de apel apelantul procuror nu a solicitat audierea acestor

5

martori. Drept consecință instanța de apel nu a găsit nici o justificare pentru a

supune aprecierii declarațiile martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru,

Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile în perspectiva pronunțării

unei sentințe de condamnare.

Existând totodată justificare pentru a supune aprecierii declarațiile

necontestate ale martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru,

Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile din instanța de fond, doar în

perspectiva pronunțării unei sentințe de achitare.

În acest context, instanțan de apel a reținut, că martorul Creangă Mihail

la judecarea cauzei în prima instanță a declarat, că pe inculpatul Voina Ion îl

cunoaște, nu sunt nici într-o relație. La 22.02.2016 a fost numit în funcția de

director al ÎM ,,Gotești-Prosper”. Inculpatul Voina Ion, care anterior a fost

directorul acestei întreprinderi, nu i-a transmis nimic. Către el s-a adresat un

colaborator al poliției pentru a-i transmite facturile fiscale întocmite și eliberate

de Voina Ion, ce se refereau la livrarea masei lemnoase în perioada când acesta

activa ca director al ÎM ,,Gotești-Prosper”. El a eliberat aceste facturi printr-un

proces-verbal de predare-primire. În perioada lunilor ianuarie-martie 2015 el nu

s-a aflat în localitatea xxxxx. Cunoaște că a avut loc o tăiere a arborilor și ca

rezultat a fost un conflict, însă detalii nu cunoaște. Nu cunoaște dacă a avut loc

livrarea masei lemnoase din lunca Prutului fără eliberarea facturii fiscale.

Cunoaște că masa lemnoasă era destinată pentru locuitorii xxxxx, însă conform

facturilor fiscale a fost eliberată și altor persoane, din alte localități. Nu cunoaște

numărul persoanelor din alte localități ce au primit masă lemnoasă, însă

persoanele respective au achitat costul conform facturilor. (f.d. 72-72, vol.II)

Martorul Boghean Dumitru la judecarea cauzei în prima instanță a

declarat, că pe inculpatul Voina Ion îl cunoaște, relațiile sunt normale, nu sunt

rude. Anul, data, luna, nu ține minte, era iarnă, a lucrat la tăiat arbori din lunca

Prutului. A lucrat el în calitate de ajutor la încărcatul masei lemnoase și nu

participa la tăiatul copacilor. Pentru lucrările efectuate nu a fost remunerat, ci i

s-a dat lemne pentru foc. Nu cunoaște câte remorci cu masă lemnoasă au fost

încărcare. Lucrul era dirijat de inculpatul Voina Ion, care era prezent la

efectuarea lucrărilor. Cui i se elibera masa lemnoasă, el nu cunoaște, și nici modul

eliberării masei lemnoase. (f.d. 79, vol.II)

Martorul Boghean Gheorghe la judecarea cauzei în prima instanță a

declarat, că pe inculpatul Voina Ion îl cunoaște, relațiile sunt ca de săteni, nu sunt

rude. Anul, data, luna, nu ține minte, era iarnă, când inculpatul Voina Ion i-a

propus să lucreze la tăiat copaci din lunca Prutului. El a lucrat o săptămână.

Încărcau pe zi câte 2-3 remorci de masă lemnoasă, într-o remorcă se încărca câte

10 metri steri. Cât timp a lucrat, inculpatul Voina Ion era prezent. Copacii tăiați

erau de specia „salcie” și erau însemnați cu vopsea, însă de către cine erau

însemnați nu cunoaște. Modul de eliberare a masei lemnoase nu cunoaște. (f.d. 80

vol.II)

Martorul Florea Valeriu la judecarea cauzei în prima instanță a declarat,

că pe inculpatul Voina Ion îl cunoaște din momentul în care a participat la

6

efectuarea măsurărilor cioatelor copacilor tăiați din lunca Prutului. Anul, data,

nu ține minte, prin ordinul directorului „Silva-Sud” a fost întărit să efectueze

măsurarea cioatelor copacilor tăiați din lunca Prutului, xxxxx. La efectuarea

măsurărilor au participat Butnaru Vladimir și alți cetățeni ce efectuau

măsurările cioatelor. Participau la efectuarea măsurărilor niște cetățeni ce nu

erau calificați să înțeleagă ce trebuiau să facă și erau în stare de ebrietate

alcoolică. Erau prezenți total 6 persoane, adică două grupe, o persoană efectua

măsurarea cioatei, spunea rezultatul, o persoană efectua înscrierea respectivă și

a treia efectua însemnarea cu cretă a cioatei măsurate. Înscrierea rezultatelor o

efectua el, și separat Butnaru Vladimir ducea înscriere. Nu cunoaște în care

circumstanțe a apărut Butnaru Vladimir la efectuarea măsurărilor, nu știe cine

l-a delegat. Rezultatele măsurătorii au fost transmise către „Silva-Sud”. Copacii

tăiați erau de specia salcie și plop. În Republica Moldova nu există regulament

sau tabel de calcul a masei lemnoase obținute după măsurarea cioatelor la specia

salcie și plop. De aceea calculul respectiv se efectuează după specia stejar. Ca

specialist în domeniu, maistru silvic cu un stagiu de 39 ani, consideră că rezultatul

obținut a masei lemnoase după măsurarea cioatelor nu poate fi corect și exact.

Măsurările cioatelor au fost efectuate pe două terenuri, un teren cu suprafața

1 ha tăiere rasă, și un teren de 10 ha tăiere igienică selectivă (adică unde unii

copaci au rămas pe picior). La efectuarea măsurărilor inculpatul Voina Ion era

prezent. Efectuarea calculelor masei lemnoase ce poate fi obținută dintr-un masiv

concret până la începerea tăierii, nu coincide cu masa lemnoasă obținută de facto

în rezultatul tăierii, există o marjă de eroare 10 %. Din practica sa de activitate,

în Republica Moldova nu există o metodă de calcul a masei lemnoase obținută ca

urmare a tăierii arborilor de specia salcie și plop, după măsurarea cioatelor, în

lipsa trunchiului. Masă lemnoasă de 888 metri steri, repartizată într-o localitate,

este foarte vizibilă și nu poate fi ascunsă pentru a fi realizată. (f.d. 81-82, vol. II)

Martorul Crăciun Vasile la judecarea cauzei în prima instanță a declarat,

că îl cunoaște pe inculpat, sunt în relații de prietenie. El a participat la efectuarea

tăierilor din lunca Prutului, la invitația inculpatului Voina Ion. A lucrat el la

tăierea arborilor ce erau însemnați cu vopsea și la încărcatul masei lemnoase, a

lucrat aproximativ 14 – 15 zile. Tăiau copaci de specia salcie. Alți copaci ce nu

erau însemnați cu vopsea, nu tăiau. Unde se realiza masa lemnoasă nu cunoaște,

și nu a auzit ca inculpatul Voina Ion să fi furat lemn. Copaci de speciile plop și

stejar nu au tăiat. Pe zi se încărca 1 – 2 remorci cu masă lemnoasă, însă nu în

fiecare zi. (f.d. 87, vol.II)

La solicitarea părții apărării (avocatului Rusev Serghei) în instanța de

apel au fost date citirii declarațiile martorilor Moldovanu Vladimir (f.d. 83-84,

vol.II) și Mititelu Gheorghe (f.d. 85, vol.I) din instanța de fond.

De asemenea, în instanța de apel au fost cercetate următoarele probe:

raportul de autosesizare din 01.06.2015, întocmit de procurorul în Procuratura

raionului Cantemir, Lungu Lilian, în baza art. 262 alin. (3) CPP, care

consemnează, că din declarațiile cet-lor Chiosa Gheorghe, Butuc Chiril,

Bistrică Vasile, Berescu Ion, Ciciov Ion, Nedelcu Mihail și Cazacu Ion rezultă, că

7

în perioada 2014 - iunie 2015 din lunca râului Prut, situată pe teritoriul xxxxx,

a fost tăiată masa lemnoasă (salcie) într-o cantitate mult mai mare decât cea

reflectată în actele de evidență a masei lemnoase (f.d. 5, vol.I); notificarea

Agenției „Moldsilva” din 30.06.2015, prin care s-a comunicat că se deleagă

Cernenchi Vladimir - șeful Ocolului silvic Leova al Întreprinderii pentru

silvicultură Iargara, și Florea Valeriu - maistru-silvic din cadrul Ocolului silvic

Cociulia a Întreprinderii pentru silvicultură „Silva-Sud Cahul”, pentru estimarea

volumului masei lemnoase exploatate în ultimii 3 ani din pădurile comunale ale

primăriilor xxxxx din lunca r. Prut (f.d. 18, vol.I); plângerea colectivă a cet-lor

Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion

din 03.06.2015, care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana

responsabilă de tăierea lemnelor pe sectorul Gotești (f.d. 22-23 vol.I); raportul

de autosesizare din 21.09.2015, întocmit de procurorul raionului Cantemir,

Procoavă Adrian, potrivit căruia în perioada anilor 2014 -2015 factorii de

decizie ai Primăriei Gotești, ilegal au tăiat lemn în cantitate de 30 m3 din parcela

nr. 10 și 1265 m3 din parcela nr. 11 a fondului forestier aflat în gestiunea

Primăriei Gotești, lemn care a fost însușit, pricinuind astfel administrației

publice locale un prejudiciu în proporții deosebit de mari. Astfel, există temeiuri

rezonabile în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal

(f.d. 26, vol.I); demersul primarului xxxx Chicicov Panainte, și directorului ÎM

„Gotești Prosper”, Voina Ion, din 21.10.2015, adresat Procuraturii raionului

Cantemir, prin care solicită de a efectua repetat evaluarea masei lemnoase

supuse tăierii în lunca râului Prut din conturul nr. 10 pe suprafața 1 ha, și din

conturul nr. 11 pe suprafața 11 ha. Motiv al solicitării este invocat, că

măsurările au fost efectuate de persoanele petiționare, care erau interesate să

obțină un volum maxim. Ei efectuau măsurările și reprezentanții ÎS „Silva-Sud”

Cahul doar a înregistrat datele în prezența directorului întreprinderii

municipale, care fizic nu reușea să verifice corectitudinea măsurărilor efectuate

de persoanele interesate (f.d. 40, vol.I); cererea depusă de Butnaru Vladimir din

20.11.2015, prin care solicită anexarea la dosar a deciziei Consiliului comunal

din 16.10.2014 nr. 12/01-XXV „cu privire la stabilirea taxei pentru livrarea

lemnului de la tăierea igienico-selectivă a arborilor din lunca Prutului, și lista

cetățenilor (nr. 80) care au procurat lemn de la cet. Iuteș Dumitru, care le-a

livrat remorcile respective (f.d. 45, vol.I); ordonanța ofițerului de urmărire

penală din 04.11.2015, prin care s-a dispus respingerea demersului primarului

xxxxx (f.d. 41, vol. I); factura nr. 2193835 din 04.02.2015, eliberată de ÎM

„Gotești Prosper”, potrivit căreia transportatorul (șofer) Iuteș Dumitru a

transportat cu tractorul MTZ 821, din Prut Gotești către beneficiarul Cristea

Petru din xxxxx, lemne de foc în cantitate de 10 m3, la prețul total 2.000 lei; lista

celor 80 de persoane care au procurat lemn și cantitatea remorcilor

transportate de Iuteș Dumitru, din 20.11.2015 (f.d. 46-48, vol.I); listele

persoanelor care au procurat lemne, întocmite și prezentate de Butnaru

Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ respectiv 80

și 13 persoane (f.d. 48, 50 vol.I); decizia Consiliului xxxxx nr. 11/21-XXV din

8

07.10.2014 „cu privire la permiterea efectuării tăierilor rasă și igienico-

selective a arborilor din lunca Prutului”, prin care s-a decis de a permite

efectuarea tăierilor arborilor din lunca Prutului pe o suprafață totală de 121,53

ha în conturul 10, 11, 12 și 13, din care: 1 ha tăiere rasă în conturul 10; 46,73

ha tăiere igienico-selectivă în conturul 11; 46,74 ha tăiere igienico-selectivă în

conturul 12; 27,06 ha tăiere igienico-selectivă în conturul 13, iar partea

lemnoasă acumulată să fie luată la evidență de ÎM „Gotești Prosper” și realizată

la prețul stabilit conform deciziei Consiliului xxxxx (f.d. 55 vol.I); decizia

Consiliului xxxxx nr. 12/01-XXV din 16.10.2014, prin care s-a stabilit taxa

pentru livrarea lemnului de foc de la tăierea rasă și igienico-selectivă a

arborilor din lunca Prutului, în mărime de 200 lei pentru 1m/ster. Responsabil

de colectarea taxei nominalizate se pune în sarcina ÎM „Gotești Prosper” (f.d.

