1ra-1332/20 — Art. 361 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1332/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecători: Toma Nadejda, Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Pleșca Grigore în numele inculpatului Druța Vadim, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

11 februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Druța Vadim XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 08.11.2019 - 26.12.2019

instanța de apel: 20.01.2020 - 11.02.2020

instanța de recurs: 18.05.2020 – 11.11.2020

A C O N S T A T A T :

examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Druța Vadim a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500

(cinci sute) unități convenționale, (echivalentul a 25000 lei).

Druța Vadim, fiind angajat în funcția de subofițer-debutant al serviciului

patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție Fălești prin

ordinul nr. 53 ef din data de 02.02.2018 al IGP al MAI al Republicii Moldova,

aflându-se în concediu medical pentru caz de accident în condiții de trai,

deschis în baza certificatului de concediu medical primar nr. 2926799 seria 01

din data de 07.10.2019, dorind prelungirea termenului concediului medical

pentru caz de accident în condiții de trai, intenționat, contrar prevederilor

pct. 9) al Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu

medical aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005, care

stipulează: ”în condiții de tratament ambulatoriu, certificatul se eliberează de

către medicul de familie, iar în caz de traumatism și în alte cazuri justificate din

punct de vedere medical, acesta poate fi eliberat de către medicul specialist de

profil ”, la data de 10 octombrie 2019, de sine stătător și în afara procedurii

1

legale de prelungire a termenului concediului medical pentru caz de accident

în condiții de trai, urmărind scopul de falsificare a certificatului de concediu

medical primar nr. 2926799 seria 01 din 07.10.2019, care potrivit prevederilor

pct. 50) al Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu

medical aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005, care

stipulează: ”certificatul constituie un document de ordin statistic, financiar,

social și juridic”, reprezintă prin sine un document oficial, ce acordă potrivit

pct. 2) al Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu

medical aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005, care

stipulează, ”certificatul reprezintă un formular tip unic, aprobat în modul

stabilit de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ce reprezintă temei

pentru stabilirea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și

maternitate și se eliberează de prestatorii de servicii medicale care efectuează

expertiza incapacității temporare de muncă în conformitate cu legislația ”,

dreptul salariatului la stabilirea și achitarea indemnizației pentru incapacitate

temporară de muncă, a introdus prin adăugare în textul certificatului de

concediu medical primar nr. 2926799 seria 01 din data de 07.10.2019 la

compartimentul eliberarea de la lucru însemnarea de prelungire a termenului

concediului medical pentru caz de accident în condiții de trai ”10.10.2019 –

șaisprezece octombrie”, informație, care după conținutul său reprezintă un fals,

ulterior, falsificând și semnătura medicului de familie Guțu Elena în drept cu

acest text, ca urmare, deținând acest document oficial fals până la data de

17 octombrie 2019, când l-a folosit, prezentându-l Secției Resurse Umane din

cadrul Inspectoratului de poliție Fălești, pentru a justifica absența sa de la

serviciu în perioada 10-16 octombrie 2019.

sentinței și liberarea de răspundere penală cu tragerea sa la răspundere

contravențională.

În argumentarea cererii de apel a menționat că urmează a fi aplicată

liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

deoarece a săvârșit pentru prima dată o infracțiune ușoară, vina a recunoscut-

o și se căiește de cele comise, are la întreținere un copil, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii. A comis infracțiunea din cauza durerilor de mână și

refuzul medicului de a prelungi buletinul medical.

11 februarie 2020, apelul inculpatului Druța Vadim a fost respins ca nefondat,

cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, instanța

de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale,

examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității, veridicității

și coroborării, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

Lege, ajungând corect la concluzia, că vina inculpatului Druța Vadim în

comiterea infracțiunii prevăzute de normele penale la art. 361 alin.(1)

Cod penal, s-a confirmat deplin.

