1ra-921/20 — art. 320/1 CP

1ra-921/20 — art. 320/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-921/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecători: Toma Nadejda, Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Budu Pavel în numele inculpatului Mîrzac Petru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

29 octombrie 2019 și a sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din

01 august 2019, în cauza penală în privința lui

Mîrzac Petru xxxxx, născut la

xxxxx xxxxx xxxxx , originar și domiciliat în

or. xxxxx , str. xxxxx , xxxxx , ap. xxxxx .

Termenul de examinare:

prima instanță: 26.06.2019 – 01.08.2019;

instanța de apel: 06.09.2019 – 29.10.2019;

instanța de recurs: 03.02.2020 – 30.09.2020.

A C O N S T A T A T

examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Mîrzac Petru a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 3201 Cod penal, la 8 (opt) luni

închisoare.

În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei

cu închisoare pe un termen de probațiune de 1 (un) an.

A fost dispusă încasarea din contul lui Mîrzac Petru în beneficiul statului

suma de 448 (patru sute patruzeci și opt) lei, cu titlu de cheltuielile judiciare

pentru efectuarea expertizei medico-legale.

Mîrzac Petru, cunoscând cu certitudine că la data de 07 decembrie

2018, de către Judecătoria Strășeni, în privința sa, urmare a unor abuzuri

frecvente anterior comise asupra soției sale pe nume Mîrzac Diana, a fost emisă

o încheiere privind aplicarea anumitor restricții față de el, pe un termen de 90

zile și anume, obligarea de a sta departe de locul aflării victimei Mîrzac Diana,

dar nu mai puțin de 2 m și obligarea de a nu contacta, inclusiv telefonic, prin

1

corespondență sau în orice alt mod cu Mîrzac Diana, la data de 09 februarie

2019, aproximativ ora 21:30-22:00, ignorând în totalitate restricțiile aplicate

de către instanța de judecată față de el, aflându-se pe str. Mihai Eminescu din

or. Strășeni, în apropierea consiliului raional, observând-o pe cet. Mîrzac Diana,

deplasându-se cu automobilul de model „Mercedes”, la volanul căruia se afla

cet. Bărbos Cătălin, apropiindu-se de automobil, manifestând un comportament

violent, a inițiat o ceartă cu aceasta în rezultatul căreia, a numit-o cu cuvinte

necenzurate, după care a lovit-o cu ușa automobilului în regiunea membrelor

inferioare, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară

nr. 201902D0522 din 13 martie 2019, vătămări corporale neînsemnate sub

formă de echimoze la nivelul membrelor inferioare.

Acțiunile lui Mîrzac Petru, au fost încadrate în baza art. 3201 Cod penal, și

anume, neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată

în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie.

numele inculpatului, a contestat-o cu apel, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Mîrzac Petru să fie liberat de răspundere

penală, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională.

3.1. În motivarea apelului a menționat că:

- prima instanță a aplicat o pedeapsă prea aspră lui Mîrzac Petru, în

raport cu circumstanțele cauzei, în contextul în care inculpatul se

caracterizează pozitiv de la locul de trai, este angajat în câmpul muncii și este o

persoană cu dizabilități;

- în cadrul ședinței instanței de fond a solicitat aplicarea art. 55 Cod penal,

în privința lui Mîrzac Petru, însă instanța nu s-a expus în privința acestor

argumente, fapt prin care s-au încălcat prevederile art. 6 CEDO;

- inculpatul urmează a fi liberat de răspundere penală și tras la

răspundere contravențională, deoarece acesta anterior nu a fost condamnat, iar

prima instanță eronat a concluzionat că în privința inculpatului este rațională

aplicarea pedepsei cu închisoare în limitele prevăzute de art. 3201 Cod penal,

deoarece acesta anterior a fost judecat.

29 octombrie 2019, apelul avocatului Budu Pavel în numele inculpatului, a fost

respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că,

instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și

veridicității, corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile inculpatului

în baza art. 3201 Cod penal.

