ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.12.2020

1reab-227/20 — art. 58-1-b CP al RSFSR

HOTĂRÂRE
01.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 58-1-b CP al RSFSR
Temei legal
art. 435 alin.1 pct.2 lit. b CPP
Citează această cauză
1reab-227/20 — art. 58-1-b CP al RSFSR (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1reab-227/2020

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului

General, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea sentinței nr.13 a Tribunalului

Militar al Diviziunii de Gardă nr. 24 din 20 martie 1946, în cauza penală privindu-l pe

Badaneu Gheorghii xxxxx.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

martie 1946, Badaneu Gheorghii a fost condamnat în baza art. 19, 58-1 lit. b) Cod penal

al RSFSR, la pedeapsa de 10 ani privațiune de libertate, cu interdicții în drepturi pe un

termen de 5 ani, cu confiscarea averii personale.

infracțiunilor prevăzute de art.58-1 lit.(a) și art.19, 58-1 lit.(b) din Codul penal al

RSFSR, pentru faptul că, a trădat patria, efectuând serviciul militar în corpul

emigranților gardiști, format în or. Belgrad, Iugoslavia, pentru lupta împotriva Armatei

roșii și partizanilor, la fel a săvârșit și pregătirea de a trăda repetat patria, prin

exprimarea dorinței de a rămâne definitiv cu traiul pe teritoriul României.

Potrivit sentinței, Badaneu Gheorghii a fost declarat vinovat și condamnat în baza

art.19, 58-1 lit.(b) din Codul penal al RSFSR.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Badaneu Gheorghii, vinovăția în

comiterea infracțiunii a recunoscut-o și a declarat că, benevol s-a înrolat în corpul

emigranților gardiști, pentru lupta împotriva Armatei roșii și partizanilor, format în or.

Belgrad. La propunerea unui cunoscut a fost nevoit să se înroleze în acest corpus,

deoarece trăia foarte greu și neavând careva surse de existență, inclusiv nici haine

pentru perioada rece. La data 22.10.1943, fiind acceptat în corpul emigranților gardiști,

la 10 noiembrie 1943 a depus jurământul militar armatei statului german, unde a slujit

până la 01.10.1944, dar nu a luptat împotriva partizanilor iugoslavi, deoarece compania

în care activa se ocupa cu paza drumurilor, podurilor și căilor ferate.

Aflându-se în or. Belgrad, Iugoslavia, în luna martie anul 1945, fiind mobilizat în

cadrul Armatei Roșii, aflându-se pe front, la 18.03.1945, a fost rănit la mâna stângă, în

legătură cu ce a fost trimis pentru tratament în spitalul militar. A revenit în unitatea

militară la 26.04.1945, de unde și a avut intenția de a pleca și a rămâne definitiv cu

traiul pe teritoriul României, unde avea rude, din motiv că era permanent învinuit de

combatanți că a slujit regimul emigranților lui „vlasov” și că revenind în RSSM va fi

acuzat de faptul că a slujit nemților. Ca urmare, la 09.11.1945, benevol a părăsit

unitatea militară, de unde a lipsit timp de 12 ore pentru a discuta cu un sergent român,

referitor la dobândirea careva documentele pentru a locui în continuare în România.

prin care, invocând temeiul prevăzut de art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței nr.13 a Tribunalului Militar al Diviziunii de Gardă nr. 24 din

20 martie 1946, în privința lui Badaneu Gheorghii, cu încetarea procesului penal și

reabilitarea acestuia, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului

la răspundere penală.

3.1 În argumentarea recursului în anulare recurentul indică că:

- probele administrate în cauza data nu sunt suficiente pentru calificarea acțiunilor

inculpatului în baza art.58-1 lit.(a) Cod penal al RSFSR - trădare de patrie, deoarece

ele nu confirmă faptul că inculpatul Badaneu Gheorghii, prin acțiunile sale, a

prejudiciat potențialul militar, independența statală sau inviolabilitatea teritorială a

URSS, așa cum prevede acest articol. La fel, acțiunile inculpatului nu pot fi încadrate

nici conform art.19, 58-1 (b) Cod penal al RSFSR-pregătire la infracțiunea

nominalizată;

- sentința de condamnare în privința inculpatului Badaneu Gheorghii, a fost

pronunțată fără a se ține cont de declarațiile acestuia, precum și de declarațiile

martorilor;