56, vol.I); autorizația pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite

nr. 014018 din 20.11.2014, eliberată de Inspectoratul Ecologic de Stat pentru

Primăria xxxxx, valabilă până la 19.11.2015. Autorizația a fost eliberată pentru

conturul nr. 10 cu suprafața 1 ha, compoziția arboretului - salcie, plop;

consistența 0,7; vîrsta arboretului 40-60; starea fitosanitară a arborilor –

conservare, volumul masei lemnoase – 298 m3; și conturul nr. 11 cu suprafața

10 ha, compoziția arboretului - salcie, plop; consistența 0,7; vîrsta arboretului

40-60; starea fitosanitară a arborilor – igienico-selectivă; volumul masei

lemnoase - 166 m3; volumul total al masei lemnoase care urma a fi obținută

constituie 464 m3 (f.d. 58, vol.I); scrisoarea Inspecției ecologice Cantemir din

21.09.2015, prin care informează procurorul cu privire la calculele efectuate de

ÎS „Silva Sud” Cahul privind evaluarea masei lemnoase din parcelele nr. 10 și

nr. 11 din fondul forestier al Primăriei xxxxx: din parcela nr. 10 pe suprafața 1

ha, unde au avut loc tăieri rase, volumul masei lemnoase tăiate constituie 196

m3; în parcela nr. 11, unde au fost efectuate tăieri de igienă pe suprafața 10 ha,

s-au extras 551 arbori de plop în volum de 1419 m3 și 89 arbori de salcie în

volum de 144 m3, în total de pe parcelă s-au tăiat 1563 m3 (f.d. 60, vol.I); fișele

de inventariere a arborilor în contururile nr. 10 și nr. 11, întocmite la 16-17

iulie 2015 și 21 iulie 2015, semnate de Butnaru Vladimir, Florea Valeriu și

Voina Ion (f.d. 61-62, 65-66, 70 vol.I); fișele de evaluare a masei lemnoase din

parchetele inventariate (f.d. 63-64, 67-68, 71-72 vol.I); actul inspectării

îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a

resurselor naturale nr. 091797 din 16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat

pentru ecologie, Dreglea Ion, cu participarea persoanelor: Leu Iurie - șeful IE

Cantemir; Enachi Gheorghe – consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul

Ocolului silvic Cociulia; Voina Ion - șeful gospodăriei comunale Gotești; Iuteș

Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari, au efectuat controlul în fondul

forestier al xxxxx. S-a inspectat fondul forestier subordonat primăriei xxxxx,

conturul nr. 10, pe care au fost efectuate tăieri de conservare pe suprafața 1 ha,

și conturul nr. 11 cu tăieri de igienă selectivă pe suprafața 10 ha. În urma

inspectării este consemnat ca fiind constatat, că în conturul nr. 10 erau instalate

două borne de colț, fără inscripțiile necesare unde tăierile n-au fost finalizate,

9

au rămas 17 arbori marcați pe picior. În timpul controlului efectuat în prima zi

în parchetul nr. 11, executorul lucrărilor de tăieri autorizate Voina Ion a

prezentat hotarul din acest parchet pînă unde au fost efectuate tăieri de

gospodăria xxxxx. Bornele de colț la acest parchet lipseau. Totodată, au fost

depistate cioate de arbori tăiați ilicit din afara hotarelor parchetului nr.11 la

care Voina Ion a lămurit că nu cunoaște persoanele care au tăiat ilicit acest

sector. Totodată Iuteș Dumitru mărturisește că tăierile din afara parchetului nr.

11 s-au efectuat de gospodăria xxxxx, la care a participat și dumnealui în

calitate de muncitor și tractorist. În legătură cu faptul că IE Cantemir a fost

implicată în alte activități urgente, n-a avut posibilitate de a participa la

lucrările comisiei din următoarea zi. Materialele privind evaluarea masei

lemnoase au fost expediate la ÎS „Silva Sud” Cahul pentru a efectua calculele

necesare (f.d. 77, vol.I); statutul Întreprinderii Municipale „Gotești Prosper” din

18.10.2013 (f.d. 79-86 vol.I); dispoziția primarului com. Gotești nr. 63-n din

29.09.2014, prin care Voina Ion a fost numit în funcția de administrator al

Întreprinderii Municipale „Gotești Prosper”, începând cu 29.09.2014 (f.d. 89,

vol.I); contractul individual de muncă din 29.09.2014, încheiat între Primăria

com. Gotești și Voina Ion, angajat în funcția de administrator al ÎM „Gotești-

Prosper”, pe o perioadă nedeterminată (f.d. 93-95, vol.I); dispoziția primarului

com. Gotești nr. 24-n din 22.02.2016, prin care s-a dispus demisia lui Voina Ion

din funcția de administrator al ÎM „Gotești-Prosper”, începând cu 22.02.2016

(f.d. 90, vol.I); listele persoanelor care au procurat masă lemnoasă în perioada

ianuarie-aprilie 2015 (f.d. 120-124, 141, 158, 174 vol.I); facturile la foile de

parcurs eliberate în perioada ianuarie - aprilie 2015 pentru beneficiarii care au

procurat masă lemnoasă de la ÎM „Gotești-Prosper” (f.d. 125-140, 142-157,

159-173, 175-179 vol.I); scrisoarea Inspecției Ecologice Cantemir nr. 8 din

23.01.2017 cu anexa nr.1, potrivit căreia s-a efectuat un control suplimentar cu

ieșire la fața locului în fondul forestier, conturul nr. 11, din subordinea

Primăriei Gotești, pentru a stabili treptele de trecere a categoriei de grosime de

la înălțimea de 1,3 m tulpinii la diametrul cioatei și pentru a exclude arborii

tăiați în baza autorizației nr. 014018 din 20.11.2014 cît și calcularea

prejudiciului cauzat mediului prin tăierea ilicită a arborilor. În urma măsurării

arborilor pe picior la înălțimea de 1,3 m și la cioată s-a întocmit fișa de

inventariere și actul de inspectare, fiind stabilit că la arborii de specia plop se

mărește cu o treaptă categoria de grosime, iar la specia salcie cu două trepte de

grosime. În rezultat s-a stabilit că au fost tăiați ilicit 544 arbori, iar valoarea

prejudiciului cauzat mediului constituie 126.404 lei (f.d. 209-210, vol.I); actul

inspectării îndeplinirii nr. 107294 din 18.01.2017, întocmit de șeful Inspecției

Ecologice Cantemir, Leu Iurie, cu participarea: primarului xxxxx, Chicicov

Panainte; consilierilor xxxxx – Balan Constantin și Butnaru Vladimir, potrivit

căruia s-a efectuat controlul la fondul forestier în conturul nr. 11 subordonat

xxxxx, situat în lunca Prutului (f.d. 211, vol.I); fișa de inventariere a arborilor

destinați extragerii din 23.01.2017, din care rezultă că au fost extrași în total

544 arbori, dintre care specia salcie – 469; specia plop - 75 (f.d. 212, vol.I).

10

La examinarea cauzei în instanța de apel a fost administrată o probe nouă

la inițiativa procurorului, și anume proba cu martorul Macovețchi Oleg.

Martorul Macovețchi Oleg în ședința instanței de apel a declarat, că în

calitate de ofițer de urmărire penală a instrumentat dosarul în privința lui

Voina Ion, dar nu a finisat urmărirea penală. Au avut loc audierile martorilor, a

prezentat bănuirea. Ține minte că urmărirea penală a fost pornită în baza

art. 191 alin. (1), iar el a înaintat învinuirea pe art. 191 alin. (5) Cod penal. Nu

ține minte familia Răilescu, dar martorii au fost audiați de el, imposibil să fie

declarații în dosar și să nu fie audiați de el. Un volum mare de martori au fost

audiați de el în xxxxx. La prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului

Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107, vol.I), martorul a recunoscut semnătura și

scrisul propriu, audierea a avut loc în xxxxx. A audiat martorii în cazul dat în

Primărie, fiind aduși de șeful de post Popandopol Leonid. Când făcea pauză,

audia și afară, lângă Primărie, deoarece erau mulți, și se temea să nu piardă

timpul (f.d. 189, vol.II).

4.2. Analizând probatoriul administrat și raportând aceste probe

criticilor invocate de apelant, instanța de apel a ajuns la concluzia, că soluția

primei instanțe este corectă și argumentată, iar apelul procurorului urmează a

fi respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului inculpatului Voina

Ion îi este imputat un concurs de infracțiuni:

- tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic săvârșită de persoane

responsabile de protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc

500 de unități convenționale - infracțiune prevăzută de art. 231 lit. a), b) Cod

penal.

Fapta penală respectivă se pretinde a fi săvârșită în următoarele

circumstanțe:

Voina Ion, deținând funcția de administrator a Întreprinderii

Municipale ,,Gotești-Prosper” din xxxxx, numit prin dispoziția nr. 63-n din 29

septembrie 2014, a primarului xxxxx, fiind responsabil de protecția și paza

vegetației forestiere, folosind situația de serviciu, contrar autorizației

Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21 noiembrie 2014 și deciziei

Consiliului xxxxx, nr. 11/21-XXV din 07 octombrie 2014, potrivit cărora urma să

efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și

11, pe o suprafață totală de 11.0 ha., cu obținerea unui volum total de 464.0

m3 masă, în perioada lunilor ianuarie-martie a anului 2015 a dispus tăierea

ilegală a arborilor din lunca Prutului, care face parte din fondul silvic,

constituind vegetație forestieră în volum de 880.6 m/steri de lemn, de

specia plop și salcie, prin ce a cauzat un prejudiciu mediului înconjurător și

statului în mărime de 126.405 lei și un prejudiciu material Administrației

Publice Locale la suma de 302.525 lei, ceea ce depășește 500 unități

convenționale;

- delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului săvârșită cu folosirea

11

situației de serviciu în proporții mari – infracțiune prevăzută de art. 191

alin. (4) Cod penal.