2

Referitor la solicitarea apelantului privind aplicarea prevederilor art. 55

Cod penal, Colegiul penal le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, întrucât prima

instanță just a constatat că corectarea inculpatului nu este posibilă fără a fi

supus la răspunderea penală și fără a-i fi aplicată o pedeapsă prevăzută de

partea specială a Codului penal, iar alegațiile apelantului privind recunoașterea

vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii au

fost luate în considerație la stabilirea pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că temeiuri de casare a sentinței nu

au fost stabilite, întrucât soluția emisă este legală și întemeiată.

în numele inculpatului Druța Vadim a declarat recurs ordinat prin care, fără a

invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu liberarea de răspunderea penală lui

Druța Vadim cu tragerea la răspundere contravențională.

În motivarea recursului, avocatul a menționat că inculpatul Druța Vadim,

a comis o infracțiune ușoară pentru prima dată, n-are antecedente penale, se

caracterizează pozitiv la locul de trai, are la întreținere un copil minor, se

căiește de cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii. A comis

această infracțiune fiindcă era influențat de durerile de la mână și refuzul de

către medic de a-i prelungi buletinul medical.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, deși partea

apărării nu a indicat nici unul din temeiurile pentru recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că criticile și

solicitările acestuia se limitează la opinia privind necesitatea aplicării

prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpatului Druța Vadim, care în

esență se circumscrie prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

3

penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând argumentele recursului în raport cu soluțiile oferite de

instanțele de grad inferior de jurisdicție, Colegiul penal conchide că aceste

instanțe au acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,

și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală, și în consecință au motivat corespunzător respingerea

aplicării prevederilor art. 55 Cod penal.

În acest context, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 55 alin. (1)

Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau

mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 1811, 256, art. 264

alin.(2), art. 2641, 303, 314, art. 326 alin. (11), art. 328 alin.(1), art. 332 alin. (1),

art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art. 335 alin.(1) și art. 3351 alin.(1),

poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională

în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin

infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă

răspunderii penale.

Aplicarea liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională, nu este o obligație, dar un drept discreționar al instanței de

judecată, or, instanța urmează să constate cumulativ că persoana care a săvârșit

pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepțiile

prevăzute la alin. (1) art. 55 Cod penal, și-a recunoscut vina, a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune, și nu în ultimul rând stabilindu-se că

corectarea inculpatului este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

La acest capitol, Colegiul penal evidențiază faptul că recunoașterea

vinovăției și căința sinceră manifestată de inculpat, nu poate echivala cu faptul

că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă în condițiile liberării de

răspundere penală, deoarece acest fapt urmează a fi constatat în coraport cu

toate datele din dosarul penal, or, inculpatul a comis o infracțiune cu intenție,

care nu poate fi considerată ca o faptă accidentală în viața acestuia, dar

reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului, care recurgând la

comiterea faptei infracționale, și-a asumat și consecințele care pot surveni, mai

ales în contextul în care inculpatul era angajat în funcția de subofițer-debutant

al serviciului patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție

Fălești.

În aceste circumstanțe Colegiul penal reține că, concluzia instanțelor de

fond privind tragerea la răspundere penală cu stabilirea pedepsei penale

corespunzătoare este corectă și motivată în raport cu toate circumstanțele

invocate de către partea apărării în recursul declarat, or, recunoașterea vinei a

condiționat examinarea cauzei penale în baza art. 3641 Cod procedură penală,

ca urmare fiind reduse limitele pedepsei.

4

Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor din recurs,

Colegiul penal conchide că motivele la care a făcut referire recurentul în

vederea susținerii oportunității aplicării art. 55 Cod penal, nu și-au găsit

confirmare, iar pedeapsa aplicată de prima instanță și menținută de către

instanța de apel este legală, întemeiată și corespunde noilor limite stabilite prin

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, careva erori

în acest sens nefiind constatate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar constitui necesitatea casării

deciziei emise, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat de către avocatul Pleșca Grigore în numele inculpatului

Druța Vadim, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Pleșca Grigore în numele inculpatului Druța Vadim, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 februarie 2020, în cauza penală în

privința lui Druța Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

5