Instanța de apel a conchis, că la stabilirea pedepsei penale inculpatului

Mîrzac Petru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal,

instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitate celui vinovat, precum și de circumstanțele cauzei care

2

atenuează ori agravează răspunderea, astfel în privința acestuia fiind reținute

ca circumstanțe atenuante, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai

puțin grave, faptul că a recunoscut vina și căința sinceră de cele săvârșite, iar

careva circumstanțe agravante nefiind stabilite.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a concluzionat că scopul

pedepsei penale și anume reeducarea inculpatului, va fi realizat prin stabilirea

în privința lui Mîrzac Petru a unei pedepse sub formă de închisoare, care v-a fi

una echitabilă, luând în considerație caracterul infracțiunii comise.

Instanța de apel a menționat, că solicitarea apărării privind aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal, nu și-a găsit confirmare, deoarece chiar dacă

inculpatul a recunoscut vinovăția, instanța de fond a ținut cont și de

personalitatea acestuia, de criteriile ce asigură aplicarea față de inculpat a unei

pedepse echitabile, legale și individualizate.

Verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința

inculpatului Mîrzac Petru, instanța de apel a constatat că prima instanță a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, și a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, or în speță nu sunt întrunite cumulativ condițiile privind aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpatului Mîrzac Petru.

Instanța de apel a precizat, că aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, și

anume liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională, nu este o obligație, dar un drept al instanței de judecată, în

cazul în care persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară

sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunii prevăzute la art. 326, și-a

recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că

corectarea lui este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Astfel, instanța de apel a reținut faptul că acțiunile infracționale ale

inculpatului Mîrzac Petru au fost încadrate în baza art. 3201 Cod penal, care în

conformitate cu prevederile art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiune mai

puțin gravă, iar conform materialelor cauzei penale, rezultă că inculpatul a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea

cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a comis

pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă și s-a căit sincer de cele comise.

Instanța de apel a subliniat, că circumstanțele invocate de către apărare

privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, în privința inculpatului

Mîrzac Petru, nu pot constitui temei pentru liberarea de răspundere penală cu

tragerea la răspundere contravențională a acestuia, or, în speță, recunoașterea

vinei a condiționat examinarea cauzei penale în baza art. 3641

Cod procedură penală, iar ca urmare, la stabilirea pedepsei penale se va ține

cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel a constatat că recunoașterea vinovăției și

căința sinceră manifestată de inculpatul Mîrzac Petru, nu poate echivala cu

3

faptul că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă în condițiile liberării

de răspundere penală, deoarece acest fapt urmează a fi constatat în coraport cu

toate datele din dosarul penal, or inculpatul a comis o infracțiune cu intenție,

care nu poate fi considerată ca o faptă accidentală în viața acestuia, dar

reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului, care recurgând la

comiterea faptelor infracționale, și-a asumat și consecințele care pot surveni, în

contextul în care acțiunile inculpatului au atentat asupra integrității corporale,

sănătății, integrității fizice și psihice a unui membru de familie, iar pedeapsa

penală aplicată trebuie să asigure un echilibru dintre fapta comisă și pedeapsa

penală.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că pedeapsa penală aplicată

inculpatului Mîrzac Petru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201

Cod penal, și anume sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu

suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probațiune de

1 an, constituie o pedeapsă echitabilă în coraport cu circumstanțele cauzei și cu

personalitatea inculpatului, fiind de natură să corespundă exigențelor

individualizării pedepsei penale și care nu poate genera apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, pedeapsa

fiind stabilită în limitele stabilite de sancțiunea normei penale prevăzute de

art. 3201 Cod penal, care a fost redusă prin aplicarea dispozițiilor art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală.

Budu Pavel în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței

de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Mîrzac Petru să fie liberat de

răspundere penală, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională.

5.1. În argumentarea recursului avocatul a menționat că:

- inculpatul Mîrzac Petru, se caracterizează pozitiv de la locul de trai, este

angajat în câmpul muncii și este o persoană cu dizabilități;

- în cadrul ședințelor de judecată a instanțelor de fond, a solicitat

aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, în privința lui Mîrzac Petru, însă

instanța de fond nu s-au expus în privința acestor argumente, fapt prin care

s-au încălcat prevederile art. 6 CEDO;

- inculpatul urmează a fi liberat de răspundere penală și tras la

răspundere contravențională, deoarece acesta anterior nu a fost condamnat și

este la prima încălcare de ordin penal, or instanțele de fond eronat au

concluzionat că în privința inculpatului este rațională aplicarea pedepsei cu

închisoare în limitele prevăzute de art. 3201 Cod penal, deoarece acesta

anterior a fost judecat.

