1ra-1332/20 — Art. 361 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 26 decembrie 2019, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Druța Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, (echivalentul a 25000 lei).

În sentință, prima instanță a constatat că: Druța Vadim, fiind angajat în funcția de subofițer-debutant al serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție Fălești prin ordinul nr. 53 ef din data de 02.02.2018 al IGP al MAI al Republicii Moldova, aflându-se în concediu medical pentru caz de accident în condiții de trai, deschis în baza certificatului de concediu medical primar nr. 2926799 seria 01 din data de 07.10.2019, dorind prelungirea termenului concediului medical pentru caz de accident în condiții de trai, intenționat, contrar prevederilor pct. 9) al Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005, care stipulează: ”în condiții de tratament ambulatoriu, certificatul se eliberează de către medicul de familie, iar în caz de traumatism și în alte cazuri justificate din punct de vedere medical, acesta poate fi eliberat de către medicul specialist de profil ”, la data de 10 octombrie 2019, de sine stătător și în afara procedurii 1 legale de prelungire a termenului concediului medical pentru caz de accident în condiții de trai, urmărind scopul de falsificare a certificatului de concediu medical primar nr. 2926799 seria 01 din 07.10.2019, care potrivit prevederilor pct. 50) al Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005, care stipulează: ”certificatul constituie un document de ordin statistic, financiar, social și juridic”, reprezintă prin sine un document oficial, ce acordă potrivit pct. 2) al Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005, care stipulează, ”certificatul reprezintă un formular tip unic, aprobat în modul stabilit de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ce reprezintă temei pentru stabilirea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și maternitate și se eliberează de prestatorii de servicii medicale care efectuează expertiza incapacității temporare de muncă în conformitate cu legislația ”, dreptul salariatului la stabilirea și achitarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, a introdus prin adăugare în textul certificatului de concediu medical primar nr. 2926799 seria 01 din data de 07.10.2019 la compartimentul eliberarea de la lucru însemnarea de prelungire a termenului concediului medical pentru caz de accident în condiții de trai ”10.10.2019 – șaisprezece octombrie”, informație, care după conținutul său reprezintă un fals, ulterior, falsificând și semnătura medicului de familie Guțu Elena în drept cu acest text, ca urmare, deținând acest document oficial fals până la data de 17 octombrie 2019, când l-a folosit, prezentându-l Secției Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de poliție Fălești, pentru a justifica absența sa de la serviciu în perioada 10-16 octombrie 2019.

Inculpatul Druța Vadim, a înaintat cerere de apel, solicitând casarea sentinței și liberarea de răspundere penală cu tragerea sa la răspundere contravențională. În argumentarea cererii de apel a menționat că urmează a fi aplicată liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională deoarece a săvârșit pentru prima dată o infracțiune ușoară, vina a recunoscut- o și se căiește de cele comise, are la întreținere un copil, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii. A comis infracțiunea din cauza durerilor de mână și refuzul medicului de a prelungi buletinul medical.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 februarie 2020, apelul inculpatului Druța Vadim a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității, veridicității și coroborării, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, ajungând corect la concluzia, că vina inculpatului Druța Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de normele penale la art. 361 alin.(1) Cod penal, s-a confirmat deplin. 2 Referitor la solicitarea apelantului privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, Colegiul penal le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, întrucât prima instanță just a constatat că corectarea inculpatului nu este posibilă fără a fi supus la răspunderea penală și fără a-i fi aplicată o pedeapsă prevăzută de partea specială a Codului penal, iar alegațiile apelantului privind recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii au fost luate în considerație la stabilirea pedepsei penale. Astfel, instanța de apel a concluzionat că temeiuri de casare a sentinței nu au fost stabilite, întrucât soluția emisă este legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Pleșca Grigore în numele inculpatului Druța Vadim a declarat recurs ordinat prin care, fără a invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu liberarea de răspunderea penală lui Druța Vadim cu tragerea la răspundere contravențională. În motivarea recursului, avocatul a menționat că inculpatul Druța Vadim, a comis o infracțiune ușoară pentru prima dată, n-are antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de trai, are la întreținere un copil minor, se căiește de cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii. A comis această infracțiune fiindcă era influențat de durerile de la mână și refuzul de către medic de a-i prelungi buletinul medical.

Referință asupra recursului declarat, nu a fost depusă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, deși partea apărării nu a indicat nici unul din temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că criticile și solicitările acestuia se limitează la opinia privind necesitatea aplicării prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpatului Druța Vadim, care în esență se circumscrie prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură 3 penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând argumentele recursului în raport cu soluțiile oferite de instanțele de grad inferior de jurisdicție, Colegiul penal conchide că aceste instanțe au acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, și în consecință au motivat corespunzător respingerea aplicării prevederilor art. 55 Cod penal. În acest context, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 55 alin. (1) Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 1811, 256, art. 264 alin.(2), art. 2641, 303, 314, art. 326 alin. (11), art. 328 alin.(1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art. 335 alin.(1) și art. 3351 alin.(1), poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Aplicarea liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, nu este o obligație, dar un drept discreționar al instanței de judecată, or, instanța urmează să constate cumulativ că persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepțiile prevăzute la alin. (1) art. 55 Cod penal, și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, și nu în ultimul rând stabilindu-se că corectarea inculpatului este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. La acest capitol, Colegiul penal evidențiază faptul că recunoașterea vinovăției și căința sinceră manifestată de inculpat, nu poate echivala cu faptul că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă în condițiile liberării de răspundere penală, deoarece acest fapt urmează a fi constatat în coraport cu toate datele din dosarul penal, or, inculpatul a comis o infracțiune cu intenție, care nu poate fi considerată ca o faptă accidentală în viața acestuia, dar reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului, care recurgând la comiterea faptei infracționale, și-a asumat și consecințele care pot surveni, mai ales în contextul în care inculpatul era angajat în funcția de subofițer-debutant al serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție Fălești. În aceste circumstanțe Colegiul penal reține că, concluzia instanțelor de fond privind tragerea la răspundere penală cu stabilirea pedepsei penale corespunzătoare este corectă și motivată în raport cu toate circumstanțele invocate de către partea apărării în recursul declarat, or, recunoașterea vinei a condiționat examinarea cauzei penale în baza art. 3641 Cod procedură penală, ca urmare fiind reduse limitele pedepsei. 4 Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor din recurs, Colegiul penal conchide că motivele la care a făcut referire recurentul în vederea susținerii oportunității aplicării art. 55 Cod penal, nu și-au găsit confirmare, iar pedeapsa aplicată de prima instanță și menținută de către instanța de apel este legală, întemeiată și corespunde noilor limite stabilite prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, careva erori în acest sens nefiind constatate. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar constitui necesitatea casării deciziei emise, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Pleșca Grigore în numele inculpatului Druța Vadim, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pleșca Grigore în numele inculpatului Druța Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Druța Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 5