1re-129/20 — Art.473-3 Cpp

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 26 iunie 2019, a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea condamnatei Cșiminscaia Clava privind aplicarea prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală. Prin aceeași încheiere, a fost respinsă și plângerea privind constatarea condițiilor de detenție care afectează grav drepturile acesteia, ca fiind depusă peste termen. Prima instanță cu referire la primul capăt de cerere a reținut că, chestiunea prevăzută la art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, poate fi soluționată doar de către instanța de judecată și numai la adoptarea sentinței, ceea ce denotă faptul că în speța dată nu sunt aplicabile prevederile art.385 Cod de procedură penală. Pe celălalt capăt de cerere, a fost constatat potrivit fișei de evidență a transferării deținutei, parte componentă a dosarului personal pe numele condamnatei Cșiminscaia Clava, că aceasta în perioada de la 06.05.2016 până la 17.05.2016, de la 20.05.2016 până la 24.05.2016, de la 19.07.2016 până la 26.07.2016, de la 29.07.2016 până la 09.08.2016, de la 12.08.2016 până la 17.08.2016, de la 19.08.2016 până la 12.01.2017, de la 02.02.2017 până la 07.04.2017 s-a deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, iar la 07.04.2017 a fost transferată în Penitenciarul nr. 7 Rusca pentru executarea pedepsei, iar de la această dată alte transferări nu a mai avut. 1 La caz, prima instanță a evidențiat că condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 7 Rusca sunt bune și corespund standardelor europene, din care motive instanța respinge cererea condamnatei privind constatarea condițiilor inumane de detenție din instituția penitenciară respectivă. După cum rezultă din textul de lege plângerea referitor la condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului se depune în termen de 6 luni de la data când nu mai sânt deținuți în astfel de condiții. Reiterând prevederile art.art.3 alin.(1), 4732 alin.(5) Cod de procedură penală, prima instanță a reținut că condamnata Cșiminscaia Clava a înaintat prezenta plângere la data de 11 martie 2019, prin urmare, termenul de înaintare a plângerii a fost omis. Or, condamnata urma să-și realizeze dreptul pretins lezat în interiorul termenului de 6 luni prevăzut de lege adică să înainteze plângere până la data de 04 octombrie 2017.

Petiționara Cșiminscaia Clava a contestat cu recurs încheierea, solicitând casarea acesteia. În motivarea cererii de recurs a menționat că, categoric nu este de acord cu încheierea instanței de fond, deoarece instanța a examinat neobiectiv pretențiile cu privire la condițiile de detenție și nu au aplicat articolele indicate în cerere.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2019, recursul declarat de petiționara Cșiminscaia Clava a fost admis, casată încheierea și dispusă rejudecarea cauzei de către prima instanță. În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că prima instanță făcând referire la prevederile art.4732 alin.(5) Codul de procedură penală, eronat a conchis că condamnata Cșiminscaia Clava, la moment este deținută în Penitenciarul nr.7 -Rusca și că pretențiile sale vizează doar perioada când a fost deținută în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, acesta nu are pretenții privind condițiile sale de detenție actuale și prin urmare, de la momentul în care aceasta nu se mai deține în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a expirat mai mult de 6 luni de zile. A reținut că, în prezent condamnata Cșiminscaia Clava este deținută în Penitenciarul nr. 7 - Rusca, dânsa n-a fost eliberată din locurile de detenție, iar aceste prevederi legale au intrat în vigoare doar la 12.12.2018 și prin urmare, instanța de fond prematur a decis că plângerea este depusă tardiv. Colegiul Penal constată că instanța de fond, n-a examinat fondul cauzei, n-a constatat cât timp s-a aflat Cșiminscaia Clava în arest preventiv în Penitenciarul nr.13 - Chișinău până la pronunțarea sentinței și cât timp s-a aflat după pronunțarea ei și transferarea ei în alt Penitenciar, care au fost condițiile de detenție ale ei. Aceste încălcări, indicate mai sus, nu dau posibilitate instanței de recurs de a examina cauza dată fără a întoarce dosarul la o nouă examinare.