Fapta penală respectivă se pretinde a fi săvârșită în următoarele

circumstanțe:

Voina Ion, deținând funcția de administrator a Întreprinderii Municipale

,,Gotești-Prosper” din xxxx, numit prin dispoziția nr. 63-n din 29 septembrie 2014,

a primarului satului xxxxx, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier

și a bunurilor materiale încredințate spre gestionare, folosind situația de

serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21

noiembrie 2014 și deciziei Consiliului comunal xxxxx, nr. 11/21-XXV din 07

octombrie 2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca

Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha.,

cu obținerea unui volum total de 464.0 m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor

ianuarie-martie a anului 2015, având intenția directă de a însuși în scopuri

personale mijloace bănești, profitând de funcția deținută în cadrul

Întreprinderii Municipale ,,Gotești-Prosper”, a defrișat și înstrăinat ilegal

880.6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, prin ce a cauzat întreprinderii

o pagubă materială în proporții mari în sumă de 176.120 lei, pe care i-a însușit

în scopuri personale.

Pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, această învinuire a fost

modificată în sensul concretizării, de către procuror, grație modificărilor

prevederilor art. 191 Cod penal.

Potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 14.12.2018 (f.d. 105,

vol. II), inculpatului Voina Ion îi este imputată săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 191 alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi:

„delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea și folosirea ilegală a

bunurilor altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui

titlu și cu un anumit scop, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, care a produs

daune în proporții mari”, și de art. 231 lit. a), b) Cod penal, conform indicilor

calificativi: „tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic săvîrșită de persoane

responsabile de protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc 500

unități convenționale”, fără a fi modificate circumstanțele comiterii faptelor

imputate.

Instanța de apel a statuat, că deși partea acuzării susține că au fost

acumulate și prezentate suficiente probe pentru ca Voina Ion să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și 231

lit. a), b) Cod penal, totuși din materialele dosarului, declarațiile martorilor și

reprezentanților părților vătămate, nu s-a constatat existența faptelor

infracțiunilor imputate inculpatului Voina Ion, nu s-a dovedit că inculpatul

Voina Ion a dispus tăierea ilegală a arborilor din luna Prutului în volum de 880,6

m/steri de lemn de specia plop și salcie, că a defrișat și înstrăinat ilegal 880,6

m/steri de lemn de specia plop și salcie, însușind în scopuri personale mijloace

bănești în sumă de 176.120 lei.

12

Potrivit instanței de apel, prima instanță corect a conchis asupra

inexistenței faptei infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal,

constatînd că actul de acuzare cu referire la învinuirea adusă inculpatului în

baza art. 231 lit. a), b) Cod penal, nu cuprinde o calificare oficială a infracțiunii

incriminate lui Voina Ion, cu indicarea mijloacelor și modului de săvîrșire,

consecințele acestora, caracterul vinei, iar acuzatorul de stat nu a prezentat

probe ce ar demonstra existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 231

lit. a), b) Cod penal.

În acest sens instanța de apel a notat, că subiectul infracțiunii prevăzute

de art. 231 lit. a), b) Cod penal, trebuie să aibă calitatea specială de persoană

responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere, însă procurorul nu a

prezentat nici o probă din care rezultă că inculpatul Voina Ion este persoana

responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere.

Instanța de apel a notat, că din materialele cauzei se constată că Voina Ion

a fost numit în funcția de administrator al ÎM „Gotești Prosper” de la

29.09.2014, prin dispoziția primarului xxxx din 29.09.2014, la aceiași dată fiind

încheiat contractul individual de muncă între Primăria xxxxx și Voina Ion. Din

statutul ÎM „Gotești Prosper” rezultă că întreprinderea se ocupă cu eliminarea

deșeurilor și a apelor uzate, asanare, salubritate și activități similare; alte

activități de servicii prestate întreprinderilor, neincluse în alte categorii;

activități imobiliare asupra bunurilor proprii; exploatări forestiere; servicii

anexe silviculturii și exploatării forestiere.

La fel, conform pct. 19, 23 al Statutului, administrarea întreprinderii este

efectuată de către conducătorul acesteia (administrator), pe care îl numește și

eliberează din funcție fondatorul. Conducătorul poartă răspundere materială

pentru obligațiunile întreprinderii pe care o conduce, precum și pentru

neexecutarea sau executarea neconformă a obligațiunilor sale stipulate în

contract.

Instanța de apel a accentuat, că nici statutul ÎM „Gotești Prosper” și nici

contractul individual de muncă nu instituie pentru administrator obligațiunea

pazei și protecției vegetației forestiere sau desemnarea lui Voina Ion în calitate

de persoană responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere. Or, ÎM

„Gotești Prosper” execută lucrări de exploatare forestieră sau servicii anexe

silviculturii și exploatării forestiere. Noțiunea exploatare forestieră prevăzută

de Codul silvic semnifică proces de producție întreprins în păduri.

În aceiași ordine de idei, Consiliul comunal Gotești prin decizia

nr.11/21-XXV din 07.10.2014 a decis asupra tăierii arborilor din lunca Prutului

pe o suprafață totală de 121,53 ha în contururile nr. 10, 11, 12, 13.

Totodată, s-a stabilit că partea lemnoasă acumulată în urma tăierilor rasă

și igienico-selective va fi luată la evidență de ÎM „Gotești Prosper” și realizată la

prețul stabilit conform deciziei xxxxx.

Reieșind din competența autorităților publice locale înserate la art. 14

alin. (2) lit. b) și f1) din Legea privind administrația publică locală, consiliul local

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului

13

(comunei), și decide, în condițiile legislației în vigoare, asupra tăierii, defrișării

arborilor și arbuștilor din spațiile verzi proprietate publică a unității

administrativ-teritoriale și/sau asupra strămutării lor.

Astfel, contururile nr. 10 și nr.11 din lunca Prutului fac parte din fondul

forestier gestionat de autoritatea publică locală xxxxx. Potrivit art. 9 lit. a) Codul

silvic, „de competența autorităților administrației publice locale

ține exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei și

protecției fondurilor forestier și cinegetic”, iar în conformitate cu art. 56 Codul

silvic, „autoritatea silvică centrală, alți gestionari de terenuri din fondul forestier

și autoritățile administrației publice locale asigură paza fondului forestier

și a vegetației forestiere din afara fondului forestier împotriva tăierilor ilegale,

furturilor, distrugerilor, degradărilor, incendiilor, pășunatului neautorizat al

vitelor, braconajului și altor acțiuni dăunătoare.”

Drept urmare, xxxxx, autoritate publică locală responsabilă de

gestionarea fondului forestier, are obligația de a asigura paza și protecția

fondului forestier. Faptul respectiv a fost confirmat de reprezentantul părții

vătămate xxxxx, Butnaru Vladimir, care a menționat că primăria asigură paza și

protecția fondului forestier, angajând în acest sens personal necesar.

În acest context, instanța de apel a subliniat, că instanțelor judecătorești

nu le-au fost prezentate acte care să ateste că xxxxx i-ar fi stabilit inculpatului

Voina Ion atribuții în vederea pazei și protecției fondurilor forestier.

În speță, inculpatul Voina Ion, în calitate de administrator al ÎM „Gotești

Prosper”, era responsabil doar de executarea lucrărilor de tăiere a arborilor în

contururile nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului în corespundere cu decizia xxxxx

nr. 11/21-XXV din 07.10.2014 și colectarea taxei stabilite pentru livrarea

lemnului de foc, prevăzută prin decizia xxxxx nr. 12/01-XXV din 16.10.2014.

În ipoteza consemnată la art. 231 lit. a) Cod penal, Voina Ion, în virtutea

funcției deținute și obligațiilor puse în sarcina acestuia, nu poate fi subiect al

acestei infracțiunii în lipsa calității speciale de persoană responsabilă de

protecția și paza vegetației forestiere. Or, după cum s-a menționat, nu oricare

tăiere a arborilor și arbuștilor atrage răspunderea conform art. 231 Cod penal.

Este necesar ca o asemenea tăiere să aibă un caracter ilegal. Ilegalitatea tăierii

arborilor și arbuștilor rezultă din încălcarea prevederilor unor acte normative

care stabilesc regimul efectuării tăierilor în fondul silvic sau în fondul ariilor

naturale protejate de stat.

Activitatea de tăiere în fondul forestier se desfășoară în baza autorizației

eliberate de organele competente.

Potrivit Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră din

afara fondului forestier nr. 27 din 19.01.2004, autoritățile publice locale sunt

beneficiari de autorizație pentru tăieri ale vegetației forestiere în fondul

forestier gestionat.

Astfel, în baza autorizației pentru efectuarea tăierilor din terenurile

împădurite nr. 014018 din 26.11.2014, eliberată xxxxx de către Inspectoratul

14

Ecologic de Stat, au fost autorizate tăierile solicitate și anume tăieri de

conservare a arborilor specia salcie și plop în conturul nr. 10 cu suprafața 1 ha,

cu volumul prognozat de recoltare a masei lemnoase 298 m3, și tăieri igienico-

selectivă a arborilor specia salcia și plop în conturul nr. 11 cu suprafața 10 ha,

cu volumul prognozat de recoltare a masei lemnoase 166 m3.

Potrivit capătului învinuirii pe art. 231 lit. a), b) Cod penal, inculpatului

Voina Ion i se incriminează că el, deținînd funcția de administrator al ÎM

„Gotești Prosper”, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat din

26.11.2014 și deciziei Consiliului xxxxx nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, a dispus

tăierea ilegală a arborilor din lunca Prutului, ce constituie vegetație forestieră,

în volum de 880,6 m/steri de lemn specia plop și salcie, prin ce a cauzat

prejudiciu mediului înconjurător și statului, și un prejudiciu administrației

publice locale.

Prin prisma materialului probator acumulat, instanța de apel a notat, că

nu s-a confirmat acțiunea de tăiere ilegală a arborilor, cum invocă partea

acuzării.

Declarațiile martorilor Răilescu Denis, Boghean Dumitru,

Boghean Gheorghe, Crăciun Vasile, care erau implicați în tăierea și încărcarea

masei lemnoase denotă că au fost tăiați doar copacii însemnați cu vopsea

albastră pe tulpină în două locuri, și că nu au fost tăiați arborii nemarcați sau

arborii din afara contururilor nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, pe zi au fost

încărcate și transportate câte 1-2 remorci cu lemne de foc către beneficiari,

erau zile cînd nu efectuau lucrări de tăiere din cauza condițiilor meteo

nefavorabile, astfel activând circa 15 zile pe lună.