- în instanța de judecată martorul Muler Vladimir a declarat că, în luna iunie 1945,

a exercitat funcția de comandant de pluton în unitatea militară în care la momentul

respectiv efectua serviciul militar Badaneu Gheorghii. Acesta, inițial îndeplinea toate

indicațiile întocmai. Ulterior, martorul a aflat de la alți subalterni că inculpatul

menționa că cunoaște limba română, iar când va ajunge în România, intenționează să

rămână acolo ca nimeni să nu-l poată găsi;

- martorul Bîcov Victor a declarat că, în timpul luptei din 1945, în urma atacului

din partea nemților, Badaneu Gheorghii, a lăsat postul, armamentul și a fugit. De la alți

militari a auzit vorbe precum că inculpatul spunea că va dezerta;

-declarațiile martorilor nominalizați nu reprezintă probe directe și nu pot servi ca

bază a condamnării, bunăoară toate expunerile se bazează pe fapte la care nu au fost

martori oculari și pe care nu le puteau cunoaște cu certitudine;

- adiacent, s-a stabilit, că instanța de judecată la examinarea dosarului, a încălcat

în mod flagrant dreptul inculpatului la apărare, examinând cauza penală în lipsa

apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie;

- sentința de condamnare emisă în privința lui Badaneu Gheorghii este o încălcare

flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale stipulate în Convenție și anume

încălcarea dreptului la un proces echitabil, care conform art. 6 pct.44) Cod de procedură

penală reprezintă un viciu fundamental admis în cadrul examinării precedente a

cazului, ce în mod direct afectează decizia adoptată;

- sentința nr.13 a Tribunalului Militar al Diviziunii de Gardă nr. 24 din 20 martie

1946, necesită a fi casată, iar în temeiul art. 391 pct.6) din Codul de procedură penală,

procesul penal în privința inculpatului Badaneu Gheorghii urmează a fi încetat, în

legătură cu prezența circumstanțelor ce exclud tragerea la răspundere penală;

- inculpatul Badaneu Gheorghii în conformitate cu art.3 al Legii RM nr. 1225-XII

din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, urmează a

fi reabilitat.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art.452 alin.(1), coroborat cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în

anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de

atac.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor

de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

Articolul 6 alin.(1) pct.44) Cod de procedură penală, stipulează că prin viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se

înțelege încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Potrivit prevederilor art. 3 lit. a) al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992,

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie

1992, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate

în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada

dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe

teritoriul actualei Republici Moldova, precum și cetățenii Republicii Moldova, supuși

represiunilor politice pe teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost condamnate

pentru „trădare de patrie”.

Din materialele cauzei rezultă că, hotărârea de condamnare a lui Badaneu

Gheorghii, este afectată de un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente,

deoarece acesta a fost condamnat pentru trădare de patrie pe motive politice, fapte ce

cad sub incidența art. 1 din Legea nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie 1992.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie

1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Badaneu Gheorghii

urmează a fi reabilitat.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare urmează

a fi admis, cu casarea totală a hotărârii irevocabile de condamnare a lui Badaneu

Gheorghii pentru trădare de patrie, ca fiind afectată de un viciu fundamental comis în

cadrul procedurii precedente, deoarece inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil.

Reieșind din cele menționate și potrivit prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. b)

Cod de procedură penală, instanța de recurs găsește prezente în speța dată motive

întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească de condamnare în privința lui

Badaneu Gheorghii, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere

penală, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală și reabilitarea lui.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul în anulare

este întemeiat și urmează a fi admis.

457 alin.(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru

Mircea, casează sentința nr.13 a Tribunalului Militar al Diviziunii de Gardă nr. 24 din

20 martie 1946, în privința lui Badaneu Gheorghii xxxxx, condamnat în baza art. 19,

58-1 „b”, Cod penal al RSFSR, cu încetarea procesului penal și reabilitarea acestuia.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-12-15
0,96
1reab-238/2020 — art. 58-1-a CP al RSFSR
Dosarul nr. 1reab-238/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 15 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Ele
CSJ 2020-12-01
0,95
1reab-229/20 — art. 58-1-b CP al RSFSR
Dosarul nr. 1reab-229/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Ele
CSJ 2020-09-22
0,94
1reab-129/2020 — art. 58-1a CP al RSFSR
Dosarul nr.1reab-129/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Boico Victor, Toma Nadejda, Ţ
CSJ 2020-11-17
0,94
1reab-232/2020 — art.58 -1 lit.b RSSU
Dosarul nr. 1reab-232/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători - Ţurcan Ana
CSJ 2020-12-08
0,94
1reab-246/20 — art. 58-1 lit. b CP al RSFSR
Dosarul nr. 1reab-246/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadej
Sursă