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 11 februarie 2020, a fost admisă parțial plângerea condamnatei Cșiminscaia Clava privind constatarea condițiilor inumane de detenție. S-a aplicat în privința lui Cșiminscaia Clava prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală și s-a constatat faptul că, condamnata Cșiminscaia Clava a fost 2 deținută în Penitenciarul nr.13 Chișinău, în perioada de la 06.05.2016 până la 30.11.2016 în calitate de prevenit (inculpată) ceea ce în cumul constituie 121 de zile în condiții inumane, s-a redus pedeapsa cu 121 (una suta douăzeci și unu) zile, calculând 2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, în conformitate cu prevederile art.385 alin. (5) din Codul de procedură penală S-a constatat faptul că, condamnata Cșiminscaia Clava a fost deținută în Penitenciarul nr.13 Chișinău, în perioada de la 30.11.2016-07.04.2017, ceea ce în cumul constituie 116 zile, în condiții inumane, contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Pentru 116 zile de detenție a condamnatei în perioada de la 30.11.2016-07.04.2017, în condiții inumane, s-a redus pedeapsa cu 34 (treizeci și-patru) zile, calculând 3 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție, în conformitate cu prevederile art.4734 alin. (4) din Codul de procedură penală. În privința perioadei rămase de 2 zile de detenție în Penitenciarul nr.13 Chișinău, pentru perioadele de detenție 30.11.2016- 07.04.2017, calculate în condițiile art. 4734 alin. (4) din Codul de procedură penală (din perioada de 116 zile și care nu au putut fi împărțite la 10), a fost acordată în calitate de despăgubire condamnatei Cșiminscaia Clava suma de bani în mărime de 4 unități convenționale ce constituie 200 (două sute) lei, și anume a două unități convenționale pentru fiecare zi în care a suferit încălcarea condițiilor de detenție, care urmează a fi încasată din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. În motivarea soluției sale, prima instanță a stabilit că, cererea depusă de condamnata Cșiminscaia Clava, a fost depusă la data de 11 martie 2019 față de Judecătoria Hîncești, sediul Central, iar în asemenea împrejurări, cu trimitere la faptul că art.art.4732, 4733 și 4734 CPP, au fost introduse prin legea nr.272 din 29.11.2018, în vigoare din 01.01.2019, s-a constatat că, prevederile art.4732 alin.(5) Cod de procedură penală, au fost respectate pe deplin. Nu poate fi invocat faptul tardivității cererii înaintate de către condamnată. Prima instanță a reținut că, în cererea sa, condamnata a invocat aflarea sa pe parcursul unei perioade de timp, în Penitenciarul nr.13 - Chișinău, în condiții inumane și degradante. Potrivit raportului administrației Penitenciarului nr. P-7 Rusca, se consideră că condamnata s-a aflat în condiții de detenție acceptabile și care corespund minimului de detenție necesar conform condițiilor izolatorului de urmărire penală. Astfel, în perioada de referință, Cșiminscaia Clava a fost deținută în condiții de arest la penitenciarul nr. 13 în următoarele perioade: 06.05.2016-17.05.2016, 20.05.2016 - 24.05.2016, 19.07.2016 - 26.07.2016, 29.07.2016 - 09.08.2016, 12.08.2016 - 17.08.2016, 19.08.2016 - 12.01.2017, 02.02.2017 - 07.04.2017, 16.09.2019 - 27.09.2019. La analiza condițiilor de cazare a deținutului, instanța de judecată va face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, care în punctul 464 stipulează că "Fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de construcții". 3 Contrar recomandărilor precitate, studiind raportul prezentat de către Penitenciarul nr. P-7, cu referire la condițiile de detenție în penitenciarul nr. 13 Chișinău, instanța a stabilit că, informația cu privire la suprafața celulelor/celulei în care a fost deținută Cșiminscaia Clava în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău se referă la o suprafață totală calculată, fără excluderea mobilierului sau anexelor sanitare. Așa fiind, prin prezentarea de către administrația penitenciarului a datelor privind suprafața celulelor în care Cșiminscaia Clava a fost instalată, ultima a recunoscut deținerea condamnatei, pe parcurs a unei perioade