Instanțan de apel a stabilit, că procurorul nu a prezentat instanței probe

ce ar confirma că măcar unul din subalternii inculpatului Voina Ion, care

nemijlocit erau implicați la lucrările de tăiere și încărcare a masei lemnoase, ar

fi tăiat sau încărcat arbori tăiați în afară decât cei marcați cu vopsea, a căror

tăiere era autorizată. Astfel nici într-un mod nu se constată că inculpatul

Voina Ion a dispus tăierea în conturul 11 a altor arbori decât cei autorizați spre

tăiere, sau că ar fi dispus tăierea arborilor din afara conturului 11.

Instanța de apel a mai sesizat, că procurorul s-a abținut de a se implica la

faza inițială a urmăririi penale, pentru a asigura efectuarea unei anchete

eficiente.

Or, procurorul nu a indicat organului de urmărire penală efectuarea

cercetării la fața locului cu fixarea în mod procesual a situației de fapt într-un

proces-verbal, iar la inspectarea terenurilor de către specialistul de la ÎS

„Silva-Sud” în zilele de 16, 17 și 21 iulie 2015 (când urmărirea penală era deja

pornită), procurorul cu asistentul său și reprezentantul IE Cantemir au asistat

doar în prima jumătate a zilei din 16.07.2015, ceea ce atestă că organul de

urmărire penală nu a cercetat locul presupusei infracțiuni, și nu a efectuat

această acțiune inevitabilă, nici atunci când au apărut informații că în fișa de

inspectare a cantonului 11 au fost incluse și cioate ale arborilor tăiați de pe

terenul vecin.

15

Instanța de apel a conchis, că procurorul a manifestat incompetență la

formularea textului învinuirii pe art. 231 Cod penal, or pe lângă faptul că a

formulat-o neconcret – fără indicarea numărului arborilor care se pretinde că

au fost tăiați ilicit – care și formează baza faptică a infracțiunii, i-a mai imputat

inculpatului inclusiv și tăierea ilicită a arborilor din conturul nr. 10, unde a avut

loc tăierea de conservare (tăiere rasă), pentru acest contur fiind autorizată

tăierea tuturor arborilor, fapt care prin sine exclude faptul tăierii ilicite în

conturul nr. 10.

Procurorul critică mărturiile lui Răilescu Denis, care în ședința primei

instanțe și în ședința instanței de apel a declarat, că a lucrat la tăiat arbori

aproximativ 2 săptămâni, tăia doar el singur, iar alții le încărcau, a tăiat copaci

de salcie și plop însemnați cu vopsea albastră în două locuri, nu a tăiat copaci

neînsemnați, pe zi ei încărcau o remorcă sau două. Procurorul pretinde că sunt

veridice declarațiile martorului Răilescu Denis de la urmărirea penală, precum

că a participat la încărcarea a aproximativ 170 de remorci cu lemne, că

Voina Ion i-a spus să taie toți copacii și să astupe cioatele cu frunze și crengi.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a menționat, că declarațiile

martorului Răilescu Denis de la urmărirea penală sunt inacceptabile, atât timp

cât nu au fost confirmate de el în ședințele de judecată, nu coroborează cu alte

probe administrate, la urmărirea penală nu a fost petrecută confruntarea

acestuia cu bănuitul (învinuitul) Voina Ion. Nici declarațiile martorului

Macovețchi Oleg (ofițer de urmărire penală care l-a audiat pe Răilescu Denis)

că a înscris în procesul-verbal de audiere faptele mărturisite de Răilescu Denis,

nu sunt în stare să confere credibilitate acestor declarații, or în cadrul acelei

audieri nu au fost utilizate mijloace de înregistrare audio-video. O sentință de

achitare nu poate fi întemeiată exclusiv pe declarațiile unui singur martor

făcute în cadrul urmăririi penale, care ulterior au fost negate de acest martor în

ședința de judecată, declarații care nu sunt consolidate de alte probe.

Nici organul de urmărire penală în cursul urmăririi penale, și nici

procurorul în cursul judecării cauzei nu au recurs la posibilități de acumulare a

probelor indirecte care ar permite deducerea faptului presupusei tăieri ilicite –

spre exemplu extragerea și valorificarea de fapt a unei cantități de masă

lemnoasă care cu mult depășește cantitatea masei lemnoase prognozată de

autoritatea care a eliberat autorizația. Partea acuzării având posibilitatea reală

de a verifica aceste circumstanțe, or persoanele care au sesizat organul de

urmărire penală i-au predispus și 2 liste cu 93 persoane care ar fi cumpărat

masă lemnoasă (f.d. 48, 50 vol.I|), însă nici una din aceste persoane nu a fost

audiată sub aspectul dacă au procurat lemn de foc, în ce cantitate, la ce preț,

modalitatea procurării, din ce localitate sunt persoanele, dacă le-au fost

eliberate facturi și bonuri de plată, dacă ar fi avut careva înțelegere cu

Voina Ion.

Or, masa lemnoasă în volum de 880,6 m/ster prezintă o cantitate enormă

ce nu putea fi realizată într-o comună cu circa 1000 gospodării în mod ascuns,

faptul respectiv nefiind investigat de organul de urmărire penală, iar în lipsa

16

unor date oficiale și informații concrete toate dubiile se tratează în favoarea

inculpatului.

Instanța de apel nu a stabilit careva temei pentru a pune la dubii

credibilitatea declarațiilor inculpatului Voina Ion date în instanțele de fond și

apel, care sunt consecutive și coroborează cu materialele cauzei.

Astfel, inculpatul Voina Ion a declarat că au fost supuși tăierii doar arborii

planificați pentru extragere și marcați, fără a fi tăiați arbori din afara

perimetrului stabilit. Era preconizată extragerea totală a masei lemnoase în

volum de 464 m3. Aproximativ în 2 luni au fost încărcate 54 de remorci, iar

fiecare mișcare este confirmată prin acte, dânsul având aparat de casă portativ,

elibera bon de plată, și foi de parcurs numerotate cu indicarea datei, sumei,

volumul lemnului.

În susținerea celor declarate au fost supuse aprecierii facturile eliberate

de ÎM „Gotești Prosper” pentru lunile ianuarie-aprilie 2015, din care rezultă că

au fost realizată masă lemnoasă în volum de 518,5 m/s cu valoarea 101.860 lei,

adică în corelație cu volumul prognozat în autorizația eliberată de Inspectoratul

Ecologic de Stat, luând în considerație că în conturul 10 au mai rămas pe picior

17 arbori.

Conform învinuirii lui Voina Ion i se impută că ar fi dispus tăierea ilegală

a arborilor în volum de 880,6 m/ster (sau echivalentul a circa 560 m3) de lemn

specia plop și salcie, peste volumul indicat în autorizația pentru efectuarea

tăierilor nr. 014018 din 26.11.2014, unde a fost preconizată pentru extragere

masă lemnoasă specia salcie și plop în mărime de 464 m3. Însă nici o probă nu

demonstrează existența surplusului masei lemnoase obținute în urma tăierii

ilegale a arborilor din contururile nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, realizarea

acestui surplus către beneficiari, numărul remorcilor transportate în surplus,

obținerea mijloacelor bănești în urma realizării masei lemnoase în volum de

880,6 m/ster, precum și însăși tăierea ilicită a arborilor nemarcați la indicația

lui Voina Ion. Nu s-a dovedit nici ascunderea faptului tăierii ilegale prin

acoperirea cu pământ sau rămășițe de iarbă a cioatelor, or careva probe în acest

sens nu au fost prezentate.

Instanța de apel a apreciat ca fiind dubioasă și modalitatea determinării

cantitative a masei lemnoase, stabilirii surplusului masei lemnoase obținute

prin tăierea ilegală a arborilor și evaluarea costului acestora.

Potrivit actului inspectării nr. 091797 din 16.07.2015, comisia în

componența: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe – consilier al

procurorului; Dreglea Ion - inspector principal al IE Cantemir; Voina Ion;

Florea Valeriu - maistrul OS Cociulia; petiționarii Iuteș Dumitru și

Butnaru Vladimir, a inspectat fondul forestier al Primăriei xxxxx, conturul nr.

10 pe care au fost efectuate tăieri de conservare pe suprafața 1 ha, și conturul

nr. 11 pe care au fost efectuate tăieri de igienă selectivă pe suprafața 10 ha,

constatând că în conturul nr. 10 au rămas pe picior 17 arbori marcați, iar în

conturul nr. 11 Voina Ion a arătat până unde au fost efectuate tăierile, totodată

fiind depistate cioate de arbori tăiați ilicit din afara hotarelor parchetului nr.

17

în alte activități urgente, n-a avut posibilitate de a participa la lucrările comisiei

din următoarea zi. Astfel, din actul întocmit de angajații IE Cantemir, Dreglea

Ion și Leu Iurie, nu rezultă că în conturul nr. 11 au fost efectuate tăieri ilicite a

arborilor, fiind expusă o constatare vagă, lipsită de precizie și calcule concrete,

fiind indicat doar numărul arborilor și diametrul cioatelor. În actul respectiv nu

se specifică numărul arborilor tăiați ilicit în raport cu arborii indicați în

autorizație, suprafața pe care s-a extins ilicit tăierea, delimitarea arborilor tăiați

din afara conturului nr. 11.

Mai mult, persoanele competente în domeniul silvic, specialiștii Leu Iurie

și Dreglea Ion, nu au participat la lucrările comisiei din următoarele zile,

cioatele rămase în urma tăierii fiind măsurate și numerotate de persoane

neidentificate și neincluse ca participanți nici în actul de inspectare, nici în

fișele de inventariere, fapt care a permis ulterior părții apărării să afirme

despre incompetența persoanelor antrenate, lipsa instrumentelor pentru

măsurarea cioatelor și necunoașterea de către aceștia a metodelor de măsurare

a diametrului cioatelor arborilor tăiați – circumstanțe care, grație deficiențelor

admise în ansamblu de către procuror, reprezentanții IE Cantemir și maistrul

Florea, fac imposibilă verificarea corectitudinii măsurărilor realizate.

Se face evident că actul inspectării nr. 091797 din 16.07.2015 a fost

întocmit de șeful IE Cantemir nu în baza datelor obținute ca rezultat al

inspectării de către el a contururilor nr. 10 și nr. 11, ci a fost întocmit în baza

fișele de inventariere a arborilor, întocmite la 16-17 și 21 iulie 2015 de către

maistrul Florea, cu participarea unor persoane neincluse în comisie și fără

participarea reprezentanților IE Cantemir și procurorului.

Respectivele deficiențe de inspectare nu au fost înlăturate nici la

inspectarea repetată din 18.01.2017 (f.d. 211, vol.I), în cadrul căreia

reprezentanții IE Cantemir au avut ca obiectiv stabilirea trecerii treptelor de

grosime a arborilor, și nu inventarierea arborilor.

Potrivit Instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și controlului

operativ în fondul forestier proprietate publică a statului (anexă la ordinul

Agenției „Moldsilva” nr. 159 din 30.05.2016), în cazul controlului legitimității

tăierii arborilor în parchetele cu tăieri selective, este necesar de a urmări

prezența semnelor de marcare la piciorul arborilor tăiați; cioatele arborilor

tăiați ilicit marcați și nemarcați se inventariază separat. Pentru determinarea

corectă a volumului arborilor tăiați ilicit, se efectuează un set de măsurări

specifice obligatorii. Inventarierea cioatelor se efectuează pe specii, categorii

de diametre și înălțimi ale cioatelor. Diametrele cioatelor arborilor tăiați ilicit

se măsoară cu coajă și se determină ca media aritmetică intre diametrul maxim

și cel minim (conform tehnicii de măsurare a lemnului rotund).