în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S.,

prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

4

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării

a invocat incidența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

În esență, argumentele recursului apărării se întemeiază pe dezacordul

cu atragerea la răspundere penală a inculpatului Mîrzac Petru, fiind solicitată

aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, recurentul menționând că instanțele

de grad inferior nu s-au expus în privința acestor argumente, fapt prin care

s-au încălcat prevederile art. 6 CEDO.

În acest context, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 55 alin. (1)

Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau

mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 1811, 256, art. 264

alin.(2), art. 2641, 303, 314, art. 326 alin. (11), art. 328 alin.(1), art. 332 alin. (1),

art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art. 335 alin.(1) și art. 3351 alin.(1),

poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională

în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin

infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă

răspunderii penale.

Verificând argumentele recursului în raport cu soluțiile oferite de

instanțele de grad inferior, Colegiul penal conchide că aceste instanțe au

acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, și a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

5

penală, și în consecință au motivat corespunzător respingerea aplicării

prevederilor art. 55 Cod penal.

Aplicarea liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională, nu este o obligație, dar un drept discreționar al instanței de

judecată, or, instanța urmează să constate cumulativ că persoana care a săvârșit

pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepțiile

prevăzute la alin. (1) art. 55 Cod penal, și-a recunoscut vina, a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune, și nu în ultimul rând stabilindu-se că

corectarea inculpatului este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

La acest capitol, Colegiul penal este solidar poziției instanței de apel care

a concluzionat corect că recunoașterea vinovăției și căința sinceră manifestată

de inculpatul Mîrzac Petru, nu poate echivala cu faptul că corectarea și

reeducarea acestuia este posibilă în condițiile liberării de răspundere penală,

deoarece acest fapt urmează a fi constatat în coraport cu toate datele din

dosarul penal, or, inculpatul a comis o infracțiune cu intenție, care nu poate fi

considerată ca o faptă accidentală în viața acestuia, dar reprezintă intenția

directă și conștientă a inculpatului, care recurgând la comiterea faptelor

infracționale, și-a asumat și consecințele care pot surveni, în contextul în care

acțiunile inculpatului au atentat asupra integrității corporale, sănătății,

integrității fizice și psihice a unui membru de familie.

În aceste circumstanțe Colegiul penal reține că, concluzia instanțelor de

fond privind tragerea la răspundere penală cu stabilirea pedepsei penale

corespunzătoare este corectă și motivată în raport cu toate circumstanțele

cauzei.

Argumentul recurentului precum că instanțele de fond eronat au

concluzionat că în privința inculpatului este rațională aplicarea pedepsei cu

închisoare în limitele prevăzute de art. 3201 Cod penal, deoarece acesta

anterior a fost judecat, este denaturat și nu corespunde situației pe caz, întrucât

din lecturarea deciziei instanței de apel Colegiul penal nu a stabilit constatări

ale instanței cu privire la condamnarea anterioară a inculpatului Mîrzac Petru

ca temei de respingere a aplicării prevederilor art. 55 Cod penal, or, instanța de

apel a expus clar și complet motivele respingerii dispunerii liberării de

răspundere penală, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor din recurs,

Colegiul penal conchide că motivele la care a făcut referire recurentul în

vederea susținerii oportunității aplicării art. 55 Cod penal, nu și-au găsit

confirmare, iar pedeapsa aplicată de prima instanță și menținută de către

instanța de apel este legală, întemeiată și corespunde noilor limite stabilite prin

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, careva erori

în acest sens nefiind constatate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar constitui necesitatea casării

deciziei emise, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului

6

ordinar declarat de către avocatul Budu Pavel în numele inculpatului, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Budu Pavel în numele inculpatului Mîrzac Petru, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2019, în cauza penală în

privința lui Mîrzac Petru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

7