îndelungate, în celui nr.114A în care aceasta dispunea de mai puțin de 2 m2, ceea ce evident, este sub minimul acceptabil, a fost deținută în celulă împreună cu deținuți fumători. Astfel, prima instanță consideră că, dificultățile cu care s-a confruntat condamnata pe parcursul detenției sale, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat. A remarcat că, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), în punctul 30 al Raportului din 13 decembrie 2018 către Guvernul Republicii Moldova, întocmit în cadrul vizitei care a avut loc în perioada 05-11 iunie 2018, în câteva dintre penitenciarele din țară, a subliniat că, în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, în continuare persistă faptul că în multe celule condițiile materiale și igienice sunt deplorabile, acestea fiind ventilate insuficient și totodată fiind suprapopulate. Totodată, accesul la lumină naturală este limitat, în majoritatea celulelor din cauza ferestrelor de dimensiuni mici. Totodată, specialiștii din cadrul CPT au recomandat autorităților din Republica Moldova ca să-și mărească eforturile în sensul îmbunătățirii condițiilor de detenție curente în penitenciarul respectiv. În aceeași ordine de idei, în ultimul raport al Consiliului pentru Prevenirea Torturii (pentru anul 2017], care este un mecanism național pentru prevenirea torturii din Republica Moldova, s-a constatat că majoritatea izolatoarelor disciplinare vizitate, inclusiv Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, sunt într-o stare deplorabilă și ar putea fi calificate ca condiții inumane și degradante. La acest aspect, instanța de judecată nu neglijează posibilitatea survenirii unor îmbunătățiri ale condițiilor de detenție în perioada ulterioară constatărilor efectuate de către aceste instituții, însă în lipsa unor probe ale administrației instituției penitenciare în care s-a aflat condamnatul, care ar fi răsturnat prezumția de încălcare a condițiilor invocate de către ultimul, duc la concluzia că alegațiile din cererea pendinte sunt justificate. Conform prevederilor art.4734 alin.(4) Cod de procedură penală, în cazul constatării circumstanțelor prevăzute la art. 4732 alin.(3), instanța de judecată dispune reducerea pedepsei condamnatului, calculând-u-se de la 1 la 3 zile de reducere pentru 10 zile de detenție în condiții precare calculate cumulativ. Astfel, instanța de judecată reiterează că, Cșiminscaia Clava s-a aflat în condiții de detenție provizorie contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău pe perioada de la 06.05.2016 până la 30.11.2016, în calitate de prevenit (inculpat) 4 în total fiind deținut pe o perioadă de 121 zile (până la pronunțarea sentinței de prima instanță). De asemenea, condamnata Cșiminscaia Clava s-a aflat în condiții de detenție contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, deținând statut de condamnat pe perioada 30.11.2016-07.04.2017, pe parcursul a 116 zile. Astfel, având în vedere că s-au adeverit alegațiile petentului privind condițiile inumane de detenție, luând în considerație totalitatea efectelor cumulative ale condițiilor generale raportate la caracteristicile individuale ale condamnatului, precum și intensitatea, gravitatea și durata încălcării, ținând cont de principiile proporționalității și echității, prima instanță consideră necesar, oportun și rezonabil de a calcula două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, ce ține de perioada deținerii în calitate de prevenit: de la 06.05.2016 până la 30.11.2016, astfel încât termenul pedepsei definitive stabilite lui Cșiminscaia Clava, să se reducă cu 121 zile. De asemenea, instanța a dispus și reducerea pedepsei condamnatei, calculând 3 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție ce ține de statutul de condamnat, pentru 116 zile, urmând a fi reduse 34 zile. Astfel, în total urmează a fi dispusă reducerea pedepsei definitive a lui Cșiminscaia Clava cu 155 zile. Instanța consideră că, reducerea stabilită este una adecvată și suficientă, bazată pe o justă și echitabilă evaluare a circumstanțelor de fapt și pe o legătură rezonabilă de cauzalitate dintre prejudiciul cauzat și recompensa instituită, și care va avea efectul compensatoriu proporțional circumstanțelor constatate. În privința perioadei rămase de 2 zile de detenție în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, pentru perioadele de detenție 30.11.2016-07.04.2017, calculate în condițiile art.4734 alin.