Astfel, numai un specialist în domeniul fondului forestier, ce posedă

cunoștințe speciale și cunoaște metode de măsurare a diametrului cioatelor

arborilor tăiați ilicit, poate să determine corect diametrul cioatelor și numărul

18

arborilor tăiați ilicit, cu evidența separată a cioatelor arborilor marcați și

arborilor nemarcați.

Aceste deficiențe, luate în complex cu omisiunea defectuoasă a organului

de urmărire penală de a investiga și constata faptele tăierii ilicite a arborilor în

conturul nr. 11 și zona adiacentă de către subalternii inculpatului Voina Ion și

de a constata modul de valorificare a masei lemnoase obținute în rezultatul

pretinselor tăieri ilicite prin acțiuni de urmărire penală, duc la concluzia

imposibilității constatării cu certitudine însăși a faptului tăierilor ilicite dispuse

de inculpatul Voina Ion în ianuarie-aprilie 2015.

Nu poate fi neglijat și acel fapt, că procurorul nu a explicat cumva și nu a

contrapus nimic argumentului inculpatului Voina Ion, precum că fapte de tăieri

ilicite au avut loc anterior până la tăierile efectuate de ÎM „Gotești-Prosper” în

ianuarie-aprilie 2015.

În lipsa unor acțiuni de urmărire penală realizate în vederea constatării

faptului tăierilor ilicite în perioada ianuarie-aprilie 2015 de către angajații ÎM

„Gotești-Prosper”, instanța de apel a constatat, că fișele de inventariere a

arborilor din 16-17 și 21 iulie 2015 sunt insuficient de informative pentru a

constata faptul tăierii ilicite a arborilor din conturul nr. 11 în perioada

ianuarie-aprilie 2015.

Neconstatarea faptului tăierilor ilicite în perioada ianuarie-aprilie 2015

de către angajații ÎM „Gotești-Prosper”, exclude necesitatea aprecierii în

continuare a probelor ce se referă exclusiv la calcularea cantității de masă

lemnoasă, cum sunt fișele de evaluare a masei lemnoase de la filele dosarului

63-64, 67-68, 71-72 vol.I, cu toate că și asupra acestor acte partea apărării are

un șir de obiecții argumentate, ce țin atât de lipsa în ele a semnăturilor

persoanei care le-a întocmit, lipsa oricăror formule și metodici de calcul, cât și

de aplicarea unor metode de calcul neargumentate științific.

Respectiv prin prisma materialului probator acumulat pe acest capăt de

acuzare, este evident faptul, că poziția acuzării este una lipsită de suport juridic,

dat fiind că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat existența faptului

infracțiunii prevăzută de art. 231 lit. a), b) Cod penal.

4.2.1. Cu referire la al doilea episod, prin care inculpatului Voina Ion i se

incriminează săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal, și

anume că Voina Ion, deținând funcția de administrator al ÎM ,,Gotești-Prosper”,

fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale

încredințate spre gestionare, folosind situația de serviciu, contrar autorizației

Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 014018 din 20.11.2014 și deciziei

Consiliului comunal Gotești nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, potrivit cărora

urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului în contururile cadastrale

nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha, cu obținerea unui volum total de

464.0 m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-martie 2015, având

intenția directă de a însuși în scopuri personale mijloace bănești, profitând de

funcția deținută în cadrul ÎM ,,Gotești-Prosper”, a defrișat și înstrăinat ilegal

880.6 m/steri de lemn speciile plop și salcie, prin ce a cauzat întreprinderii o

19

pagubă materială în proporții mari, în sumă de 176.120 lei, pe care i-a însușit

în scopuri personale.

Instanța de apel a stabilit, că fondul forestier, inclusiv contururile nr. 10

și nr. 11 din lunca Prutului, se află în gestiunea Consiliului xxxxx, care în baza

atribuțiilor legale decide asupra utilizării și repartizării resurselor forestiere.

În baza deciziei Consiliului xxxxx nr. 11/21-XXV din 07.10.2014, s-a stabilit că

partea lemnoasă acumulată în urma tăierilor va fi luată la evidența ÎM „Gotești

Prosper” și realizată la prețul stabilit conform deciziei Consiliului xxxxx. Iar în

baza deciziei Consiliului xxxxx nr. 12/01-XXV din 16.10.2014 s-a stabilit taxa

pentru livrarea lemnului de foc de la tăierea arborilor din lunca Prutului în

mărime de 200 lei pentru 1 m/s.

La momentul angajării în funcție (începând cu 29.09.2014) inculpatului

Voina Ion nu i-au fost încredințate în gestiune contururile cadastrale nr. 10 și

11 din lunca Prutului.

Ulterior la 07.10.2014 efectuarea tăierilor de pe terenurile împădurite,

conturul nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, a fost încredințată ÎM „Gotești-

Prosper”, a cărei administrator era Voina Ion, cu luarea la evidență contabilă a

masei lemnoase obținute și realizarea acestei masei lemnoase conform tarifelor

stabilite.

În virtutea funcției de administrator inculpatului Voina Ion i-au fost

încredințate în administrare bunuri ce reprezintă masa lemnoasă recoltată în

urma tăierilor, vânzarea acestor bunuri și obținerea mijloacelor bănești în

rezultatul vânzării, care urma a fi contabilizată.

Din declarațiile inculpatului Voina Ion rezultă, că pe interiorul

întreprinderii aceste atribuții nu au fost puse în sarcina altor angajați, personal

de organizarea procesului tăierilor, vânzarea masei lemnoase și încasarea

valorilor bănești se ocupa Voina Ion, prin urmare dânsul era responsabil de

efectuarea lucrărilor de tăiere a arborilor de plop și salcie în conturul nr. 10, cu

suprafața 1 ha, fiind autorizată extragerea masei lemnoase în volum de 298 m3,

și în conturul nr. 11 cu suprafața 10ha, cu recoltarea masei lemnoase în volum

de 166 m3.

Instanța de apel a reținut că acuzatorul de stat nu a probat faptul

defrișării ilegale a arborilor, cu ulterioara înstrăinare a masei lemnoase în

cantitate de 880,6 m/ster și însușirea mijloacelor bănești în sumă de 176.120

lei.

Astfel, martorul Chicicov Panainte, care activa în funcția de primar al

xxxxx, a declarat, că la începutul anului 2015, Voina Ion a început lucrările de

tăiere, unde trebuia să extragă de pe 1 ha tăiere rasă 166 m3 lemn speciile salcie

și plop, și de pe 10 ha masa lemnoasă în volum de 298 m3. Voina Ion a eliberat

și a realizat masa lemnoasă conform deciziilor Consiliului, cu prețul stabilit de

Consiliu, eliberând factură și chitanță la fiecare rută. Plângeri la Primărie și

Consiliul comunal, precum că ar fi fost sustrasă masa lemnoasă mai mult decât

a fost stipulat în autorizație, nu au parvenit. Este sigur că măsurările care au

fost efectuate în lunca Prutului nu sunt corecte, a solicitat prin demers depus la

20

Procuratura raională Cantemir să fie repetate măsurările, însă demersul a fost

respins.

Martorul Moldovanu Vladimir a declarat, că în perioada anilor 2014 –

2015 la efectuarea tăierilor se efectuau controale de către consilierii locali, el

fiind consilier în Consiliul comunal Gotești. Se prezentau în Primărie rezultatele

controlului, careva încălcări nu au fost. Nu a auzit ca inculpatul Voina Ion să fi

tăiat în mod ilicit arbori și să-i fi realizat ilegal. Repartizarea unei mase

lemnoase de 888 metri steri și încă 464 metri steri în localitate, este foarte

vizibilă. În comuna Gotești sunt până la 1000 de gospodării și reiese că la poarta

fiecărei gospodării să fi fost câte o remorcă de lemne. Venitul obținut de la

livrarea masei lemnoase se plasa pe contul xxxxx. Audit la ÎM ,,Gotești-Prosper”

și xxxxx nu s-a făcut și nu este constatat careva prejudiciu.

Martorul Mititelu Gheorghe – consilier în Consiliul xxxxx, a declarat, că

inculpatul Voina Ion și-a dat darea de seamă în fața Consiliului și nu a auzit ca

să fi fost depistate careva încălcări.

Din declarațiile martorilor Răilescu Denis, Crăciun Vasile,

Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe rezultă, că inițial Răilescu Denis cu

motoferăstrăul a tăiat arborii marcați, aproximativ două săptămâni, apoi a

intervenit Crăciun Vasile care a continuat tăierea arborilor. Boghean Dumitru

și Boghean Gheorghe au participat la încărcarea masei lemnoase în remorcă. Pe

zi ei încărcau 1-2 remorci. Erau zile cînd muncitorii nu activau din cauza

condițiilor meteo nefavorabile. Toți martorii au confirmat ferm că au tăiat și au

încărcat doar copacii însemnați cu vopsea albastră, la indicația lui Voina Ion

care era prezent la efectuarea lucrărilor.

La acest aspect, instanța de apel a remarcat, că cantitatea impunătoare a

masei lemnoase de 880,6 m/ster (echivalentul a circa 560 m3) trebuia să lase

neapărat urme care puteau fi descoperite atât prin audierea angajaților care au

participat la muncile de tăiere-încărcare-transportare, cât și prin audierea

locuitorilor comunității sau altor persoane care au cumpărat lemne, ultimii

presupunându-se a fi foarte numeroși în raport cu cantitatea masei lemnoase

imputată inculpatului ca fiind delapidată.

Imposibilitatea obținerii masei lemnoase în volum de 880,6 m/ster a fost

confirmată și de specialiști în domeniul forestier, martorul Obreja Ivan –

inginer silvic, care a explicat că masa lemnoasă de 880 metri steri este un volum

foarte mare. Iar Florea Valeriu – maistrul Ocolului silvic Baimaclia, a declarat

că masă lemnoasă în volum de 888 m/steri, repartizată într-o localitate, este

foarte vizibilă și nu poate fi ascunsă pentru a fi realizată.

Mai mult, într-o remorcă se încărcau câte 10 m/s, ceea ce atestă că masa

lemnoasă în volum de 880,6 m/ster, presupusă a fi sustrasă, urma a fi încărcată

și transportată în 88 remorci. Însă nici o probă nu demonstrează faptul

transportării masei lemnoase către beneficiari în lipsa facturii sau livrări de

masă lemnoasă altor persoane decât celor ce figurează în evidența contabilă a

ÎM „Gotești-Prosper”, sau necontabilizarea mijloacelor bănești încasate de la

persoanele care au plătit pentru masa lemnoasă cumpărată. Partea acuzării nu

21

a prezentat probe ce confirmă destinatarii care au beneficiat de masa lemnoasă,

la ce preț a fost realizată și cine a transportat această masă lemnoasă.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile reprezentantului părții

vătămate Consiliul xxxxx, Butnaru Vladimir, care fiind inclus în comisia de

inspectare, a participat la măsurarea arborilor din lunca Prutului, măsurând

trunchiurile rămase, și care are pretenții față de inculpat, deoarece la

Întreprinderea municipală s-a format datorie, ce urmează a fi restituită

întreprinderii. Faptul participării acestui martor la măsurări nu denotă tăierea

arborilor în cantitate mai mare decât cea preconizată, dat fiind că dânsul nu

posedă cunoștințe speciale ce țin de domeniul forestier referitor la efectuarea

măsurărilor cioatelor arborilor tăiați, iar faptul acoperirii cioatelor cu pămînt

și rămășițe ierboase nu s-a confirmat, precum și existența datoriei formată în

urma acțiunilor ilegale ale inculpatului. Or, martorii Moldovanu Vladimir și

Mititelu Gheorghe – consilieri în Consiliul xxxx, și martorul Chicicov Panainte –

primar al xxxxx, au confirmat că Voina Ion la fiecare ședință a Consiliului

prezenta darea de seamă, venitul obținut de la livrarea masei lemnoase se plasa

la contul xxxxx, careva plângeri privind sustragerea masei lemnoase nu au

parvenit, și nu s-a constatat prejudiciu cauzat ÎM „Gotești-Prosper” și Primăriei

xxxxx.

Inculpatul Voina Ion a declarat, că la preluarea funcției întreprinderea nu

avea administrator, careva acte de primire-predare nu au fost întocmite, doar

fostul administrator Bufenco V. s-a deplasat cu el în lunca Prutului și de la

margine i-a arătat sectoarele pentru tăiere, fără a intra pe sectoare.

Instanța de apel a notat, că pe parcursul cercetării judecătorești s-a

stabilit că măsurările cioatelor după diametru a arborilor tăiați ilegal și

calculele privind evaluarea masei lemnoase obținute în urma tăierii arborilor

au fost puse la îndoilă, inclusiv de specialiștii implicați. Din materialele cauzei

se desprinde, că în cadrul unui control au fost efectuate măsurări în fondul

forestier al Primăriei xxxxx, fiind formată comisia în componența: Leu Iurie -

șeful IE Cantemir; Dreglea Ion - inspector principal IE Cantemir; Enachi

Gheorghe – consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul OS Cociulia;

petiționarii Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir; inculpatul Voina Ion. În prima

zi la măsurări în conturul nr. 10 au participat toți membrii comisiei, însă a doua

zi la măsurări în conturul nr. 11 au fost prezenți doar Florea Valeriu, Iuteș

Dumitru, Butnaru Vladimir și inculpatul Voina Ion.

Astfel, în instanța de apel au fost audiați martorii Leu Iurie, Obreja Ivan și

Florea Valeriu, precum și inculpatul Voina Ion.

Rezumînd declarațiile persoanelor implicate la măsurarea diametrului

arborilor după cioate în conturul nr. 10 tăiere rasă și conturul nr. 11 tăiere

igienico-selectivă, instanța de apel a constatat că persoane absolut

incompetente făceau măsurări a diametrului cioatelor arborilor tăiați, iar

reprezentantul OS Cociulia, Florea Valeriu, doar nota aceste măsurări, pe cînd a

doua zi la măsurări nici nu erau prezenți angajații Inspecției Ecologice

Cantemir, ci au participat persoane necunoscute care efectuau măsurări în lipsa

22

ruletei, iar Florea Valeriu împreună cu Butnaru Vladimir le notau. Sub acest

aspect veridicitatea măsurărilor efectuate în privința arborilor tăiați prezintă

mari dubii, or la măsurarea cioatelor după diametru sunt calculele specifice

cunoscute doar specialiștilior din domeniul silvic.

Inculpatul Voina Ion, având îndoieli referitor la obiectivitatea

măsurărilor efectuate, a făcut obiecții verbale, iar ulterior împreună cu

primarul xxxxx au înaintat demers la Procuratură, care a fost respins prin

ordonanța ofițerului de urmărire penală, din motiv că orice dubii referitor la

veridiciatatea evaluării masei lemnose sunt excluse.

Ulterior, datele măsurărilor efectuate au fost transmise prin fax la

Întreprinderea „Silva-Sud” Cahul, unde inginerul Obreja Ivan, în lipsa fișelor de

inventariere, în baza unor notițe despre măsurările cioatelor arborilor tăiați, a

făcut calculul masei lemnoase obținute. Tot el a explicat că, salcia se asimilează

cu plopul, și anume calculele obținerii masei lemnoase se efectuează după

specia plop. Pentru salcie care ajung ca diametru pînă la 60 se calculează ca

specia de salcie și plop, după diametru mai mare de 60 până la 80 - se calculează

ca pentru specia de stejar. Calculele au fost întocmite pe suport de hârtie, fără

a fi întocmit un act în formă scrisă.

Potrivit informației prezentate de șeful Inspecției Ecologice Cantemir din

21.09.2015, în rezultatul evaluării masei lemnoase supuse tăierii s-a constatat,

că în parcela nr. 10, pe suprafața de 1 ha, au avut loc tăieri a masei lemnoase în

volum de 196 m3, în autorizație fiind 166 m3; în parcela nr. 11 unde au fost

efectuate tăieri de igienă pe suprafața de 10 ha s-au extras 551 arbori specia

plop în volum de 1419 m3 și 89 arbori specia salcie în volum de 144 m3, în total

s-au tăiat 1563 m3, în autorizație fiind 298 m3. La raportul respectiv au fost

anexate fișe de inventariere a arborilor destinați extragerii și fișa evaluării

masei lemnoase.

Astfel, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a accentuat că

aceste înscrisuri sunt niște copii neautentificate, fără prezentarea actelor în

original, conțin corectări, adăugări, fără confirmarea în scris despre aceste

corectări, adăugări, nu este indicat de către cine au fost îndeplinite, funcția lor.

Prin urmare copiile înscrisurile respective creează dubii privind veridicitatea

lor. Nici actul nr. 091798 din 11.08.2015 întocmit în rezultatul controlului

fondului forestier al Primăriei xxxxx nu conține date concrete cu referire la

numărul, cantitatea arborilor tăiați ilicit, fiind indicat că în conturul nr. 10

s-a efectuat tăiere rasă, unde au rămas 17 arbori pe picior, după efectuarea

controlului în conturul nr. 11 cu tăieri de igienă selective pe o suprafață de 10

ha s-au depistat tăieri ilicite în parcela alăturată conturului dat. Ultimul act este

dubios și din considerentul, că persoana care l-a întocmit șeful IE Cantemir,

Leu Iurie, nu a participat deloc la inventarierea arborilor tăiați pe conturul

nr.11.

Instanța de apel a cochis, că partea acuzării nu a prezentat nici o probă cu

referire la modul de calculare a masei lemnoase obținute în surplus în volum

de 880,6 m/ster, inclusiv numărul exact al arborilor tăiați ilicit, or inculpatului

23

i se incriminează că el a defrișat și înstrăinat ilegal lemn de specia plop și salcie

în volum de 880,6 m/ster.

Șeful Inspecției Ecologice Cantemir, Leu Iurie, a relatat că în 2015 au fost

măsurați după diametru toți arborii tăiați (cei semnați și neînsemnați). La

solicitarea organului de urmărire penală au efectuat un control repetat în anul

2017 pentru a deosebi copacii indicați în autorizație și copaci tăiați ilicit

(copacii marcați și nemarcați).

Astfel potrivit actului de inspectare nr. 107294 din 18.01.2017, s-a

efectuat un control suplimentar în conturul nr. 11, pentru a stabili treptele de

trecere a categoriei de grosime de la înălțimea tulpinei 1,3 m la diametrul

cioatei, pentru a exclude arborii tăiați în baza autorizației nr. 014018 din

20.11.2014, și calcularea prejudiciului cauzat mediului. În urma măsurării

arborilor pe picior la înălțimea de 1,3 m și la cioată, s-a stabilit că la arborii

specia plop se mărește cu o treaptă categoria de grosime, iar la specia salcie cu

două trepte de grosime. Prin urmare, s-a stabilit că au fost tăiat ilicit 544 arbori,

prejudiciul cauzat mediului constituie 126.405 lei.

Totodată Leu Iurie a explicat, că a trecut timp și era imposibil de găsit

marcajul. Atunci ei au decis să facă măsurarea în natură și să ia ca model specia

de salcie, înălțimea 1,30 m. Din volumul arborilor stabiliți în fișa de inventariere

au exclus numărul de arbori prevăzuți în pachetul de documente pentru

autorizație, mărindu-i cu o categorie de înălțime la nivel de plop, cu două

categorii la nivel de salcie. A calculat prejudiciul conform anexei nr. 1 din Codul

silvic. Însă nu cunoaște dacă calcularea prejudiciului cu utilizarea metodei

arbore-model este științific argumentată. Comparând rezultatele evaluării

masei lemnoase prezentate de șeful IE Cantemir, Leu Iurie, din 21.09.2015 (f.d.

60) și din 18.01.2017 (f.d. 209), inițial s-a constatat că au fost tăiați ilicit 640

arbori în conturul nr. 11, ulterior constatându-se că au fost tăiați 544 arbori.

Calculele efectuate conțin divergențe care nu au fost excluse nici la efectuarea

măsurărilor repetate, ce au avut loc peste doi ani, fiind imposibil de a recalcula

diametrul cioatelor rămase și de a delimita copacii tăiați marcați și nemarcați.

Obreja Ivan a explicat că a efectuat calculul masei lemnoase în baza

măsurărilor cioatelor copacilor tăiați, însă conform normelor tehnice de

calculare a volumului masei lemnoase după diametrul cioatei la specia salcie nu

există, de aceea calculul a fost efectuat după specia stejar. Totodată dânsul a

explicat că mai există și metoda de calcul a masei lemnoase pe picior. Metoda

de calculare a masei lemnoase după diametrul cioatei diferă de calculele pe

picior, datorită marjei de eroare, care pe ciot este de +/- 30 %, iar pe picior

+/- 10 %. Calculele pe cioate sunt aproximative, iar pe picior sunt mai fixe, au o

precizie mai înaltă.

Martorul Florea Ion - maistrul OS Cociulia, a confirmat că în R. Moldova

nu există, regulamente sau tabele privind calcularea masei lemnoase obținute

ca urmare a tăierii arborilor de specia salcie și plop, după măsurarea cioatelor,

în lipsa trunchiului. Rezultatul obținut a masei lemnoase, după măsurarea

cioatelor nu poate fi corect, exact. Din aceste considerente calculul respectiv se

24

efectuează după specia stejar. Efectuarea calculelor la masa lemnoasă ce poate

fi obținută dintr-un masiv concret, până la începerea tăierii, nu coincide cu

masa lemnoasă obținută de facto în rezultatul tăierii, există o marjă de eroare

de 10 %. Astfel, în lipsa unei metode științifice aprobate, evaluarea masei

lemnoase după diametrul cioatei la specia salcie ca pentru specia de stejar, nu

prezintă o modalitate de calcul obiectivă, concretă care ar putea stabili cu

exactitate volumul masei lemnoase tăiate ilegal.