(4) din Codul de procedură penală (din perioada de 179 zile și care nu au putut fi împărțite la 10), va fi acordată în calitate de despăgubire condamnatei Cșiminscaia Clava suma de bani în mărime de 4 (patru) unități convenționale ce constituie 200 (două sute) lei, și anume a două unități convenționale pentru fiecare zi în care a suferit încălcarea condițiilor de detenție, care urmează a fi încasată din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. În partea ce ține solicitările condamnatei Cșiminscaia Clava, privind perioada 16.09.2019-27.09.2019, s-a respins plângerea acesteia, reieșind din faptul că pentru anul 2019, condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, conform raportului prezentat au fost îmbunătățite fiind considerate ca adecvate, contrariul însă, instanței de judecată nu a fost prezentat prin careva probe.

Petiționara Cșiminscaia Clava a contestat cu recurs încheierea, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care plângerea sa să fie admisă integral. În motivarea cererii de recurs a menționat că, prima instanță nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei. Ulterior, condamnata Cșiminscaia Clava a depus recurs suplimentar, înaintând aceleași solicitări. A invocat că prima instanță nu a raportat 5 corespunzător durata de tip în care s-a aflat în stare de arest, la prevederile legale în baza cărora a fost depusă plângerea sa, mai mult, instanța nu a aplicat corect prevederile art.art.385, 4734 din Codul de procedură penală. 5.1. Directorul Penitenciarului nr.7 Rusca, comisar-șef de justiție, Ion Ciubuc a contestat cu recurs încheierea, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și pronunțarea unei noi hotărâri prin care plângerea să fie respinsă ca fiind tardivă și neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs s-a invocat că prin admiterea plângerii prescrise, instanța de judecată a încălcat principiul securității raporturilor juridice, or plângerea a fost depusă tardiv. A reiterat că, potrivit jurisprudenței constante a CEDO, termenul-limită de șase luni are menirea de a promova securitatea raporturilor juridice, asigurând ca toate cauzele care ridică chestiuni în temeiul Convenției să fie examinate într-un termen rezonabil și că deciziile anterioare să nu poată fi contestate la infinit. Recurentul a indicat că, autorul plângerii în Penitenciarul nr.13 Chișinău, s-a aflat în perioade întrerupte de timp, și anume dintre prima perioadă de detenție existând o pauză de 1 an 11 luni 4 zile, în susținerea acestui raționament a precizat, cauza Hadji vs. Republica Moldova p.14, cauza Botnari vs Republica Moldova, hotărârea de revizuire pronunțată la 1 octombrie 2019. Consideră că, instanța a examinat superficial plângerea formulată de condamnată, făcând referire doar la Raporturile Consiliului pentru Prevenirea Torturii din anii 2017,2018, fără a fi luate în ansamblu cumulul de probe cercetate în ședința de judecată, lipsind la plângeri careva cerințe reținute la art.4732 alin.(4) Cod de procedură penală. În consecință în mod neîntemeiat au fost admis capătul de cerere cu privire la condițiile de detenție din Penitenciarul nr.13 Chișinău și s-a constatat faptul deținerii în condiții contrare art. 3 CEDO în instituția respectivă, ceea ce a condus la reducerea termenului de pedeapsă cu 155 zile pentru perioada deținerii în Penitenciarul nr.13 Chișinău. În total, prin admiterea unor perioade prescrise, a fost emisă o încheierea favorabilă în privința lui Cșiminscaia Clava, astfel pedeapsa închisorii stabilită în privința acesteia a fost redusă cu 155 zile. Instanța de recurs de asemenea a ignorat și datele veridice expuse în raportul prezentat de administrația penitenciarului, aplicând greșit calculul matematic la reducerea pedepsei, pe cale de consecință considerăm că, încheierea este ilegală și urmează a fi casată.