Instanța de apel a reținut argumentul inculpatului Voina Ion, precum că

evaluarea efectuată după stejar este lipsită de precizie și corectitudine,

deoarece în lunca Prutului copacii cresc în apă și se îngroașă la tulpină, iar în

partea de sus tulpina se îngustează mult, și nu pot fi evaluați după stejar. La

salcia crescută pe deal pot fi făcute măsurări după stejar. Iar în baltă salcia nu

corespunde cu stejarul. Stejarul nu crește în lunca Prutului, doar salcia și plopul,

care se îngroașă jos la tulpină.

Tipul și proprietățile arborilor de specia salcie și plop din lunca Prutului

nu au fost luate în considerație datorită lipsei normelor tehnice de calculare a

volumului masei lemnoase după diametrul cioatei, iar calculele masei lemnoase

pe picior care au o precizie mai înaltă și o marjă de eroare de 10 % nu au fost

efectuate.

În consecință, instanța de apel a constatat că măsurările diametrului

cioatelor în conturul nr. 11 sunt absolut neveridice, fiind efectuate de persoane

necalificate și incompetente. În urma acestor măsurări nu s-a făcut delimitarea

arborilor tăiați marcați și nemarcați, arborii care au fost tăiați din afara

conturului nr. 11, suprafața terenului adiacent pe care s-a extins tăierea.

Evaluarea masei lemnoase a arborilor tăiați de specia salcie și plop, în lipsa

unor măsurări concrete și veridice, în lipsa unor metode tehnice de calculare a

masei lemnoase în cazul arborilor de specia salcia și plop, prevăzute de acte

normative, nu poate fi pusă la baza determinării volumului concret tăierii ilicite

a arborilor și prejudiciului cauzat. Este dubios și faptul, că după controlul

repetat efectuat de IE Cantemir la 18.01.2017, această autoritate a dedus că

numărul arborilor tăiați ilicit în conturul nr. 11 s-a modificat spre micșorare,

însă după această constatare nu s-a solicitat și nu s-a realizat efectuarea unui

nou calcul al masei lemnoase, care ar corespunde ultimelor constatări.

Toate aceste inadvertențe de investigație admise de organul de urmărire

penală nu au fost înlăturate nici de probele administrate la solicitarea

procurorului în cadrul judecării cauzei, urmând a fi interpretate exclusiv în

favoarea inculpatului.

În opinia instanței de apel, nu poate fi reținut argumentul procurorului,

precum că actele de inventariere a arborilor pe parcelele nr. 10 și nr. 11 au fost

semnate de toți membrii comisiei și inculpatul Voina Ion nu a contestat

procesele-verbale de inventariere. Or, actele de inventariere a arborilor nu

reprezintă prin sine nici acte administrative în sensul contenciosului

administrativ, și nici acte juridice civile, mai mult ca atât aceste acte au fost

efectuate în cadrul urmăririi penale la solicitarea procurorului, dar nu

25

constituie acțiuni de urmărire penală, motiv din care acestea nu sunt pasibile

contestării pe cale judiciară.

În contextul circumstanțelor stabilite la caz, instanța de apel a reținut că

poziția acuzării este una lipsită de suport juridic, acuzatorul de stat nu a probat

însușirea ilegală a bunurilor întreprinderii, și anume surplusul lemnului tăiat

din lunca Prutului (conturul nr. 10 și nr. 11) sau intenția de a însuși mijloacele

bănești, nu a demonstrat că Voina Ion a executat tăieri ilegale.

În egală măsură, instanța de apel a menționat, că nu poate constata că

activitatea inculpatului Voina Ion în calitate de administrator al ÎM

„Gotești-Prosper” a fost una legală și cu executarea corectă a atribuțiilor de

administrare în privința bunurilor încredințate, însă suspiciunile de ilegalitate

expuse în rechizitoriu nu și-au găsit confirmare în probele administrate.

În acest context instanța de apel a constatat, că prestația organului de

urmărire penală și a procurorului în cursul urmăririi penale (fază la care

șansele relevării urmelor infracțiunilor de această categorie sunt înalte) în plan

calitativ este într-atât de proastă, încât probele administrate nu permit nici

măcar constatarea existenței faptelor infracțiunilor imputate inculpatului

Voina Ion (tăierea ilicită și delapidarea în perioada ianuarie-aprilie 2015).

Potrivit instanței de apel, concluzia primei instanțe privind achitarea

inculpatului de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 231

lit. a), b) și 191 alin. (4) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptelor infracțiunilor, este una justă, adoptată în baza tuturor probelor

administrate, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere

al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală.

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia

cu remiterea cauzei pentru rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

5.1. În argumentarea recursului procurorul menționează, că pe

parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată circumstanțele descrise

în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare atat prin declarațiile martorilor,

cât și prin corpurile delicte, documentele anexate la materialele cauzei penale.

Totodată, instanțele de judecată, deși au descris probele administrate și

cercetate în cadrul procesului penal, nu au apreciat corect, în temeiul art. 101

Cod de procedură penală, toate probele în cumul, probele prezentate de partea

acuzării.

Susține procurorul, că instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile

martorului Răilescu Denis, date în cadrul examinării cauzei în instanța de fond

și în instanța de apel, nu a luat în considerație, apreciind critic, declarațiile

acestui martor date în cadrul urmăririi penale. Or, declarațiile acestui martor

coroborează cu declarațiile martorului Butnaru Vladimir.

26

Apreciind critic aceste declarații instanța de apel nu a luat în considerație

că veridicitatea acestor declarații a fost indirect confirmată de către însăși

martorul Răilescu Denis, care în cadrul audierii în instanța de apel a confirmat

semnătura sa pe procesul-verbal de audiere din 03.08.2016, ceea ce

coroborează cu declarațiile martorului Matchovschi Oleg, care fiind audiat în

instanța de apel, la prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului

Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107 vol.I), martorul a recunoscut semnătura și

scrisul propriu, audierea a avut loc în xxxxx. A audiat martorii în cazul dat în

Primărie, fiind aduși de șeful de post Popandopol Leonid. Când făcea pauză,

audia și afară, lângă Primărie, deoarece erau mulți, și se temea să nu piardă

timpul (f.d. 189 vol.II).

Cu referire la următoarele probe: plângerea colectivă a cet-lor Boghean

Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din

03.06.2015, care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana

responsabilă de tăierea lemnelor pe xxxxx (f.d. 22-23 vol.I); Listele persoanelor

care au procurat lemne, întocmite și prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș

Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ respectiv 80 și 13 persoane

(f.d. 48, 50 vol.I); Actul inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția

mediului și folosirea rațională a resurselor naturale nr. 091797 din 16.07.2015,

întocmit de inspectorul de stat pentru ecologie, Dreglea Ion, cu participarea

persoanelor: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe - consilier al

procurorului; Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cochilia; Voina Ion - șeful

gospodăriei comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari

(f.d. 77 vol.I), acuzatorul susține că deși probele sus menționate au fost descrise

în decizie, instanța de apel nu a supus aprecierii aceste probe în coroborare,

prin ce a comis o încălcare a prevederilor imperative a normelor procesuale și

art. 101 Cod de procedură penală.

Evidențiază acuzatorul de stat, că instanța de apel apreciind ca veridice

declarațiile inculpatului nu a ținut cont de totalitate probelor prezentate de

către procuror și administrate în cursul examinării cauzei, care incontestabil

dovedesc vinovăția inculpatului Voina Ion în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Analizând amănunțit declarațiile inculpatului date pe tot parcursul

examinăm cauzei penale, apar mai multe dubii în ceia ce privește veridicitatea

lor. Or, pe de o parte inculpatul Voina Ion declară că, faptul defrișării unei

cantități de 880 m/steri de lemn peste limita stabilită în autorizație se explică

prin faptul că o parte din copaci au fost tăiați și furați de localnici pâna la

începerea tăierii în anul 2015, cît și tăierea copacilor în perioda defrișării,

deoarece lemnul tăiat și suprafața respectivă nu a fost păzită...Actul de

constatare l-a semnat pentru a confirma ca au făcut măsurările, dar nu pentru

faptul că cantitatea respectivă a fost tăiată în perioada că el a activat. Actul nu

l-a contestat deoarece în el nu este specificat că defrișările au fost efectuate în

perioda activității lui, iar pe de o altă parte nu întreprinde nici o acțiune în

vederea asigurării locului tăierii (cantonului nr. 10 și 11) cu pază; nu

înștiințează Consiliul local Gotești, nici Inspectoratul de Poliție Cantemir despre

27

tăierile ilegale a arborilor; semnează act de constatare, nedeclarând nici o

obiecție în privința acestuia, ce denotă acordul acestuia cu conținutul actului de

constatare.

Mai mult ca atât, în cadrul audierii în instanța de apel, inculpatul Voina

Ion, a declarat că, la momentului intrării în funcție întreprinderea avea datorii

de 68.000 lei, de la organul fiscal erau pregătite acte pentru înaintarea acțiunii.

La ședința Consiliului xxxxx urmau să decidă în privința mijloacelor bănești,

întrucât cu un an înainte de a deveni el administrator a fost evaluată masa

lemnoasă, declarații care vin în contradicție cu declarațiile martorului

Chicicov Panainte, care în ședința instanței de apel a declarat că, atunci cînd a

început activitatea Voina Ion datorii nu erau, după activitatea acestuia a rămas

o datorie față de angajator. La eliberarea acestuia cunoaște precis că au rămas

datorii.

Consideră recurentul că sunt neîntemeiate argumentele instanței de apel,

din pagina 29 din decizie: „...nu poate fi neglijat și acel fapt, că procurorul nu a

explicat cumva și nu a contrapus nimic argumentului inculpatului Voina Ion

precum că faptele de tăieri ilicite au avut loc anterior până la tăierile efectuate

de IM „Gotești Prosper” în ianuarie - aprilie 2015...”, dat fiind faptul că pe tot

parcursul exercitării atribuțiilor de serviciu în calitate de administrator IM

„Gotești Prosper”, inculpatul Voina Ion nu a depus nici o plângere în acest sens.

Mai mult ca atât, martorul Chicicov Panainte în ședința instanței de apel

a declarat ca, Voina Ion a intrat în funcția de administrator la 29.09.2014, până

la el administrator a fost Bufenco Veaceslav, ei împreună au fost la fața locului

și i-a făcut cunoștință cu terenurile care trebuiau să fie supuse tăierii. Nu-și

amintește dacă a fost întocmit vreun act de primire-predare. Dacă ar fi fost

tăieri ilicite înainte de a deveni Voina Ion administrator, ultimul nu ar fi luat în

primire terenurile.

Subliniază recurentul, că instanța de apel nu a luat în considerație

declarațiile specialistului Obreja Ion din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, care este

profesionist și responsabil pentru aceste calcule.

Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile

martorului Leu Iurie.

Acuzatorul de stat apreciază critic argumentele instanței de apel cu

referire la faptul, că „...Imposibilitatea obținerii masei lemnoase în volum de 880.6

m/ster a fost confirmată și de specialiști în domeniul forestier, martorul Obreja

Ivan inginer silvic, care a explicat că masa lemnoasă de 880 metri steri, este un

volum foarte mare. Iar Florea Vaieriu – maistrul Ocolului silvic Baimaclia, a

declarat că masă lemnoasă în volum de 888 m/steri, repartizată într-o localitate,

este foarte vizibilă și nu poate fi ascunsă pentru a fi realizată.

Mai mult, într-o remorcă se încărcau câte 10 m/s, ceea ce atestă ca masa

lemnoasa în volum de 880,6 m/ster, presupusă a fi sustrasă, urma a fi încărcată

și transportată în 88 remorci. Însă nici o probă nu demonstrează faptul

transportării masei lemnoase catre beneficiari în lipsa facturii sau livrării de

masă lemnoasă altor persoane decât celor ce figurează în evidența contabilă a

28

ÎM „Gotești Prosper”, sau necontabilizarea mijloacelor bănești încasate de la

persoanele care au plătit pentru masa lemnoasă cumpărată. Partea acuzării nu

a prezentat probe ce confirmă destinatarii care au beneficiat de masa lemnoasă,

la ce preț a fost realizată și cine a transportat această masă lemnoasă”, or,

martorul Creangă Mihail în ședința de judecată a declarat, ca de lemn de foc

extras din lunca Prutului au beneficiat și persoane din satele Ghioltosu,

Flocoasa, ceea ce și explică faptul că masa lemnoasă obținută ilegal a fost

înstrăinată locuitorilor altor localități în lipsa unor acte pentru a ascunde

surplusul de masă lemnoasă și sumele de bani obținute.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce vor fi desfășurate în continuare.

Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță,

procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru

recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se atestă că

acesta critică decizia instanței de apel, prin care a fost menținută sentința

primei instanțe, soluție potrivit căreia inculpatul Voina Ion a fost achitat de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și art. 231

lit. a), b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

29

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Analizând motivele aduse de către partea acuzării atât în cererea de apel,

dar și în cererea de recurs ordinar, Colegiul penal lărgit subliniază, că în cazul

în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de

către procuror în sensul condamnării inculpatului, atunci aceasta urma să

dezvăluie soluția adoptată și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei

probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o

apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără

justă apreciere probatoriul administrat pe cauză.

În acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel

apreciind ca veridice declarațiile martorului Răilescu Denis date în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond și în instanța de apel, nu a luat în

considerație, apreciind critic, declarațiile acestui martor date în cadrul

urmăririi penale, potrivit cărora „... în total a tăiat aproximativ 170 de remorci

de lemn de foc. La indicația lui Voina Ion, a tăiat pe lângă copacii însemnați cu

vopsea albastră și copacii neînsemnați, deoarece Voina Ion îi spunea că trebuie

de rărit pădurea. După ce tăia copacii neînsemnați cu vopsea, Voina Ion i-a spus

să acopere tulpinile rămase cu frunze ca să nu se vadă și să dea foc la crengile

rămase ca să nu rămînă la fața locului. El a avut conflicte cu Voina Ion referitor

la faptul dat, spunându-i că nu s-a angajat la el pentru a astupa tulpinile. În urma

conflictului a fost nevoit să lepede lucrul...”.

Astfel, instanța de apel nu a apreciat prin coroborare aceste declarații ale

martorului vizat cu declarațiile martorului Butnaru Vladimir, care fiind audiat

în ședința instanței de apel a declarat că, „pentru efectuarea măsurărilor ei au

ieșit la fața locului. Măsurările au fost efectuate în vara anului 2015. S-a constatat

că cantitatea cu mult depășea norma preconizată inițial de tăiere a arborilor. O

parte tăiată a fost acoperită cu ierburi, faptul dat fiind fotografiat. O parte din

tulpini erau acoperite intenționat, trunchiurile tăiate la nivel cu pământul au fost

acoperite cu iarbă (masă vegetală) și pământ.”

Totodată, apreciind critic declarațiile martorului Răilescu Denis date în

cadrul urmăririi penale, instanța de apel nu a luat în considerație că

Răilescu Denis, în cadrul audierii în instanța de apel a confirmat semnătura sa

30

pe procesul-verbal de audiere din 03.08.2016, ceea ce coroborează cu

declarațiile martorului Matchovschi Oleg, care fiind audiat în instanța de apel,

la prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului Răilescu din

03.08.2016 (f.d. 107 vol.I), martorul a recunoscut semnătura și scrisul propriu,

menționând că a audiat martorii în cazul dat în Primărie, fiind aduși de șeful de

post Popandopol Leonid. Când făcea pauză, audia și afară, xxxxx, deoarece erau

mulți, și se temea să nu piardă timpul (f.d. 189 vol.II).

La fel, instanța de apel nu a dat apreciere calculelor prezentate de către

specialistul Obreja Ion din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, inclusiv nu a apreciat

declarațiile acestui specialist, care fiind audiat în calitate de martor a explicat,

că în calitate de inginer a fost desemnat să efectueze calculul masei lemnoase

obținute în urma măsurărilor efectuate în parcela nr. 10, 11 din lunca Prutului,

ce aparține xxxxx, pentru specia „plop și salcie”. Calculul masei lemnoase a

efectuat-o conform normelor silvice stabilite prin ordinul directorului „Moldsilva”

și conform formulelor de calcul stabilite pentru specia „salcie și plop”. Potrivit

fișelor de măsurare a cioatelor s-a stabilit că o parte din acestea aveau diametrul

peste 100 mm, însă pentru specia „salcie și plop” este prevăzută formula de calcul

pînă la diametrul de 80 mm, astfel calculul respectiv pentru ciotele care aveau

diametrul mai mare de 80 mm a coborât pozițiile respective, și cioatele cu

diametrul mai mare de 80 mm le-a calculate ca de 80 mm. La măsurările

efectuate pe cioate marja de eroare este de aproximativ 30 %, astfel ținînd cont

de acestea și de faptul neconcordanțelor măsurărilor expuse mai sus, a diminuat

cu mult cantitatea de masă lemnoasă obținută în urma defrișărilor din parcela

nr. 10 și 11. Cu toate acestea s-a înregistrat un volum foarte mare de masă

lemnoasă obținută, în raport cu indicii autorizației.

De altfel, Colegiul penal lărgit constată și faptul, că deși instanța de apel a

descris în decizie următoarele probe: plângerea colectivă a cet-lor

Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion

din 03.06.2015, care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana

responsabilă de tăierea lemnelor pe xxxxx (f.d. 22-23 vol.I); Listele persoanelor

care au procurat lemne, întocmite și prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș

Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ respectiv 80 și 13 persoane

(f.d. 48, 50 vol.I); Actul inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția

mediului și folosirea rațională a resurselor naturale nr. 091797 din 16.07.2015,

întocmit de inspectorul de stat pentru ecologie, Dreglea Ion, cu participarea

persoanelor: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe - consilier al

procurorului; Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cochilia; Voina Ion - șeful

gospodăriei comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari

(f.d. 77 vol.I), totuși soluția adoptată de către instanța de apel nu rezultă din

aprecierea acestor probe separat și în coroborare cu celelalte probe aduse în

sprijinul învinuirii în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor

cauzei penale.

31

Potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de

procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să

desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea

motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care

considerente ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) -

(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate

a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii

datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea

constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din

care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor

procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză

logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu

numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor

cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță

pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depusă de către organele de urmărire penală, de instanțele

judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată

în urma acestei activități.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și

după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o

corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care

aceasta o probează. Toate probele în ansamblu sunt apreciate din punct de

vedere al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează, că cercetarea judecătorească este un proces

de stabilire a adevărului și constă în analiza complexă și multilaterală a

probelor de către instanțe pentru a demonstra existența sau inexistența faptei

reprobabile și dacă eventuala persoană inculpată a comis sau nu fapta

infracțională care i se impută.

Instanțelor de judecată le revine sarcina de a aprecia probele în baza legii.

Exigențele dreptului la un proces echitabil impun ca aprecierea probelor să nu

fie arbitrară sau nerezonabilă în mod evident. În caz contrar, se încalcă articolul

6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea De Tommaso v.

Italia [MC], 23 februarie 2017, § 170, și Hodžić v. Croația, 4 aprilie 2019, § 58;

Makeyan și alții v. Armenia, 5 decembrie 2019, § 47).

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că libera apreciere

a probelor exclude posibilitatea conferirii unei puteri probante dinainte

32

stabilite unei probe. Aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată

ca urmare a examinării conjugate a tuturor probelor administrate, în scopul

aflării adevărului. Libera apreciere a probelor nu presupune arbitrariu, ci

libertatea de a aprecia probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele

aprecierii probelor sunt prezentate de către instanța de judecată în acte

procedurale, care trebuie să fie motivate în mod obiectiv și sub toate aspectele

potrivit legii. Motivarea constă în faptul că la admiterea unor probe și la

respingerea altora judecătorul este obligat să prezinte argumentele unei

asemenea soluții (a se vedea HCC nr. 18 din 22 mai 2017, § 68 și § 70).

Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Codul de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punctul de vedere al coroborării lor. Respectarea acestor criterii permite

instanțelor de judecată să tragă concluzii privind existența sau inexistența

faptelor și implicit constatarea vinovăției sau a nevinovăției făptuitorului.

Aprecierea probelor contrar criteriilor enunțate de lege ar putea crea o

aparență falsă asupra unor fapte care trebuie dovedite și, totodată, ar putea

conduce instanța la concluzii eronate asupra realității. În ipoteza în care

instanța de fond și/sau instanța de apel ar comite erori care denaturează

realitatea, numite în lege „erori grave de fapt”, corectarea lor, așa cum este

stabilit în articolul 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală, îi revine

instanței de recurs.

Eroarea gravă de fapt vizează stabilirea eronată a faptelor și constă în

confirmarea eronată a existenței sau inexistenței lor. În esență, stabilirea

faptelor urmărește aflarea adevărului. Aceasta este posibil ca urmare a

aprecierii probelor din perspectiva veridicității lor. Prin urmare, stabilirea

faptelor se află într-o legătură indisolubilă cu aprecierea probelor.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată

și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt

complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în

cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece

aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu

de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să înlăture erorile menționate, să țină seama de

împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor

administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de

procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele

33

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 21 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Voina Ion xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

34

17 noiembrie 2020 Dosarul nr. 1ra-809/20

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de

procedură penală (în cauza penală în privința lui Voina Ion xxxxx)

Voina Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 191 alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

2019, a fost respins apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului

Cantemir, Todos Victor și menținută sentința primei instanțe.

17 noiembrie 2020, a fost adoptată următoarea soluție: „Admite recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul,

Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

21 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Voina Ion xxxxx, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.”

consider, că în speță urma a fi pronunțată o decizie de respingere a recursului

procurorului, deoarece concluzia instanțelor de fond privind achitarea lui

Voina Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191

alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, este întemeiată și legală.

Analizând materialele dosarului în raport cu argumentele aduse în

recurs, am constatat că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea

sentinței de achitare.

De asemenea țin să subliniez, că argumentele din recursul procurorului

se referă numai la aprecierea probelor, ce nu constituie temei de recurs, mai

mult, acestea au format obiect de judecare în instanța de apel, care s-a

pronunțat amănuțit asupra acestora și a respectat prevederile art. art. 414-419

Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Judecător Toma Nadejda

35