Prin decizia Colegiului penal Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2020, recursurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea încheierii. În motivarea soluției sale, instanța de recurs primordial, a reținut că cererea condamnatei Cșiminscaia Clava, a fost depusă la data de 11 martie 2019, la Judecătoria Hâncești, sediul Central, iar în asemenea împrejurări, cu trimitere la faptul că art.art.4732, 4732 și art. 4734 Cod de procedură penală, au fost introduse prin legea nr.272 din 29.11.2018, în vigoare din 01.01.2019, se constatată cu certitudine că prevederile art.4732 alin.(5) Cod de procedură penală, au fost respectate pe deplin. 6 Astfel, la acest capitol, instanța de recurs a reținut că argumentele invocate în recursul înaintat de directorul Penitenciarului nr.7 Rusca, comisar, șef de justiție, Ion Ciubuc, poartă un caracter declarativ. Astfel, având în vedere că s-au adeverit alegațiile condamnatei privind condițiile inumane de detenție, luând în considerație totalitatea efectelor cumulative ale condițiilor generale raportate la caracteristicile individuale ale condamnatului, precum și intensitatea, gravitatea și durata încălcării, ținând cont de principiile proporționalității și echității, instanța de fond, justificat a considerat necesar, oportun și rezonabil de a calcula două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, ce ține de perioada deținerii în calitate de prevenit, instantaneu, instanța de fond, corect a dispus reducerea pedepsei condamnatei, calculând 3 zile de reducere pentru 10 zile de detenție ce ține de statutul de condamnat. Consecvent, instanța de recurs a reținut că solicitările condamnatei Cșiminscaia Clava, privind perioada 16.09.2019-27.09.2019, nu pot fi reținute ca întemeiate, or, pentru anul 2019, condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, conform raportului prezentat au fost îmbunătățite fiind considerate ca adecvate, contrariul ne fiind susținut prin careva probe. Prin urmare, instanța de recurs, a conchis că recursurile depuse poartă un caracter declarativ, iar temeiuri de casare a încheierii Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 11 februarie 2020, nu au fost identificate.

Petiționara Cșiminscaia Clava a contestat cu recurs în anulare decizia, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei. În motivarea recursului în anulare a indicat că, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont în deplină măsură de toate circumstanțele cauzei. De asemenea, a remarcat că instanțele nu a raportat corespunzător durata de tip în care s-a aflat în stare de arest, la prevederile legale în baza cărora a fost depusă plângerea sa, precum și nu au aplicat corect prevederile art.art.385, 4734 din Codul de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct.2) și 3) Cod de procedură penală și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești, după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală și argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv 7 când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că, decizia instanței prin care s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului împotriva încheierii judecătorului de instrucție, referitor la condițiile de detenție, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare. Legislația procesuală penală nu prevede această cale de atac și astfel de hotărâri nu cad sub incidența celor prevăzute la art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, prin urmare recursul declarat fiind inadmisibil. Așadar, potrivit prevederilor art.art.455 alin.(2) pct.7), 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(2), art.432 alin (2) pct.1), art. 453, art.455, art.456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționara Cșiminscaia Clava, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2020, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 noiembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Țurcan Anatolie Cobzac Elena 8